Sunteți pe pagina 1din 12

ROMANIA MINISTERUL ECONOMIEI

FISA DE PREZENTARE a proiectului de investitie CHEAP TARNITA


1.DATE GENERALE Compania / Societarea : SC HIDROELECTRICA SA 1.1.DOMENIUL DE ACTIVITATE Productia de energie. 1.2.ASOCIERI CU ALTE SOCIETATI COMERCIALE SAU PARTICIPARI LA SOCIETATI MIXTE Realizarea CHEAP Tarnia-Lputeti este prevzut a se face prin atragerea n mod transparent a capitalului privat al companiilor cu experien n domeniu, bonitate i for financiar, care sunt dispuse s i asume riscurile poteniale asociate finalizrii i operrii acestui obiectiv. 1.3.STRUCTURA ACTIONARIATULUI Pentru realizarea CHEAP Tarnia-Lputeti este prevzut urmatoarea structura de actionariat :

1.4.DATA CONSTITUIRII : Nu a fost stabilita. 2.DATE ECONOMICE DE BAZA 2.1.Capital social : 4 432 267 400 LEI 2.2.Cifra de afaceri : 341 733 641 LEI 2.3.Capacitati de productie si gradul de utilizare a acestora Sunt prezentate in Anexa 1. 2.4.Numar de angajati Numarul de angajati ai SC Hidroelectrica SA este de 5235 salariati cu contract de munca individual pe durata nedeterminata. 3.PIATA DE DESFACERE Pe piaa reglementat, SC Hidroelectrica SA are ncheiate contracte de vnzarecumprare energie electric cu furnizorii impliciti (EON, ENEL, CEZ, Transilvania Sud, Transilvania Nord, Muntenia Nord si Muntenia Sud) pentru energia electric destinat consumatorilor finali i cu Operatorii de Distribuie pentru acoperirea consumului propriu tehnologic din reele. Cantitile i preurile de vnzare a energiei electrice din aceste contracte sunt stabilite de ctre Autoritatea de Reglementare prin Ordine sau Decizii. Pe piaa concurenial, SC Hidroelectrica SA are ncheiate contracte de furnizare a energiei electrice la consumatori eligibili, contracte de vnzare-cumprare cu furnizori licentiati si contracte de export. n plus fa de aceste piee, Hidroelectrica particip pe Piaa Zilei Urmtoare i pe Piaa de Echilibrare, n vederea echilibrrii cererii cu producia. Hidroelectrica este cel mai important furnizor de servicii de sistem, oferind aproximaiv 90% din volumul de reglaj secundar i rezerv teriar rapid necesar n SEN. 4. RECUNOASTERI DE CATRE ORGANIZATII FINANCIARE INTERNATIONAL Hidroelectrica este actualmente una dintre cele mai impunatoare si intreprinzatoare companii din Romania si rating-urile obtinute in baza performantelor financiare si operationale proprii ajuta compania sa isi demonstreze punctele forte comerciale si pozitia pe piata de electricitate din Romania si cea regionala. De asemenea, rating-urile reprezinta un suport puternic pentru a demonstra solvabilitatea in fata potentialilor creditori, cum ar fi bancile si investitorii nationali si internationali. Astfel, ratingul reprezinta o sursa calificata de informatii privind abilitatea companiei de a-si plati obligatiile financiare asumate, la timp si in intregime, influentand astfel deciziile si costurile de finantare. 2

Din motivele mai sus mentionate, in anul 2004 pozitia Hidroelectrica a fost evaluata de Moodys Investor Service, agentia de evaluare financiara care a acordat un rating de Ba3, pozitie stabila pentru imprumuturile companiei pe termen lung. Evaluarea a luat in considerare performantele companiei, modalitatea favorabila de reglementare, prezenta Hidroelectrica pe piata, ca si statutul companiei intre principalii producatori de electricitate ai Romaniei. In acelasi an, Standard and Poors a acordat ratingul BB-/Stabil pentru imprumuturile pe termen lung ale companiei, cu o perspectiva de stabilitate. Dezvoltarea substantiala a activitatii companiei s-a reflectat prin imbunatatirea ratingului companiei. In ianuarie 2005, Moodys a imbunatatit ratingul acordat Hidroelectrica, ridicandu-l la Ba1/Stabil, in timp ce Standard and Poors a acordat un rating de BB-/Pozitiv. Evolutia ascendenta a ratingurilor companiei, a condus la imbunatatirea pozitiei Hidroelectrica in negocierile cu institutiile finantatoare si a permis obtinerea unor conditii de finantare mai avantajoase. In anul 2007, urmare a analizarii activitatii companiei agenia de evaluare financiara Standard and Poors a decis cresterea ratingului pentru activitatea de creditare pe termen lung, crescand pe scara ierarhica de la BB-/Pozitiv la BB cu orientare pozitiva. In prezent, ratingul companiei este Ba1 stabil (Moodys) si respectiv BB/Negativ (Standard and Poors). Modificarea perspectivei reflecta opinia privind posibilitatea inrautatirii conditiilor macroeconomice din Romania. 5.OBIECTIVUL PROIECTULUI 5.1.Descrierea amplasamentului Obiectivul de investiie se amplaseaza n judetul Cluj la cca. 30 km amonte de municipiul Cluj-Napoca pe Valea rului Somesul Cald n versantul stng adiacent acumulrii Tarnia, existent. Avantajele amplasamrntului sunt reprezentate prin : existena rezervorului inferior Acumularea Tarnia cu NNR : 521,50 mdM i Niv.min.expl. : 514,00 mdM; existena platoului Lputeti la cota medie 1070 mdM pe versantul stng al rului Somesul Cald adiacent Acumulrii existente Tarnia, platou adecvat realizrii rezervorului superior ;(Acumularea Lputeti) posibilitatea obtinerii unei caderi brute de cca. 550 m ntre rezervorul superior i rezervorul inferior. 5.2.Descrierea proiectului PREZENTAREA SOLUTIEI TEHNICE 1. Scenariile tehnico-economice STUDIATE n cadrul elaborarii prezentului studiu au fost studiate mai multe variante pentru CHEAP Tarnia-Lputeti. Variante de echipare : echipare cu 4 hidroagregate reversibile, clasice de cate 250 MW fiecare echipare cu 2 hidroagregate reversibile clasice + 2 hidroagregate reversibile cu turatie variabila de cate 250 MW fiecare. Variante de executie : executie ntr-o singura etapa 3

n 7 ani in 8 ani executie etapizata : - etapa 1 cu PIF pentru 2 hidroagregate la sfaritul anului 5 - etapa 2 cu PIF pentru 2 hidroagregate la sfaritul anului 7. Scenariul recomandat de elaborator si avizat de CTE SC hIDROELECTRICA SA cu avizul nr. 201 / 2008 recomanda varianta de echipare hidroagregate reversibile clasice 4 x 250 MW cu executie etapizata. etapa 1 (executie n 5 ani) cu echipare 2 x 250 MW Investiie
TOTAL : 3.596 mil .lei 989 mil . = C + M : 2.334 mil .lei 561 mil .

etapa 2 (executie n 2 ani) cu echipare 2 x 250 MW


TOTAL : 648 mil.lei 175 mil. = C + M: 72 mil.lei 99 mil.

Investiie

Preturi valabile la 30.06.2008 , 1euro = 3.6475 lei

DESCRIEREA CONSTRUCTIVA, FUNCTIONALA I TEHNOLOGICA A CHEAP TARNITA -LAPUSTESTI PENTRU VARIANTA ALEASA 1.Caracteristici constructive pentru varianta aleasa CHEAP Tarnia Lputeti se compune din urmatoarele obiecte principale : Rezervorul superior (de tip Polder cu V = 10 mil.mc) care se realizeaza pe platoul Lputeti la cota 1070 mdM avnd diguri cu naltime de pn la 35 m i o lungime de cca. 2600 m. Se foloseste materialul excavat din fundul polderului, n asa fel nct cantitatea necesar umpluturilor sa fie compensat de excavaii.Prismul interior al digurilor cu o panta 1 : 1,8, se realizeaza din roca buna (adica cea excavata de la adancimea de peste 7 m, isturi cuarto-micacee nealterate) i prismul de la exterior cu o panta mai mic de 1 : 2,8 din roca de la suprafa (ntre 3 i 7 m, isturi cuaro-micacee alterate). Lucrarile principale ale derivatiei luate n considerare sunt : galeria de mare presiune (care are diametrul de 6 m i deservete cele 4 grupuri), galeriile de mic presiune,( cate una la 2 grupuri, deci 2 fire) galeriile de aspiratie (la fiecare grup), castelele de echilibru (pe aval cate unul la 2 aspiratii, adica unul la un fir), prizele inferioare i superioare i casele de vane la ambele prize ce se vor executa n put umed. Pentru galeria de mare presiune L=1.096 m, s-a considerat un blindaj de 15-60 mm grosime, variabil cu nlimea coloanei de apa folosind coeficient de siguran 1 i coef. de rugozitate n = 0,012. Pentru galeriile de joasa presiune L=2 x 1.325 m, care au diametru de 6,20 m s-au folosit camasuieli din beton armat cu grosimi de pana la 60 cm i s-a folosit coeficientul de rugozitate n = 0,014. Centrala subterana este compusa din 2 caverne, caverna centralei i caverna transformatorilor i mai multe galerii, de legatura ntre cele 2 caverne, pentru accesul 4

oamenilor sau fluxuri tehnologice.Toate lucrarile subterane se executa n roca din zona adica isturi cuarto-micacee descrise n studiul geologic i date n procente pe tipuri de duritate. Caverna salii mainilor cu lungimea de 115 m i limea de 25 m va fi executata, ncepand de la bolta cu galerii directionale i apoi n abataj, betonandu-se bolta pe lamele rezemate pe cuzineti. Peretii suprastructurii vor fi sprijiniti cu un strat de 15 cm de sprit beton aplicat pe o plasa de armatura tinuta de o retea de ancore pretensionate cu lungimea de cca. 20 m i ndesite cu ancore betonate din teava i ancore betonate simple. Structura de rezistenta este din beton armat i susine echipamentul i podurile rulante (2 de 200/50 t) pentru montarea echipamentului. Caverna transformatorilor are o lungime de 115 m i o lime de 19 m i se va executa n acelai mod ca i caverna salii mainilor. Echipament mecanic n privinta dotarii obiectelor amenajrii cu echipamente i instalaii mecanice, situatia se prezinta astfel: PRIZA SUPERIOARA I BAZINUL SUPERIOR sunt echipate cu: Gratar rar, vertical, fix cu suprafa neta de 144 mp. Doua instalaii de vane plane n put umed inclusiv batardou i mecanisme de actionare. Instalaii de ridicat i transport Instalatie de masura a nivelului n lac. CENTRALA SUBTERANA este echipata n principal cu: Instalatie de vana sferica, inclusiv sistem de actionare, by-pass i piese de montaj. Grup reversibil turbin-pomp de tip Francis verticala, inclusiv regulator electrohidraulic cu microprocesor, grup de ulei sub presiune, echipament de reglaj i instalaii turbin. Instalatie de vane plane n carcasa, inclusiv sisteme de actionare hidraulica pentru nchiderea aspiratoarelor. Poduri rulante pentru manevrarea echipamentelor. Instalaii auxiliare necesare funcionrii optime a hidroagregatelor, cum sunt: instalatie de apa de racire, instalatie de epuismente, instalatie de aer comprimat, gospodarie de ulei, gup diesel de interventie. PRIZA INFERIOARA echipata cu: Gratar des cu suprafa neta de 100 m2. Instalatie de vana plana n carcasa, inclusiv batardou. Instalatie de ridicat i manevra. Echipament electric INSTALAIILE ELECTRICE CUPRINSE N CENTRAL SUBTERANA pentru echiparea cu 4 agregate reversibile cu viteza constanta sunt: 4 grupuri reversibile motor-generator, cu puterea de 250MW, cu tensiunea de 15,75 kV. statie de 400 kV capsulata cu SF6, tip GIS, montata n subteran, cuprinzand 9 celule. statie de racord de 400 kV, capsulata, n SF6, tip GIS, montata la suprateran, la gura galeriei de cabluri. statie de 110 kV capsulata, n SF6, tip GIS, montata n subteran, cuprinzand 5 celule. statie de racord de 110 kV, capsulata, n SF6, tip GIS, montata la suprateran, la gura galeriei de cabluri. 5

doua transformatoare de for de 25 MVA, 110/15,75 kV, pentru alimentarea convertizoarelor cu frecventa variabila pentru pornirea grupurilor n regim de motor; patru transformatoare de servicii auxiliare bloc de 2500 kVA, 15,75/0,4 kV. patru transformatoare de excitatie,de 1500 kVA, 15,75/0,4 kV, conectate la bornele grupurilor reversibile. aparatajul de la bornele grupurilor reversibile (reductori de curent i tensiune, bare capsulate, etc). un transformator de for de 10 MVA, 110/20 kV, pentru alimentarea serviciilor auxiliare. statie de 20 kV, montata n subteran, conectata la staia de 110kV prin trafo 10MVA i la sistemul energetic de 20kV. doua instalaii de pornire grup reversibil n regim de motor (convertizor de pornire cu frecventa variabila). O instalatie este de lucru, cealalta este de rezerva. La suprateran, la gura galeriei de cabluri este prevazut un bloc tehnic, cu post de transformare 20/0,4kV, destinat alimentarii serviciilor auxiliare pentru blocul tehnic. La acest bloc tehnic exista o statie de 20kV, statie care are legatura prin cabluri cu staia de 20kV din subteran. Alaturi de staia de 20kV este prevazuta o statie de 6kV, alimentata printr-un transformator de 1600kVA din staia de 20kV. La bara statiei de 6kV este conectat grupul Diesel automat, de 2000kVA. Automatizarea grupurilor i instalaiilor auxiliare de grup i generale se face cu automate programabile. Echipamentele sistemului de comanda i automatizare vor fi amplasate n camera de comanda amplasata n subteran. RACORDARE LA S.E.N Racordarea la sistemul energetic naional a CHEAP Tarnia Lputeti se face prin LEA 400kV: - LEA 400 kV dublu circuit CHEAP Mintia (145 km) , i - LEA 400 kV dublu circuit CHEAP Cluj Gadalin (40 km).

Caracteristici functionale i tehnologice pentru varianta aleasa Fiind o central hidroelectric, CHEAP are manevrabilitate ridicata i astfel este capabila s raspunda prompt la fluctuatiile de sarcin. Perioada de funcionare n regim de turbinare depinde de durata perioadei de vrf de sarcin n timpul zilei. Perioada de funcionare n regim de pompare depinde de durata perioadei de gol de sarcina n zilele nelucratoare. Ecartul acestei perioade de funcionare (regim pomp turbin) a determinat volumul rezervorului superior (10 mil.mc). Debitul hidroagregatului este diferit n regim de turbinare fa de cel din regim de pompare. Pentru a prentmpina ocuri hidraulice n regimul de pompare datorate unor disfunctionalitati ce pot apare la sursa de energie nucleara sau termic este necesar ca hidroagregatul turbin pomp sa fie nzestrat cu capacitate de reglare a sarcinii absorbite. Pentru actuala capacitate a SEN i pentru perspectiva anilor 2015 2020 vizand extinderea capacitatilor nucleare, termo (prin retehnologizare) i eoliene a fost aleasa varianta de echipare a CHEAP Tarnia Lputeti cu patru hidroagregate cu turatie constanta de cate 250 MW fiecare. 6

5.3.Studii, documentatii ,analize elaborate pentru sustinerea proiectului


Obiectivul realizarii unei centrale hidroelectrice de mare putere cu acumulare prin pompaj constituie, inca din 1975, o preocupare prioritara a colectivelor de specialisti din cadrul Sistemului Energetic National. In perioada anilor 1975-1985 Institutul de Studii si Proiectari Hidroenergetice (ISPH)a fost implicat n elaborarea studiilor, studiilor de amplasament si studiilor de schema pentru realizarea unei centrale hidroelectrice cu acumulare prin pompaj n Romnia luindu-se in calcul necesitatea acoperirii varfului de sarcina ,cresterea continua a cererii de energie si intrarea in functiune a 2-3 unitati nucleare la CNE Cernavoda .Au fost analizate mai multe amplasamente dintre care au fost retinute,intro prima etapa, un numar de 17 locatii favorabile constructiei unei centrale hidroenergetice cu acumulare prin pompaj .

In perioada 1985 1988 ISPH a concretizat opiunile, pe baza considerentelor tehnice si economice avute n vedere, spre bazinul Someului Cald, unde lacul de acumulare Tarnia putea ndeplini rolul de rezervor inferior, locatia fiind considerata ca cea mai favorabila din punct de vedere geologic si hidrologic. Avantaje majore constau si in existenta rezervorului inferior lacul de acumulare Tarnita ,prin aceasta reducandu-se costurile de investitii, precum si in situarea viitoarei centrale langa un centru important de consum zona industriala Cluj. n anul 1994, ISPH a elaborat Studiul de fezabilitate pentru CHEAP Tarnia Lputeti pe baza ofertelor de echipare primite de la furnizorii potentiali , lucrare complexa, abordata sub toate aspectele geomorfologice, hidraulic si hidrologie, constructii hidrotehnice, la zi si in subteran, echipamente, etc.n anul 1995 s-au elaborat o serie de studii documentare privind echipamentul energetic si modul de exploatare, de functionare si s-au elaborat caiete de sarcini pentru echipamente. In perioada 1999-2000 institutul de specialitate Electric Power Development Co.din Japonia a realizat ,in baza unui grant acordat de guvernul japonez , un studiu de oportunitate bazat pe datele tehnice si de teren din documentatiile anterioare elaborate de ISPH. In anul 2003 , urmatorul studiu de prefezabilitate elaborat de ISCE impreun cu ISPH, nu a adus nici un fel de modificri de ordin tehnic, in afara analizarii unei puteri unitare mai mari pentru grupurile reversibile, de ordinul a 330 350 MW, conform cu progresul pe plan mondial in acest domeniu. In anul 2007 , in cadrul programului SEEREM al Bancii Mondiale din 2005 , finantat de BIRD ,Studiul de expertiza realizat de Consultantul IPA / Verbund / Poyry se bazeaza pe solutiile anterioare si schema de amenajare propuse de ISPH si de EPDC . In anul 2008, ISPH elaboreaza documentatia Centrala Hidroelectrica cu Acumulare Prin Pompaj Tarnita Lapustesti.Studiu de Fezabilitate. .Solutia propusa de ISPH in acest studiu valorifica experienta studiilor anterioare precum si ultimele realizari pe plan europeean si mondial in domeniu, propunand o solutie optimizata pentru CHEAP Tarnita Lapustesti.

5.4.Durata preconizata pentru realizarea proiectului Pentru varianta aleasa ,din analiza comparativa a variantelor analizate rezulta ca varianta cu cei mai buni indicatori energo economici este: Echipare cu 4 x 250 MW grupuri reversibile clasice 7

Execuia lucrrilor n 7 ani cu realizare etapizat: Etapa 1: cu PIF pentru 2 hidroagregate la sfritul anului 5 Etapa 2 : cu PIF pentru 2 hidroagregate la sfritul anului 7 Tabelul 1 Total general 100 1163,625

Anul % mil

10 15 20 20 20 10 5 116,362 174,543 232,725 232,725 232,725 116,362 58,181

Etapa 1 (executie n 5 ani) cu echipare 2 x 250 MW Investiie

TOTAL : 3.596 mil .lei 989 mil . = C + M: 2.334 mil .lei 561 mil .

Etapa 2 (executie n 2 ani) cu echipare 2 x 250 MW Investiie

TOTAL : 648 mil.lei 175 mil. = C + M: 72 mil.lei 99 mil.

Preturi valabile la 30.06.2008 , 1euro = 3.6475 lei

5.5.Participarea romana la realizarea proiectului Realizarea CHEAP Tarnia-Lputeti presupune asigurarea de fonduri de investiii de peste 1,164 miliarde euro (fr TVA) i incumb asumarea unor riscuri i garanii specifice, care trebuie bine definite i alocate. Pentru realizarea CHEAP Tarnia-Lputeti se va nfiina o societate comercial care va funciona potrivit legislaiei romne. n structura acionariatului viitoarei societi comerciale vor fi prezeni doi sau mai muli acionari, SC Hidroelectrica - S.A. urmnd s dein pachetul majoritar de aciuni de 51%. n acest scop, statul romn va participa la majorarea capitalului social al SC Hidroelectrica- S.A., prin alocarea de sume din Fondul naional de dezvoltare, cu respectarea dreptului de subscriere/preferin al celorlali acionari, n mod proporional cu cota de capital social deinut de acetia, i va acorda, dac este cazul, SC Hidroelectrica- S.A. credite atrase garantate de stat, n condiiile legii.
SC Hidroelectrica - S.A. va fi acionarul majoritar, cu 51% din aciuni, contribuind la capitalul social att prin aport n natur, cu active existente i contravaloarea lucrrilor i serviciilor pregtitoare (studii, documentaii, autorizaii, licene etc.), servicii de operare i mentenan, ct i prin aport n numerar, provenit din operaiuni de majorare a capitalului su social, statul romn urmnd s subscrie la majorarea de capital social al SC Hidroelectrica- S.A. cu sume provenite din Fondul naional de dezvoltare, surse proprii, credite atrase garantate de stat, fonduri provenite din listarea la burs, conform Anexei la prezenta strategie, precum i prin alte forme de participare financiar, n condiiile legii. Investiia necesar pentru racordarea la Sistemul Energetic Naional (SEN) a CHEAP TarniaLputeti, a fost evaluat n cadrul Devizului General la valoarea de 135 milione euro i nu face parte din

obiectul supus finanrii acionariatului viitoarei societii comerciale, urmnd a fi introdus n planul de investiii al SC Transelectica S.A.

5.6.Participarea externa
Asa cum a fost specificat in paragrafele anterioare, obiectivul CHEAP Tarnia-Lputeti se realizeaz de ctre societatea comercial infiinat n acest scop, inclusiv prin aport la capitalul social i alte forme de participare financiar. Se va realiza promovarea unei structuri de acionariat n societatea comercial care se va nfiina pentru realizarea proiectului, n care SC Hidroelectrica - S.A. s dein o cot de participare de 51% din capitalul social. Se va actiona pentru atragerea unor investitori strategici care s demonstreze un real potenial financiar i care s poat prezenta garanii n realizarea investiiei. n structura acionariatului, care va fi promovat, se va evita conflictul de interese ntre acionari, lucru ce se poate realiza prin selectarea unor investitori, care din punctul de vedere al bonitii de pia sunt apropiai i care au interese fundamentale asemntoare, respectiv producerea de energie electric la costuri competitive. Contractarea tuturor echipamentelor, serviciilor, lucrrilor de construcii-montaj, materiilor prime, materialelor etc. se va face pe baza concurenial, transparen i n condiii de pia. Nu se accept din partea acionarilor condiionaliti de participare n societate, respectiv de obligare a societii de a cumpra echipamente i/sau servicii, de orice natur ar fi ele, de la acetia sau de la alte societi predefinite.

Aciunile necesare pentru selecia investitorilor cu care se va constitui noua societate comercial, care fac obiectul prezentei strategii, sunt urmtoarele: numirea Comisiei de negociere, prin hotrre a Adunrii generale a actionarilor SC Hidroelectrica - S.A., dup convocarea acesteia, n termenul prevzut de lege, n baza ordinului Ministrului Economiei; aprobarea de ctre Comisia de negociere a documentelor de descriere a modelului cererii de ofert angajant i a proiectului actului constitutiv ; solicitarea de ctre Comisia de negociere de oferte angajante de la potenialii investitori, printr-un proces transparent, respectiv anun n presa romneasc de circulaie naional i un ziar internaional i disponibilizarea documentelor aprobate de Comisia de negociere ; primirea de solicitri de clarificare la documentele aprobate de la potenialii investitori, pregtirea raspunsurilor de ctre Comisia de negociere i transmiterea la potenialii investitori ; primirea de ctre Comisia de negociere a ofertelor angajante de la potentialii investitori ; analiza ofertelor primite pe baza criteriilor stabilite de ctre Comisia de negociere i propunerea de selectare a investitorilor cu care se vor ncepe negocierile pentru asociere n societatea comercial ; avizarea de ctre Comisia de coordonare a propunerilor fcute de Comisia de negociere, respectiv a raportului privind analiza ofertelor angajante i a listei investitorilor selectai n vederea nceperii negocierilor de asociere ; nceperea negocierilor de ctre Comisia de negociere cu toi investitorii selectai, a condiiilor de asociere n viitoarea societate comercial ; finalizarea negocierilor cu investitorii selectai prin convenirea proiectului de act constitutiv al noii societi ;

avizarea raportului Comisiei de negociere de ctre Comisia de coordonare, Ministerul Economiei i Adunarea general a actionarilor SC Hidroelectrica - S.A.; Dupa ncheierea negocierilor cu investitorii selectai, Ministerul Economiei va supune spre aprobare Guvernului Romniei raportul negocierilor mpreun cu avizul Comisiei de coordonare, care va include cel puin urmtoarele elemente: a) lista investitorilor/actionarilor; b) valoarea capitalului social; c) volumul investiiilor angajate; d) numrul de aciuni deinut de fiecare investitor/acionar; e) proiectul actului constitutiv al noii societi. 6.VALOAREA ESTIMATA A PROIECTULUI 6.1.Necesar estimat de finantare pentru realizarea investitiei
Costul lucrarilor pentru varianta aleasa, conform Devizului general ,in preturi 30.06.2008 , 1euro = 3.6475 lei este :

TOTAL = 4 244 323 mii lei, din care C+M = 2 406 188 mii lei respectiv , TOTAL = 1 163 625 mii euro, din care C+M = 659 681 mii euro.

7.PRODUCTIA SI VALORIFICAREA ACESTEIA DUPA REALIZAREA PROIECTULUI


Realizarea obiectivului de investitii cu urmatorii indicatorii tehnico-economici conform studiului de fezabilitate : Puterea instalat (Pi) 1000 MW Ciclul de pompaj Sptmnal Cantitatea de energie produs n regim de generator 1.624.567 MWh Cantitatea de energie consumat n regim de pompa 2.131.575 MWh Coeficient de transformare 0,76 Servicii de sistem: Reglaj secundar f/P 1.219.488 hMW Rezerva teriar rapid 2.424.581 hMW Consum dispecerizabil 1.719.900 hMW. Valorificarea productiei de energie dupa realizarea proiectului : Statul romn nu are niciun fel de obligaii de preluare a energiei electrice.

8.PROTECTIA MEDIULUI Mediul natural i conservarea ecosistemului din Romnia sunt realizate conform unui sistem stabilit de catre Guvern al rezervatiilor de biosfera, parcurilor naionale, rezervatiilor stiintifice, rezervatiilor pentru conservarea naturii, munilor naturali, etc. Amplasamentul proiectului nu se ncadreaza n niciuna din zonele specificate.

10

Proiectul Tarnia cu Acumulare prin Pompaj va recircula potentialul hidroenergetic ntre lacul de acumulare inferior existent i lacul de acumulare superior care se va construi, i nu va avea nici un impact negativ asupra utilizarii existente a resurselor de apa ale Somesului Cald. Realizarea CHEAP Tarnia- Lputeti ar avea ca efect reducerea emisiilor viitoare de CO2 (provenite prin arderea de combustibil fosil ntr-o central echivalenta), cu o cantitate de cca.682 x 103 tone/an. 9.CONCLUZII PRIVIND EFICIENTA IMPLEMENTARII PROIECTULUI 9.1.Efecte economice
Datorit manevrabilitii ridicate i a posibilitii de funcionare n pompare sau turbinare, aceast central este deosebit de util deoarece: mbuntete regimul de funcionare al grupurilor mari din CNE Cernavoda i centralele termoelectrice de condensatie pe combustibili fosili i cogenerare prin transferul de energie electric de la gol la vrf; participa la reglajul frecventa-putere; asigur rezerva teriar rapida; asigur rezerva de avarie de scurt durat; asigur condiii optime pentru instalarea unei puteri mai mari de 2.000 MW n centralele electrice eoliene; furnizeaza putere reactiv i funcionarea n regim compensator asigurnd respectarea standardelor de calitate a energiei electrice; mbuntete participarea SEN la piaa unica de energie electric, mrind gradul de siguran i posibilitatea exploatrii acestuia n condiii tehnice i economice superioare.

9.2.Perioada de rambursare a creditelor si sursele Creditul are o perioada de gratie de 5 ani cu rambursare n 7 ani, fiecare transa anuala de imprumut (corelata cu necesarul rezultat din graficul de executie a lucrarilor) . Surse proprii : finanare din surse proprii 15% din investiie;
Surse atrase :finanare din credite bancare 85% din investiie;

9.3.Durata de recuperare a fondurilor investite ( rata de actualizare, durata de recuperare actualizata ) Din analiza comparativa a variantelor rezulta ca varianta cu indicatorii cei mai buni este: Executia lucrarilor n 7 ani n doua etape, echipare cu 4 x 250 MW grupuri reversibile clasice, cu PIF partial 2 grupuri la sfaritul anului 5.
Investiia total este de 1.163,625 mil din care staia electric i liniile electrice de transport au valoarea de 135 mil. . la rata de actualizare r =10% durata de recuperare a investitiei 34 ani

11

9.4.Alte date d eficienta preconizate prin implementarea proiectului ( rata de actualizare , venitul net actualizat ,rata interna de rentabilitate, indicle de profitabilitate ) Din analiza comparativa a variantelor pentru executia lucrarilor n 7 ani n doua etape, echipare cu 4 x 250 MW grupuri reversibile clasice, cu PIF partial 2 grupuri la sfaritul anului 5.
Investiia total este de 1.163,625 mil din care staia electric i liniile electrice de transport au valoarea de 135 mil. . Principalii indicatori la rata de actualizare r =10%: Raport beneficiu-cost B/C = 1,11 Venitul net actualizat VNA = 76,774 mil. Rata intern de rentabilitate RIR 12,8 %.

10.ALTE INFORMATII RELEVANTE DESPRE PROIECT


Actualmente sunt in exploatare in lume circa 200 de centrale de pompaj cu circa 100 GW instalati si sunt in constructie sau in proiect inca 60 de centrale de pompaj.In Europa dintre tarile care au conditii favorabile, in prezent numai Romania nu are centrala de pompaj la dispozitia S.E.N. H.G. nr. 1.069 / 2007 privind aprobarea Strategiei energetice a Romniei pentru perioada 20072020. , prevede in Cap. 4. Obiectivele dezvoltrii sectorului energetic i msurile preconizate pentru atingerea acestora .Noi capaciti de producere a energiei electrice. , necesitatea realizarii CHEAP Tarnita, cu putere instalat de 1.000 MW. Odata cu intrarea in functiune a grupurilor 3 si 4 ale CNE Cernavoda se impune realizarea unui consumator tampon care sa utilizeze cu eficienta maxima energia produsa de CNE Cernavoda , care nu are acoperire optima cu consumatori pentru intreaga perioada de exploatare . Solutia o reprezinta construirea CHEAP Tarnita, care pompand apa din rezervorul inferior in rezervorul superior in perioadele de gol de sarcina (noapte si weekend), consuma prin pompaj energia electrica in exces si capabila sa genereze energie electrica in perioadele de varf de sarcina ,la dispozitia Sistemului Energetic National,inlocuind pentru acest serviciu de sistem, centralele electrice pe gaz natural, extrem de costisitoare din punct de vedere al combustibilului utilizat. Realizarea Proiectului CHEAP Tarnita- Lapustesti creaza oportuniti de realizare a serviciilor de sistem la nivel regional , factor important care alaturi de alti factori, cum ar fi existena pietelor fizice de energie, accesul la piee regionale de energie electric i gaze naturale constituie premize importante pentru realizarea in Romania a unei piete SPOT Regionala.

12