Fundamentele psihologiei

TRUE/FALSE 1. Observatia este mai eficienta in inregistrarea si evaluarea organizarii psihice interne

decat in cunoasterea si descrierea trasaturilor fizice, bioconstitutionale si dinamicoenergetice (temperamentale) ale personalitatii.
ANS: T PTS: 1

2. Pentru a-si spori eficienta si obiectivitatea, observatia trebuie sa indeplineasca anumite

conditii, ca de pilda: sa fie discreta, sa fie sistematica, sa se urmareasca fenomenul propus, datele sesizate si retinute sa permita un minimum de cuantificare si prelucrare statistico-matematica si sa se poata repeta.
ANS: T PTS: 1

3. Desprinderea psihologiei de filosofie si constituirea ei ca stiinta independenta se

datoreaza introducerii metodei biografice ca metoda specifica de cercetare.

ANS: F PTS: 1

4. In metoda experimentului de laborator, cercet atorul stabileste si

controleaza in mod direct: variabilele dependente si variabilele intermediare.

ANS: F PTS: 1

5. Principalele avantaje ale metodei observatiei le constituie naturaletea si autenticitatea

fenomenelor psihocomportamentale relevate si economicitatea mijloacelor materiale necesare efectuarii cercetarii.

ANS: T PTS: 1

6. In cercetarea psihologica moderna, autoobservatia se foloseste ca metoda principala, si

nu necesita asocierea cu o alta metoda.

ANS: F PTS: 1

7. Pentru a putea fi utilizata in cadrul mai multor discipline, o metoda trebuie sa-si

particularizeaze continutul laturii sale teoretice si tipul procedeelor sau tehnicilor in functie de natura substantial-calitativa a domeniului.
ANS: F PTS: 1

8. In metoda interviului si convorbirii , modul de inregistrare folosit de psiholog, precum si

emiterea de catre acesta a unor judecati de valoare, nu are importanta pentru asigurarea sinceritatii raspunsurilor subiectului.
ANS: F PTS: 1

9. Metoda experimentului se utilizeaza in prezent in toate stiintele zise empirice - de la fizica

la sociologie.
ANS: T PTS: 1

10. Un test isi pastreaza validitatea in raport cu orice populatie, nu doar in raport cu

populatia pe care a fost el initial aplicat si etalonat; ca atare, el poate fi transferat mecanic la orice alta populatie.
ANS: F PTS: 1

11. Legea este o relatie de dependenta variabila intre elementele unui sistem sau intre

marimile de intrare si marimile de iesire ale aceluiasi sistem (ultima avand loc atunci cand un sistem se raporteaza la mediu)
ANS: T PTS: 1

12. In cunoasterea stiintifica, descrierea este un nivel superior de valorificare a datelor de

observatie si experimentale, fata de explicatie si interpretare.

ANS: F PTS: 1

13. In cadrul domeniilor de actiune ale legilor (relatia dintre conditia C si evenimentul E),

organizarea absoluta inseamna absenta oricarei legaturi intre conditia C si evenimentul E

ANS: F PTS: 1

14. Legea statistica actioneaza si se verifica la nivelul ansamblului, al multimii de elemente

sau cazuri; in raport cu un caz individual concret, actiunea ei este doar probabila, iar nu strict necesara.
ANS: T PTS: 1

15. Clasificarea legilor se face dupa un singur criteriu, si anume natura fenomenelor asupra

carora poarta actiunea legii, astfel incat nu putem clasifica legile decat in legi mecanofizice, legi biologice, legi sociale, legi psihologice etc.
ANS: F PTS: 1

16. Nivelurile activitatii de cunoastere, care corespund gradelor diferite de elaborare a unei

teorii sunt: identificare, descriere, explicare, interpretare, predictie.

ANS: T PTS: 1

17. Legea, ca legatura intre conditia C si efectul E , aplicabila atat ansamblului de cazuri,

cat si fiecarui caz individual luat separat, formuleaza doar predictii exacte asupra starii ulterioare a fenomenelor.
ANS: F PTS: 1

18. Legea statistica actioneaza si se verifica la nivelul ansamblului, al multimii de elemente

sau cazuri; in raport cu un caz individual concret, actiunea ei este doar probabila, iar nu strict necesara
ANS: T PTS: 1

19. Legile psihologice imbraca aceeasi forma ca si cele fizice, fiind structurate mai mult pe

determinismul de tip dinamic decat pe cel de tip statistic.

ANS: F PTS: 1

20. Dimensiunea calitativa a informatiei ( raportarea semnelor sau a mesajului la

organizarea interna si starile de necesitate ale sistemului destinatar, in cazul nostru, subiectul uman), se concretizeaza in latura semantica si latura pragmatica .
ANS: T PTS: 1

21. Psihicul este lipsit de proprietati sensibile, prezenta lui inregistrandu-se nu direct, ci

prin intermediul modificarilor pe care le produce in starea tabloului comportamental al organismului.

ANS: T PTS: 1

22. Psihicul uman este integral innascut. ANS: F PTS: 1

23. Organizarea psihica de tip uman s-a constituit in forma ei completa si definitiva o data

cu aparitia primilor reprezentanti ai speciei homo sapiens sapiens si a primelor structuri ale mediului sociocultural.
ANS: F PTS: 1

24. Inconstientul colectiv a fost analizat de S. Freud si se compune din doua segmente, cu

continut si rol diferit inconstientul primar, innascut, si inconstientul secundar, dobandit.

ANS: F PTS: 1

25. Capacitatea rezolutiva este indicatorul comportamental esential al functionalitatii

inconstientului.
ANS: F 26. Prezenta de sine, ANS: T PTS: 1

starea de veghe (vigilenta) si planificarea actiunii, sunt indicatori comportamentali ai functionalitatii constiintei.
PTS: 1

27. Din punct de vedere functional, constiinta trebuie considerata: o curgere, un torent

continuu.

ANS: T

PTS: 1

28. Componenta morala a constiintei asigura adecvarea comportamentului la normele si

cerintele sociale si regleaza satisfacerea neconditionata a trebuintelor.

ANS: T PTS: 1

29. intre constiinta si inconstient exista relatii circulare, de subordonare si de coordonare. ANS: T PTS: 1

30. Sensibilitatea este o proprietate functionala care permite perceperea atat a stimulilor

biologiceste necesari, cat si a stimulilor in sine indiferenti sau neutri care, in anumite situatii, pot deveni semnale ajutatoare.
ANS: T PTS: 1

31. Pragul absolut inferior si pragul absolut superior delimiteaza intinderea sensibilitatii in

raport cu intensitatea stimulilor specifici.

ANS: T PTS: 1

32. Legea estetizarii si semantizarii, exprima modelarea sensibilitatii umane in raport cu

desprinderea si actiunea a doi factori culturali: frumosul si semnificatia.

ANS: T PTS: 1

33. Legea sinesteziei este una dintre cele patru legi socio-culturale ale sensibilitatii ANS: F PTS: 1

34. Legea pragurilor diferentiale a lui Weber-Fechner exprima: raportul dintre intensitatea

initiala a stimulului si valoarea (catimea) ce trebuie adaugata la intensitatea stimulului initial, pentru a determina o crestere sesizabila in intensitatea senzatiei initiale.
ANS: T PTS: 1

35. Adaptarea nu se manifesta decat in cadrul analizatorului vizual si depinde numai de

intensitatea stimulului.
ANS: F PTS: 1

36. Sensibilitatea este o functie constanta, neinfluentata de varsta sau de stimulii mediului

socio-cultural.
ANS: F PTS: 1

37. Legea adaptarii exprima definirea acuitatii sensibilitatii prin raportarea la starea vigila

a subiectului si la capacitatea lui de a avea o senzatie specifica de care sa-si dea seama.
ANS: F PTS: 1

38. Legea adaptarii, legea sensibilizarii si depresiei si legea oboselii sunt legi psihofiziologice

ale sensibilitatii.
ANS: T PTS: 1

39. Auzul colorat este un fenomen descris de legea oboselii si se datoreaza oboselii senzoriale

prin suprasolicitarea analizatorilor

ANS: F PTS: 1

40. Spre deosebire de perceptie, care furnizeaza informatii numai despre obiectele si

fenomenele reale prezente, care actioneaza in momentul data supra analizatorilor nostri, reprezentarea ofera astfel de informatii si in absenta obiectului de referinta.
ANS: T PTS: 1

41. Reprezentarea devine posibila datorita fixarii mai mult sau mai putin fidele si durabile a

continutului informational oferit de gandire.

ANS: F PTS: 1

42. Gestaltismul dizolva problema reprezentarii in dinamica energetic a formelor. ANS: T PTS: 1

43. Ipoteza cognitivista pretinde ca singurul mod de a intelege inteligenta si intentionalitatea

este acela de a considera memoria drept actiune pe baza de reprezentari.

ANS: F PTS: 1

44. Formarea reprezentarilor are un caracter pasiv si uniformizat. ANS: F PTS: 1

45. Fondul de reprezentari sta la baza structurii si detasarii procesului gandirii ANS: T PTS: 1

46. Geneza reprezentarii se circumscrie genezei functiei de simbolizare si comunicare ANS: T PTS: 1

47. Veriga cea mai importanta care face jonctiunea intre reprezentare si si gandire o

constituie conceptele matemice.

ANS: F PTS: 1

48. Spre deosebire de perceptie, care dureaza cat timp obiectul se mentine in campul

sensorial si continua sa actioneaza asupra vazului, auzului sau a altora simturi, (reprezentarea are o durata relative scurta de ordinal secundelor sau fractiunile de secunda).

ANS: T 49. O

PTS: 1

perspectiva mai noua in clasificarea reprezentarilor a adus-o psihologia reprezentarilor spatiale.

ANS: F PTS: 1

50. Reprezentarile interne exista si functioneza in mintea noastra, reproducand diferite

insusiri si aspecte ale obiectelor si mediului ambient.

ANS: T PTS: 1

51. Functia reglatoare a reprezentarii se realizeaza prin intermediul unei serii intregi de

operatii de comparare, analiza, evaluare si selectie, prin permanent apel la problematica expectantelor formulate.
ANS: F PTS: 1

52. Curentul asociationist considera gandirea cu precadere sub aspect cumulativ-cantitativ,

ca fiind produsul multiplicarii formelor de senzatii si al articularii succesive (in lant) sau simultane (spatiale) a imaginilor.
ANS: T PTS: 1

53. In raport cu asociationismul, gestaltismul a marcat un pas inainte, din punct de vedere

metodologic, admitand specificul calitativ al gandirii ca forma distincta a organizarii psihice" si ireductibilitatea ei la reprezentare sau senzatie.
ANS: T PTS: 1

54. Descartes identifica gandirea cu constiinta si o considera ca un dat (proba peremptorie a

existentei de sine era insasi realizarea in vivo a procesului de gandire sau de cugetare: gandesc, deci exist).
ANS: T PTS: 1

55. Prin continutul formal, gandirea se integreaza in continuumul cognitiei, reprezentand

segmentul calitativ superior al acestuia si marcand, totodata, o discontinuitate prin realizarea saltului activitatii de cunoastere de la senzorial la logic.
ANS: F PTS: 1

56. Caracterul ideal al reflectarii gandirii este, la randul lui, incomparabil mai accentuat

decat cel al reflectarii perceptive.

ANS: T PTS: 1

57. Caracterul mijlocit al reflectarii la nivelul gandirii consta in aceea ca ea se dezvolta si se

structureaza pe baza informatiei furnizate de senzatii si perceptii sau de memoria de lunga durata.

ANS: T

PTS: 1

58. in calitate de informatie, gandirea nu poate fi observata si perceputa in mod direct, nu

poseda atribute sensibile ca obiectele si fenomenele externe pe care le desemneaza.

ANS: T PTS: 1

59. Devenirea gandirii se realizeaza obiectiv in doua planuri: istoric si

ontogenetic.
ANS: T PTS: 1

60. Eficienta adaptativa a gandirii la nivel individual depinde intr-o mare masura de

sistemicitatea sa; o gandire slab structurata, dezorganizata devine lipsita de coerenta si finalitate.
ANS: T PTS: 1

61. Un tablou mai complet al organizarii interne a gandirii il va realiza P.J. Guilford (1959),

sub forma cunoscutului model abstract al culorilor

ANS: F PTS: 1

62. Potrivit cercetarilor lui J. Piaget, pentru nivelul operatiilor concrete se disting un numar

infinit de tipuri de grupari

ANS: F PTS: 1

63. P. Greco a demonstrat ca sinteza numerica a claselor si ordinii seriale se realizeaza

treptat, printr-o aritmetizare progresiva a seriei de numere".

ANS: T PTS: 1

64. Analiza, ca operatie a gandirii, are drept premisa neurofiziologica diferentierea in

cadrul sensibilitatii si activitatea specifica a ceea ce numim analizatori.

ANS: T PTS: 1

65. Dupa natura materialului" asupra caruia se aplica, sinteza poate fi multilateral sau

slab definite si plurimodala sau diferentiatoare.

ANS: F PTS: 1

66. Din perspectiva psihogenetica, sursa sintezei interne intelectuale se afla in actiunea

externa directa a subiectului de asamblare si constructie obiectuala.

ANS: T PTS: 1

67. Abstract inseamna ceva ce, ca atare, nu exista in realitatea sensibila, existand doar ca un

dat ideal in gandirea noastra.

ANS: T PTS: 1

68. Abstractizarea este mediata de analiza si operatiile ei subiacente, iar suportul ei primar

este atentia.
ANS: F PTS: 1

69. Din punct de vedere calitativ, generalizarea poate fi: nespecifica, pe criterii eterogene,

ducand la obtinerea unor produse intern contradictorii, de tip conglomerat" (falsa generalizare sau generalizare pripita), si specifica, pe criterii corelate (omogene), prin care se obtin produse valide.
ANS: T PTS: 1

70. Operatiile particulare specifice ale gandirii sunt cele elaborate in contextul abordarii si

rezolvarii anumitor clase de sarcini, proprii diferitelor domenii ale cunoasterii.

ANS: F PTS: 1

71. Formarea si integrarea in structura de ansamblu a gandirii a operatiilor specifice se pot

produce in mod spontan, si in afara contextului unei activitati organizate si sistematice de invatare, de asimilare efectiva a fundamentelor diferitelor stiinte.
ANS: F PTS: 1

72. Gandirea in care predomina schemele algoritmice o putem caracteriza tipologic ca

algoritmica.
ANS: T PTS: 1

73. Metoda revizuirii ipotezelor genereaza explorari in vederea determinarii validitatii unor

teorii sau legi.

ANS: T PTS: 1

74. Metoda dezordinii experimentale sau a experimentului sa vedem ce-o fi", sa vedem ce

se va intampla" a fost sugerata chiar de catre J. Piaget.

ANS: F PTS: 1

75. Privite in sine, operativitatea algoritmica si cea euristica par a fi complet l

egate unele

de altele.
ANS: F PTS: 1

76. Operativitatea de tip divergent se distinge prin tendinta de proliferare in sfera

strategiilor de abordare si a solutiilor la sarcinile cu care este confruntat subiectul.

ANS: T PTS: 1

77. Organizarea si coordonarile transformarilor sensori-motorii fac ca, in experienta

subiectiva, obiectele sa dobandeasca stabilitate si invarianta, consolidand modul si strategiile de abordare.

ANS: T PTS: 1

78. Stadiul operatiilor formale (11-14 ani) se caracterizeaza prin comutarea intregii

structuri operatorii pe un suport intern (limbajul intern), pe un sistem coerent de semne si simboluri, detasate de obiectele si imaginile concrete.
ANS: T PTS: 1

79. Gandirea formala consta in a reflecta operatiile exteriorizate asupra realului si a refuza

rezultatele acestei reflectari.

ANS: F PTS: 1

80. Generalitatea reflecta sfera de aplicabilitate reala a unei operatii. ANS: T PTS: 1

81. Stadialitatea formarii notiunilor reflecta si este simetrica stadialitatii formarii

operatiilor.
ANS: T PTS: 1

82. In acceptiunea teoriei semantice a informatiei, notiunea sau conceptul este un model

homomorfic multimediat, in care sunt reprezentate sau codificate cu ajutorul semnelor verbale datele relevante, perene, comune unei multimi mai intinse sau mai restranse de obiecte (elemente").
ANS: T PTS: 1

83. In cadrul gandirii, notiunile nu sunt dispuse la intamplare, haotic, ci ele se ordoneaza si

se ierarhizeaza sistemic, alcatuind ceea ce se cheama piramida inteligentelor multiple.

ANS: F PTS: 1

84. Suportul material" al notiunii este cuvantul. ANS: T PTS: 1

85. Integrarea notiunii in tiparul sau verbal - cuvantul - nu se produce dintr-o data si in

mod spontan, ci treptat, in cursul unui proces indelungat de evolutie ontogenetica si invatare.
ANS: T PTS: 1

86. Adevarul sau falsul judecatii ca entitate informationala" decurg din supunerea ei la

testul realitatii.

ANS: T

PTS: 1

87. In acceptiunea psihologiei cognitive, schema are intelesul de ansamblu organizat de

cunostinte activate simultan, corespunzator unor situatii complexe din realitate.

ANS: T PTS: 1

88. Memoria nu intervine din afara in structurarea si integrarea proceselor psihice

cunoscute -perceptia, gandirea, imaginatia, trairile emotionale etc., ci face parte din insasi structura lor interna.
ANS: T PTS: 1

89. Engramarea (fixarea) reprezinta in sine un ansamblu de operatii de ordin logic-

informational, biofizic si biochimic, in urma carora continuturile proceselor cognitive (perceptie, gandire, imaginatie), afectiv-motivationale si schemelor motorii sunt inscrise din segmentul temporal al prezentului in cel al trecutului.
ANS: T PTS: 1

90. In cazul memorarii intentionate, subiectul simte confortul mental, cum se mobilizeaza

expres pentru a vizualiza cat mai clar fiecare element" al materialului in vederea uitarii rapide si complete.
ANS: F PTS: 1

91. Memorarea voluntara se realizeaza la niveluri diferite de completitudine, exactitate si

trainicie sau durabilitate.

ANS: T PTS: 1

92. Memoria involuntara acopera un vast teritoriu al existentei noastre cotidiene si ne

inzestreaza zilnic, fara sa depunem vreun efort de concentrare a atentiei, cu informatii, impresii si experiente ce pot fi mai tarziu de un real folos.
ANS: T PTS: 1

93. Memoria voluntara este forma esentiala de organizare si manifestare a capacitatii

mnezice a omului, ea fiind strans conectata si integrata motivelor si scopurilor activitatilor specifice, incepand cu activitatea de joc si terminand cu activitatea de creatie.
ANS: T PTS: 1

94. Memoria logica este mediata si instrumentata de operatii mentale speciale de analiza,

comparare si relationare criterial-semantica a elementelor materialului.

ANS: T PTS: 1

95. Deosebirile principale dintre MLD si MSD se stabilesc dupa urmatoarele caracteristici:

1. durata; 2. gradul de activare; 3. volumul; 4. modul de codificare.

ANS: T

PTS: 1

96. Fidelitatea reflecta gradul de incompatibilitate calitativa, logicosemantica dintre input-

ul stocat anterior si ceea ce se anuleaza ulterior.

ANS: F PTS: 1

97. Memoria psihica o consideram a fi functia exclusiv a creierului, care este organul

intregii vieti psihice.

ANS: T PTS: 1

98. Reproducerea este o forma calitativ superioara a reactualizarii, constand in derularea

constienta a continuturilor informationale si actelor motorii achizitionate anterior.

ANS: T PTS: 1

99. Ca forma a activitatii psihice, memoria nu-si limiteaza mecanismele numai la structurile

si procesele neuronale si neurochimice.

ANS: T PTS: 1

100. Dinamica sistemului mnezic are la baza anularea feed-back-urilor pozitive cu cele

negative si anticipative (feed-before).

ANS: F PTS: 1

101. Dupa sfera de cuprindere, uitarea poate fi partiala, fragmentara (selectiva), afectand

anumite elemente sau parti ale materialului memorat si lasand nealterate altele, sau totala, subiectul nereusind sa reactualizeze nici o parte.
ANS: T PTS: 1

102. Atentia poate fi definita ca proces psihofiziologic de orientare, concentrare si potentare

selectiva a functiilor si activitatilor psihice si psihocomportamentale modale specifice in raport cu obiectul si finalitatea lor proprii, asigurandu-le atingerea unui nivel optim de eficienta adaptativa.
ANS: T PTS: 1

103. In plan subiectiv, atentia voluntara este constientizata ca stare de incordare, de

concentrare, de efort neuropsihic, iar in plan comportamental -prin selectivitate si orientare autoimpuse, deliberate, in raport cu continutul si modul de desfasurare a actelor senzoriale, intelectuale si motorii.
ANS: T PTS: 1

104. In stare normala se poate vorbi de niveluri de concentrare - slab, mediu, inalt, foarte

inalt.

ANS: F

PTS: 1

105. Mobilitatea reprezinta calitatea atentiei de a se comuta rapid, la nivel optim de

concentrare, de la o situatie la alta, de la o secventa sau veriga a activitatii la alta, mentinand totodata controlul asupra ansamblului.
ANS: T PTS: 1

106. Atentia voluntara este forma superioara si specific umana de realizare a controlului

constient asupra evenimentelor din mediul extern si asupra propriilor acte psihocomportamentale.
ANS: T PTS: 1

107. Modelele cognitive leaga atentia primordial de selectarea, procesarea si utilizarea

informatiilor in contextul izolarii generale a omului cu lumea.

ANS: F PTS: 1

108. In timp ce pentru unii, prezenta componentei emotionale este un balast, o sursa

permanenta de erori, esecuri si dezadaptari, pentru altii, aceasta reprezinta bunul cel mai de pret si cel mai intim al personalitatii, sursa de energie si activare-rezonare permanenta la situatiile existentiale.
ANS: T PTS: 1

109. In organizarea sistemului psihic, afectivitatea ocupa o pozitie de interfata intre cognitie

si motivatie, cu care, de altfel, se impleteste cel mai strans.

ANS: T PTS: 1

110. Emotiile pun in evidenta anumite trasaturi de ordin cantitativ si calitativ, care fac

posibila analiza, compararea si clasificarea lor.

ANS: T PTS: 1

111. Emotionalitatea este o forma a actiunii, a autoconservarii si a interactiunii care decurge

din interjocul cognitiilor si ideilor emotionale" in campul de experienta al persoanelor.

ANS: T PTS: 1

112. Intr-o acceptiune mai restransa si stiintific mai riguroasa, prin motivatie vom intelege o

forma specifica de reflectare prin care se semnaleaza mecanismelor de comandacontrol ale sistemului personalitatii o oscilatie de la starea initiala de echilibru, un deficit energetico-informational sau o necesitate ce trebuie satisfacuta.
ANS: T PTS: 1

113. Satisfacerea motivelor primare devine facultativa pentru asigurarea supravietuirii si

functionarii normale a omului ca sistem viu.

ANS: F

PTS: 1

114. In evaluarea structurii globale si a tipului de personalitate, un indicator esential il va

constitui raportul de dominanta dintre asa-zisele motive personale (individuale) si motivele sociale, supraordonate.
ANS: T PTS: 1

115. Nivelul de aspiratie reprezinta modalitatea generala, tipica, a individului de fixare a

valorii sau stachetei scopurilor, in general, si in raport cu diferite categorii de sarcini sau domenii de activitate, in particular.
ANS: T PTS: 1

116. Abordarea problemei vointei in psihologie a fost influentata puternic de tendintele si

curentele manifestate in cadrul filosofiei.

ANS: T PTS: 1

117. Psihologia clasica condensa intreaga substanta a vointei in analiza si lupta motivelor,

conferind existentei umane un caracter temporar tensionat si dramatic.

ANS: F PTS: 1

118. Fondatorul psihologiei personalitatii, ca domeniu relativ distinct de cercetare si

cunoastere, trebuie socotit psihologul german Hans Gruber.

ANS: F PTS: 1

119. Omul este singura fiinta capabila de a stabili si intretine relatii nu numai cu lumea

externa, ci si cu sine insusi, putand sa ocupe fata de sine aceeasi pozitie pe care o adopta fata de obiectele, situatiile si persoanele din jur: de subiect cunoscator, de subiect valorizator, de subiect sanctionator, de judecator etc.
ANS: T PTS: 1

120. In sfera existentei psihice, imaginatia se distinge prin posibilitatea de a descoperi si

transforma lumea prin intermediul descoperirilor si transformarilor ce intervin in propria personalitate a subiectului
ANS: T PTS: 1

121. Ca si in alte stiinte, in psihologie, teoria se prezinta in doua ipostaze: a) de instrument si

b) de scop.
ANS: T MULTIPLE CHOICE 1. Reprezentarea este o reflectare a obiectelor si fenomenelor : a. in forma imagistic-figurala PTS: 1

b. in forma conceptual-simbolistica ANS: A PTS: 1

2. Reprezentarea este o reflectare (cunoastere): a. intuitiv-concreta b. formal-abstracta ANS: A PTS: 1

3. Reprezentarea retine : a. insusirile si aspectele accidentale, intamplatoare b. insusirile si aspectele semnificative c. insusirile si aspectele esentiale, necesare ANS: B PTS: 1

4. Pentru psihologia cognitiva reprezerntarea este a. o imagine perceptiva stearsa b. un construct mental conventional c. o corespondenta intre un simbol si o anumita realitate ANS: C PTS: 1

5. Esenta modelului asociationist al ganditii rezida in: a. sustinerea caracterului ei reflectoriu b. sustinerea reductibilitatii ei la senzatii c. sustinerea caracterului ei abstract ANS: B PTS: 1

6. Superioritatea gestaltismului fata de asociationism in interpretarea gandirii

consta : a. in afirmarea caracterului ei innascut b. in demonstrarea naturii ei informationale c. in considerearea ei ca forma calitativ distincta de nivel superior, a organizarii psihice
ANS: C PTS: 1

7. Care din scolile psihologice explica procesul de rezolvare a problemelor prin

fenomenul insight? a. introspectionista b. behaviorista c. gestaltista

ANS: C PTS: 1

8. Suportul prin care se fixeaza si se obiectiviseaza continuturile conceptelor este : a. schema spatiala b. reprezentarea c. cuvantul ANS: C PTS: 1

9. Prin gandire cunoasterea umana trece: a. de la un obiect la altul b. de la imagini la obiecte c. de la particular la universal ANS: C PTS: 1

10. Insusirile esentiale sunt : a. cele care deosebesc un obiect de altul b. cele care sunt percepute mai clar c. cele care definesc obiectul d. cele care sunt ascunse perceptiei immediate ANS: C PTS: 1

11. Caracterul mijlocit al gandirii consta in aceea ca: a. nu se fixeaza direct pe scop b. foloseste procedee si tehnici logico-formale c. foloseste continuturile informationale furnizate de senzatii si perceptii ANS: C PTS: 1

12. Notiunea este : a. unitatea operatorie a gandirii b. unitatea informationala a gandirii ANS: B PTS: 1

13. Notiunea abstracta reflecta : a. insusiri care nu se intalnesc in realitate b. insusiri desprinse de suportul lor obiectual concret ANS: B PTS: 1

14. Notiunea stiintifica se deosebeste de cea empirica prin : a. gradul de reprezantativitate b. realitatea de referinta c. gradul de esentialitate ANS: C PTS: 1

15. Notiunea reflecta realitatea : a. in miscare b. in conexiunile ei interne c. in forma static ANS: C PTS: 1

16. Piramida notiunilor se structureaza: a. pe baza volumului b. pe baza sferei c. concomitent si pe baza volumului si pe baza sferei

ANS: C

PTS: 1

17. Baza genetica a operatiilor gandirii o constituie a. experienta senzoriala b. limbajul articulat c. actiunea in plan extern ANS: C PTS: 1

18. Modelul tridimensional al gandirii apartine lui: a. J Piaget b. W Kohler W. Kohler c. P J Guilford d. O Selz ANS: C PTS: 1

19. Operatiile gandirii sunt: a. transformari unidirectionale b. sistematizari de notiuni c. transformari bidirectionale (reversibile) ANS: C PTS: 1

20. Procesarea inductiva asigura: a. identificarea obiectelor individuale b. descoperirea a ceea ce este comun mai multor obiecte c. dezvaluirea a ceea ce este individual si specific ANS: B PTS: 1

21. In rationamentul inductiv concluzia are un caracter a. circumstantial b. absolut c. relativ ANS: C PTS: 1

22. Concluzia in rationamentul deductiv silogistic exprima : a. o legatura imtamplatoare b. o legatura conventionala c. o legatura necesara ANS: C PTS: 1

23. Procesarea de tip analogic stabileste: a. deosebirea intre particular si general b. identitatea unui obiect cu altul c. asemanarea intre obiecte diferite ANS: C PTS: 1

24. Notiunea OM este:

a. falsa b. adevarata c. nici adevarata, nici falsa ANS: C PTS: 1

25. Abstractizarea consta in: a. asamblarea insusirilor esentiale b. desprinderea unei insusiri din contextul altora c. retinerea unor insusiri (esentiale) si eliminarea altora (neesentiale) ANS: C PTS: 1

26. Stadiul preoperator al dezvoltarii intelectului se caracterizeaza prin: a. capacitatea copilului de a rezolva numai sarcini de ordonare a obiectelor dupa

o anumita insusire
b. capacitatea copilului de a efectua numai transformari directe (sa transforme o

situatie initiala intr-o situatie finala)

c. capacitatea copilului de a efectua atat transformari directe, cat si

transformari inverse, dar numai cu support obiectual sau imagistic

ANS: B PTS: 1

27. Algoritmul este: a. un ansamblu de reprezentari ale unei clase omogene de obiecte b. o succesiune precis determinata de operatii (transformari) ANS: B PTS: 1

28. Datorita dimensiunii mnezice, omul: a. devine constient de sine b. isi pastreaza echilibrul psihic intern c. isi pastreaza constiinta continuitatii in timp ANS: C PTS: 1

29. Memoria prezinta o organizare: a. uniform-omogena b. modulara ANS: B PTS: 1

30. Trainicia se refera la: a. durata engramarii b. rapiditatea reactualizarii c. durata pastrarii ANS: C PTS: 1

31. Timpul necesar memorarii este proportional cu: a. starea interna a subiectului b. tipul (natura) materialului c. volumul (lungimea) materialului

ANS: C

PTS: 1

32. Ebbinghaus a studiat memoria cu ajutorul: a. unor serii de imagini b. unor serii de silabe si cuvinte fara sens c. unor serii de cuvinte cu sens ANS: B PTS: 1

33. Suportul memoriei de scurta durata este: a. neuroendocrin b. biochimic c. bioelectric ANS: C PTS: 1

34. Dati unui subiect sa memoreze o lista de 100 de cuvinte: a. se retin mai bine cuvintele de la inceputul listei? b. se retin mai bine cuvintele de la mijlocul listei? c. se retin mai bine cuvintele de la sfarsitul listei? ANS: A PTS: 1

35. Comunicarea desemneaza: a. orice fel de schimburi in cadrul societatii b. schimburi de energie c. schimburi de informatie ANS: C PTS: 1

36. Deosebirea dintre comunicarea nonverbala si cea verbala este data de: a. calitatea informatiei vehiculate b. natura canalului c. natura suportului de obiectivare-codificare a mesajelor ANS: C PTS: 1

37. Diferentialul lui J. Osgood vizeaza: a. stabilirea raporturilor sintactice b. stabilirea raporturilor semantice c. stabilirea raportului particular-general ANS: B PTS: 1

38. Functia de comunicare a limbajului consta in: a. selectarea si ordonarea cuvintelor b. influenta asupra atitudinii celor din jur c. schimbul de informatii intre emitent si destinatar ANS: C PTS: 1

39. Functia de reglare a limbajului consta in: a. reflectarea legaturii dintre cuvant si obiect

b. alternarea rolurilor intre termenii relatiei de comunicare c. influenta asupra starii si comportamentului celor din jur si a starii si

comportamentului propriu
ANS: C PTS: 1

40. Limbajul intern este: a. vocabularul latent al unui subiect b. limbajul extern selectiv comprimat si interiorizat c. premisa dezvoltarii limbajului extern ANS: B PTS: 1

41. Mecanismele limbajului se concentreaza: a. preponderent in emisfera stanga b. preponderent in emisfera dreapta c. se distribuie in ambele emisfere ANS: A PTS: 1

42. Atentia este implicata in: a. veriga de intrare a activitatii b. veriga de iesire a activitatii c. veriga intermediara a activitatii d. in toate cele trei verigi ANS: D PTS: 1

43. Structura atentiei este: a. exclusiv fiziologica b. excusiv psihologica c. dubla ANS: C PTS: 1

44. Reflexul de orientare sta la baza: a. atentiei postvoluntare b. atentiei involuntare c. atentiei voluntare ANS: B PTS: 1

45. Superioritatea atentiei voluntare asupra celei involuntare consta in: a. prezenta starii de veghe b. activarea generalizata c. durata de mentinere si aria de cuprindere ANS: C PTS: 1

46. Afectivitatea reflecta: a. proprietatile esentiale ale obiectului-stimul b. starile mediului intern al organismului c. raportul dintre evenimentele din plan extern si evenimentele din plan intern.

ANS: C

PTS: 1

47. Reflectarea de tip afectiv-emotional se realizeaza: a. in forma de imagine b. in forma de motiv c. in forma de traire ANS: C PTS: 1

48. Caracterul polar al emotiilor deriva din: a. intensitatea stimulilor b. starea de motivatie a subiectului c. caracterul raportului dintre evenimentele externe si cele interne ANS: C PTS: 1

49. Dupa referential sentimentele se impart in: a. primare si secundare; b. obiectuale, sociale si spirituale ANS: B PTS: 1

50. Afectivitatea este un factor: a. de apropiere / coeziune interpersonala; b. de separatie si indepartare interpersonala; c. si de apropiere si de indepartare. ANS: C PTS: 1

51. Stresul este: a. un fenomen exceptional si negativ; b. un fenomen legic circumscris procesului de adaptare ANS: B PTS: 1

52. Teoria James-Lange sustine teza: a. mi-e frica pentru ca fug b. fug pentru ca mi-e frica ANS: A PTS: 1

53. Expresiile emotionale sunt: a. proprii numai omului b. proprii numai animalelor; c. comune omului si animalelor ANS: C PTS: 1

54. Anxietatea este: a. o stare de teama cu referential identificat; b. o stare de incertitudine cognitiva c. o stare de teama cu referential nedefinit. ANS: C PTS: 1

55. Teoria Cannon-Bard sustine ca mecanismul producerii emotiei il constituie: a. sistemul nervos autonom; b. formatiunile talamo-hipotalamice; c. interactiunea cortico-talamo-hipotalamica. ANS: A PTS: 1

56. Dinamica motivationala se subordoneaza: a. legii efectului b. lb. legii asociatiei c. principiului tensiunii reductiei ANS: C PTS: 1

57. Comportamentul de satisfacere a unei stari de motivatie genereaza: a. semnale de sensibilizare activare; b. semnale de sustinere; c. semnale de saturatie. ANS: C PTS: 1

58. Care din urmatoarele entitati motivationale poseda cea mai mare stabilitate si

pregnanta. a. aspiratia b. idealul c. trebuinta d. interesul

ANS: C PTS: 1

59. La baza ierarhizarii motivelor A. Maslow a pus: a. criteriul genetic; b. criteriul urgentei de satisfacere; c. criteriul complexitatii. ANS: B PTS: 1

60. Dispozitiile organice sunt componente ale: a. perceptiei b. unor stari fiziologice specifice c. procesului de rezolvare in minte a problemelor ANS: B PTS: 1

61. Optimusmul motivational este determinat: a. de continutul motivului; b. de varsta subiectului; c. de intensitatea motivului raportata la complexitatea sarcinii. ANS: C PTS: 1

62. Procesul mnezic este:

a. Un proces de acelasi ordin cu procesele cognitive sau motivationale b. O modalitate de fiintare si manifestare in timp a fiecarui proces in parte si a

sistemului in ansamblu
ANS: B PTS: 1

63. Memoria poate fi analizata sistemic pe baza schemei cibernetice: a. Output- input- output b. Input- output- Input c. Input- output- exitput ANS: B PTS: 1

64. In procesele halucinogene provocate de actiunea drogurilor si favorizate de suprimarea

stimulilor din lume externa constiinta este: a. Destructurata si anihilata b. Este coagulata si potentata
ANS: A PTS: 1

65. Specificul imaginatiei reproductive rezida in: a. Reflectarea intr- o maniera tranformata a elementelor experientei anterioare b. Subordonarea legii corespondentei biunivoce si a fidelitatii, reproducerea

trebuind obligatoriu sa fie izomorfa cu originalul

ANS: A MULTIPLE RESPONSE 1. Sursele interne ale reprezentarilor se alfa: a. in activitatea onirica ; b. in memoria de scurta durata; c. in imaginatie; d. in memoria de lunga durata; e. in gandire ANS: C, D PTS: 1 PTS: 1

2. Care din atributele de mai jos definesc gandirea ? a. impresionabilitatea b. discursivitatea c. caracterul mijlocit d. contiguitatea e. esentialitatea f. efemeritatea ANS: A, B, E PTS: 1

3. Deosebirea dintre emotie si sentiment consta in: a. continutul reflectoriu b. durata c. intensitate

ANS: B, C

PTS: 1

4. Fobiile sunt: a. stari emotionale intentionate; b. stari emotionale involuntare c. stari emotionale pozitive; d. stari emotionale negative ANS: B, D PTS: 1

5. Structura Inputului mnemonic este eterogena si cuprinde: a. Fluxuri senzoriale (vizuale, auditive, olfactive, gustative, tactile, kinestezice, b. c. d. e. f.

viscerale) Fluxuri imaginative Fluxuri conceptual- simbolice, logico- propozitionale Fluxuri de trairi emotionale Fluxuri motivationale Fluxuri motorii
PTS: 1

ANS: A, B, C, D, E, F

6. Latura procesuala a memoriei se releva in succesiunea si interconditionarea a trei faze

principale: a. Engramarea sau fixarea (memorarea in aceptiunea traditionala) b. Pastrarea sau conservarea c. Cumulative d. Ecforarea sau reactualizarea e. Integrativ- interpretative activ
ANS: A, B, D PTS: 1

7. Indicatorii memorarii voluntare vor depinde: a. De proprietatile si de conditiile de administrare a materialului b. De particularitatile psihoindividuale ale subiectilor ANS: A, B PTS: 1

8. Parametrii memorarii voluntare care vor fi influentati de particularitatile

psihoindividuale: a. Capacitatea de engramare- stocare a mecanismelor cerebrale b. Gradul de organizare logica interna (saturatia in relatii semantic, integrative intre elemente) c. Dominanta motivationala in momentul receptarii materialului (daca este consonanta/ disonanta) d. Timpul de prezentare(expunere)a fiecarui element (intervale optime sau interval critice- prea mici sau prea mari) e. Nivelul de concentrare si mobilitate a atentiei; starea de odihna sau oboseala
ANS: A, C, E PTS: 1

9. Atributele cheie pentru identificarea si definirea imaginatiei sunt: a. Generarea de imagini noi, fie pornind de la faptele naturii, fie ex nihilo

b. Operare cu imagini in limitele exclusive ale imageriei secundare si ale

imaginarului, realizand combinari, amplificari, multiplicari, reordonari etc..

c. O minima originalitate a modurilor de operare (procedeelor) si a produsului d. Caracterul

final (iesirea din tipare si sabloane, depasirea schemelor rutiniere) conventional, figurative si simbolic, al designative(semiotice) a imaginilor generate in procesul imaginatiei
PTS: 1

functiei

ANS: A, B, C, D

10. Factorul imaginativ este inclus in structura multifactoriala a : a. Inteligentei generale b. Aptitudinilor special ANS: A, B PTS: 1

11. Apartenenta viselor la imaginatie se sustine prin accea ca: a. Continutul lor vizeaza in mod frecvent fenomene ireale, care nu se gasesc si

care nu pot exista in realitate

b. Dramatizarea in activitatea onirica consta in traducerea gandurilor in imagini

si in coordonarea acestora din urma intr- o succesiune asemanatoare unei piese de teatru c. Chiar in cazul in care continutul lor isi are sursa in experienta anterioara, modul de combinare a secventelor, ca si ipostazele in care apar sunt absolute inedite, nefiind niciodata simple evocari sau reproduceri a ceea ce s-a intamplat
ANS: A, C PTS: 1

12. Modurile de operare de baza ale visului sunt: a. Condensarea de trasaturi similar in imagini sintetice b. Deplasarea, aceasta disociere permite ca energia disponibila sa fie transferata

sau investita intr- o alta imagine

c. Dramatizarea sau figuralizarea ANS: A, B, C PTS: 1

13. Reveria: a. Este o forma de manifestare a imaginatiei b. Apare pe fondul uni activism psihofiziologic inalt c. Duce la instalarea starii de veghe ANS: A, B, C PTS: 1

14. Ca organizare si dinamica, imaginatia creatoare este reglata esentialmente: a. Voluntar b. Constient c. Elementele pulsionale si afective de sorginte inconstienta, care intervin in

diferitele moment, au un character secundar si subordonat

ANS: A, B, C PTS: 1