Sunteți pe pagina 1din 20

Parcurile i rezervaiile naturale din Romnia

Iai, 2012

Parcurile naturale i rezervaiile sunt locuri unice, de pmnt sau de ap dintr-o ar stabilite de ctre guvern pentru a proteja ecosistemul, specii de plante i animale, cascade n lan, formaiuni geologice sau locuri istorice i arheologice. Parcurile naturale i rezervaiile se bazeaz pe biodiversitate tocmai pentru a proteja toate resursele naturale. Parcurile naturale reprezint arii naturale protejate al cror scop este protecia i conservarea unor ansambluri peisagistice n care interaciunea activitilor umane cu natura de-a lungul timpului a creat o zon distinctiv cu valoare peisagistica i cultural, deseori cu o mare diversitate biologic. Rezervaiile naturale sunt localizate n interiorul sau n apropierea parcurilor naionale. Acestea sunt arii n care ntregul cadru natural sau anumite exemplare floristice, faunistice sau geologice, create de ctre guvernele rilor pentru protejarea vieii slbatice sau cercetare tinific i nu pentru recreere i ofer laboratoare vii n care cercettorii observ speciile de plante i animale n habitatul lor natural.

Parcul Natural Comana


Rezervatia Comana, uneste intr-un singur parc natural Rezervatia Naturala de Ghimpe (ruscus aculeatus), Rezervatia Stiintifica de Bujor (paeonia peregrina) si Balta Comana. La o distanta relativ mica de Bucuresti, aceasta constituie o oaza de relaxare, o metoda de a evada din cotidian. Istorie Parcul Comana a luat nastere in anul 2004, cand pe langa cele doua rezervatii: de Bujor si de Ghimpe , in baza documentatiilor stiintifice s-a alaturat rezervatiei si Balta Comana. Impreuna, cele trei protejeaza arii cu mare importanta floristica, faunistica si avifaunistica. Putini sunt cei care cunosc insa ca Parcul Natural Comana reprezinta o a doua Delta pentru Roamania, din punct de vedere al biodiversitatii care se regaseste aici. Demersuri pentru ca aceasta zona sa devina rezervatie naturala s-au luat in schimb, cu mult timp inainte incepand cu anul 1954 de catre Academia Romana, cand s-a dorit protejarea celor 2 rezervatii floristice. Rezervatia Coman reprezinta cea mai intinsa suprafata protejata care se gaseste in Campia Romana. Cel mai important obiectiv care sta la baza constituirii acestei rezervatii il reprezinta reconsitutuirea din punct de vedere ecologic a zonelor distruse in mod necontrolat de om. Rezervatia se intinde pe o suprafata de 24963 hectare, impartite astfel: - 9613 hectare fond forestier din care: 197 privat si 9416 de stat. Se asteapta ca alte 500 hectare sa mai treaca de la stat catre privat dupa aplicarea Legii nr 247 din 2005; - 1180 hectare totalizeaza Balta Comana;
3

- aproximativ 300 hectare de zone umede mlastinoase, saraturoase, care se inunda periodic, sau luciu de apa; - diferenta de 193870 hectare este reprezentata de terenuri agricole, pasuni, islazuri si drumuri. Zonele care beneficiaza de un regim special din punct de vedere al protejarii, sunt cele doua rezervatii, astfel: Rezervatia Naturala de Ghimpe care masoara 258 de hectare si Rezervatia Stiintifica de Bujor cu o suprafata totala de 227 hectare. 3 Mari zone de interes pentru vizitatori, pot fi delimitate astfel: Balta Coman care reprezinta a treia zona umeda din Romania dupa Balta Mica a Brailei si Delta. Aici, se afla 141 de specii de pasari si alte 13 de peste. Tiganusul si cleanul sunt doua dintre speciile care traiesc doar aici. Manastirea Comana a fost ridicata in timpul domniei lui Radu Serban, in anul 1588, pentru ca mai apoi sa fie refacuta de Serban Cantacuzino in anul 1700. Manastirea este ridicata pe urmele zidurilor unei manastiri care a fost ctitorita in anul 1461 de Domnul Tepes. Aici se gasesc osemintele domnitorilor Radu Serban si Nicolae Patrascu, fiul al lui Mihai Viteazu dar si osemintele Familiei Cantacuzino. Doar cateva ruine din biserica construita de Tepes se mai pastreaza acum in picioare, dupa ce au fost restaurate.

Rezervatiile stiintifice de bujori si ghimpi. Ghimpele se gaseste in comuna Comana dar si in zona Oloaga Gradinari. Acesta se dezvolta la baza copacilor si de asta trebuie cautat cu privirea in plimbarile prin zona. De origine mediteraneana, specialistii sunt de parere ca acesta se dezvolta aici si ii prieste datorita faptului ca se intrepatrund doua microclimate. La doar cativa kilometri de Coamana, gasim rezervatia de bujor numita Padina Tatarului, pe suprafata comunei Mihai Bravu si florile care se gasesc aici sunt diferite fata de bujorul de gradina deoarece are o puternica culoare rosie si mai putine petale. In aceasta zona, bujoru este sarbatorit cum se cuvine in luna mai cand localnicii organizeaza Sarbatoarea Bujorului. Tot in cadrul parcului, in comuna Calugareni se afla si o rezervatie de lacramioare dar care nu figureaza ca zona protejata deoarce nu s-a luat in calcul acest astpect cand s-au intocmit actele.

Pe suprafata parcului exista nenumarate specii de flori si animale identificate si ulterior protejate. O mare parte din acestea se gasesc si pe Lista Rosie Europeana. Aici s-au identificat deja: - specii de pasari in numar de 141, dintre care 71 sunt protejate international; - specii de peste, initial fiind 13 la numar, studii recente ar arata ca numarul acestora se ridica la 19; dintre acestea 5 specii sunt protejate national;
5

- 31 specii de mamifere, printre care vidra si pisica salbatica; - 8 specii de reptile, printre care sarpele de apa, sarpele de sticla si o specie de soparla; - 8 specii de amfibieni, dintre care 5 protejate; - 20 de specii si subspecii de plante dintre care 70 sunt pe cale de disparitie.

PARCUL NATURAL APUSENI


Parcul Natural Apuseni este situat in vestul Romaniei, in partea central-nordvestica a Muntilor Apuseni, intinzandu-se pe o parte din masivele Bihor la sud si Vladeasa la nord, pe teritoriul administrativ a trei judete (Cluj 40%, Bihor 32%, Alba 28%). Primele initiative in vederea constituirii unui parc in aceasta zona le apartin cercetatorilor Emil Racovita si Ren Jeannel si dateaza din anii 30. In anii 50, ca urmare a altor descoperiri importante in explorarea endocarstului, au fost din nou facute demersuri de catre Marcian Bleahu, insa abia in anii 70 s-a pregatit prima documentatie stiintifica privind declararea parcului insotita si de o prima harta. In aceasta perioada s-a mai evidentiat un element al importantei zonei aceasta fiind printre ultimele zone naturale de carst impadurit de asemenea dimensiuni din Europa. Forme carstice unice in Romania localizate in Parcul National Apuseni: - Pestera din Valea Rea, Avenul V5, Pestera de sub Zgurasti, Pestera Hodobana, Izbucul Tauz, Pestera Coiba Mare, Pestera Cetatile Ponorului, - Ghetarul de la Scarisoara- cel mai mare ghetar subteran din Romania cu un volum de gheata apreciat la 75 000 m3,
6

- Ghetarul Focul Viu, Pestera Onceasa, Ghetarul de la Vartop (Casa de Piatra), Pestera Rece, - Pestera Piatra Altarului- cea mai frumos concretionata pestera din Romania. - Sistemul Poienita-Humpleu, Poiana Ponor, Valea Sighistelului, Zona Baita Bihor - Pestera Ursilor- este singurul sit paleontologic din Romania cu resturi fosile apartinatoare in primul rand Ursus spelaeus, pastrat intact in urma descoperirii. In pestera se gaseste un schelet de Ursus spelaeus pastrat in conexiune anatomica. Pestera poseda cea mai moderna amenajare dintre pesterile aflate in exploatare turistica din Romania. Datorita conditiilor specifice in diverse ecosisteme din Parcul National Apuseni, un numar ridicat de specii vegetale endemice au fost identificate, cum ar fi: liliacul transilvanean (Syringa josikaea), omagul (Aconitum calibrotryon ssp. skarisorensis), garofita (Dianthus julii wolfii), vioreaua (Viola josi), multe forme de vulturica (Hieracium bifidum ssp. biharicum, H. sparsum ssp. porphiriticum, H. kotschyanum etc.), Edraianthus kitaibelii, o planta descrisa aici pentru prima data si miaza-noapte (Melamphyrum bihariense). Cateva pesteri prezinta o importanta deosebita si datorita populatiilor de lilieci pe care le adapostesc: liliac mare cu potcoava (Rhinolophus ferrumequinum), Rh. hipposideros, Rh. euryale, Myotis myotis, M. blythii, M. nattereri, M. brandtii, M. mystacinus, M. bechsteinii,
7

M. emarginatus etc. Din cele 29 specii de lilieci identificate in tara noastra, 19 se regasesc in fauna parcului Apuseni. Pentru protecia parcului administraia lucreaz cu 13 rangeri, sunt delimitate zonele de campare, au fost amplasate panouri de informare. Au fost identificate habitatele plantelor i animalelor ocrotite. Zona Criului Pietros -Valea Boghii a fost populat cu capre negre, care pot fi vzute i n Groapa Ruginoas, Cetile Ponorului i Scria. ntre anii 1970-1980, a fost repopulat cocoul de munte, ameninat din cauza vntorii abuzive. Dup aprecierea specialitilor pe teritoriul parcului triesc 26 lupi, 12 ri i 21 uri. Motii - straveche populatie a Apusenilor - sunt strans legati de locurile lor natale. Muntii le ofera putine posibilitati de trai, totusi ei nu-i parasesc si au stiut sa se gospodareasca, utilizind la maximum ceea ce le-a dat natura cu zgircenie.

PARCUL NATURAL BALTA MICA A BRAILEI


Balta Mica a Brailei, zona umeda de interes international (sit RAMSAR), este ultimul vestigiu ramas in regim natural de inundatie pe cursul inferior al Dunarii, dupa desecarea fostei Delte Interioare (Balta Brailei si BaltaIalomitei), care conserva in present complexe de ecosisisteme acvatice si terestre intr-o forma apropiata de cea initiala. Parcul Natural Balta Mica a Brailei se intinde pe o suprafata de 24555 hectare,inclusiv bratele Dunarii si zonele dig-mal, este situat in lunca inundabila a Dunarii, intre Campia Brailei si Insula Mare a Brailei. Delimitarea este urmatoarea:
8

In partea de Nord, extremitatea din aval al Insulei Fundu Mare la kilometrul175 pe Dunare, in dreptul Municipiului Braila. In partea Sudica se afla extremitatea Ostrovului Constantin, km 237 peDunare langa podul Giurgeni Vadu Oii. La Vest este digul care protejeaza Campia Baraganului intre municipiul Brailasi Podul Giurgeni Vadu -Oii. Si in partea de Est digul care protejeaza Insula Mare a Brailei, continuanduse pe digul dobrogean de la podul Giurgeni Vadu-Oii pana la locul unde se desparte bratul Macin din bratul Valciu. Cai de acces in parc: Singurul mod de a ajunge in Parcul Natural Balta Mica a Brailei estetraversarea bratelor Dunarii cu ambarcatiuni mici sau cu bacul, avand puncte de plecare localitatile din jurul Baltii Mici a Brailei. Obiective turistice: Insula Harapu are o suprafata de 252 ha , din care 229 ha padure si 21 haiezerul Harapu. Distanta pana la mun. Braila este de 1 km.Pe malul bratului Harapu sunt plaje neamenajate si locuri pentru pescuitsportiv unde se practica turism de week-end.

Insula Calia are o suprafata de 685 ha, din care 466 padure si 219 luciu deapa ( iezerele Lupu si Tabacaru ).Accesul se face dinspre comuna Gropeni ( 2 Km pana la DJ 212), importanta turistica si ornitologica pentru Ardeidae sp.

Insula Fundu Mare are o suprafata de 1899 ha, din care 965 padure iar 934ha luciu de apa (lacurile Chiriloaia, Stan, Misaila si Bratusca).Remarcabile din punct de vedere turistic sunt zona de conservare speciala de857 ha din sudul insulei si colonia de cormorani, starci si egrete de la Chiriloaia, de interes ornitologic si cuiburile de codalb din sudul insulei.Colonia mixta de starci, egrete si cormorani aflata la numai 4 km de municipiul Braila a fost apreciata in mod deosebit de guvernatorul Siciliei, dr.Salvatore Cuffaro si de de prof. H. Alvaro de la Universitatea din Madrid. Insula Chiciul Orbului are o suprafata de 305 ha din care 245 ha padure si 60luciu de apa (iezerul Orbu, areal preferat de coloniile de pelicani).Bratul Orbu este preferat de impatimitii pescuitului sportiv.Accesul la bratul Orbu, 4 km la DJ 212Ostrovul Cracanel are o suprafata de 1080 ha din care:780 ha padure si 300ha
10

luciu de apa ( iezerele Ciontu, Chioru si Sutanu).In prezent se desfasoara importante lucrari de reconstructie ecologica prin renaturare cu plopi autohtoni. Insula Mica a Brailei, cea mai importanta sub aspect stiintific si turistic dinsalba celor 7 insule, are o suprafata de 9559 ha, din care 6566 ha padure si2921 ha luciu de apa (include 18 iezere).Accesul cel mai usor este prin Stancuta DJ 212, 4 km, Gropeni DJ 212,Giurgeni sau Harsova E60.Din punct de vedere al activitatii turistice, prezinta un interes deosebit parteadin aval a insulei, zona Popa, si jumatatea din amonte a Insulei Mici: zona deprotectie speciala Egreta.In partea din aval a Insulei Mici a Brailei, firma Ocmava, concesionara apunctului piscicol Navodari de la Compania Nationala de Pescuit, si-a propussa dezvolte turismul de cherhana cu posipilitati de cazare in balta. Tot aici turistii pot vizita colonia mixta de cormorani, egrete si starci silebedele de pe lacul Cucova. A doua zona de conservare speciala, in suprafata de 4.225 ha este situata insudul Insulei Mici a Brailei.Ca infrastructura turistica, aici exista cabanele Egreta (14 locuri) si GuraGarlutei (6 locuri), trei turnuri observator pentru birdwathing si trei traseemarcate.Pentru viitor, firma de turism Contara, proprietara fostului punct piscicol Chirchinetu, propune realizarea Complexului turistic si de cercetare Punto acapo, iar administratia parcului promoveaza proiectele Sat de vacanta Gura Garlutei, beneficiar Consiliul Local Bertestii de Jos si ferme agroecoturisticela Bandoiu si Marasu. Ostrovul Varsatura cu o suprafata de 1234 ha, din care 1219 ha padure cunumai 12 ha luciu de apa, constituie un excelent loc de refugiu pentrucaprioare si mistreti in timpul viiturilor mari.Accesul, 3 km de la Podul Giugeni Vadu Oii (E 60). Fiecare dintre cele 7 insule reprezinta o entitate geo-morfologica distincta, cumicrorelief de lunca distribuit pe o amplitudine altitudinala de 6 m, de lavarful de grind pana la fundul de lac. Aceasta variatie altitudinala determinala randul ei o
11

diversitate de habitate acvatice terestre si mixte caracteristicepentru fiecare insula in parte care este inundata la cote diferite ale Dunarii.De aceea fiecare dintre cele 7 insule reprezinta o atractie turistica particulara.

Parcul Natural Vanatori Neamt


Parcul Natural Vanatori Neamt a fost constituit ca parc natural in anul 1999, pe suprafata de 30.818 hectare, dintre care peste 26.300 hectare fond forestier. Situat in partea nordica a judetului Neamt, parcul adaposteste o larga paleta de valori naturale, culturale si istorice; in consecinta, obiectivele administratiei sunt diverse, legate de specificul local si acordate totodata la principiile general valabile ale managementului ariilor protejate. Suprafata parcului este de 30.818 ha, din care 26.322 ha padure. In raza Parcului Natural Vanatori Neamt se intalneste o mare divesitate floristica si faunistica, ceea ce reprezinta un indicator al starii de adaptare al speciilor la ecosistemele locale, dar, ceea ce este foarte important, o premisa a continuitatii padurii. Arii protejate din cadrul Parcului Vanatori: Padurea de Argint. Este situata pe teritoriul comunei Agapia langa sediul Ocolului Silvic Varatec, pe terasa inferioara a Topolitei, la altitudinea de 540m. Padurea de argint este un arboret de mesteacan, avand arborii cei mai batrani cu varsta de peste 100 ani dar padurea este completata si cu arbori de 20 si 50 ani. Are o suprafata de 2,4 ha, fiind o rezervatie de tip mixt, forestiera si peisagistica. De frumusetea acestei paduri aminteste poetul national Mihai Eminescu atunci cand, in desele perindari prin aceasta zona de un pitoresc deosebit, a scris nemuritoarele
12

versuri inspirate din drumetiile sale alaturi de poeta Veronica Micle, inmormantata nu departe de aceasta minune alba. Codrii de Arama Rezervatia forestiera "Codrii de arama" este situata in comuna Agapia, pe dealul Filiorul, la o altitudine cuprinsa intre 550 si 650 metri si are o suprafata de cca. 21 ha. Padurea este alcatuita in cea mai mare parte din gorun, alaturi de acesta aici fiind inventariate alte cca. 300 specii de plante. Cei mai in varsta arbori au peste 135 ani. Rezervatia de stejar Dumbrava Padurea Dumbrava, in suprafata de 56,6 ha este situata intre Valea paraului Neamt si a paraului Nemtisor, la o altitudine cuprinsa intre 445 si 470 m. Este o rezervatie de tip forestier si care conserva o padure de stejari seculari, foarte vigurosi. Arboretul este constituit din Quercus robur, Quercus daleschampii in amestec cu Carpinus betulus, la care se mai adauga Prunus avium, Acer campestre, Fagus sylvatica si Pyrus pyraster, fiind alcatuita dintr-o singura asopciatie, si anume Quercorobori-carpinetum Soo et Pocs 1957. Rezervatia de zimbri si fauna carpatina Dragos Voda Rezervatia de zimbri si fauna carpatina "Dragos Voda" a fost infiintata in anul 1968, se afla in nordul judetului Neamt, pe raza comunei Vanatori Neamt, in apropierea drumului national D.N. 15 si a Manastirii Neamtului.

13

In anul 1970 se aduc primele exemplare de zimbri, in numar de trei, originare din Polonia, danduli-se numele de Rarau, Roxana si Raluca. In anul 1974 , rezervatia gazduieste filmarea unor secvente de vanatoare pentru filmele "Fratii Jderi" si "Stefan cel Mare-Vaslui 1475". Astazi, in rezervatie, pe langa zimbri se mai pot intalni: cerbi carpatini, cerbi lopatari, capriori, vulpi, bursuc, iepuri, urs, lup, specii de avifauna.

Rezervatia naturala Delta Dunarii


Delta Dunarii cea mai mare si cea mai bine pastrata delta din Europa se afla in Dobrogea, are o suprafata de 3.446 de km2, o mica parte aflndu-se in Ucraina. Delta s-a format acolo unde Dunarea se varsa in Marea Neagra, aluviunile depuse de catre apele fluviului marind suprafata deltei cu cte 40 de metri, anual. Lnga Tulcea, Dunarea se desparte in trei brate: Chilia, Sulina si Sfntu Gheorghe, si formeaza multe alte canele pe cuprinsul Deltei, inundnd in fiecare primavara si toamna stufarisul, mlastinile si padurile din rezervatie.

14

In urma cu peste 2.500 de ani, Herodot sustinea ca Dunarea se desparte in sapte brate. La 44 de kilometri de coasta Deltei se afla Insula Serpilor, teritoriu revendicat att de Romnia, ct si de Ucraina, care, de altfel, il si administreaza in prezent. Rezervatia se afla in evidenta UNESCO, printre locatiile care fac parte din mostenirea mondiala, datorita celor peste 25 de tipuri de ecosisteme naturale. Aproximativ 2.733 de km2 16 zone sunt protejati prin lege, aici nefiind permise activitati economice. Exista si zone speciale pentru reabilitare ecologica si zone-tampon, unde au loc activitati turistice care sa nu afecteze in vreun fel ecositemul. Istorie Delta a fost, la inceput, un golf al Marii Negre. Aluviunile depuse, de-a lungul a 5.000 de ani, intre cele trei brate ale Dunarii au creat o retea de canale, pruri si helestee. Luciul apei este intrerupt de cte un ostrov acoperit de stufaris si pipirig, liane si lacuri de namol pline de nuferi. Barcile tacute strnesc stoluri de cormorani, lisite si pelicani, care isi fac cuiburile dupa perdelele de stufaris. Reteaua de canale este principalul mod de comunicatie si transport. Lacurile Furtuna, Merhei, Babina, Matita, Gorgova, Uzlina, Lumina, Puiu si Rosu si canalele Sireasa-Sontea, Eracle-Lopatna, Litcov, Dunavat si Lipovenilor duc vizitatorii catre locurile cele mai ascunse ale acestui univers. Din secolul XV, Delta a facut parte din Imperiul Otoman. Tratatul de la Paris din 1856, care a pus punct razboiului din Crimea, a hotart ca, impreuna cu doua judete din sudul Basarabiei, Delta sa faca parte din Tara Moldovei, formndu-se o comisie internationala care sa se ocupe de lucrarile de navigatie in zona. In 1859, a devenit membra a Principatelor Unite ale Valahiei si Moldovei si, mai trziu, parte a Romniei.

15

Fauna

Delta este casa a peste 1.100 de varietati de plante, 310 specii de pasari si 45 de specii de pesti, toate gasind in numeroasele lacuri si mlastini locul potrivit pentru a trai. Peste 310 specii de pasari au fost catalogate in Delta, dintre acestea facnd parte: 60% din efectivul celor mai mici cormorani din lume, cele mai multe colonii de pelicani albi si dalmatieni, iar in timpul iernii, jumatate din populatia de gste cu piept rosu. Aici vin 80 de specii de pasari, din toate colturile lumii Europa, Asia, Africa, zona mediteraneana pentru a-si depune ouale. Gste cu pieptul rosu, rate cu coada lunga, lebede, pelicani, egrete, btlani purpurii, gste cu fruntea alba, cocori, gste cu picioare rosii sunt doar cteva dintre speciile care
16

poposesc in Delta. De asemenea, aici isi au caminul si unele specii pe cale de disparitie si specii protejate prin lege. Flora Solii vegetatiei bogate din Delta sunt nuferii galbeni si albi care impnzesc apele. Delta este un mediu propice dezvoltarii a peste 1.150 de specii de plante, aici aflndu-se cea mai mare suprafata acoperita cu stufaris din lume. Exista si o planta carnivora, Aldrovanda, care isi momeste prada cu nenumarate capcane. Interesul vizitatorilor este captat de ostroavele acoperite cu stufaris, de padurile de salcii si plopi, de stejarii iubitori de caldura, ale caror crengi sunt intretesute de liane si plante cataratoare, ca in padurile tropicale. Alte mii de hectare de teren de pe insulele Letea si Caraorman doua rezervatii stiintifice, aflate sub supraveghere stricta sunt acoperite de paduri. Cele 75 de specii de peste sunt una dintre bogatiile Deltei, dintre acestea facnd parte crapul, caracuda, stiuca, salaul si bibanul. In anumite perioade, sturionul, morunul, nisetrul si cega vin in Delta, din Marea Neagra si Marea Caspica, pentru a-si depune icrele. Locuitorii Peste 15.000 de oameni locuiesc in Delta Dunarii, fiind renumiti pentru faptul ca traiesc din pescuit si pentru caiacele din lemn. Ei sunt lipovenii, urmasi ai rusilor care si-au parasit patria in 1772, pentru a evita persecutiile religioase.

Parcul National Retezat

17

Parcul National Retezat a fost creat in 1935, fiind primul parc national din Romania si era desttinat conservarii frumusetilor acestor munti si a florei endemice de aici. Altitudinile variaza intre 794m si 2509m (vf.Peleaga). Muntii Retezat au unele din cele mai frumoase privelisti din Europa sudestica. Masivul este traversat de multe poteci turistice marcate pentru amatorii de drumetii. Pentru cei bine pregatiti exista si cateva trasee de catarare. Locurile de campare amenajate si cabanele turistice din jurul parcului va asteapta. Flora este extrem de bogata - peste 1100 de specii de plante, din care peste 60 sunt specii endemice sau varietati locale. Fauna este bogata si variata - se pot vedea capre negre, vulpi, caprioare, marmote, vidre, bursuci, acvile, corbi, vipere, salamandre... Sunt si ursi, lupi si rasi, insa probabil ca nu veti dori sa ii intilniti.

Parcul National Retezat este situat in Carpatii Meridionali (Judetul Hunedoara) , are o suprafata de 54400 ha (1935) si o altitudine cuprinsa intre 800 si 2509 m . Este contrat de circul glaciar Bucura , cuprinde aproximativ 40 de varfuri ce trec de 2200 m , in medie depasind 2350 m . Zona de protectie ocupa centrul masivului . Prima zona de protectie integrala are caracter stiintific (11466 ha) , fiind interzisa orice exploatare ( miniera , pasunat , vanat , pescuit , culegerea
18

fructelor , turism camping ) . A doua zona este mai putin riguroasa , pasunatul fiind permis 2 luni pe an iar septelul este restrans . In prima zona accesul este permis doar cu autorizatie din partea Comisiei Monumentelor Naturii , pe anumite itinerarii si teritorii . Parcul este declarat rezervatie a biosferei . Masivul Retezat are o structura geologica complexa fiind alcatuit din roci cristaline si calcare . Datorita altitudinii sale mari (Vf. Peleaga 2509 m ),activitatea ghetarilor s-a desfasurat amplu, identificandu-se urmele a 18 ghetari .In afara ghetarilor de circ (Bucura, Custura, Judele ) s-au mai pastrat resturile celui mai intins ghetar de vale (Lapusnicul), precum si cel mai mare numar de lacuri glaciare din tara ( 83 ). La poalele Muntilor Retezat se afla Lacul Bucura ( 2041 m ) , cel mai intins lac din zona alpina romaneasca ( 10,5 ha ) . Zona calcaroasa este cuprinsa intre culmile Albele , Dragasan , Scocul Mare . In acest perimetru se intalnesc si fenomene carstice vai seci , doline, avenul Piule , pesterile Dalma cu Brazi , Piatra Iorgovanului . In parc sunt 1200 de specii vegetale . La poale se intind paduri de fag , carpen si mesteacan ; in vai creste arinul negru . Mojdreanul si teiul pot fi gasite pe Valea Raului Mare . La peste 1000 m gasim molid , scorus , artar , mesteacan , mai intai treptat in padurile de amestec , apoi rasinoasele formeaza un etaj propriu-zis pana la 1800 1900m In vegetatia subalpina se mai remarca alaturi de iuniperete si jnepenisuri , smirdarul . In zonele calcaroase se remarca argintica , orhideele papucul doamnei , sangele voinicului , crinul , vulturica ( 34 de specii ) .

19

Fauna este reprezentata de cerb , caprioara , capra neagra , marmota , mistretul , ursul , jderul , pisica salbatica , cocosul de munte , ierunca , vulturul sur , acvila de munte . In arealele calcaroase se intalneste vipera . Pastravii populeaza lacurile si raurile . In parc se fac cercetari de flora , vegetatie , fauna , agropastorale si cinegetice .

20