Explorați Cărți electronice
Categorii
Explorați Cărți audio
Categorii
Explorați Reviste
Categorii
Explorați Documente
Categorii
TRUE/FALSE 1. Observatia este mai eficienta in inregistrarea si evaluarea organizarii psihice interne
decat in cunoasterea si descrierea trasaturilor fizice, bioconstitutionale si dinamicoenergetice (temperamentale) ale personalitatii.
ANS: T PTS: 1
conditii, ca de pilda: sa fie discreta, sa fie sistematica, sa se urmareasca fenomenul propus, datele sesizate si retinute sa permita un minimum de cuantificare si prelucrare statistico-matematica si sa se poata repeta.
ANS: T PTS: 1
7. Pentru a putea fi utilizata in cadrul mai multor discipline, o metoda trebuie sa-si
particularizeaze continutul laturii sale teoretice si tipul procedeelor sau tehnicilor in functie de natura substantial-calitativa a domeniului.
ANS: F PTS: 1
emiterea de catre acesta a unor judecati de valoare, nu are importanta pentru asigurarea sinceritatii raspunsurilor subiectului.
ANS: F PTS: 1
la sociologie.
ANS: T PTS: 1
10. Un test isi pastreaza validitatea in raport cu orice populatie, nu doar in raport cu
populatia pe care a fost el initial aplicat si etalonat; ca atare, el poate fi transferat mecanic la orice alta populatie.
ANS: F PTS: 1
11. Legea este o relatie de dependenta variabila intre elementele unui sistem sau intre
marimile de intrare si marimile de iesire ale aceluiasi sistem (ultima avand loc atunci cand un sistem se raporteaza la mediu)
ANS: T PTS: 1
13. In cadrul domeniilor de actiune ale legilor (relatia dintre conditia C si evenimentul E),
sau cazuri; in raport cu un caz individual concret, actiunea ei este doar probabila, iar nu strict necesara.
ANS: T PTS: 1
15. Clasificarea legilor se face dupa un singur criteriu, si anume natura fenomenelor asupra
carora poarta actiunea legii, astfel incat nu putem clasifica legile decat in legi mecanofizice, legi biologice, legi sociale, legi psihologice etc.
ANS: F PTS: 1
16. Nivelurile activitatii de cunoastere, care corespund gradelor diferite de elaborare a unei
17. Legea, ca legatura intre conditia C si efectul E , aplicabila atat ansamblului de cazuri,
cat si fiecarui caz individual luat separat, formuleaza doar predictii exacte asupra starii ulterioare a fenomenelor.
ANS: F PTS: 1
sau cazuri; in raport cu un caz individual concret, actiunea ei este doar probabila, iar nu strict necesara
ANS: T PTS: 1
19. Legile psihologice imbraca aceeasi forma ca si cele fizice, fiind structurate mai mult pe
organizarea interna si starile de necesitate ale sistemului destinatar, in cazul nostru, subiectul uman), se concretizeaza in latura semantica si latura pragmatica .
ANS: T PTS: 1
21. Psihicul este lipsit de proprietati sensibile, prezenta lui inregistrandu-se nu direct, ci
23. Organizarea psihica de tip uman s-a constituit in forma ei completa si definitiva o data
cu aparitia primilor reprezentanti ai speciei homo sapiens sapiens si a primelor structuri ale mediului sociocultural.
ANS: F PTS: 1
24. Inconstientul colectiv a fost analizat de S. Freud si se compune din doua segmente, cu
inconstientului.
ANS: F 26. Prezenta de sine, ANS: T PTS: 1
starea de veghe (vigilenta) si planificarea actiunii, sunt indicatori comportamentali ai functionalitatii constiintei.
PTS: 1
27. Din punct de vedere functional, constiinta trebuie considerata: o curgere, un torent
continuu.
ANS: T
PTS: 1
29. intre constiinta si inconstient exista relatii circulare, de subordonare si de coordonare. ANS: T PTS: 1
30. Sensibilitatea este o proprietate functionala care permite perceperea atat a stimulilor
biologiceste necesari, cat si a stimulilor in sine indiferenti sau neutri care, in anumite situatii, pot deveni semnale ajutatoare.
ANS: T PTS: 1
31. Pragul absolut inferior si pragul absolut superior delimiteaza intinderea sensibilitatii in
33. Legea sinesteziei este una dintre cele patru legi socio-culturale ale sensibilitatii ANS: F PTS: 1
34. Legea pragurilor diferentiale a lui Weber-Fechner exprima: raportul dintre intensitatea
initiala a stimulului si valoarea (catimea) ce trebuie adaugata la intensitatea stimulului initial, pentru a determina o crestere sesizabila in intensitatea senzatiei initiale.
ANS: T PTS: 1
intensitatea stimulului.
ANS: F PTS: 1
36. Sensibilitatea este o functie constanta, neinfluentata de varsta sau de stimulii mediului
socio-cultural.
ANS: F PTS: 1
37. Legea adaptarii exprima definirea acuitatii sensibilitatii prin raportarea la starea vigila
a subiectului si la capacitatea lui de a avea o senzatie specifica de care sa-si dea seama.
ANS: F PTS: 1
38. Legea adaptarii, legea sensibilizarii si depresiei si legea oboselii sunt legi psihofiziologice
ale sensibilitatii.
ANS: T PTS: 1
39. Auzul colorat este un fenomen descris de legea oboselii si se datoreaza oboselii senzoriale
40. Spre deosebire de perceptie, care furnizeaza informatii numai despre obiectele si
fenomenele reale prezente, care actioneaza in momentul data supra analizatorilor nostri, reprezentarea ofera astfel de informatii si in absenta obiectului de referinta.
ANS: T PTS: 1
41. Reprezentarea devine posibila datorita fixarii mai mult sau mai putin fidele si durabile a
42. Gestaltismul dizolva problema reprezentarii in dinamica energetic a formelor. ANS: T PTS: 1
45. Fondul de reprezentari sta la baza structurii si detasarii procesului gandirii ANS: T PTS: 1
46. Geneza reprezentarii se circumscrie genezei functiei de simbolizare si comunicare ANS: T PTS: 1
47. Veriga cea mai importanta care face jonctiunea intre reprezentare si si gandire o
48. Spre deosebire de perceptie, care dureaza cat timp obiectul se mentine in campul
sensorial si continua sa actioneaza asupra vazului, auzului sau a altora simturi, (reprezentarea are o durata relative scurta de ordinal secundelor sau fractiunile de secunda).
ANS: T 49. O
PTS: 1
51. Functia reglatoare a reprezentarii se realizeaza prin intermediul unei serii intregi de
operatii de comparare, analiza, evaluare si selectie, prin permanent apel la problematica expectantelor formulate.
ANS: F PTS: 1
ca fiind produsul multiplicarii formelor de senzatii si al articularii succesive (in lant) sau simultane (spatiale) a imaginilor.
ANS: T PTS: 1
53. In raport cu asociationismul, gestaltismul a marcat un pas inainte, din punct de vedere
metodologic, admitand specificul calitativ al gandirii ca forma distincta a organizarii psihice" si ireductibilitatea ei la reprezentare sau senzatie.
ANS: T PTS: 1
existentei de sine era insasi realizarea in vivo a procesului de gandire sau de cugetare: gandesc, deci exist).
ANS: T PTS: 1
segmentul calitativ superior al acestuia si marcand, totodata, o discontinuitate prin realizarea saltului activitatii de cunoastere de la senzorial la logic.
ANS: F PTS: 1
56. Caracterul ideal al reflectarii gandirii este, la randul lui, incomparabil mai accentuat
structureaza pe baza informatiei furnizate de senzatii si perceptii sau de memoria de lunga durata.
ANS: T
PTS: 1
ontogenetic.
ANS: T PTS: 1
60. Eficienta adaptativa a gandirii la nivel individual depinde intr-o mare masura de
sistemicitatea sa; o gandire slab structurata, dezorganizata devine lipsita de coerenta si finalitate.
ANS: T PTS: 1
61. Un tablou mai complet al organizarii interne a gandirii il va realiza P.J. Guilford (1959),
62. Potrivit cercetarilor lui J. Piaget, pentru nivelul operatiilor concrete se disting un numar
65. Dupa natura materialului" asupra caruia se aplica, sinteza poate fi multilateral sau
66. Din perspectiva psihogenetica, sursa sintezei interne intelectuale se afla in actiunea
67. Abstract inseamna ceva ce, ca atare, nu exista in realitatea sensibila, existand doar ca un
68. Abstractizarea este mediata de analiza si operatiile ei subiacente, iar suportul ei primar
este atentia.
ANS: F PTS: 1
69. Din punct de vedere calitativ, generalizarea poate fi: nespecifica, pe criterii eterogene,
ducand la obtinerea unor produse intern contradictorii, de tip conglomerat" (falsa generalizare sau generalizare pripita), si specifica, pe criterii corelate (omogene), prin care se obtin produse valide.
ANS: T PTS: 1
70. Operatiile particulare specifice ale gandirii sunt cele elaborate in contextul abordarii si
produce in mod spontan, si in afara contextului unei activitati organizate si sistematice de invatare, de asimilare efectiva a fundamentelor diferitelor stiinte.
ANS: F PTS: 1
algoritmica.
ANS: T PTS: 1
73. Metoda revizuirii ipotezelor genereaza explorari in vederea determinarii validitatii unor
74. Metoda dezordinii experimentale sau a experimentului sa vedem ce-o fi", sa vedem ce
egate unele
de altele.
ANS: F PTS: 1
78. Stadiul operatiilor formale (11-14 ani) se caracterizeaza prin comutarea intregii
structuri operatorii pe un suport intern (limbajul intern), pe un sistem coerent de semne si simboluri, detasate de obiectele si imaginile concrete.
ANS: T PTS: 1
79. Gandirea formala consta in a reflecta operatiile exteriorizate asupra realului si a refuza
80. Generalitatea reflecta sfera de aplicabilitate reala a unei operatii. ANS: T PTS: 1
operatiilor.
ANS: T PTS: 1
82. In acceptiunea teoriei semantice a informatiei, notiunea sau conceptul este un model
homomorfic multimediat, in care sunt reprezentate sau codificate cu ajutorul semnelor verbale datele relevante, perene, comune unei multimi mai intinse sau mai restranse de obiecte (elemente").
ANS: T PTS: 1
83. In cadrul gandirii, notiunile nu sunt dispuse la intamplare, haotic, ci ele se ordoneaza si
85. Integrarea notiunii in tiparul sau verbal - cuvantul - nu se produce dintr-o data si in
mod spontan, ci treptat, in cursul unui proces indelungat de evolutie ontogenetica si invatare.
ANS: T PTS: 1
86. Adevarul sau falsul judecatii ca entitate informationala" decurg din supunerea ei la
testul realitatii.
ANS: T
PTS: 1
cunoscute -perceptia, gandirea, imaginatia, trairile emotionale etc., ci face parte din insasi structura lor interna.
ANS: T PTS: 1
informational, biofizic si biochimic, in urma carora continuturile proceselor cognitive (perceptie, gandire, imaginatie), afectiv-motivationale si schemelor motorii sunt inscrise din segmentul temporal al prezentului in cel al trecutului.
ANS: T PTS: 1
90. In cazul memorarii intentionate, subiectul simte confortul mental, cum se mobilizeaza
expres pentru a vizualiza cat mai clar fiecare element" al materialului in vederea uitarii rapide si complete.
ANS: F PTS: 1
inzestreaza zilnic, fara sa depunem vreun efort de concentrare a atentiei, cu informatii, impresii si experiente ce pot fi mai tarziu de un real folos.
ANS: T PTS: 1
mnezice a omului, ea fiind strans conectata si integrata motivelor si scopurilor activitatilor specifice, incepand cu activitatea de joc si terminand cu activitatea de creatie.
ANS: T PTS: 1
94. Memoria logica este mediata si instrumentata de operatii mentale speciale de analiza,
95. Deosebirile principale dintre MLD si MSD se stabilesc dupa urmatoarele caracteristici:
ANS: T
PTS: 1
97. Memoria psihica o consideram a fi functia exclusiv a creierului, care este organul
99. Ca forma a activitatii psihice, memoria nu-si limiteaza mecanismele numai la structurile
100. Dinamica sistemului mnezic are la baza anularea feed-back-urilor pozitive cu cele
101. Dupa sfera de cuprindere, uitarea poate fi partiala, fragmentara (selectiva), afectand
anumite elemente sau parti ale materialului memorat si lasand nealterate altele, sau totala, subiectul nereusind sa reactualizeze nici o parte.
ANS: T PTS: 1
selectiva a functiilor si activitatilor psihice si psihocomportamentale modale specifice in raport cu obiectul si finalitatea lor proprii, asigurandu-le atingerea unui nivel optim de eficienta adaptativa.
ANS: T PTS: 1
concentrare, de efort neuropsihic, iar in plan comportamental -prin selectivitate si orientare autoimpuse, deliberate, in raport cu continutul si modul de desfasurare a actelor senzoriale, intelectuale si motorii.
ANS: T PTS: 1
104. In stare normala se poate vorbi de niveluri de concentrare - slab, mediu, inalt, foarte
inalt.
ANS: F
PTS: 1
concentrare, de la o situatie la alta, de la o secventa sau veriga a activitatii la alta, mentinand totodata controlul asupra ansamblului.
ANS: T PTS: 1
106. Atentia voluntara este forma superioara si specific umana de realizare a controlului
constient asupra evenimentelor din mediul extern si asupra propriilor acte psihocomportamentale.
ANS: T PTS: 1
108. In timp ce pentru unii, prezenta componentei emotionale este un balast, o sursa
permanenta de erori, esecuri si dezadaptari, pentru altii, aceasta reprezinta bunul cel mai de pret si cel mai intim al personalitatii, sursa de energie si activare-rezonare permanenta la situatiile existentiale.
ANS: T PTS: 1
109. In organizarea sistemului psihic, afectivitatea ocupa o pozitie de interfata intre cognitie
110. Emotiile pun in evidenta anumite trasaturi de ordin cantitativ si calitativ, care fac
112. Intr-o acceptiune mai restransa si stiintific mai riguroasa, prin motivatie vom intelege o
forma specifica de reflectare prin care se semnaleaza mecanismelor de comandacontrol ale sistemului personalitatii o oscilatie de la starea initiala de echilibru, un deficit energetico-informational sau o necesitate ce trebuie satisfacuta.
ANS: T PTS: 1
ANS: F
PTS: 1
constitui raportul de dominanta dintre asa-zisele motive personale (individuale) si motivele sociale, supraordonate.
ANS: T PTS: 1
valorii sau stachetei scopurilor, in general, si in raport cu diferite categorii de sarcini sau domenii de activitate, in particular.
ANS: T PTS: 1
117. Psihologia clasica condensa intreaga substanta a vointei in analiza si lupta motivelor,
119. Omul este singura fiinta capabila de a stabili si intretine relatii nu numai cu lumea
externa, ci si cu sine insusi, putand sa ocupe fata de sine aceeasi pozitie pe care o adopta fata de obiectele, situatiile si persoanele din jur: de subiect cunoscator, de subiect valorizator, de subiect sanctionator, de judecator etc.
ANS: T PTS: 1
transforma lumea prin intermediul descoperirilor si transformarilor ce intervin in propria personalitate a subiectului
ANS: T PTS: 1
b) de scop.
ANS: T MULTIPLE CHOICE 1. Reprezentarea este o reflectare a obiectelor si fenomenelor : a. in forma imagistic-figurala PTS: 1
3. Reprezentarea retine : a. insusirile si aspectele accidentale, intamplatoare b. insusirile si aspectele semnificative c. insusirile si aspectele esentiale, necesare ANS: B PTS: 1
4. Pentru psihologia cognitiva reprezerntarea este a. o imagine perceptiva stearsa b. un construct mental conventional c. o corespondenta intre un simbol si o anumita realitate ANS: C PTS: 1
5. Esenta modelului asociationist al ganditii rezida in: a. sustinerea caracterului ei reflectoriu b. sustinerea reductibilitatii ei la senzatii c. sustinerea caracterului ei abstract ANS: B PTS: 1
consta : a. in afirmarea caracterului ei innascut b. in demonstrarea naturii ei informationale c. in considerearea ei ca forma calitativ distincta de nivel superior, a organizarii psihice
ANS: C PTS: 1
8. Suportul prin care se fixeaza si se obiectiviseaza continuturile conceptelor este : a. schema spatiala b. reprezentarea c. cuvantul ANS: C PTS: 1
9. Prin gandire cunoasterea umana trece: a. de la un obiect la altul b. de la imagini la obiecte c. de la particular la universal ANS: C PTS: 1
10. Insusirile esentiale sunt : a. cele care deosebesc un obiect de altul b. cele care sunt percepute mai clar c. cele care definesc obiectul d. cele care sunt ascunse perceptiei immediate ANS: C PTS: 1
11. Caracterul mijlocit al gandirii consta in aceea ca: a. nu se fixeaza direct pe scop b. foloseste procedee si tehnici logico-formale c. foloseste continuturile informationale furnizate de senzatii si perceptii ANS: C PTS: 1
12. Notiunea este : a. unitatea operatorie a gandirii b. unitatea informationala a gandirii ANS: B PTS: 1
13. Notiunea abstracta reflecta : a. insusiri care nu se intalnesc in realitate b. insusiri desprinse de suportul lor obiectual concret ANS: B PTS: 1
14. Notiunea stiintifica se deosebeste de cea empirica prin : a. gradul de reprezantativitate b. realitatea de referinta c. gradul de esentialitate ANS: C PTS: 1
15. Notiunea reflecta realitatea : a. in miscare b. in conexiunile ei interne c. in forma static ANS: C PTS: 1
16. Piramida notiunilor se structureaza: a. pe baza volumului b. pe baza sferei c. concomitent si pe baza volumului si pe baza sferei
ANS: C
PTS: 1
17. Baza genetica a operatiilor gandirii o constituie a. experienta senzoriala b. limbajul articulat c. actiunea in plan extern ANS: C PTS: 1
18. Modelul tridimensional al gandirii apartine lui: a. J Piaget b. W Kohler W. Kohler c. P J Guilford d. O Selz ANS: C PTS: 1
19. Operatiile gandirii sunt: a. transformari unidirectionale b. sistematizari de notiuni c. transformari bidirectionale (reversibile) ANS: C PTS: 1
20. Procesarea inductiva asigura: a. identificarea obiectelor individuale b. descoperirea a ceea ce este comun mai multor obiecte c. dezvaluirea a ceea ce este individual si specific ANS: B PTS: 1
21. In rationamentul inductiv concluzia are un caracter a. circumstantial b. absolut c. relativ ANS: C PTS: 1
22. Concluzia in rationamentul deductiv silogistic exprima : a. o legatura imtamplatoare b. o legatura conventionala c. o legatura necesara ANS: C PTS: 1
23. Procesarea de tip analogic stabileste: a. deosebirea intre particular si general b. identitatea unui obiect cu altul c. asemanarea intre obiecte diferite ANS: C PTS: 1
25. Abstractizarea consta in: a. asamblarea insusirilor esentiale b. desprinderea unei insusiri din contextul altora c. retinerea unor insusiri (esentiale) si eliminarea altora (neesentiale) ANS: C PTS: 1
26. Stadiul preoperator al dezvoltarii intelectului se caracterizeaza prin: a. capacitatea copilului de a rezolva numai sarcini de ordonare a obiectelor dupa
o anumita insusire
b. capacitatea copilului de a efectua numai transformari directe (sa transforme o
27. Algoritmul este: a. un ansamblu de reprezentari ale unei clase omogene de obiecte b. o succesiune precis determinata de operatii (transformari) ANS: B PTS: 1
28. Datorita dimensiunii mnezice, omul: a. devine constient de sine b. isi pastreaza echilibrul psihic intern c. isi pastreaza constiinta continuitatii in timp ANS: C PTS: 1
30. Trainicia se refera la: a. durata engramarii b. rapiditatea reactualizarii c. durata pastrarii ANS: C PTS: 1
31. Timpul necesar memorarii este proportional cu: a. starea interna a subiectului b. tipul (natura) materialului c. volumul (lungimea) materialului
ANS: C
PTS: 1
32. Ebbinghaus a studiat memoria cu ajutorul: a. unor serii de imagini b. unor serii de silabe si cuvinte fara sens c. unor serii de cuvinte cu sens ANS: B PTS: 1
33. Suportul memoriei de scurta durata este: a. neuroendocrin b. biochimic c. bioelectric ANS: C PTS: 1
34. Dati unui subiect sa memoreze o lista de 100 de cuvinte: a. se retin mai bine cuvintele de la inceputul listei? b. se retin mai bine cuvintele de la mijlocul listei? c. se retin mai bine cuvintele de la sfarsitul listei? ANS: A PTS: 1
35. Comunicarea desemneaza: a. orice fel de schimburi in cadrul societatii b. schimburi de energie c. schimburi de informatie ANS: C PTS: 1
36. Deosebirea dintre comunicarea nonverbala si cea verbala este data de: a. calitatea informatiei vehiculate b. natura canalului c. natura suportului de obiectivare-codificare a mesajelor ANS: C PTS: 1
37. Diferentialul lui J. Osgood vizeaza: a. stabilirea raporturilor sintactice b. stabilirea raporturilor semantice c. stabilirea raportului particular-general ANS: B PTS: 1
38. Functia de comunicare a limbajului consta in: a. selectarea si ordonarea cuvintelor b. influenta asupra atitudinii celor din jur c. schimbul de informatii intre emitent si destinatar ANS: C PTS: 1
39. Functia de reglare a limbajului consta in: a. reflectarea legaturii dintre cuvant si obiect
b. alternarea rolurilor intre termenii relatiei de comunicare c. influenta asupra starii si comportamentului celor din jur si a starii si
comportamentului propriu
ANS: C PTS: 1
40. Limbajul intern este: a. vocabularul latent al unui subiect b. limbajul extern selectiv comprimat si interiorizat c. premisa dezvoltarii limbajului extern ANS: B PTS: 1
41. Mecanismele limbajului se concentreaza: a. preponderent in emisfera stanga b. preponderent in emisfera dreapta c. se distribuie in ambele emisfere ANS: A PTS: 1
42. Atentia este implicata in: a. veriga de intrare a activitatii b. veriga de iesire a activitatii c. veriga intermediara a activitatii d. in toate cele trei verigi ANS: D PTS: 1
43. Structura atentiei este: a. exclusiv fiziologica b. excusiv psihologica c. dubla ANS: C PTS: 1
44. Reflexul de orientare sta la baza: a. atentiei postvoluntare b. atentiei involuntare c. atentiei voluntare ANS: B PTS: 1
45. Superioritatea atentiei voluntare asupra celei involuntare consta in: a. prezenta starii de veghe b. activarea generalizata c. durata de mentinere si aria de cuprindere ANS: C PTS: 1
46. Afectivitatea reflecta: a. proprietatile esentiale ale obiectului-stimul b. starile mediului intern al organismului c. raportul dintre evenimentele din plan extern si evenimentele din plan intern.
ANS: C
PTS: 1
47. Reflectarea de tip afectiv-emotional se realizeaza: a. in forma de imagine b. in forma de motiv c. in forma de traire ANS: C PTS: 1
48. Caracterul polar al emotiilor deriva din: a. intensitatea stimulilor b. starea de motivatie a subiectului c. caracterul raportului dintre evenimentele externe si cele interne ANS: C PTS: 1
49. Dupa referential sentimentele se impart in: a. primare si secundare; b. obiectuale, sociale si spirituale ANS: B PTS: 1
50. Afectivitatea este un factor: a. de apropiere / coeziune interpersonala; b. de separatie si indepartare interpersonala; c. si de apropiere si de indepartare. ANS: C PTS: 1
51. Stresul este: a. un fenomen exceptional si negativ; b. un fenomen legic circumscris procesului de adaptare ANS: B PTS: 1
52. Teoria James-Lange sustine teza: a. mi-e frica pentru ca fug b. fug pentru ca mi-e frica ANS: A PTS: 1
53. Expresiile emotionale sunt: a. proprii numai omului b. proprii numai animalelor; c. comune omului si animalelor ANS: C PTS: 1
54. Anxietatea este: a. o stare de teama cu referential identificat; b. o stare de incertitudine cognitiva c. o stare de teama cu referential nedefinit. ANS: C PTS: 1
55. Teoria Cannon-Bard sustine ca mecanismul producerii emotiei il constituie: a. sistemul nervos autonom; b. formatiunile talamo-hipotalamice; c. interactiunea cortico-talamo-hipotalamica. ANS: A PTS: 1
56. Dinamica motivationala se subordoneaza: a. legii efectului b. lb. legii asociatiei c. principiului tensiunii reductiei ANS: C PTS: 1
57. Comportamentul de satisfacere a unei stari de motivatie genereaza: a. semnale de sensibilizare activare; b. semnale de sustinere; c. semnale de saturatie. ANS: C PTS: 1
58. Care din urmatoarele entitati motivationale poseda cea mai mare stabilitate si
59. La baza ierarhizarii motivelor A. Maslow a pus: a. criteriul genetic; b. criteriul urgentei de satisfacere; c. criteriul complexitatii. ANS: B PTS: 1
60. Dispozitiile organice sunt componente ale: a. perceptiei b. unor stari fiziologice specifice c. procesului de rezolvare in minte a problemelor ANS: B PTS: 1
61. Optimusmul motivational este determinat: a. de continutul motivului; b. de varsta subiectului; c. de intensitatea motivului raportata la complexitatea sarcinii. ANS: C PTS: 1
a. Un proces de acelasi ordin cu procesele cognitive sau motivationale b. O modalitate de fiintare si manifestare in timp a fiecarui proces in parte si a
sistemului in ansamblu
ANS: B PTS: 1
63. Memoria poate fi analizata sistemic pe baza schemei cibernetice: a. Output- input- output b. Input- output- Input c. Input- output- exitput ANS: B PTS: 1
stimulilor din lume externa constiinta este: a. Destructurata si anihilata b. Este coagulata si potentata
ANS: A PTS: 1
65. Specificul imaginatiei reproductive rezida in: a. Reflectarea intr- o maniera tranformata a elementelor experientei anterioare b. Subordonarea legii corespondentei biunivoce si a fidelitatii, reproducerea
2. Care din atributele de mai jos definesc gandirea ? a. impresionabilitatea b. discursivitatea c. caracterul mijlocit d. contiguitatea e. esentialitatea f. efemeritatea ANS: A, B, E PTS: 1
3. Deosebirea dintre emotie si sentiment consta in: a. continutul reflectoriu b. durata c. intensitate
ANS: B, C
PTS: 1
4. Fobiile sunt: a. stari emotionale intentionate; b. stari emotionale involuntare c. stari emotionale pozitive; d. stari emotionale negative ANS: B, D PTS: 1
5. Structura Inputului mnemonic este eterogena si cuprinde: a. Fluxuri senzoriale (vizuale, auditive, olfactive, gustative, tactile, kinestezice, b. c. d. e. f.
viscerale) Fluxuri imaginative Fluxuri conceptual- simbolice, logico- propozitionale Fluxuri de trairi emotionale Fluxuri motivationale Fluxuri motorii
PTS: 1
ANS: A, B, C, D, E, F
principale: a. Engramarea sau fixarea (memorarea in aceptiunea traditionala) b. Pastrarea sau conservarea c. Cumulative d. Ecforarea sau reactualizarea e. Integrativ- interpretative activ
ANS: A, B, D PTS: 1
7. Indicatorii memorarii voluntare vor depinde: a. De proprietatile si de conditiile de administrare a materialului b. De particularitatile psihoindividuale ale subiectilor ANS: A, B PTS: 1
psihoindividuale: a. Capacitatea de engramare- stocare a mecanismelor cerebrale b. Gradul de organizare logica interna (saturatia in relatii semantic, integrative intre elemente) c. Dominanta motivationala in momentul receptarii materialului (daca este consonanta/ disonanta) d. Timpul de prezentare(expunere)a fiecarui element (intervale optime sau interval critice- prea mici sau prea mari) e. Nivelul de concentrare si mobilitate a atentiei; starea de odihna sau oboseala
ANS: A, C, E PTS: 1
9. Atributele cheie pentru identificarea si definirea imaginatiei sunt: a. Generarea de imagini noi, fie pornind de la faptele naturii, fie ex nihilo
final (iesirea din tipare si sabloane, depasirea schemelor rutiniere) conventional, figurative si simbolic, al designative(semiotice) a imaginilor generate in procesul imaginatiei
PTS: 1
functiei
ANS: A, B, C, D
10. Factorul imaginativ este inclus in structura multifactoriala a : a. Inteligentei generale b. Aptitudinilor special ANS: A, B PTS: 1
11. Apartenenta viselor la imaginatie se sustine prin accea ca: a. Continutul lor vizeaza in mod frecvent fenomene ireale, care nu se gasesc si
si in coordonarea acestora din urma intr- o succesiune asemanatoare unei piese de teatru c. Chiar in cazul in care continutul lor isi are sursa in experienta anterioara, modul de combinare a secventelor, ca si ipostazele in care apar sunt absolute inedite, nefiind niciodata simple evocari sau reproduceri a ceea ce s-a intamplat
ANS: A, C PTS: 1
12. Modurile de operare de baza ale visului sunt: a. Condensarea de trasaturi similar in imagini sintetice b. Deplasarea, aceasta disociere permite ca energia disponibila sa fie transferata
13. Reveria: a. Este o forma de manifestare a imaginatiei b. Apare pe fondul uni activism psihofiziologic inalt c. Duce la instalarea starii de veghe ANS: A, B, C PTS: 1
14. Ca organizare si dinamica, imaginatia creatoare este reglata esentialmente: a. Voluntar b. Constient c. Elementele pulsionale si afective de sorginte inconstienta, care intervin in