Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
PROIECT
Tematica proiectului Tema de proiectare pentru sistemul mecanic cu schema bloc. 1. Sa se realizeze stabilirea legilor de miscare si reprezentarea grafica a acestora si sa se determine gabaritul camei daca se cunosc urmatoarele date: -unghiul de ridicare = 120 -unghiul de stationare superioara = 60 -unghiul de coborare = 120 -unghiul de stationare inferioara =138 -cursa tachetului h= 140 mm
Tema proiectului
Mecanisme cu came
CUPRINS Cap 1. Mecanisme cu came 1.1 Definitie, exemple, scheme cinematice, componenta mecanismului 1.2 Determinarea vitezei unghiulare a camei 1.3 Determinarea timpilor pentru cele patru faze ale miscari 1.4 Stabilirea legilor de miscare ale tachetului 1.5 Breviar de calcul care contine. 1.6 Determinarea legilor de miscare Cap 2. Documentatie desenata 2.1 Reprezentarea grafica a spatiului in raport cu timpul 2.2 Reprezentarea grafica a vitezei in raport cu timpul 2.3 Reprezentarea grafica a acceleratiei in raport cu timpul 2.4 Reprezentarea gaabaritului camei Concluzii
Cap. 1 Prezentarea general a mecanismelor cu came 1.1 Mecanismele cu came sunt alctuite dintr-un element profilat numit cam (element conductor) care transmite micarea, prin intermediul unei cuple superioare, unui element condus, numit tachet. Printr-o construcie corespunztoare a profilului camei, aceste mecanisme pot realize orice lege de micare pentru elemental condus i de aceea sunt utilizate n toate domeniile de activitate (construcia de maini, industria textil, industria alimentar, mecanic fin, maini unelte, maini de calcul etc.) unde se impun anumite legi de micare cerute de procesul tehnologic sau de necesitile de mecanizare i automatizare. Mecanismele cu came prezint o serie de avantaje comparativ cu alte tipuri de mecanisme: -gabarit mic; -proiectare uoar; -durabilitate foarte bun; -flexibilitate - pentru a modifica legea de micare a tachetului se schimb doar cama; construcie simpl. Exist ns i dezavantaje ale utilizrii acestor tipuri de mecanisme comparativ cu mecanismele cu bare. Astfel, pentru legi de micare simple este mai eficient utilizarea mecanismelor cu bare, iar uzarea cuplei superioare poate avea efecte secundare: zgomote, vibraii precum i alterarea considerabil a legii de micare. Lantul cinematic este definit ca un grup de mecanisme care contribuie la primirea si transmiterea unei miscri (semnal) de la o surs de miscare la un organ final, de lucru. Pentru o reprezentare simplificat, un lant cinematic se poate reprezenta printr-o schem cinematic, n constructia acesteia utilizndu-se simboluri standardizate pentru diferitele organe de masini, mecanisme sau miscri. Mecanismele formate dintr-un element conductor, profilat numit cam, care transmite miscarea unui element cu miscare de translatie sau oscilatie, numit tachet, se numesc mecanisme cu cam. Aceste mecanisme au n structura lor, cel putin, o cupl superioar de clasa patru. Ele sunt folosite n toate domeniile de activitate (constructii de masini, industria textil, mecanic fin,
masini unelte, masini de calcul, industria alimentar ) unde sunt necesare anumite legi de miscare cerute de procesul tehnologic sau de sistemele de mecanizare si automatizare.Utilizarea lor este recomandat de o serie de avantaje: gabarit mic; proiectare usoar; durabilitate foarte bun pentru legi complicate. Schimbarea legii de miscare este simpl, realizndu-se prin nlocuirea camei. n construcia mainilor textile, lanul cinematic cu cam ofer urmtoarele posibiliti: asigur realizarea legilor de micare, cu posibilitatea corelrii cu alte mecanisme de acelai tip; realizeaz cicluri complexe de micri, cuprinznd avansul rapid; avansul de lucru; meninerea pe poziie; retragerea lent i rapid; oprirea; poate fi un purttor de informaii cu privire la un fenomen ciclic. (porniri-opriri ale elementului motor, schimbri de turaie) 1.2 Rolul principal al camelor este acela de purttor de program n funcionarea mainilor textile. Mecanismul cu cam se compune dintr-un element conductor profilat (cama propriuzis) care transmite elementului condus (tachetul) o micare de lege definit att prin profilul camei, ct i prin poziia, forma i tipul legturii cinematice a tachetului cu cama i cu celelalte elemente ale lanului cinematic. De obicei cama are o micare uniform de rotaie (mai rar rectilinie sau oscilatorie), care asigur la nivelul tachetului diferite tipuri de micri, cu posibilitatea controlului vitezei i acceleraiei acestuia. Marea majoritate a mecanismelor cu cam realizeaz un ciclu cinematic complet al tachetului, n urma unui ciclu cinematic complet al camei. 1.3 astfel: Criteriul tipului curbei descrise de punctul (teoretic) de contact dintre cam si tachet distinge: mecanisme plane si spatiale. Sistemul de axe n care se analizeaz curba-loc geometric al punctului de contact, se consider pe rnd solidar att cu cama ct si cu tachetul. Dac n ambele situatii locurile geometrice sunt continute n acelasi plan, mecanismul este plan; n orice alt situatie, mecanismul este spatial. Clasificare mecanismelor cu cam
Clasificarea mecanismelor cu cam, plane se poate face n functie de mai multe criterii,
n functie de tipul camei. n construcia mecanismelor cu cam pot intra came disc, came tip pan i came cilindrice. A. Din grupul de mecanisme cu cam disc fac parte urmtoarele tipuri: mecanisme cu cam disc rotativ deschis (fig.1.1), la care micarea tachetului poate fi rectilinie-alternativ (fig.1.1a), oscilatorie n planul de rotaie a camei (fig.1.1b) sau oscilatorie ntr-un plan diferit de cel al camei (fig.1.1c);
Fig. 1.1. Mecanisme cu cam disc rotativ deschis, cu micarea tachetului rectilinie-alternativ mecanisme cu cam disc rotativ nchis (fig.1.2), la care tachetul poate efectua o micare rectilinie-alternativ (fig.1.2a) sau o micare oscilatorie (fig.1.2b), n planul camei;
mecanisme cu cam disc oscilatorie nchis, cu micarea tachetului rectiliniealternativ sau oscilatorie.
B. Mecanismele cu cam tip pan conin o cam n deplasare rectilinie alternativ (fig.1.3), iar micarea tachetului poate fi rectiline-alternativ (fig.1.3a), oscilatorie n planul camei (fig.1.3b), ori oscilatorie ntr-un plan diferit de cel al camei (fig.1.3c).
C. Mecanismele cu came cilindrice pot fi subclasificate n: mecanisme cu cam cilindric rotativ deschis (fig.1.4), cu tachetul n micare rectilinie-alternativ (fig.1.4a) sau oscilatorie (fig.1.4b);
mecanisme cu cam cilindric rotativ nchis, la care tachetul poate executa micarea rectilinie-alternativ sau oscilatorie; mecanisme cu cam cilindric oscilatorie nchis (fig.1.5), cu tachetul n micare rectilinie-alternativ (fig.1.5a) sau oscilatorie (fig.1.5b).
Elementele cinematice sunt piese sau grupuri de piese legate rigid ntre ele, prin care se transmit micrile i forele n mecanisme. Cuplele cinematice sunt legturi mobile, permanente sau intermitente, ntre elementele cinematice, care limiteaz posibilitile de micare relativ ale acestora, att timp ct legtura exist. 1.4 Legea sinusoidal tachet variaz in funcie de unghiul de rotaie a camei dup legea: s =C sin Kj +Cj +C Pentru a exprima legile de variaie ale vitezei i acceleraiei tachetului, se deriveaz relaia (18) de dou ori in raport cu timpul, obinandu-se: w1 2 v = KC cos K +C a K Cw2 sin Kj Viteza tachetului este maxim atunci cand j = u j/2. Acceleraia tachetului este maxim pentru j= u j/4. In cazul legii de micare sinusoidale, funcionarea mecanismului cu cam nu este insoit de ocuri. Legea cosinusoidal Spaiul parcurs de tachet in atapa de urcare variaz in raport cu unghiul de rotaie a camei, dup legea: s =C cos Kj +Cj +C3 Se determin legile de variaie a vitezei i acceleraiei tachetului, derivand de dou ori in raport cu timpul relaia
Pentru acest tip de lege de micare se constat apariia ocurilor moi la inceputul i la sfaritul etapelor active, ca urmare a salturilor finite ale acceleraiei in aceste puncte. Pentru acelai unghi de rotaie a camei, se constat c valoarea maxim a acceleraiei se atinge pentru legea sinusoidal, ceea ce constituie un dezavantaj. Aceast lege nu conduce la apariia ocurilor moi. Legea de micare liniar In cazul acestei legi de micare, spaiul parcurs de tachet variaz liniar cu unghiul de rotaie a camei, viteza este constant, iar acceleraia este nul. Forma general a acestei legi este: s =C j +C2 Legile de variaie ale vitezei i acceleraiei tachetului se obin derivand relaia (50) de dou ori in raport timpul, in ipoteza c viteza unghiular a camei este constant.
v = C* w a=0 La aceast lege de micare salturile finite de vitez, la capetele etapei, atrag salturi infinite ale acceleraiei i acest lucru conduce la apariia ocurilor dure. De aceea, se recomand utilizarea acestei legi de micare numai la camele cu viteze de rotaie mici (w 25s-1 ). Cand condiiile tehnologice impugn acest tip de lege de micare i cand vitezele sunt mari, se pot adopta legi de micare combinate, in scopul evitrii producerii ocurilor.
Concluzii n urma analizei acestui mecanism cu cam, putem desprinde urmtoarele concluzii: Mecanismele formate dintr-un element conductor, profilat numit cam, care transmite micarea unui element cu micare de translaie sau oscilaie, numit tachet, se numesc mecanisme cu cam. Aceste mecanisme au n structura lor, cel puin, o cupl superioar de clas patru. Ele sunt folosite n toate domeniile de activitate unde sunt necesare anumite legi de micare cerute de procesul tehnologic sau de sistemele de mecanizare i automatizare.Utilizarea lor este recomandat de o serie de avantaje: gabarit mic; proiectare uoar; durabilitate foarte bun pentru legi complicate; schimbarea legii de micare este simpl, numai prin nlocuirea camei; construcie simpl. Datorit unei diversificri foarte mari a mecanismelor cu cam, s-a mpus stabilirea unor criterii de clasificare care pot fi: forma i micarea tacheilor; forma i micarea camelor; dup modul cum se dispune vrful tachetului fa de axa de rotaie a camei i de felul cum se realizeaz contactul cam-tachet.
Bibliografie
1. Mesaros Anghel Voicu Curs mecanisme 2. Iosif 3. Mesaros Anghel Voicu, Proiect mecanisme, Ed Milton, 2000