Curs Drept International Privat Ubv

DREPT INTERNATIONAL PRIVAT
________________________________________________________________________
11
________________________________________________________________________
CUPRINS
PARTEA GENERAL
CAPITOLUL 1
NOIUNEA DREPTULUI INTERNAIONAL PRIVAT I DELIMITAREA
DE ALTE RAMURI DE DREPT
I.1.Raporturile juridice de drept internaional privat obiect de reglementare al
dreptului internaional privat.
I.2.Trasaturile elementului de extraneitate.
I.3. Norma conflictuala
CAPITOLUL 2
CALIFICAREA SI RETRIMITEREA
II.1. alificarea
II.2. Retrimiterea
II.3. a!urile "n care legea str#in# competent# nu se aplic#
CAPITOLUL 3
NORME CONFLICTUALE N UNELE DOMENII ALE DREPTULUI
PRIVAT
III.1. $tarea si capacitatea persoanei fi!ice "n dreptul internaional privat
III.2. $tarea persoanei juridice "n dreptul internaional privat
III.3. #s#toria "n dreptul internaional privat
III.%. &ctul juridic "n dreptul internaional privat
PARTEA SPECIAL
'ispo!iiile noului od ivil "n materia dreptului international privat.
22
________________________________________________________________________
CAPITOLUL 1
NOIUNEA DREPTULUI INTERNAIONAL PRIVAT I DELIMITAREA
DE ALTE RAMURI DE DREPT
I.1. Raporturile juridice de drept internaional privat obiect de
reglementare al dreptului internaional privat.
I.2. Trasaturile elementului de extraneitate.
I.3. Norma conflictuala
I.1. Raportur!" #ur$%" $" $r"pt &t"r&a'o&a! pr(at ) o*"%t $"
r"+!","&tar" a! $r"ptu!u &t"r&a'o&a! pr(at
Raportul juridic de drept internaional privat este un raport exclusiv de drept
intern (i de drept privat ) nu intr# "n sfera acestor raporturi relaiile de drept public.
&cestea sunt raporturi de autoritate "n care cel puin una dintre p#ri acionea!# ca
subiect investit cu putere public# *de ex. "n dreptul penal+ statul trage la r#spundere
persoana care a s#v,r(it infraciunea- "n dreptul financiar+ se reglementea!#
problema impo!itelor pe care cet#eanul este obligat s# le pl#teasc# statului..
'reptul privat poate fi luat "n considerare "n litigiile de drept public *de ex. "n
ca!ul c/estiunilor prealabile ivite "n procesele generate de raporturi de drept penal+
de drept administrativ+ de drept financiar etc.
Raportul de drept internaional privat se stabile(te "ntotdeauna "ntre
particulari. 0ersoanele fi!ice (i persoanele juridice se afl# "n dreptul internaional
privat pe po!iie de egalitate juridic#+ spre deosebire de dreptul public unde una
dintre p#ri se g#se(te de regul# "n raport de subordonare fa# de cealalt#. 1n
raportul de drept internaional privat+ statul apare ca persoana juridic# de drept
privat.
0,n# la intrarea "n vigoare a 2egii 13451662 se aplica odul ivil din 167%+
care coninea c,teva articole de drept internaional privat. 1n 1662 a fost adoptat#
prima lege de anvergur# care reglementa raporturile cu element de extraneitate
dup# modelul legii federale elveiene din 1611.
33
________________________________________________________________________
0rin Noul od ivil a fost abrogat# parial# 2egea 13451662 "n sensul c# au
r#mas valabile "nc# o perioad# de timp c,teva dispo!iii privind obligaia legal# de
"ntreinere (i dispo!iiile aplicabile "n procesele care au pe rol cau!e cu element de
extraneitate.
8dat# cu intrarea "n vigoarea a Noului od de 0rocedur# ivil# va "nceta
aplicabilitatea normelor odului ivil.
'e la 1 octombrie 2311 dreptul internaional este reglementat de Noul od
ivil artea 9II.
Recunoscut unanim drept criteriu care distinge raporturile de drept
internaional privat de alte raporturi juridice de drept privat+ elementul de
extraneitate are o fi!ionomie complex# (i o semnificaie aparte "n contextul
dreptului internaional privat.
:lementul de extraneitate este un fapt juridic de ata(are care
prive(te elementele raportului juridic (i care are aptitudinea de a genera
conflictul de legi *conflictul po!itiv de legi. atr#g,nd incidena a dou#
sau mai multe sisteme de drept sau de a da vocaie de aplicare normelor
materiale ori celor unificate+ dup# ca!. ;aptul juridic de ata(are este o
"mprejurare de fapt+ care pune raportul juridic "n leg#tur# cu dou# sau mai
multe sisteme juridice. &legerea legii aplicabile urm,nd a se face "ntre legile
acestor sisteme.
Co&-!%tu! po.t( apare "n situaia "n care fiecare dintre legile "n
pre!en# "(i reclam# deopotriv# aplicabilitatea. *un cet#ean france! se
c#s#tore(te cu un cet#ean engle! "n $pania (i cere recunoa(terea efectelor
c#s#toriei "n Rom,nia..
'e asemenea+ %o&-!%tu! &"+at( este situaia "n care niciuna din legile "n
pre!en# nu dore(te a se aplica+ fiecare lege conferind competen# de aplicare
celeilalte. *legea rom,n# trimite la legea france!#+ dar legea france!# refu!#
competena de aplicare (i trimite mai departe..
I/2/Tra0atur!" "!","&tu!u $" "1tra&"tat"2
a/ :lementul extraneitate nu este un element structural al raportului juridic-
%%
________________________________________________________________________
*/ :lementul de extraneitate este o "mprejurare de fapt care pune "n relaie raportul
juridic cu 2 sau mai multe legi care sunt susceptibile de aplicare
1n mod obi(nuit raportul juridic are 3 elemente< subiecte + coninut + obiect
aceste elemente fiind nu numai necesare dar (i suficiente pentru existena oric#rui
raport juridic. &(a fiind+ elementul de extraneitate nu apare ca fiind integrat al
organi!#rii interne a raportului juridic+ ci este doar o "mprejurare de fapt care pune
"n relaie raportul juridic cu 2 sau mai multe legi care sunt susceptibile de aplicare.
&(adar+ la fel ca "n ca!ul celorlalte raporturi juridice+ care aparin altor
ramuri de drept+ raportul de drept internaional privat nu poate exista dec,t "n
pre!ena cumulativ# a subiectelor+ coninutului (i obiectului- elementul de
extraneitate este faptul juridic de ata(are care se refer la unul sau mai multe dintre
cele trei componente de structur#+ conferind o fi!ionomie particular# raporturilor
de drept internaional privat.
%/ :lementul de extraneitate este cel care configurea!# "n mod specific raportul
juridic cu element de extraneitate. $e poate afirma+ deci+ c# elementul de
extraneitate constituie diferena specific# a raporturilor de drept internaional
privat
1
.
Fapte juridice de ataare, fapte juridice materiale
:ste cunoscut c# existena raportului juridic
2
concret este condiionat#+ "ntre
altele+ de "mprejurarea *actul sau faptul juridic concret. de care legea leag# na(terea
unui astfel de raport. ;aptele juridice+ "n sens larg+ sunt at,t aciunile omene(ti+
s#v,r(ite cu sau f#r# intenia de a produce efecte juridice+ c,t (i evenimentele sau
faptele naturale. &(adar+ lato sensu, noiunea de fapt juridic este sinonim# cu cea de
i!vor al raportului juridic concret.
'in marea diversitate a faptelor juridice+ privite "n sens larg+ interesea!#+ "n
acest context+ acele "mprejur#ri care au ca efect legarea raportului juridic concret de
legislaia unui anumit stat. 8rice evenimente sau aciuni au loc "n circumstane care
1
D.A. Popescu, Itinerarii i evoluii n dreptul internaional privat. Spre un drept
internaional privat european, n RRDP, nr.1/2007;
2
Raportul juridic este o relaie social regleentat de norele juridice !a se "edea #$. %.
&i$ai, R.'. &otica, Fundamentele dreptului. Teoria i flozofa dreptului, (ditura All,
)ucure*ti, 1++7
44
________________________________________________________________________
determin# aplicarea unui anumit sistem de drept< delictul civil se produce pe un
anumit teritoriu- re!ultatul prejudiciabil apare fie "ntre frontierele statului unde s)a
produs delictul+ fie pe teritoriul altui stat+ fie "n ambele p#ri- viitorii soi au
cet#enii diferite- actul juridic se perfectea!# pe teritoriul unui stat+ iar locul
execut#rii obligaiilor p#rilor este "n alt# ar# etc.
;aptele juridice care+ prin efectele lor+ determin# structura raportului juridic
subiecte+ coninut+ obiect au fost denumite "n literatura de drept internaional
privat fapte juridice materiale. ;aptele juridice care leag# faptele juridice materiale
de legislaia unui anume stat sunt fapte juridice de ataare. ele dou# denumiri
sunt convenionale (i au rolul de a facilita identificarea elementului de extraneitate+
precum (i delimitarea acestuia de alte "mprejur#ri de fapt. $)a subliniat+ "n acest
sens+ c# faptele juridice de ata(are =evoc# o noiune generic#+ care cuprinde+ "n
sfera sa+ totalitatea faptelor de natur# s# stabileasc# leg#tura+ pe de o parte+ "ntre
raportul juridic civil *abstracie f#c,nd de posibilitatea disjungerii acestuia "n mai
multe obiecte de coli!iuni. (i+ pe de alt# parte+ "ntre legislaia civil# aplicabil#>
3
.
:lementul de extraneitate se include "n categoria faptelor juridice de ata(are+
"ntruc,t supune raportul juridic concret de o lege str#in#
%
+ produc,nd+ prin efectul
atribuit de normele dreptului internaional privat+ conflictul de legi.
Nu rareori+ raporturile civile sunt generate de o pluralitate de fapte juridice
materiale+ dintre care unele sunt legate de legislaia intern# a unui stat+ iar altele de
una ori mai multe legislaii str#ine.
la!ificarea faptel"r juridice de ataare
- Dup cum fac legtura cu sistemul de drept intern ori cu o legislaie
strin, faptele juridice de ataare sunt interne i, respectiv, externe.
1n m#sura "n care faptul juridic de ata(are leag# raportul juridic de legislaia
intern# *legislaia forului.+ suntem "n pre!ena unui fapt de ata(are intern. 'ac#+
dimpotriv#+ leg#tura se stabile(te cu unul sau mai multe sisteme de drept str#ine+
faptul de ata(are este extern+ fiind calificat drept element de extraneitate.
'ac# faptele de ata(are din prima clas# se reg#sesc "n toate raporturile
juridice+ =pre!ena elementelor de extraneitate este doar eventual#. 'e aceea+ c,nd
din cuprinsul raporturilor civile lipsesc elementele de extraneitate+ ne afl#m "n
,
Ibidem, p. 11-.
.
A"e n "edere sensul larg la terenului lege, care desenea/ orice act care cuprinde
nore juridice de conduit 0 lege, n sens restr1ns, decret2lege, ordonan a #u"ernului etc.
!a se "edea &. &ure*an, Drept civil. Partea general, (ditura %ordial 3e4, %luj25apoca,
1++67
77
________________________________________________________________________
pre!ena unor raporturi civile obi(nuite+ c#rora li se va aplica legea intern#+ "n timp
ce "n situaia c,nd al#turi de faptele de ata(are interne+ "nt,lnim unul sau mai multe
elemente de extraneitate+ ne afl#m "n pre!ena unor raporturi civile care vor genera
"n mod necesar conflicte de legi.
&ltfel spus+ faptele juridice de ata(are interne sunt legice+ necesare+ "n toate
raporturile civile+ pe c,nd elementele de extraneitate sunt numai incidentale+
eventuale+ iar existena lor+ (i numai aceasta+ este cea care determin# conflictele de
legi>.
Re!ult# c# noiunea faptelor juridice de ata(are este genul proxim+ iar
noiunea elementului de extraneitate repre!int# diferena specific#. 1n alte cuvinte+
diferena de sfer# "ntre faptele juridice de ata(are (i faptele juridice interne de
ata(are o constituie elementele de extraneitate-
- Dup efectele pe care le au n raport cu conflictele de legi, faptele juridice
de ataare sunt generatoare de conflicte de legi i, respectiv, de natur s rezolve
conflictele de legi.
onflictul de legi este produs de aciunea conjugat# a mai multor fapte de
ata(are. 0rima categorie de fapte juridice de ata(are "(i restr,nge efectele la
declan(area conflictului de legi. ea de)a doua categorie cuprinde fapte de ata(are
al c#ror efect se extinde (i asupra soluion#rii conflictului de legi. 'in pluralitatea
de fapte de ata(are "n pre!en#+ norma conflictual# desemnea!# =unul singur (i
anume acela care este considerat c# stabile(te leg#tura cea mai puternic# "ntre
raportul juridic (i reglementarea civil# ce urmea!# a i se aplica>.
A!em#$#ri i de"!e%iri &$tre faptele juridice de ataare i faptele juridice
materiale
0re!ena ambelor este concomitent# "n cadrul raportului juridic< faptul
material nu are+ prin el "nsu(i+ aptitudinea de a produce efecte juridice. :l
dob,nde(te semnificaie pentru ordinea de drept prin mijlocirea unei norme juridice
care aparine unui sistem determinat. Iar incidena unei legislaii anume este atras#
tocmai prin efectul faptelor juridice de ata(are.
1n sc/imb+ modalitatea de obiectivare difer#. 'e exemplu+ =consim#m,ntul
p#rilor "n contract sau fapta ilicit# produc#toare de prejudicii+ ca i!voare de
raporturi juridice civile+ precum (i v,rsta+ filiaia+ rudenia (.a.+ care contribuie la
determinarea st#rii (i capacit#ii civile a persoanei+ sunt fapte juridice materiale
subordonate legislaiei determinate prin fapte juridice de ata(are+ cum sunt< locul
producerii faptului juridic material generator de raporturi juridice civile+ respectiv
??
________________________________________________________________________
cet#enia+ sau+ "n anumite condiii speciale+ domiciliul sau c/iar re(edina persoanei
fi!ice>.
I/3/ Nor,a %o&-!%tua!a
Norma conflictual# este norma juridic# specific# dreptului internaional
privat care soluionea!# conflictul de legi+ adic# desemnea!# legea intern#
competent# s# c,rmuiasc# raportul juridic cu element str#in. $istemul de drept
astfel determinat poart# denumirea de =legea cau!ei> .
Norma conflictual# are rolul de a stabili care dintre sistemele de drept "n
pre!en# este c/emat s# se aplice pe parcursul existenei raportului juridic. 'in
momentul desemn#rii legii competente rolul normei conflictuale "ncetea!#.
el mai important i!vor intern al normei conflictuale "l constituie 2egea
nr.13451662 cu privire la reglementarea raporturilor de drept internaional privat-
in dreptul conventional+ este vorba de tratatele internaionale la care ara noastr#
este parte.
ontinutul normei conflictuale este repre!entat de totalitatea raporturilor
juridice la care se refer# norma conflictual#. :l determin# c,mpul de aplicare "n
spaiu al unei legi.
@neori normele conflictuale pot diferi+ din punct de vedere al coninutului
lor+ c/iar "n aceea(i materie. Noul od ivil prevede c# "n materia statutului
personal legea aplicabil# e legea naional#+ formularea o urm#re(te starea civil# (i
capacitatea persoanei fi!ice sunt supuse legii naionale+ dac# prin dispo!iie expres#
nu se prevede altfel.
1n acest text coninutul normei conflictuale e repre!entat# de =starea civil# (i
capacitatea persoanei>.
'in punct de vedere al structurii sale+ 2eg#tura normei conflictuale se
concreti!ea!# "n punctul de leg#tur#. :ste acea parte a normei ce indic# legea
aplicabil# raportului juridic "n cau!#. &cesta este elementul prin care se stabile(te
relaia "ntre un raport juridic (i o lege.
AA
________________________________________________________________________
1n enunul legal leg#tura normei conflictuale e exprimat# de =se aplic# legea
naional# a persoanei fi!ice dac# nu se prevede expres altfel> este repre!entat# "n
ceea ce prive(te nucleul s#u de punctul de leg#tur#
0rincipalele puncte de leg#tur# potrivit Noului od ivil<
1. C"t#"&a este punct de leg#tur# principal statutului persoanei fi!ice (i punct de
leg#tur# subsidiar "n alte materii cum sunt forma testamentului care poate fi
"ntocmit prin apelul la legea naional# a testatorului+ promisiunea de c#s#torie (i "n
condiiile legii raportul de drept procesual civil cu element de extraneitate
2. R"("$&a persoanei fi!ice. Noul od ivil utili!ea!# re(edina obi(nuit# a
persoanei fi!ice acoperind astfel situaia "n care pers. ;i!ice care are mai multe
re(edine. 0rin re(edina obi(nuit# se "nelege locuina principal#.
Re(edina obi(nuit# este punct de leg#tur# "n urm#toarele materii< mo(tenirea
bunurilor mobile *care anterior era guvernat# de legea naional#+ iar dup# Noul od
ivil dup# re(edina lui de cuius.+ "n materia promisiunii de c#s#torie *logodna.+ "n
materia formei testamentului *ca punct de leg#tur# subsidiar.+
3. S"$u! 0o%a! a! p"r0oa&" #ur$%" e principalul punct de leg#tur# "n materia
statului organic al persoanei juridice Noul od ivil preci!ea!# c# persoana
juridic# are naionalitatea statului pe al teritoriul c#ruia (i)a stabilit sediul social
'ac# exist# sedii "n mai multe state are relevan# sediul real+ adic# locul
principal de conducere (i gestiune a pers. Buridice+ c/iar dac# /ot#r,rile se iau de
c#tre acionari aflai "n mai multe state
%. Pa(!o&u! &a(" 0au a"ro&a(" e punctul de leg#tur# principal pentru
raporturile juridice "n care sunt implicate aceste mijloace de transport.
4. Lo%u! pro$u%"r -aptu!u #ur$% !%t guvernea!# materia r#spunderii civile
delictuale.
7. Vo&a p#r!or e unul dintre cele mai importante puncte de leg#tur# "n
urmatoarele materii< actul juridic civil *actul unilateral e supus legii alese de autorul
s#u pe c,nd contractul e supus legii alese prin consens de p#ri..
66
________________________________________________________________________
Testamentul *mo(tenirea testamentar# este supus# legii pe care teritoriul o
alege fie pentru "ntregul testament+ fie pentru o parte..
2egea aplicabil# este lex causae+ care nu face parte din structura raportului de drept
internaional privat+ ci face parte din sistemul de drept al statului unde a luat
na(tere.
3*!o+ra-"
'.&. 0opescu+ Itinerarii i evoluii n dreptul internaional privat. Spre un drept
internaional privat european, "n D!, nr.15233?-
Carosa 2iviu)Darius+ 0opescu 'an &ndrei+ Drept Internaional !rivat. "ratat
#lementar, :ditura 2umina 2ex+ Eucure(ti+ 1666
13 1
________________________________________________________________________
CAPITOLUL 2

CALIFICAREA SI RETRIMITEREA
II.1.alificarea
II.2.Retrimiterea
II.3. a!urile "n care legea str#in# competent# nu se aplic#
II.1. alificarea
alificarea este o operaiune logico)juridic# de "ncadrare a unui raport
juridic sau a unei "mprejur#ri de fapt "ntr)o anumit# categorie juridic#.
onflictul de calific#ri apare atunci c,nd una (i acela(i noiune este diferit "ncadrat#
"n sisteme de drept care aparin unor state diferite.
Tpur $" %a!-%ar"2

Ca!-%ar"a pr,ar# acea calificare de care depinde "ns#(i legea aplicabil#
raportului juridic
Ca!-%ar"a 0"%u&$ar# ) cea care se reali!ea!# dup# alegerea lui lex causae (i
presupune alegerea uneia dintre mai multe legi care aparin "ns# aceluia(i sistem de
drept
alificarea coninutului sc/imb# 5 atrage aplicarea unor norme conflictuale
diferite.
alificarea dat# leg#turii atrage aplicarea unor legi diferite raportului juridic.
2egea dup# care se face calificarea conform Noul od civil
1/ Regula de principiu "nscris# "n Noul od ivil este aceea c# pentru calificare se
recurge la legea rom,n#. Textul de principiu este urmat de menionarea situaiilor "n
11 1
________________________________________________________________________
care este posibil s# se recurg# pentru calificare la o alt# lege dec,t legea rom,n#.
Noul od ivil prevede c# pentru determinarea naturii mobiliare sau imobiliare a
unui bun se recurge la legea locului unde bunul se afl# sau este situat.
2/ 1n ca! de retrimitere+ calificarea se face dup# legea str#in# care trimite la legea
rom,n#.
3/ 1n ca!ul "n care legea str#in# determinat# conine anumite instituii juridice care
nu sunt cunoscute "n legea rom,n# se ia "n calcul calificarea dat# acestor instituii "n
legea str#in#.
4/ $ituaia "n care "n temeiul autonomiei de voin# p#rile aleg o lege aplicabil#
contractului pe care "l "nc/eie ele pot "n cuprinsul contractului s# defineasc#
noiunile cu care operea!#.
'aca un cet#ean olande! dispune prin testament "n ;rana "n form# olograf#+ "n
condiiile "n care legea olande!# nu recunoa(te valabilitatea testamentului olograf+
s)a pus problema dac# testamentul olograf produce efecte (i e valabil "n condiiile
legii- r#spunsul depinde de modul "n care e calificat caracterul olograf al
testamentului.
'ac# acest caracter olograf e calificat ca o problem# care ine de capacitate+ de
fond+ se va aplica legea olande!#+ iar testamentul va fi lovit de nulitate absolut#-
dac# dimpotriv#+ caracterul olograf e calificat ca o problem# care ine de f orm#+
atunci se va aplica legea "ntocmirii actului juridic+ iar testamentul va fi considerat
valabil+ "ntruc,t ;rana recuno(tea "nc# valabilitatea testamentului olograf.
II.'. Retrimiterea
Retrimiterea este acea instituie a dreptului internaional privat+ provocat# de
conflictul negativ dintre normele conflictuale "n coli!iune cu privire la un raport
juridic cu element de extraneitate+ "n sensul c# fiecare norm# conflictual# confer#
celeilalte competena de a c,rmui raportul juridic respectiv
4
.
'in particularit#ile fiec#rui sistem naional de drept internaional privat
decurge consecina diversit#ii normelor conflictuale care pot da na(tere la dou#
tipuri de conflicte ale normelor conflictuale.
4
$ergiu 'eleanu+ Drept internaional privat, vol.I+ :ditura 'acia :uropa Nova+ 2ugoj+2333
12 1
________________________________________________________________________
a. $onflictul pozitiv. 1ntr)o situaie juridic# dat#+ fiecare dintre normele
conflictuale "n pre!en# atribuie competena propriei legi interne. onflictul po!itiv
exclude retrimiterea.
b. $onflictul negativ. ;iecare dintre normele conflictuale naionale se declar#
necompetent# "n reglementarea unui raport juridic cu element de extraneitate (i
trimite la sistemul de drept al celuilalt stat ori la dreptul unui stat ter. &ceast#
situaie d# na(tere retrimiterii. onflictul negativ este prima condiie a existenei
retrimiterii. & doua condiie este ca dreptul forului s# admit# retrimiterea+ adic# s#
trimit# la "ntregul sistem de drept str#in+ inclusiv la normele sale conflictuale *nu
doar la normele materiale ale dreptului str#in..
Retrimiterea presupune atitudini diferite din partea normelor conflictuale "n
pre!en#< una se declar# pentru aplicarea legii naionale+ iar cealalt# pentru
aplicarea legii domiciliului.
,nd judec#torului i se indic# s# aplice legea str#in#+ aceast# indicaie poate
fi "neleas# "n dou# feluri<
1. "n sensul de a aplica dreptul material intern al #rii str#ine (i f#r# a se tine
seama de normele de drept internaional privat al sistemului de drept respectiv-
2. "n sensul de a considera legea str#in# "n ansamblul s#u de drept
cuprin!,nd inclusiv normele conflictuale.
'ac# aceste norme retrimit la legea forului+ trebuie s# se aplice aceast# din
urm# lege. 1n aceast# situaie se accept# retrimiterea (i deci se va aplica legea
forului. &tunci c,nd trimiterea se face la "ntregul sistem de drept str#in+ ea poate da
na(tere la retrimitere+ pe c,nd dac# se face numai la dreptul substanial str#in+
retrimiterea este exclus#. Retrimiterea este un mijloc de te/nic# juridic# menit s#
justifice aplicarea legii forului "n locul legii str#ine.
For,"!" r"tr,t"r
Retrimiterea este de dou# feluri<
a. retrimiterea de gradul I *retrimiterea simpl# sau trimiterea "napoi. exist#
atunci c,nd norma conflictual# a forului desemnea!# drept competent dreptul str#in
a c#rui norm# conflictual#+ la r,ndul s#u+ atribuie competena dreptului forului-
b. retrimiterea de gradul II *retrimiterea complex# sau dubla retrimitere.
13 1
________________________________________________________________________
exist# c,nd norma conflictual# str#in# aplicabil# "n virtutea normei conflictuale a
forului atribuie competena dreptului unui stat ter.
R"tr,t"r"a 5& $r"ptu! &t"r&a'o&a! pr(at ro,6&
A. Retrimiterea de (radul I
:ste reglementata de Noul od ivil. 'up# cum urmea!#< atunci c,nd legea
rom,n# desemnea!# ca aplicabil# o lege str#in#+ iar legea str#in# retrimite la legea
rom,n# se aplic# legea rom,n#. &cest ca! de retrimitere a fost reglementat "n mod
asem#n#tor "n 2. 13451662.
Regula admiterii retrimiterii de gradul I era consacrat# "n art. % alin. 1 din
2egea nr. 13451662< dac# legea str#in#+ determinat# potrivit normelor conflictuale
rom,ne+ retrimite la dreptul nostru se aplic# legea rom,n#+ afar# de ca!ul "n care se
prevede "n mod expres altfel.
1n urma retrimiterii simple se va aplica legea material# rom,n#+ dar ca
urmare a accept#rii retrimiterii de c#tre dreptul rom,n (i nu "n ba!a voinei
exprimate "n legea str#in#.
Retrimiterea de gradul I se raportea!# la dreptul str#in ca sistem unitar de
drept care include (i normele conflictuale. Dotivul de ordin practic ar consta "n
aceea c# retrimiterea funcionea!# aproape "ntotdeauna "n favoarea legii instantei
sesi!ate+ a(a "nc,t ara instanei sesi!ate nu are dec,t de c,(tigat. 'in punct de
vedere teoretic exist# o str,ns# leg#tur# "ntre legea material# str#in# (i norma
conflictual# str#in# *care s)ar nesocoti dac# trimiterea s)ar "nelege ca fiind f#cut#
numai la legea material#..
Trimiterea f#cut# de norma conflictual# a instantei sesi!ate nu oblig# "n nici
un fel legea str#in# s# se aplice< dac# dreptul str#in refu!# competena (i retrimite
prin propria norm# conflictual# la dreptul instantei sesi!ate aceast# retrimitere
trebuie acceptat#. &ltfel+ ar "nsemna c# se admite aplicarea legii str#ine "ntr)o
materie "n care ea "ns#(i se declar# necompetent#-
Retrimiterea simpl# asigur# executarea /ot#r,rilor judec#tore(ti. $)a spus c#
doar accept,ndu)se retrimiterea se poate da eficien# /ot#r,rilor judec#tore(ti+ cu
argumentul c# dintre toate #rile "n care s)ar putea invoca efectele /ot#r,rii cea mai
1% 1
________________________________________________________________________
mare probabilitate exist# pentru ara cu a c#rei lege raportul juridic respectiv are
leg#tur# prin elementul s#u str#in-
Retrimiterea de gradul I este un mijloc de coordonare a sistemelor de drept "n
pre!en#< se respect# ambele sisteme de drept "n sensul c# normele conflictuale ale
ambelor state sunt deopotriv# aplicate.
#xcepiile de la regula aplicrii retrimiterii de gradul I. 2egea nr. 13451662
reglementa ca!urile "n care+ prin excepie+ nu este admis# retrimiterea de gradul
I. 8 asemenea excepie exist# "n materie contractual#+ unde funcionea!#
principiul lex voluntatis. onform vec/ii reglement#ri preci!ate la art. ?3 din 2egea
nr. 13451662 contractul este supus legii alese prin consens de p#ri. 0otrivit art. A4
legea str#in# aplicabil# contractului+ "n temeiul pre!entului capitol+ cuprinde
dispo!iiile sale. de drept material+ "n afar# de normele ei conflictuale. &rt. A4 se
aplic# condiiilor de fond+ de form# (i de publicitate ale contractului+ precum (i
tipurilor speciale de contracte *v,n!are)cump#rare+ intermediere (.a...
$)a ar#tat c# exist# o puternic# pre!umie c# p#rile+ opt,nd pentru o lege
str#in# aplicabil# contractului+ au dorit s# li se aplice dreptul material str#in+ iar nu
(i normele conflictuale ale acestuia+ care le)ar putea supune riscului de trimitere la
dreptul altui stat. 1n lipsa alegerii unei legi care s# guverne!e contractul+ atunci
c,nd legea aplicabil# se determin# printr)o locali!are obiectiv# a contractului *art.
?? (i urm#toarele din 2egea nr. 13451662. retrimiterea este "nl#turat# "ntruc,t este
incompatibil# cu art. ??+ conform c#ruia contractul este supus legii statului cu care
pre!int# leg#turile cele mai str,nse.
3/ R"tr,t"r"a $" +ra$u! II/ 7$u*!# r"tr,t"r"8 const# "n trimiterea pe
care legea rom,n# trimite la lege str#in# care trimite mai departe la legea unui stat
ter. :x.< legea rom,n# trimite la legea engle!# care trimite mai departe la legea
elveian#+ etc. Noul od ivil refu!# trimiterea f#cut# de legea str#in# la dreptul
statului teri (i arat# c# "n cau!# se va aplica legea rom,n#+ dac# prin dispo!iie
expres# nu se dispune altfel.
II.)."$flicte de le(i
onflictul mobil de legi apare ori de c,te ori un raport juridic cu element de
extraneitate este supus succesiv unor puncte de leg#tur# diferite. 0roblema care se
pune este care dintre legi se aplic# "n raport de sc/imbarea leg#turii.
14 1
________________________________________________________________________
Do%tr&a %ar" !,t"a.9 $r"ptu! &t"r&a'o&a! pr(at !a %o&-!%t"!" $" !"+
A. N"*iu$ea de c"$flict de le(i
onflictul de legi presupune situaia "n care un raport juridic cu element de
extraneitate este susceptibil de a fi guvernat de dou# sau mai multe legi aparin,nd
unor sisteme de drept diferite. 'e pild#+ "n ca!ul "nc/eierii unui contract de
v,n!are)cump#rare a unui bun situat "n str#in#tate+ dac# p#rile au cet#enii diferite+
raportul juridic are mai multe elemente de extraneitate (i sunt mai multe legi
c/emate s#)l c,rmuiasc#- legea personal# a p#rilor pentru capacitatea de a
contracta- legea locului "nc/eierii actului pentru forma acestuia- legea locului
situ#rii bunului pentru probleme care in de statutul real al bunului.
au!a apariiei conflictului de legi const# "n deosebirile existente "ntre
sistemele de drept ale diferitelor state
7
+. E,pu$erea te"riei re!tricti-e
;undamentul teoriei "l constituie tr#s#turile specifice ale =(tiinei
conflictelor>.
a. din punctul de vedere al i!voarelor dreptului internaional privat "ntruc,t
i!voarele acestei ramuri de drept sunt puine iar "n multe #ri normele au natur#
cutumiar#+ contribuia jurisprudenei (i a doctrinei este esenial# "n elaborarea
normelor conflictuale. &l#turi de acestea cre(te (i rolul conveniilor internaionale
"n domeniu+ "n special al celor adoptate la Caga.
b. din punctul de vedere al naturii normelor care reglementea!# conflictele
de legi+ aceste norme sunt norme conflictuale+ diametral opuse normelor
substaniale. Denirea lor este de a determina legea aplicabil# f#r# a se ajunge la
tran(area litigiului pe fond.
c. din punctul de vedere al metodei utili!ate< soluionarea conflictului de legi
impune+ "n prealabil+ "ncadrarea situaiei date "ntr)o categorie juridic# *persoane+
bunuri+ contracte (.a...
ategoriile juridice corespund instituiilor din dreptul civil intern+ iar sarcina
instanelor este de a le cerceta natura. 'e exemplu+ dac# prescripia aciunii este
6
8n sintaga 9con:ict de legi;, noiunea de 9lege; tre<uie neleas n sensul de 9siste de
drept; aparin1nd unui anuit stat.
17 1
________________________________________________________________________
calificat# ca fiind o instituie aparin,nd dreptului material+ atunci vom aplica legea
care c,rmuie(te fondul dreptului subiectiv "n discuie- dac# vom considera c#
aparine dreptului procesual+ atunci va fi supus# legii forului. Referindu)se la
conflictele de legi+ Eartin aprecia c# dreptul internaional privat este o =proiecie a
dreptului intern pe plan internaional>.
d. din punctul de vedere al structurii teoriei generale a conflictelor de legi
pot fi operate dou# distincii<
distincia "ntre crearea drepturilor subiective (i invocarea drepturilor
dob,ndite+ cu consecine asupra ordinii)publice-
distincia "ntre normele conflictuale =ordinare> (i normele conflictuale
=extraordinare>. 0rimele sunt norme conflictuale care desemnea!# legea aplicabil#-
normele =excepionale> reglementea!# instituii care "mpiedic# aplicarea legii
str#ine normal competente+ cum sunt ordinea public#+ fraudarea legii ori
retrimiterea
Do%tr&a %o&-!%t"!or $" !"+ : a %o&-!%t"!or $" #ur0$%'
&ceast# doctrin# este "mp#rt#(it# "n #rile anglo)saxone+ "n :lveia+ si ;ranta.
A. N"*iu$ea de c"$flict de juri!dic*ii
:xist# conflict de jurisdicii ori de c,te ori o instan# sesi!at# cu un litigiu de
drept internaional privat trebuie s# se pronune mai "nt,i asupra propriei
competene.
+. E,pu$erea te"riei. "mpete$*# juri!dic*i"$al# . c"mpete$*# le(i!lati-#
'eterminarea instanei competente nu atrage+ automat+ aplicarea
dreptului acesteia. @n asemenea de raport de dependen# este exclus+ altfel
=fiecare instan# aplic# propria sa lege raportului privitor la care exist# litigiul+
deci nu s)ar mai pune nici o problem# de conflict de legi. 'e aceea+ trebuie
f#cut# diferena "ntre competena jurisdicional# "n dreptul internaional privat
(i competena legislativ# *legea aplicabil#.>
.
1n situaia invers#+ nici identificarea lex causae nu atrage automat
determinarea competenei jurisdicionale.
1? 1
________________________________________________________________________
$onflictele de jurisdicii influeneaz conflictele de legi "n sensul c#
soluionarea conflictului de jurisdicii este prealabil# soluion#rii conflictului de
legi. 'oar dup# ce are loc operaiunea de stabilire a competenei jurisdicionale+
=soluionarea conflictului de legi devine o prioritate pentru instana de judecat#
investit# cu soluionarea cau!ei>. ronologia lucrurilor este fireasc#+ deoarece
instana nu poate consulta norma conflictual# "nainte de a decide c# este
competent# "n acest sens.
Norme conflictuale similare "n aceea(i materie pot conduce la soluii diferite+
fiind expresia concepiei legiuitorului fiec#rui stat. Norme conflictuale identice
apain,nd unor state cu care elementul de extraneitate face leg#tura pot determina
soluii diferite ale conflictului de legi. =&ceasta deoarece legile la care fac trimitere
normele conflictuale pot fi diferite (i deci soluia litigiului este deosebit#>
?
.
0reci!area adus# "n literatura de specialitate france!# este binevenit#.
Incontestabil+ soluionarea conflictului de jurisdicii influenea!# legea
aplicabil#+ iar aceast# lege difer# "n raport de instana sesi!at#. Nu este mai
puin adev#rat c# instana determinat# "n urma soluion#rii conflictului de
jurisdicii nu este obligat# s# fac# aplicarea propriei legi+ "n mod invariabil.
'ac#+ sistematic+ instana ar aplica doar legea forului+ nu am avea de)a face cu
conflictul de legi+ "ntruc,t acesta ar fi re!olvat automat de ceea ce indic# soluia
conflictului de jurisdicii.
0e de alt# parte+ competena jurisdicional# nu atrage dup# sine mai
puin# competen# legislativ#+ av,nd "n vedere specificitatea sistemului de drept
internaional privat al fiec#rui stat (i faptul c# instana aplic# propria norm#
conflictual#. ;iecare instan# calific# "n funcie de propria lege (i d# curs
propriei concepii asupra ordinii publice.
$onflictele de legi influeneaz conflictul de jurisdicii, dar mai puin
evident. Influena conflictelor de legi se concreti!ea!# "n faptul c# judec#torul+ de
la bun "nceput+ prive(te litigiul "n ansamblul s#u (i se declar# competent av,nd "n
vedere legea pe care o va aplica.
oncis exprimat+ influena conflictelor de legi se explic# prin Fraiuni ce in
de natura uman#+ mai precis de e!it#rile (i =sl#biciunile> magistratului dec,t de
7
'.P. =ilipescu, A.'. =ilipescu, Drept internaional privat..., p. .2.. De e4eplu, norele
con:ictuale a dou state triit la le! "ori, care este di>erit n coninut. ?e "a ajunge la
situaia n care nore con:ictuale identice nu duc la soluii identice.
1A 1
________________________________________________________________________
rigoarea (i ordinea logic# a soluion#rii conflictelorG
A
.
@neori+ instanele prefer# s# evite a se pronuna asupra situaiei deduse
judec#ii+ prin invocarea propriei necompetene. :xemplele cele mai elocvente sunt
divorurile confesionale (i procesele dintre str#ini. $peele %evin&on (i !atino sunt
semnificative pentru cele dou# materii enunate.
1n ca!ul divorurilor confesionale+ este cunoscut faptul c# unele state
consacr# procedura religioas#+ at,t pentru "nc/eierea+ c,t (i pentru desfacerea
c#s#toriei. 'esfacerea c#s#toriei de c#tre rabin procedur# obi(nuit# "n legea
mo!aic# nu este recunoscut# de #rile "n care "nc/eierea (i desfacerea c#s#toriei
sunt proceduri laice.
0rin urmare+ aplicarea legii mo!aice "nseamn# un divor f#r# valoare pe
teritoriul ;ranei+ iar aplicarea legii france!e conduce la pronunarea unui divor
civil pe care religia evreiasc# nu "l consider# valabil.
$pea !atino a marcat momentul de cotitur# "n sc/imbarea jurisprudenei
instanelor france!e "n ceea ce prive(te competena de a judeca str#ini. $tarea de
fapt reinut# "n spe# este urm#toarea< dou# persoane /ristina de Eourbon+ de
cet#enie spaniol# (i &ntenor 0atino+ de cet#enie bolivian# s)au c#s#torit la
Dadrid "n anul 1A31. 0rin contractul de c#s#torie au optat pentru regimul separaiei
de bunuri+ femeia+ minor# la acea dat#+ av,nd autori!area tat#lui adoptiv la
"nc/eierea conveniei matrimoniale. 'oamna 0atino a dob,ndit "n urma c#s#toriei
cet#enie bolivian# (i s)a stabilit la 0aris "mpreun# cu soul s#u. 1n perioada celui
de)al doilea r#!boi mondial+ soia s)a mutat cu cei doi copii la NeH)IorJ+ iar soul a
r#mas la 2ondra pentru a "ndeplini funciuni diplomatice. 1n 16%% soia a "naintat
aciune de divor "n faa instanei americane+ dar a revenit (i a semnat un act prin
care soul se obliga s# "i ac/ite o sum# important# "n vederea renun#rii la judecat#.
1n anul 16%7 domnul 0atino a introdus aciune pentru desfacerea c#s#toriei "n faa
Tribunalului civil al $enei
6
+ care s)a declarat necompetent s# judece cau!a+ motivat
de faptul c# p#rile sunt str#ini. Cot#r,rea a fost infirmat# "n apel+ iar recursul
judecat de urtea de asaie a prilejuit afirmarea+ in terminis, a renun#rii la
principiul necompetenei+ care g/ida instanele france!e "n litigiile purtate "ntre
str#ini. &ltfel+ consider,ndu)se necompetent#+ instana trebuia s# resping# aciunea
ca inadmisibil#. 'ivorul era inter!is de legea spaniol# *ca lege a locului celebr#rii
c#s#toriei.+ la care trimitea legea bolivian#+ ca lege naional# a soilor.
-
D.A. Popescu, #orelaia dintre con$ictele de legi i con$ictele de %uri&dicii..., p. 6,.
+
@ri<unalul ci"il al ?enei s2a pronunat prin $otr1rea din 1,.10.1+.6 !). Ancel, A.
3eBuette, 'rand& arr(t& de la %uri&prudence "ran)ai&e de droit international priv*, ,e
Cdition, Dallo/, Paris, 1++-;
16 1
________________________________________________________________________
$oluia competenei jurisdicionale "n materia statutului personal+ atunci
c,nd p#rile sunt str#ini+ a fost consacrat# jurisprudenial destul de t,r!iu+ cu at,t
mai mult cu c,t este vorba de un domeniu "n care se aplic# legea str#in#+ ca lex
patriae. 8 dat# "n plus+ este evident c# soluia conflictului de jurisdicii a suferit
influena soluiei date conflictului de legi.
onclusiv+ competena jurisdicional# (i competena legislativ# nu se g#sesc
"ntr)o relaie de dependen#+ "neleg,nd prin aceasta c# >determinarea jurisdiciei
competente a unei anumite #ri nu atrage dup# sine "ntotdeauna aplicarea dreptului
acesteia>. Tot a(a+ identificarea legii care are vocaie de aplicare raportului cu
element extraneu nu "nseamn#+ implicit+ determinarea competenei juisdicionale "n
dreptul internaional privat.
So!u!" %o&-!%t"!or ,o*! $" !"+ 0u&t ur,#toar"!"2
a' $onflictul mo(il de legi se soluioneaz# dup# legea vec)e
Noul od ivil prevede c# efectele c#s#toriei (i condiiile de fond ale c#s#toriei
sunt guvernate de legea re(edinei obi(nuite a viitorilor soi+ ori "n lipsa unei
re(edine obi(nuite comune de legea cet#eniei comune a soilor.
$e prevede c#+ "n ca!ul "n care re(edina obi(nuit# sau cet#enia soilor se
sc/imb#+ legea re(edinei+ respectiv legea cet#eniei comune continu# s# guverne!e
condiiile de fond (i efectele c#s#toriei.
(' $onflictul de legi se soluioneaz# prin opiune pentru legea vec)e sau legea nou#
0#rile pot s# aleag# fie legea vec/e+ fie legea nou# "ntruc,t legea le permite s# fac#
acest lucru.
Noul od ivil prevede c# "n materie testamentar# condiiile de form# ale
testamentului sunt guvernate fie de legea aplicabil# condiiilor de form# la data
"ntocmirii modific#rii sau revoc#rii testamentului+ fie de legea aplicabil# la data
decesului testatorului.
c' !#rile vor recurge la legea mai favora(il#
'e exemplu+ "n materia filiaiei copilului din afara c#s#toriei. Noul od ivil
prevede c# filiaia copilului n#scut din afara c#s#toriei urmea!# legea naional# a
copilului la data na(terii acesteia. Kart. 2734+ alin. *1.L
23 2
________________________________________________________________________
'ac# "ns# copilul are la data na(terii mai multe cet#enii se aplic# dintre
acestea legea cea mai favorabil#. *art. 2744+ art. 24A6.
onflictele de legi se soluionea!# dup# legea nou# ) art. 2733. Do(tenirea
este supus# legii statului pe al c#rui teritoriu defunctul "(i avea stabilit# la data
morii re(edina obi(nuit#. 'e exemplu< din 4 re(edine alegem ultima re(edin#
stabilit#.
Co&-!%tu! 5& t,p a! &or,"!or %o&-!%tua!"
a' $onflictul n timp al normelor conflictuale ale forului
1n spe# legea forum este legea rom,n#. 1n raport de intrarea "n vigoare la 1
8ctombrie a Noul od ivil (i "n raport de faptul c# o parte din dispo!iiile vec/ii
legi 13451662 au r#mas temporar active proced#m "n felul urm#tor<
)'ispo!iiile c#rii a 9II)a privind 'I0 se aplic# exclusiv litigiilor intrate pe rolul
instanelor dup# data intr#rii "n vigoare a codului
)&ceasta este regula ce se aplic# indiferent de data sau de locul "nc/eierii actelor
juridice sau s#v,r(irii faptelor juridice care au generat litigiul
):xcepie< "n ca!ul raporturilor 'I0 stabilite anterior intr#rii "n vigoare a codului+
competena instanelor judec#tore(ti determinat# potrivit prevederii anterioare poate
fi "nl#turat# dac# aplicarea acelor reguli ar conduce la consecine v#dit injuste
*crearea unei circumstane nelegal# p#rilor.
)'e la ca! la ca! instana va aprecia ce "nseamn# aceste consecine v#dit injuste
) Noul od ivil mai prevede c# "n ca!ul c,nd se judec# procese cu elemente de
extraneitate care se aflau pe rolul instanei la data intr#rii "n vigoare a codului+ legea
aplicabil# se determin# conform normelor de 'rept internaional public+ care erau
aplicabile p,n# la data intr#rii "n vigoare a legii noi.
(' $onflictul n timp al normelor conflictuale str#ine
$oluia este aplicarea dreptului tran!itoriu la fel ca "n ca!ul primei forme cu
respectarea principiilor neretroactivit#ii legii (i aplic#rii imediate a legii noi.
21 2
________________________________________________________________________
Co&-!%t" $" !"+ 5& %a$ru! u&or 0tat" 5& %ar" %o"10t# ,a ,u!t" 00t","
!"+0!at("
0otrivit Noul od ivil "n ca!ul statelor "n care coexist# mai multe sisteme
legislative+ art. 2473 indic# faptul c# dreptul acelui stat determin# dispo!iiile legale
aplicabile+ iar "n lips# se aplic# sistemul legislativ "n cadrul acelui stat care pre!int#
cele mai str,nse leg#turi cu raportul juridic.
III.). a/urile &$ care le(ea !tri$ c"mpete$t $u !e aplic
Meneric+ este vorba de situaia "n care+ potrivit Noul od ivil+ cartea a 9II)a
legea str#in# la care face trimitere norma conflictual# a instantei sesi!ate poate fi
determinat#+ este competent# s# se aplice+ dar pentru motive bine stabilite+ ea este
"nl#turat# de la aplicare.
1/ Or$&"a pu*!%# $" Dr"pt &t"r&ao&a! pr(at
'in punct de vedere istoric+ ordinea public# de 'rept internaional privat a
operat de la un moment dat "n raporturile dintre cet#i+ ora(e+ #ri+ sub forma a(a
numitei curtoa!ii internaionale.
Iniial+ curtoa!ia internaional# a fost refu!at# ca temei al aplic#rii legii
str#ine pe teritoriul instantei sesi!ate+ dar ulterior (i pe m#sura ce au ap#rut
codific#rile+ s)a acceptat c# este posibil ca o lege str#in# s# opere!e pe un teritoriu
al instantei sesi!ate. /iar (i a(a+ legea str#in# nu poate fi aplicat# dac# prin
coninutul s#u "ncalc# ordinea public# a instantei sesi!ate.
Noul od ivil. aduce prima reglementare expres# a ordinii publice de 'rept
internaional privat.
2egiuitorul consider# c# ordinea public# repre!int# situaia "n care legea
str#in# normal competent# nu se poate aplica pentru c# "ncalc# sau contravine
principiilor fundamentale ale dreptului rom,n+ contravine dreptului @niunii
:uropene ori "ncalc# drepturile fundamentale ale omului.
'efiniia legal# se refer# la "nc#lcarea a trei aspecte< principiile fundamentale
ale instantei sesi!ate *normele juridice rom,ne de ordine public#.+ drept comunitar
(i drepturile fundamentale ale omului *"n principal drepturile incluse "n onvenia
:uropean# a 'repturilor 8mului..
22 2
________________________________________________________________________
8rdinea public# de drept internaional privat se invoc# "n faa instanei prin
intermediul excepiei de ordine public# de 'rept internaional privat excepie
absolut#+ dirimant# "n sensul c# odat# adus# de instan#+ face imposibil#
continuarea procesului civil "n ba!a acestei legi. 1n locul legii str#ine+ se va aplica
"ntotdeauna legea rom,n#+ dac# procesul este pe rolul instanelor rom,ne. Noul od
ivil preci!ea!# explicit c# "n ca!ul "nl#tur#rii legii str#ine se aplic# legea rom,n#
legea rom,n# are vocaie subsidiar# de aplicare.
1n cursul procesului+ excepia de ordine public# se invoc# din oficiu de c#tre
instan#+ judec#torul put,nd s# pun# "n discuia p#rilor "nc#lcarea ordinii publice.
0#rile pot (i ele "nsele s# ridice excepia "nc#lc#rii ordinii publice de drept
internaional privat.
2/ Frau$a !a !"+" 5& $r"pt &t"r&ao&a! pr(at *fraudarea legii. p#rile "(i
creea!# intenionat condiii pentru a se sustrage legii+ care li s)ar aplica "n mod
normal "n scopul de a intra sub incidena unei alte legi+ care pentru anumite motive
este preferat# de p#ri pentru a fi aplicat#.
"$diiile fraudei la le(e0
a. $c/imbarea punctelor de leg#tur# "n mod efectiv
b. Intenia frauduloas# a p#rilor dorina p#rilor ca prin sc/imbarea punctelor de
leg#tur# de a sustrage de sub incidena unei legi pe care o consider# mai puin
favorabil# pentru a intra "n c,mpul de aplicare unei alte legi+ care "n mod normal nu
s)ar aplica raportului juridic.
c. @tili!area unor mijloace legale licite.
d. Re!ultatul obinut de p#ri prin sc/imbarea punctelor de leg#tur# e ilicit.
D"me$iile &$ care apare frauda la le(e <
a. In materia statutului personal prin sc/imbarea cet#eniei sau prin sc/imbarea
religiei pentru acele state unde religia e punct de leg#tur# "n materia statutului
persoanei fi!ice.
b. $c/imbarea sediului social.
23 2
________________________________________________________________________
c. $c/imbarea locului de a(e!are a bunului mobil.
d. $anciunea fraudei la lege "n dreptul internaional privat.
Noul od ivil. menionea!# expres c# legea str#in# aplicat# fraudulos "n
detrimentul legii rom,ne+ repre!int# situaia tipic# de fraud# la lege.
Nu numai fraudarea legii rom,ne+ dar (i fraudarea legii str#in# intr# "n sfera
noiunii fraud# la lege. 'ac# "n mod normal+ norma conflictual# desemnea!# ca
aplicabil# o lege str#in#+ dar p#rile prin activitatea lor frauduloas# procedea!# s# se
aplice o alt# lege este tot o situaie de fraud# la lege "n dreptul internaional privat.
&tunci c,nd legea str#in# determinat# "n ceea ce prive(te coninutul s#u
potrivit normei conflictuale a instantei sesi!ate pre!int# datorit# circumstanei
cau!ei leg#turi prea "ndep#rtate cu raportul juridic+ aceast# lege va fi "nl#turat# de la
aplicare. 1n acest ca!+ se va aplica "ntotdeauna legea cu care raportul juridic cu
element de extraneitate pre!int# cele mai str,nse leg#turi *de regul#+ cele mai
str,nse leg#turi exist# cu legea statului unde p#rile "(i au re(edina ori domiciliul+
ori cu legea statului de cet#eniei a uneia sau ambelor p#ri.
&cest ca! legal nu se aplic# "n dou# situaii<
) "n materia statutului persoanei fi!ice< "ntotdeauna punctele de leg#tur# au o
leg#tur# str,ns# cu raportul juridic
) atunci c,nd p#rile au ales ele "nsele legea aplicabil# contractului
+i%li"(rafie
$ergiu 'eleanu+ Drept internaional privat, vol.I+ :ditura 'acia :uropa Nova+
2ugoj+2333
I.0 ;ilipescu+ &.I. ;ilipescu+ "ratat de drept internaional privat+ ediie rev#!ut# (i
ad#ugit#+ :ditura @niversul Buridic+ Eucure(ti+ 2334
2% 2
________________________________________________________________________
CAPITOLUL 3
NORME CONFLICTUALE N UNELE DOMENII ALE DREPTULUI
PRIVAT
III.1.$tarea si capacitatea persoanei fi!ice "n dreptul internaional privat
III.2.$tarea persoanei juridice "n dreptul internaional privat
III.3. #s#toria "n dreptul internaional privat
III.%. &ctul juridic "n 'reptul internaional privat
III.1.1tatutul per!"a$ei fi/ice
Noul od ivil prevede expres c# starea (i capacitatea persoanei sunt
guvernate de legea naional#+ dac# prin dispo!iii exprese nu se prevede altfel
*art.24?2 Noul od ivil..
2egea naional# este legea cet#eniei+ pe care o are persoana "n cau!#+ iar
persoanele care au mai multe cet#enii vor urma legea statului de care persoana
este cea mai str,ns legat#+ "n deosebi prin re(edina sa obi(nuit#.
0entru apatri!i atunci c,nd un text de lege face trimitere la legea naional#+
trimiterea se "nelege a fi f#cut# la legea re(edinei obi(nuite.
Do,"&u! $" ap!%ar" a !"+ &ao&a!"
2egea naional# se aplic# urm#toarelor probleme<
) $t#rii civile
) apacit#ii persoanei *art.24?2. folosin#5exerciiu
) Numelui persoanei fi!ice *"n sensul larg< nume5prenume.
) 1nceputului (i "ncet#rii personalit#ii *na(tere5moarte. < Noul od ivil abrog#
decretele referitoare la persoanele fi!ice
) Dajoratului persoanei sc/imbarea legii naionale nu aduce atingere majoratului
dob,ndit potrivit legii aplicabile majoratului *legii str#ine.
24 2
________________________________________________________________________
) 'repturilor inerente ale persoanei umane< Reglementat "n artea I+ apitolul II
'repturi ale personalit#ii< :ste vorba de drepturile care se refer# la via#+
integritate fi!ic#+ psi/ic#+ imagine+ libertate+ via# privat#+ etc.
III.*. 1tatutul per!"a$ei juridice
N... stabile(te c# lex causae pentru persoana juridic# este legea naional#.
2egea naional# este legea statului pe al c#rui teritoriu persoana juridic# (i)a stabilit
sediul social.
0otrivit N... sediul social este calificat ca fiind locul principal de
conducere a persoanei juridice c/iar dac# acionarii sau asociaii se g#sesc pe
teritoriul mai multor state (i c/iar dac# persoana juridic# are mai multe sedii. &cest
loc de conducere se nume(te sediul real al persoanei juridice.
'ac# persoana juridic# are sucursale sau filiale statutul organic se determin#
dup# cum urmea!#< filiala are personalitate juridic# deci lex causae va fi legea
statului pe al c#rui teritoriu se g#se(te filiala- sucursala nu are personalitate juridic#
prin urmare ea va fi supus# legii statului pe al c#rui teritoriu se g#se(te sediul social
mam#. 0otrivit Noul od ivil+ lex causae determinat# dup# regulile ar#tate se
aplic# tuturor problemelor care in de capacitatea persoanei juridice+ de "nceputul (i
"ncetarea persoanei morale+ de problemele legate de organele de conducere+
asociai+ modificarea actelor constitutive+ di!olvarea sau lic/idarea persoanei
juridice. &cest domeniu de aplicare este enunat la art. 24A1 din N... "n mod
exemplificativ.
III.). R"+,u! ,atr,o&a! 5& $r"ptu! &t"r&ao&a! pr(at
0otrivit Noul od ivil soii pot alege "ntre 3 regimuri matrimoniale<
comunitatea
legal#+ separaia de bunuri (i comunitatea convenional#. 'ac# la "nc/eierea
c#s#toriei nu se preci!ea!# nimic referitor la regimul matrimonial ales operea!#
pre!umia c# se va aplica regimul comunit#ii legale. &legerea altui regim dec,t
comunitatea legal# se face prin convenie matrimonial#.
onvenia matrimonial# se "nc/eie sub sanciunea nulit#ii absolute prin
"nscris autentic "n faa notarului public cu consim#m,ntul personal sau dat prin
mandatar special al p#rilor. onvenia matrimonial# se poate "nc/eia "nainte de
data c#s#toriei+ la momentul celebr#rii acesteia sau dup# "nc/eierea c#s#toriei.
27 2
________________________________________________________________________
'ac# soii au ales un anumit regim matrimonial pot recurge la sc/imbarea
acestuia dup# cel puin 1 an de la data "nc/eierea c#s#toriei. Regimul comunit#ii
legale se ba!ea!# pe regulile cunoscute din vec/ea reglementare a odului familiei
"n sensul c# bunurile dob,ndite de oricare dintre soi dup# "nc/eierea c#s#toriei sunt
bunuri comune. Noul od ivil prevede expres care bunuri sunt incluse "n masa
bunurilor proprii.
Regimul separaiei de bunuri se "ntemeia!# pe regula c# fiecare so este
proprietar exclusiv al bunurilor dob,ndite "nainte de c#s#torie (i al bunurilor
dob,ndite "n nume propriu dup# data "nc/eierii c#s#toriei. 2a momentul adopt#rii
acestui regim+ notarul "ntocme(te un inventar al bunurilor mobile proprii care
aparin fiec#rui so. Eunurile dob,ndite "n comun de so se supune regulilor
comunit#ii temporare obi(nuite.
Regimul matrimonial convenional derog# de la comunitatea legal# (i
poate s# aib# ca obiect includerea "n comunitatea de bunuri a unor bunuri sau
datorii proprii ale soilor c/iar dac# sunt n#scute "nainte de "nc/eierea c#s#toriei.
'e asemenea+ convenia matrimonial# poate s# restr,ng# comunitatea la
anumite bunuri sau datorii indiferent dac# acestea sunt dob,ndite sau n#scute
"nainte sau dup# c#s#torie.
1n 'reptul internaional privat legea aplicabil# regimul matrimonial
cunoa(te 2 modalit#i de determinare<
1. 0otrivit art. 2463 N... regula este c# p#rile prin acord de voin# aleg legea
aplicabil# regimului matrimonial. onvenia de alegere a legii aplicabile a
regimului matrimonial se poate "nc/eia "nainte5 la "nc/eierea5 ulterior c#s#toriei.
onvenia de alegere a legii aplicabile se "ntocme(te fie "ntr)un "nscris
separate *autentic.+ fie trebuie s# re!ulte expres (i ne"ndoielnic din onvenia
matrimonial#. ondiiile de fond ale conveniei de alegere a legii sunt reglementate
de legea ar#tat# la art. 2463+ iar condiiile de form#+ dac# este aplicabil# legea
rom,n#+ sunt exigenele prev#!ute de legea. rom,n#. 'ac# se aplic# o legea. str#in#+
condiiile de form# ale conveniei de alegere a legii sunt cele prev#!ute de
legea. aleas# de p#ri pentru a guverna regimul matrimonial.
2? 2
________________________________________________________________________
2/ 'ac# p#rile nu aleg o legea. aplicabil# regimului matrimonial+ acesta va fi supus
legii care guvernea!# efectele generale ale c#s#toriei.
Pr"mi!iu$ea de c#!#t"rie
I/ Pro,0u&"a r"%pro%# $" %#0#tor" *277 N.... se "nc/eie f#r# a fi
supus# vreunei formalit#i anume+ poate fi dovedit# prin orice mijloc de prob#+ a(a
"nc,t "nc/eierea c#s#toriei nu este condiionat# de "nc/eierea logodnei.
&rt. 24A4 din Noul od ivil prevede c# "nc/eierea logodnei este subordonat#
condiiilor de fond determinate de legea naional# a fiec#ruia dintre viitorii soi la
data "nc/eierii promisiunii.
II/ #s#toria se supune "n dreptul internaional privat unor legi distincte dup#
cum este vorba de condiii de fond+ form# (i de efectele c#s#toriei cu referire
special# la legea aplicabil# regimului matrimonial.
1/ Co&$!" $" -or,# ale "nc/eierii c#s#toriei sunt reglementate "n art. 24A? din
Noul od ivil (i nu sufer# modific# fa# de legea 13451662. %ex causae "n materie
este ca regula lex loci cele(rationis. &lin. 2 al art. menionat conine "ns# o norm#
de aplicaie imediat#. 'ac# se "nc/eie c#s#toria "n faa agentului diplomatic sau
funcionarului consular al Rom,niei pe teritoriul statului str#in+ c#s#toria va fi
supus# legii rom,ne (i nu legii locului "nc/eierii c#s#toriei.
2/ Co&$!" $" -o&$ ale "nc/eierii c#s#toriei sunt subordonate potrivit art. 24A7
din Noul od ivil legii naionale fiec#ruia dintre soi la data "nc/eierii c#s#toriei.
Noul od ivil p#strea!# din vec/ea reglementare o dispo!iie care constituie un
impediment de ordine public# la "nc/eierea c#s#toriei. $e prevede c# dac# una
dintre legile str#ine care ar fi aplicabile condiiilor de fond ale c#s#toriei conine un
impediment la c#s#torie incompatibil potrivit dreptului rom,n cu libertatea de a
"nc/eia c#s#toria+ impedimentul va fi "nl#turat ca inaplicabil "n ca!ul "n care unul
dintre viitorii soi este cet#ean rom,n (i c#s#toria se "nc/eie pe teritoriul Rom,niei.
3/ E-"%t"!" %#0#tor" vi!ea!# dou# tipuri de raporturi< raporturi personale "ntre soi
(i raporturi patrimoniale "ntre soi. &rt. 24A6 din Noul od ivil prevede c#
efectele generale ale c#s#toriei sunt supuse re(edinei obi(nuite comune a soilor iar
"n lips# de re(edin# comun#+ cet#eniei comune a soilor. 'ac# soii nu au nici
cet#enie comun# se va aplica legea locului celebr#rii c#s#toriei. 2egea astfel
determinat# se aplic# tuturor efectelor patrimoniale ale c#s#toriei cu excepia
regimului matrimonial pentru care exist# prevederi exprese.
2A 2
________________________________________________________________________
III.2.Actul juridic &$ Dreptul i$ter$ai"$al pri-at
Noul od ivil tratea!# problema actului juridic "n cap. 4 al #rii 9II)a.
2egea aplicabil# "n materia actului juridic este legea aleas# de p#ri sau de autorul
actului "n virtutea principiului autonomiei da voin#. &utonomia de voin# este
regula+ iar legea prevede "n subsidiar la ce criterii se poate apela pentru a determina
lex causae. 1n lips# de legea aplicabil#+ se aplic# legea statului cu care actul juridic
pre!int# cele mai str,nse leg#turi.
&rt.273A Noul od ivil calific# ++cele mai str,nse leg#turi>. $e consider# c#
exist# atare leg#turi cu statul pe al c#rui teritoriu debitorul prestaiei caracteristice
"(i are dup# ca! re(edina obi(nuit#+ sediul social sau fondul de comer.
0restaia caracteristic# N prestaia p#rii care confer# natur# juridic# a unui
contract *"n v,n!are< obligaia v,n!#torului de a transmite proprietatea..
0entru actele unilaterale prestaia caracteristic# se raportea!# exclusiv la obligaia
pe care (i)o asum# autorul actului *liberalitatea pentru cau!# de moarte d#
specificitate legatului care este inclus "n testament..
2ocali!area obiectiv#+ lex causae, este legea statului pe al c#rui teritoriu se
"nc/eie actul juridic. &legerea lex causae poate fi inclus# sub forma unor clau!e
distincte+ ori poate "mbr#ca forma unui "nscris separat de actul juridic uni) bi) sau
multilateral. 0#rile sau autorul pot s# aleag# fie legea aplicabil# actului juridic "n
"ntregul s#u+ fie pot s# determine legea aplicabil# unei p#ri a actului juridic.
onvenia de alegere a legii aplicabile poate fi modificat# ulterior "nc/eierii actului
juridic+ dar nu poate s# aduc# atingere drepturilor dob,ndite "ntre timp de c#tre
teri.
26 2
________________________________________________________________________
G!o0ar $" t"r,&
L"1 %au0a" ) aplicarea legii str#ine raportului juridic cu element de extraneitate
L"1 (o!u&tat0 ) legea autonomiei de voin#
L"1 &ato&a!0 ) legea naional#
L"1 p"r0o&a!0 ) legea cet#eniei+ a persoanei fi!ice
L"1 0o%"tat0 ) legea cet#eniei este dat# de sediul principal al persoanei juridice
L"1 ,o&"&ta" 7!"+"a ,o&"$"8 ) Noul od ivil consacr# principiul
nominalismului monetar
L"1 ("&$tor0 ) legea statului a c#rui naionalitate sau domiciliu le are v,n!#torul
"n contractul respectiv
Lo%u0 r"+t a%tu, ) legea locului "nc/eierii actului juridic *act juridic unilateral
sau contract.
L"1 r" 0ta" legea locului situ#rii bunului imobil
33 3
________________________________________________________________________
PARTEA SPECIAL
D0po.'!" &ou!u Co$ C(! 5& ,at"ra $r"ptu!u &t"r&ato&a! pr(at/
'ispo!iiile tran!itorii (i de punere "n aplicare a c#rii a 9II)a sunt cuprinse "n art.
23? (i 23A din 2egea nr. ?152311.
&RT. 23?
*1. 'ispo!iiile c#rii a 9II)a O'ispo!iii de drept internaional privatO a odului
civil se aplic# numai "n cau!ele deduse instanei judec#tore(ti sau autorit#ii
competente dup# data intr#rii "n vigoare a odului civil+ av,nd ca obiect raporturi
juridice cu elemente de extraneitate+ indiferent de data (i locul "nc/eierii actelor ori
producerii sau s#v,r(irii faptelor generatoare ale respectivelor raporturi juridice.
*2. 1n ca!ul raporturilor de drept internaional privat stabilite anterior intr#rii "n
vigoare a odului civil+ competena legii determinate potrivit alin. *1. poate fi
"nl#turat# dac# aplicarea sa conduce la consecine v#dit injuste.
*3. 1n cau!ele privind raporturi cu elemente de extraneitate aflate pe rolul
instanelor judec#tore(ti sau al autorit#ilor competente+ legea aplicabil# se
determin# conform normelor de drept internaional privat aplicabile p,n# la data
intr#rii "n vigoare a odului civil.
*%. 'ispo!iiile alin. *1. (i *2. se aplic# "n mod corespun!#tor ori de c,te ori ar
interveni o modificare a regulilor de drept internaional privat stabilite "n cartea a
9II)a a odului civil.
&RT. 23A
*1. ,nd dreptul substanial aplicabil unor raporturi cu elemente de extraneitate+
desemnat de p#ri sau+ dup# ca!+ de autorul actului unilateral+ conform dispo!iiilor
c#rii a 9II)a a odului civil+ a cunoscut modific#ri p,n# la data aplic#rii sale+ se
aplic# normele pertinente ale acestuia "n vigoare la data desemn#rii+ "n lips# de
prevederi contrare "n cartea a 9II)a a odului civil.
*2. 'ac# "n dreptul str#in stabilit conform regulilor c#rii a 9II)a a odului civil
ca fiind dreptul aplicabil "n cau!# a avut loc o tran!iie legislativ#+ normele de drept
31 3
________________________________________________________________________
substanial aplicabile "n cau!# se determin# potrivit regulilor de drept tran!itoriu
prev#!ute "n acest sistem de drept.
*3. 1n ca!urile de acceptare a retrimiterii+ "n condiiile prev#!ute la art. 2.446 din
odul civil+ regula de drept internaional privat str#in# este luat# "n considerare "n
forma (i coninutul existente la momentul identific#rii dreptului str#in aplicabil.
NOUL COD CIVIL
CARTEA a VII;a
D0po.' $" $r"pt &t"r&a'o&a! pr(at
TIT2@2 I
'ispo!iii generale
&RT. 2.44?
8biectul reglement#rii
*1. 0re!enta carte cuprinde norme pentru determinarea legii aplicabile unui
raport de drept internaional privat.
*2. 1n "nelesul pre!entei c#ri+ raporturile de drept internaional privat sunt
raporturile civile+ comerciale+ precum (i alte raporturi de drept privat cu element de
extraneitate.
*3. 'ispo!iiile pre!entei c#ri sunt aplicabile "n m#sura "n care conveniile
internaionale la care Rom,nia este parte+ dreptul @niunii :uropene sau dispo!iiile
din legile speciale nu stabilesc o alt# reglementare.
&RT. 2.44A
alificarea
*1. ,nd determinarea legii aplicabile depinde de calificarea ce urmea!# s# fie
dat# unei instituii de drept sau unui raport juridic+ se ia "n considerare calificarea
juridic# stabilit# de legea rom,n#.
*2. 1n ca! de retrimitere+ calificarea se face dup# legea str#in# care a retrimis la
legea rom,n#.
*3. Natura mobiliar# sau imobiliar# a bunurilor se determin# potrivit legii locului
unde acestea se afl# sau+ dup# ca!+ sunt situate.
32 3
________________________________________________________________________
*%. 'ac# legea rom,n# nu cunoa(te o instituie juridic# str#in# sau o cunoa(te sub
o alt# denumire ori cu un alt coninut+ se poate lua "n considerare calificarea
juridic# f#cut# de legea str#in#.
*4. u toate acestea+ c,nd p#rile au determinat ele "nsele "nelesul noiunilor
dintr)un act juridic+ calificarea acestor noiuni se face dup# voina p#rilor.
&RT. 2.446
Retrimiterea
*1. 2egea str#in# cuprinde dispo!iiile de drept material+ inclusiv normele
conflictuale+ cu excepia unor dispo!iii contrare.
*2. 'ac# legea str#in# retrimite la dreptul rom,n sau la dreptul altui stat+ se aplic#
legea rom,n#+ dac# nu se prevede "n mod expres altfel.
*3. 0rin excepie de la prevederile alin. *1.+ legea str#in# nu cuprinde (i normele
ei conflictuale "n ca!ul "n care p#rile au ales legea str#in# aplicabil#+ "n ca!ul legii
str#ine aplicabile formei actelor juridice (i obligaiilor extracontractuale+ precum (i
"n alte ca!uri speciale prev#!ute de conveniile internaionale la care Rom,nia este
parte+ de dreptul @niunii :uropene sau de lege.
&RT. 2.473
$istemele plurilegislative
'ac# legea str#in# aparine unui stat "n care coexist# mai multe sisteme
legislative+ dreptul acelui stat determin# dispo!iiile legale aplicabile+ iar "n lips#+ se
aplic# sistemul legislativ din cadrul acelui stat care pre!int# cele mai str,nse
leg#turi cu raportul juridic.
&RT. 2.471
Reciprocitatea
*1. &plicarea legii str#ine este independent# de condiia reciprocit#ii.
*2. 'ispo!iiile speciale prin care se cere condiia reciprocit#ii "n anumite
materii r#m,n aplicabile. 1ndeplinirea condiiei reciprocit#ii de fapt este pre!umat#
p,n# la dovada contrar# care se stabile(te de Dinisterul Bustiiei+ prin consultare cu
Dinisterul &facerilor :xterne.
&RT. 2.472
oninutul legii str#ine
*1. oninutul legii str#ine se stabile(te de instana judec#toreasc# prin atest#ri
obinute de la organele statului care au edictat)o+ prin avi!ul unui expert sau printr)
un alt mod adecvat.
*2. 0artea care invoc# o lege str#in# poate fi obligat# s# fac# dovada coninutului
ei.
*3. 1n ca!ul imposibilit#ii de a stabili+ "ntr)un termen re!onabil+ coninutul legii
str#ine+ se aplic# legea rom,n#.
&RT. 2.473
33 3
________________________________________________________________________
Interpretarea (i aplicarea legii str#ine
2egea str#in# se interpretea!# (i se aplic# potrivit regulilor de interpretare (i
aplicare existente "n sistemul de drept c#ruia "i aparine.
&RT. 2.47%
1nl#turarea aplic#rii legii str#ine
*1. &plicarea legii str#ine se "nl#tur# dac# "ncalc# ordinea public# de drept
internaional privat rom,n sau dac# legea str#in# respectiv# a devenit competent#
prin fraudarea legii rom,ne. 1n ca!ul "nl#tur#rii aplic#rii legii str#ine+ se aplic#
legea rom,n#.
*2. &plicarea legii str#ine "ncalc# ordinea public# de drept internaional privat
rom,n "n m#sura "n care ar conduce la un re!ultat incompatibil cu principiile
fundamentale ale dreptului rom,n ori ale dreptului @niunii :uropene (i cu
drepturile fundamentale ale omului.
&RT. 2.474
1nl#turarea excepional# a legii aplicabile
*1. 1n mod excepional+ aplicarea legii determinate potrivit pre!entei c#ri poate
fi "nl#turat# dac#+ datorit# circumstanelor cau!ei+ raportul juridic are o leg#tur#
foarte "ndep#rtat# cu aceast# lege. 1n acest ca!+ se aplic# legea cu care raportul
juridic pre!int# cele mai str,nse leg#turi.
*2. 'ispo!iiile alin. *1. nu sunt aplicabile "n ca!ul legilor privind starea civil#
sau capacitatea persoanei+ precum (i atunci c,nd p#rile au ales legea aplicabil#.
&RT. 2.477
Normele de aplicaie imediat#
*1. 'ispo!iiile imperative prev#!ute de legea rom,n# pentru reglementarea unui
raport juridic cu element de extraneitate se aplic# "n mod prioritar. 1n acest ca!+ nu
sunt incidente prevederile pre!entei c#ri privind determinarea legii aplicabile.
*2. 0ot fi aplicate direct (i dispo!iiile imperative prev#!ute de legea altui stat
pentru reglementarea unui raport juridic cu element de extraneitate+ dac# raportul
juridic pre!int# str,nse leg#turi cu legea acelui stat+ iar interesele legitime ale
p#rilor o impun. 1n acest ca!+ vor fi avute "n vedere obiectul (i scopul acestor
dispo!iii+ precum (i consecinele care decurg din aplicarea sau neaplicarea lor.
&RT. 2.47?
Recunoa(terea drepturilor c,(tigate
'repturile c,(tigate "n ar# str#in# sunt respectate "n Rom,nia+ cu excepia
ca!ului "n care sunt contrare ordinii publice "n dreptul internaional privat rom,n.
&RT. 2.47A
2egea naional#
*1. 2egea naional# este legea statului a c#rui cet#enie o are persoana fi!ic# sau+
dup# ca!+ legea statului a c#rui naionalitate o are persoana juridic#.
3% 3
________________________________________________________________________
*2. 'ac# persoana are mai multe cet#enii+ se aplic# legea aceluia dintre state a
c#rui cet#enie o are (i de care este cel mai str,ns legat#+ "n special prin re(edina sa
obi(nuit#.
*3. 1n ca!ul persoanei care nu are nicio cet#enie+ trimiterea la legea naional#
este "neleas# ca fiind f#cut# la legea statului unde are re(edina obi(nuit#.
*%. 0revederile alin. *3. sunt aplicabile (i "n ca!ul refugiailor+ potrivit
dispo!iiilor speciale (i conveniilor internaionale la care Rom,nia este parte.
&RT. 2.476
'eterminarea (i proba cet#eniei
'eterminarea (i proba cet#eniei se fac "n conformitate cu legea statului a c#rui
cet#enie se invoc#.
&RT. 2.4?3
'eterminarea (i proba re(edinei obi(nuite
*1. 1n sensul pre!entei c#ri+ re(edina obi(nuit# a persoanei fi!ice este "n statul "n
care persoana "(i are locuina principal#+ c/iar dac# nu a "ndeplinit formalit#ile
legale de "nregistrare. Re(edina obi(nuit# a unei persoane fi!ice acion,nd "n
exerciiul activit#ii sale profesionale este locul unde aceast# persoan# are
stabilimentul s#u principal.
*2. 0entru determinarea locuinei principale vor fi avute "n vedere acele
circumstane personale (i profesionale care indic# leg#turi durabile cu statul
respectiv sau intenia de a stabili asemenea leg#turi.
*3. Re(edina obi(nuit# a persoanei juridice este "n statul "n care aceasta "(i are
stabilimentul principal.
*%. $tabilimentul principal al unei persoane juridice este locul unde aceasta (i)a
stabilit administraia central#.
*4. 'ovada re(edinei obi(nuite se poate face cu orice mijloace de prob#.
&RT. 2.4?1
Naionalitatea persoanei juridice
*1. 0ersoana juridic# are naionalitatea statului pe al c#rui teritoriu (i)a stabilit+
potrivit actului constitutiv+ sediul social.
*2. 'ac# exist# sedii "n mai multe state+ determinant pentru a identifica
naionalitatea persoanei juridice este sediul real.
*3. 0rin sediu real se "nelege locul unde se afl# centrul principal de conducere (i
de gestiune a activit#ii statutare+ c/iar dac# /ot#r,rile organului respectiv sunt
adoptate potrivit directivelor transmise de acionari sau asociai din alte state.
*%. u toate acestea+ dac# dreptul str#in astfel determinat retrimite la dreptul
statului "n conformitate cu care a fost constituit# persoana juridic#+ este aplicabil
dreptul acestui din urm# stat.
34 3
________________________________________________________________________
TIT2@2 II
onflicte de legi
&0. I
0ersoane
$:PI@N:& 1
0ersoana fi!ic#
&RT. 2.4?2
2egea aplicabil# st#rii civile (i capacit#ii
*1. $tarea civil# (i capacitatea persoanei fi!ice sunt c,rmuite de legea sa
naional#+ dac# prin dispo!iii speciale nu se prevede altfel.
*2. Incapacit#ile speciale referitoare la un anumit raport juridic sunt supuse legii
aplicabile acelui raport juridic.
&RT. 2.4?3
1nceputul (i "ncetarea personalit#ii
1nceputul (i "ncetarea personalit#ii sunt determinate de legea naional# a fiec#rei
persoane.
&RT. 2.4?%
'eclararea judec#toreasc# a morii
'eclararea morii+ stabilirea decesului (i a datei pre!umate a morii+ precum (i
pre!umia c# cel disp#rut este "n via# sunt c,rmuite de ultima lege naional# a
persoanei disp#rute. 'ac# aceast# lege nu poate fi identificat#+ se aplic# legea
rom,n#.
&RT. 2.4?4
'ob,ndirea majoratului
$c/imbarea legii naionale a persoanei nu aduce atingere majoratului dob,ndit
potrivit legii aplicabile la momentul dob,ndirii.
&RT. 2.4?7
Numele
*1. Numele persoanei este c,rmuit de legea sa naional#.
*2. u toate acestea+ stabilirea numelui copilului la na(tere este c,rmuit#+ la
alegere+ fie de legea statului a c#rui cet#enie comun# o au at,t p#rinii+ c,t (i
copilul+ fie de legea statului unde copilul s)a n#scut (i locuie(te de la na(tere.
*3. 8crotirea "mpotriva actelor de "nc#lcare a dreptului la nume+ s#v,r(ite "n
Rom,nia+ este asigurat# potrivit legii rom,ne.
&RT. 2.4??
'repturile inerente fiinei umane
37 3
________________________________________________________________________
:xistena (i coninutul drepturilor inerente fiinei umane sunt supuse legii
naionale a persoanei fi!ice.
&RT. 2.4?A
2egea aplicabil# ocrotirii majorului
*1. D#surile de ocrotire a persoanei cu capacitate deplin# de exerciiu sunt
supuse legii statului unde aceasta "(i are re(edina obi(nuit# la data instituirii tutelei
sau la data lu#rii unei alte m#suri de ocrotire.
*2. 1n mod excepional+ "n m#sura "n care este necesar pentru ocrotirea persoanei
fi!ice+ autoritatea competent# poate s# aplice sau s# ia "n considerare legea altui
stat+ cu care situaia juridic# pre!int# cele mai str,nse leg#turi.
*3. 2egea prev#!ut# la alin. *1. guvernea!# (i existena+ "ntinderea+ modificarea
(i stingerea puterii de repre!entare "ncredinate de persoana cu capacitate deplin# de
exerciiu+ pentru situaia "n care nu se va putea "ngriji de interesele sale. &ceasta
poate "ns# alege una dintre urm#toarele legi<
a. legea naional#-
b. legea unei re(edine obi(nuite anterioare-
c. legea statului unde sunt situate bunurile+ "n ceea ce prive(te m#surile de
ocrotire cu privire la bunuri.
*%. D#surile ce se iau cu privire la persoana ocrotit# ori bunurile sale sunt supuse
legii statului ale c#rui autorit#i "ndrum# (i supraveg/ea!# exercitarea ocrotirii de
c#tre cei "n drept.
&RT. 2.4?6
8crotirea terilor
*1. 0ersoana care+ potrivit legii naionale+ este lipsit# de capacitate sau are
capacitate de exerciiu restr,ns# nu poate s# opun# aceast# cau!# de nevaliditate
celui care+ de bun#)credin# la momentul "nc/eierii actului (i conform legii locului
unde actul a fost "nc/eiat+ a considerat)o ca fiind deplin capabil#. &ceast# regul# nu
se aplic# actelor juridice referitoare la familie+ mo(tenire (i la drepturi reale asupra
imobilelor situate "n alt stat dec,t cel al locului "nc/eierii actului.
*2. 'e asemenea+ lipsa calit#ii de repre!entant+ stabilit# potrivit legii aplicabile
ocrotirii persoanei fi!ice+ nu poate fi opus# terului care cu bun#)credin# s)a
"ncre!ut "n aceast# calitate+ potrivit legii locului unde actul a fost "ntocmit+ dac#
actul a fost "nc/eiat "ntre pre!eni (i pe teritoriul aceluia(i stat.
$:PI@N:& a 2)a
0ersoana juridic#
&RT. 2.4A3
2egea aplicabil# statutului organic
3? 3
________________________________________________________________________
*1. $tatutul organic al persoanei juridice este c,rmuit de legea sa naional#.
*2. $tatutul organic al sucursalei "nfiinate de c#tre persoana juridic# "ntr)o alt#
ar# este supus legii naionale a acesteia.
*3. $tatutul organic al filialei este supus legii statului pe al c#rui teritoriu (i)a
stabilit propriul sediu+ independent de legea aplicabil# persoanei juridice care a
"nfiinat)o.
&RT. 2.4A1
'omeniul de aplicare a legii naionale
2egea statutului organic al persoanei juridice c,rmuie(te "ndeosebi<
a. capacitatea acesteia-
b. modul de dob,ndire (i de pierdere a calit#ii de asociat-
c. drepturile (i obligaiile ce decurg din calitatea de asociat-
d. modul de alegere+ competenele (i funcionarea organelor de conducere ale
persoanei juridice-
e. repre!entarea acesteia prin intermediul organelor proprii-
f. r#spunderea persoanei juridice (i a organelor ei fa# de teri-
g. modificarea actelor constitutive-
/. di!olvarea (i lic/idarea persoanei juridice.
&RT. 2.4A2
Recunoa(terea persoanelor juridice str#ine
*1. 0ersoanele juridice str#ine cu scop lucrativ+ valabil constituite "n statul a c#rui
naionalitate o au+ sunt recunoscute de plin drept "n Rom,nia.
*2. 0ersoanele juridice str#ine f#r# scop lucrativ pot fi recunoscute "n Rom,nia+
pe ba!a aprob#rii prealabile a Muvernului+ prin /ot#r,re judec#toreasc#+ sub
condiia reciprocit#ii+ dac# sunt valabil constituite "n statul a c#rui naionalitate o
au+ iar scopurile statutare pe care le urm#resc nu contravin ordinii sociale (i
economice din Rom,nia.
*3. Cot#r,rea de recunoa(tere se public# "n Donitorul 8ficial al Rom,niei (i "ntr)
un !iar central (i este supus# apelului "n termen de 73 de !ile de la data ultimei
public#ri.
*%. &pelul poate fi exercitat de orice persoan# interesat# pentru ne"ndeplinirea
oric#reia dintre condiiile prev#!ute la alin. *2..
&RT. 2.4A3
:fectele recunoa(terii persoanelor juridice str#ine
*1. 8 persoan# juridic# str#in# care este recunoscut# beneficia!# de toate
drepturile care decurg din legea statutului ei organic+ "n afar# de cele pe care statul
care face recunoa(terea le refu!# prin dispo!iiile sale legale.
3A 3
________________________________________________________________________
*2. 0ersoana juridic# str#in# recunoscut# "n Rom,nia "(i desf#(oar# activitatea pe
teritoriul #rii "n condiiile stabilite de legea rom,n# referitoare la exercitarea
activit#ilor economice+ sociale+ culturale sau de alt# natur#.
&RT. 2.4A%
2egea aplicabil# fu!iunii persoanelor juridice
;u!iunea unor persoane juridice de naionalit#i diferite poate fi reali!at# dac#
sunt "ndeplinite cumulativ condiiile prev#!ute de legile naionale aplicabile
statutului lor organic.
&0. II
;amilia
$:PI@N:& 1
#s#toria
Q1. 1nc/eierea c#s#toriei
&RT. 2.4A4
2egea aplicabil# promisiunii de c#s#torie
*1. ondiiile de fond cerute pentru "nc/eierea promisiunii de c#s#torie sunt
determinate de legea naional# a fiec#ruia dintre viitorii soi la data "nc/eierii
promisiunii.
*2. :fectele promisiunii de c#s#torie+ precum (i consecinele "nc#lc#rii ei sunt
guvernate de una dintre urm#toarele legi+ "n ordine<
a. legea re(edinei obi(nuite comune a viitorilor soi la data promisiunii de
c#s#torie-
b. legea naional# comun# a viitorilor soi+ c,nd ace(tia nu au re(edina obi(nuit#
"n acela(i stat-
c. legea rom,n#+ "n lipsa legii naionale comune.
&RT. 2.4A7
2egea aplicabil# condiiilor de fond ale c#s#toriei
*1. ondiiile de fond cerute pentru "nc/eierea c#s#toriei sunt determinate de
legea naional# a fiec#ruia dintre viitorii soi la momentul celebr#rii c#s#toriei.
*2. 'ac# una dintre legile str#ine astfel determinat# prevede un impediment la
c#s#torie care+ potrivit dreptului rom,n+ este incompatibil cu libertatea de a "nc/eia
o c#s#torie+ acel impediment va fi "nl#turat ca inaplicabil "n ca!ul "n care unul
dintre viitorii soi este cet#ean rom,n (i c#s#toria se "nc/eie pe teritoriul Rom,niei.
&RT. 2.4A?
2egea aplicabil# formalit#ilor c#s#toriei
36 3
________________________________________________________________________
*1. ;orma "nc/eierii c#s#toriei este supus# legii statului pe teritoriul c#ruia se
celebrea!#.
*2. #s#toria care se "nc/eie "n faa agentului diplomatic sau a funcionarului
consular al Rom,niei "n statul "n care acesta este acreditat este supus# formalit#ilor
prev#!ute de legea rom,n#.
&RT. 2.4AA
2egea aplicabil# nulit#ii c#s#toriei
*1. 2egea care reglementea!# cerinele legale pentru "nc/eierea c#s#toriei se
aplic# nulit#ii c#s#toriei (i efectelor acestei nulit#i.
*2. Nulitatea unei c#s#torii "nc/eiate "n str#in#tate cu "nc#lcarea condiiilor de
form# poate fi admis# "n Rom,nia numai dac# sanciunea nulit#ii este prev#!ut# (i
"n legea rom,n#.
Q2. :fectele c#s#toriei
&RT. 2.4A6
2egea aplicabil# efectelor generale ale c#s#toriei
*1. :fectele generale ale c#s#toriei sunt supuse legii re(edinei obi(nuite comune
a soilor+ iar "n lips#+ legii cet#eniei comune a soilor. 1n lipsa cet#eniei comune+ se
aplic# legea statului pe teritoriul c#ruia c#s#toria a fost celebrat#.
*2. 2egea determinat# potrivit alin. *1. se aplic# at,t efectelor personale+ c,t (i
efectelor patrimoniale ale c#s#toriei pe care aceast# lege le reglementea!# (i de la
care soii nu pot deroga+ indiferent de regimul matrimonial ales de ace(tia.
*3. 0rin excepie de la prevederile alin. *2.+ drepturile soilor asupra locuinei
familiei+ precum (i regimul unor acte juridice asupra acestei locuine sunt supuse
legii locului unde aceasta este situat#.
&RT. 2.463
2egea aplicabil# regimului matrimonial
*1. 2egea aplicabil# regimului matrimonial este legea aleas# de soi.
*2. :i pot alege<
a. legea statului pe teritoriul c#ruia unul dintre ei "(i are re(edina obi(nuit# la
data alegerii-
b. legea statului a c#rui cet#enie o are oricare dintre ei la data alegerii-
c. legea statului unde "(i stabilesc prima re(edin# obi(nuit# comun# dup#
celebrarea c#s#toriei.
&RT. 2.461
onvenia de alegere a legii aplicabile regimului matrimonial
%3 %
________________________________________________________________________
*1. onvenia de alegere a legii aplicabile regimului matrimonial se poate
"nc/eia fie "nainte de celebrarea c#s#toriei+ fie la momentul "nc/eierii c#s#toriei+ fie
"n timpul c#s#toriei.
*2. ondiiile de form# ale conveniei de alegere a legii aplicabile sunt cele
prev#!ute fie de legea aleas# pentru a guverna regimul matrimonial+ fie de legea
locului "nc/eierii conveniei de alegere. 1n toate ca!urile+ alegerea legii aplicabile
trebuie s# fie expres# (i constatat# printr)un "nscris semnat (i datat de soi sau s#
re!ulte "n mod ne"ndoielnic din clau!ele unei convenii matrimoniale. ,nd legea
rom,n# este aplicabil#+ trebuie respectate exigenele de form# stabilite de aceasta
pentru validitatea conveniei matrimoniale.
*3. $oii pot alege oric,nd o alt# lege aplicabil# regimului matrimonial+ cu
respectarea condiiilor prev#!ute la alin. *2.. 2egea nou# produce efecte numai
pentru viitor+ dac# soii nu au dispus altfel+ (i nu poate prejudicia+ "n niciun ca!+
drepturile terilor.
&RT. 2.462
'eterminarea obiectiv# a legii aplicabile regimului matrimonial
'ac# soii nu au ales legea aplicabil# regimului lor matrimonial+ acesta este
supus legii aplicabile efectelor generale ale c#s#toriei.
&RT. 2.463
'omeniul legii aplicabile regimului matrimonial
*1. 2egea aplicabil# regimului matrimonial reglementea!#<
a. condiiile de validitate a conveniei privind alegerea legii aplicabile+ cu
excepia capacit#ii-
b. admisibilitatea (i condiiile de validitate ale conveniei matrimoniale+ cu
excepia capacit#ii-
c. limitele alegerii regimului matrimonial-
d. posibilitatea sc/imb#rii regimului matrimonial (i efectele acestei sc/imb#ri-
e. coninutul patrimoniului fiec#ruia dintre soi+ drepturile soilor asupra
bunurilor+ precum (i regimul datoriilor soilor-
f. "ncetarea (i lic/idarea regimului matrimonial+ precum (i regulile privind
"mp#reala bunurilor comune.
*2. u toate acestea+ formarea loturilor+ precum (i atribuirea lor sunt supuse legii
statului unde bunurile sunt situate la data partajului.
&RT. 2.46%
2egea aplicabil# condiiilor de form# ale conveniei matrimoniale
ondiiile de form# cerute pentru "nc/eierea conveniei matrimoniale sunt cele
prev#!ute de legea aplicabil# regimului matrimonial sau cele prev#!ute de legea
locului unde aceasta se "nc/eie.
&RT. 2.464
%1 %
________________________________________________________________________
8crotirea terilor
*1. D#surile de publicitate (i opo!abilitatea regimului matrimonial fa# de teri
sunt supuse legii aplicabile regimului matrimonial.
*2. u toate acestea+ atunci c,nd la data na(terii raportului juridic dintre un so (i
un ter ace(tia aveau re(edina obi(nuit# pe teritoriul aceluia(i stat+ este aplicabil#
legea acestui stat+ cu excepia urm#toarelor ca!uri<
a. au fost "ndeplinite condiiile de publicitate sau de "nregistrare prev#!ute de
legea aplicabil# regimului matrimonial-
b. terul cuno(tea+ la data na(terii raportului juridic+ regimul matrimonial sau l)a
ignorat cu impruden# din partea sa-
c. au fost respectate regulile de publicitate imobiliar# prev#!ute de legea statului
pe teritoriul c#ruia este situat imobilul.
&RT. 2.467
$c/imbarea re(edinei obi(nuite sau a cet#eniei
*1. 2egea re(edinei obi(nuite comune sau legea cet#eniei comune a soilor
continu# s# reglemente!e efectele c#s#toriei "n ca!ul "n care unul dintre ei "(i
sc/imb#+ dup# ca!+ re(edina obi(nuit# sau cet#enia.
*2. 'ac# ambii soi "(i sc/imb# re(edina obi(nuit# sau+ dup# ca!+ cet#enia+ legea
comun# a noii re(edine obi(nuite sau a noii cet#enii se aplic# regimului
matrimonial numai pentru viitor+ dac# soii nu au convenit altfel+ (i+ "n niciun ca!+
nu poate prejudicia drepturile terilor.
*3. u toate acestea+ dac# soii au ales legea aplicabil# regimului matrimonial+ ea
r#m,ne aceea(i+ c/iar dac# soii "(i sc/imb# re(edina obi(nuit# sau cet#enia.
Q3. 'esfacerea c#s#toriei
&RT. 2.46?
&legerea legii aplicabile divorului
$oii pot alege de comun acord una dintre urm#toarele legi aplicabile divorului<
a. legea statului pe teritoriul c#ruia soii au re(edina obi(nuit# comun# la data
conveniei de alegere a legii aplicabile-
b. legea statului pe teritoriul c#ruia soii au avut ultima re(edina obi(nuit#
comun#+ dac# cel puin unul dintre ei mai locuie(te acolo la data conveniei de
alegere a legii aplicabile-
c. legea statului al c#rui cet#ean este unul dintre soi-
d. legea statului pe teritoriul c#ruia soii au locuit cel puin 3 ani-
e. legea rom,n#.
&RT. 2.46A
'ata conveniei de alegere a legii aplicabile
%2 %
________________________________________________________________________
*1. onvenia de alegere a legii aplicabile divorului se poate "nc/eia sau
modifica cel mai t,r!iu p,n# la data sesi!#rii autorit#ii competente s# pronune
divorul.
*2. u toate acestea+ instana judec#toreasc# poate s# ia act de acordul soilor cel
mai t,r!iu p,n# la primul termen de judecat# la care p#rile au fost legal citate.
&RT. 2.466
;orma conveniei de alegere a legii aplicabile
onvenia de alegere a legii aplicabile divorului trebuie "nc/eiat# "n scris+
semnat# (i datat# de soi.
&RT. 2.733
2egea aplicabil# divorului
*1. 1n lipsa alegerii legii de c#tre soi+ legea aplicabil# divorului este<
a. legea statului pe teritoriul c#ruia soii au re(edina obi(nuit# comun# la data
introducerii cererii de divor-
b. "n lipsa re(edinei obi(nuite comune+ legea statului pe teritoriul c#ruia soii au
avut ultima re(edin# obi(nuit# comun#+ dac# cel puin unul dintre soi mai are
re(edina obi(nuit# pe teritoriul acestui stat la data introducerii cererii de divor-
c. "n lipsa re(edinei obi(nuite a unuia din soi pe teritoriul statului unde ace(tia
au avut ultima re(edin# obi(nuit# comun#+ legea cet#eniei comune a soilor la data
introducerii cererii de divor-
d. "n lipsa cet#eniei comune a soilor+ legea ultimei cet#enii comune a soilor+
dac# cel puin unul dintre ei a p#strat aceast# cet#enie la data introducerii cererii de
divor-
e. legea rom,n#+ "n toate celelalte ca!uri.
*2. 'ac# legea str#in#+ astfel determinat#+ nu permite divorul ori "l admite "n
condiii deosebit de restrictive+ se aplic# legea rom,n#+ "n ca!ul "n care unul dintre
soi este+ la data cererii de divor+ cet#ean rom,n sau are re(edina obi(nuit# "n
Rom,nia.
*3. 0revederile alin. *2. sunt aplicabile (i "n ca!ul "n care divorul este c,rmuit de
legea aleas# de soi.
&RT. 2.731
Recunoa(terea divorului prin denunare unilateral#
&ctul "ntocmit "n str#in#tate prin care se constat# voina unilateral# a b#rbatului
de a desface c#s#toria+ f#r# ca legea str#in# aplicabil# s# recunoasc# femeii un drept
egal+ nu poate fi recunoscut "n Rom,nia+ cu excepia situaiei c,nd sunt "ndeplinite
cumulativ urm#toarele condiii<
a. actul a fost "ntocmit cu respectarea tuturor condiiilor de fond (i de form#
prev#!ute de legea str#in# aplicabil#-
%3 %
________________________________________________________________________
b. femeia a acceptat "n mod liber (i neec/ivoc aceast# modalitate de desfacere a
c#s#toriei-
c. nu exist# niciun alt motiv de refu! al recunoa(terii pe teritoriul Rom,niei a
/ot#r,rii prin care s)a "ncuviinat desfacerea c#s#toriei "n aceast# modalitate.
&RT. 2.732
2egea aplicabil# separaiei de corp
2egea care c,rmuie(te divorul se aplic# "n mod corespun!#tor (i separaiei de
corp.
$:PI@N:& a 2)a
;iliaia
Q1. ;iliaia copilului din c#s#torie
&RT. 2.733
2egea aplicabil#
*1. ;iliaia copilului din c#s#torie se stabile(te potrivit legii care+ la data c,nd s)a
n#scut+ c,rmuie(te efectele generale ale c#s#toriei p#rinilor s#i.
*2. 'ac#+ "nainte de na(terea copilului+ c#s#toria p#rinilor a "ncetat sau a fost
desf#cut#+ se aplic# legea care+ la data "ncet#rii sau desfacerii+ "i c,rmuia efectele.
*3. 2egea ar#tat# se aplic#+ de asemenea+ t#g#duirii paternit#ii copilului n#scut
din c#s#torie+ precum (i dob,ndirii numelui de c#tre copil.
&RT. 2.73%
2egitimarea copilului
1n ca!ul "n care p#rinii sunt "n drept s# procede!e la legitimarea prin c#s#torie
subsecvent# a copilului n#scut anterior+ condiiile cerute "n acest scop sunt cele
prev#!ute de legea care se aplic# efectelor generale ale c#s#toriei.
Q2. ;iliaia copilului din afara c#s#toriei
&RT. 2.734
2egea aplicabil#
*1. ;iliaia copilului din afara c#s#toriei se stabile(te potrivit legii naionale a
copilului de la data na(terii. 'ac# copilul are mai multe cet#enii+ altele dec,t cea
rom,n#+ se aplic# legea cet#eniei care "i este cea mai favorabil#.
*2. 2egea prev#!ut# la alin. *1. se aplic# "ndeosebi recunoa(terii filiaiei (i
efectelor ei+ precum (i contest#rii recunoa(terii filiaiei.
&RT. 2.737
R#spunderea tat#lui
%% %
________________________________________________________________________
'reptul mamei de a cere tat#lui copilului din afara c#s#toriei s# r#spund# pentru
c/eltuielile din timpul sarcinii (i pentru cele prilejuite de na(terea copilului este
supus legii naionale a mamei.
Q3. &dopia
&RT. 2.73?
2egea aplicabil# condiiilor de fond
*1. ondiiile de fond cerute pentru "nc/eierea adopiei sunt stabilite de legea
naional# a adoptatorului (i a celui ce urmea!# s# fie adoptat. &ce(tia trebuie s#
"ndeplineasc# (i condiiile care sunt obligatorii+ pentru ambii+ stabilite de fiecare
dintre cele dou# legi naionale ar#tate.
*2. ondiiile de fond cerute soilor care adopt# "mpreun# sunt cele stabilite de
legea care c,rmuie(te efectele generale ale c#s#toriei lor. &ceea(i lege se aplic# (i
dac# unul dintre soi adopt# copilul celuilalt.
&RT. 2.73A
2egea aplicabil# efectelor adopiei
:fectele adopiei+ precum (i relaiile dintre adoptator (i adoptat sunt guvernate de
legea naional# a adoptatorului+ iar "n ca!ul "n care ambii soi sunt adoptatori+ se
aplic# legea care guvernea!# efectele generale ale c#s#toriei. &ceea(i lege
c,rmuie(te (i desfacerea adopiei.
&RT. 2.736
2egea aplicabil# formei adopiei
;orma adopiei este supus# legii statului pe teritoriul c#ruia ea se "nc/eie.
&RT. 2.713
2egea aplicabil# nulit#ii adopiei
Nulitatea adopiei este supus#+ pentru condiiile de fond+ legilor aplicabile
condiiilor de fond+ iar pentru nerespectarea condiiilor de form#+ legii aplicabile
formei adopiei.
$:PI@N:& a 3)a
&utoritatea p#rinteasc#. 0rotecia copiilor
&RT. 2.711
2egea aplicabil#
2egea aplicabil# se stabile(te potrivit onveniei privind competena+ legea
aplicabil#+ recunoa(terea+ executarea (i cooperarea cu privire la r#spunderea
p#rinteasc# (i m#surile privind protecia copiilor+ adoptat# la Caga la 16 octombrie
%4 %
________________________________________________________________________
1667+ ratificat# prin 2egea nr. 3715233?+ publicat# "n Donitorul 8ficial al
Rom,niei+ 0artea I+ nr. A64 din 2A decembrie 233?.
$:PI@N:& a %)a
8bligaia de "ntreinere
&RT. 2.712
2egea aplicabil#
2egea aplicabil# obligaiei de "ntreinere se determin# potrivit reglement#rilor
dreptului @niunii :uropene.
&0. III
Eunurile
$:PI@N:& 1
'ispo!iii generale
&RT. 2.713
2egea aplicabil# bunurilor
*1. 0osesia+ dreptul de proprietate (i celelalte drepturi reale asupra bunurilor+
inclusiv cele de garanii reale+ sunt c,rmuite de legea locului unde acestea sunt
situate sau se afl#+ afar# numai dac# prin dispo!iii speciale se prevede altfel.
*2. 0latformele (i alte instalaii durabile de exploatare a resurselor submarine
situate pe platoul continental al unui stat sunt considerate+ "n "nelesul pre!entului
capitol+ ca bunuri imobile.
&RT. 2.71%
2egea aplicabil# patrimoniului de afectaiune
2egea aplicabil# unei mase patrimoniale afectate unei destinaii speciale+
profesionale sau de alt# natur#+ este legea statului cu care aceast# mas#
patrimonial# are cele mai str,nse leg#turi.
&RT. 2.714
2egea aplicabil# revendic#rii bunurilor mobile
*1. Revendicarea unui bun furat sau exportat ilegal este supus#+ la alegerea
proprietarului originar+ fie legii statului pe teritoriul c#ruia se afla bunul la
momentul furtului sau exportului+ fie legii statului pe teritoriul c#ruia se afl# bunul
la momentul revendic#rii.
*2. u toate acestea+ dac# legea statului pe teritoriul c#ruia bunul se afla la
momentul furtului sau exportului nu cuprinde dispo!iii privind protecia terului
%7 %
________________________________________________________________________
posesor de bun#)credin#+ acesta poate invoca protecia pe care i)o confer# legea
statului pe teritoriul c#ruia bunul se afl# la momentul revendic#rii.
*3. 0revederile alin. *1. (i *2. sunt aplicabile (i bunurilor furate sau exportate
ilegal din patrimonial cultural naional al unui stat.
&RT. 2.717
2egea aplicabil# u!ucapiunii mobiliare
*1. @!ucapiunea este c,rmuit# de legea statului unde bunul se afla la "nceperea
termenului de posesie+ prev#!ut "n acest scop.
*2. 1n ca!ul "n care bunul a fost adus "ntr)un alt stat+ unde se "mpline(te durata
termenului de u!ucapiune+ posesorul poate cere s# se aplice legea acestui din urm#
stat+ dac# sunt reunite+ cu "ncepere de la data deplas#rii bunului "n acel stat+ toate
condiiile cerute de menionata lege.
$:PI@N:& a 2)a
Eunurile mobile corporale
&RT. 2.71?
2egea aplicabil#
onstituirea+ transmiterea sau stingerea drepturilor reale asupra unui bun care (i)
a sc/imbat a(e!area sunt c,rmuite de legea locului unde acesta se afla "n momentul
c,nd s)a produs faptul juridic care a generat+ a modificat sau a stins dreptul
respectiv.
&RT. 2.71A
2egea aplicabil# bunului aflat "n curs de transport
Eunul aflat "n curs de transport este supus legii statului de unde a fost expediat+
afar# numai dac#<
a. p#rile interesate au ales+ prin acordul lor+ o alt# lege+ care devine astfel
aplicabil#-
b. bunul este depo!itat "ntr)un antrepo!it sau pus sub sec/estru "n temeiul unor
m#suri asigur#torii sau ca urmare a unei v,n!#ri silite+ "n aceste ca!uri fiind
aplicabil#+ pe perioada depo!itului sau sec/estrului+ legea locului unde a fost
rea(e!at temporar-
c. bunul face parte dintre cele personale ale unui pasager+ fiind "n acest ca! supus
legii sale naionale.
&RT. 2.716
Re!erva dreptului de proprietate
ondiiile (i efectele care decurg din re!erva dreptului de proprietate referitor la
un bun destinat exportului sunt c,rmuite+ dac# p#rile nu au convenit altfel+ de legea
statului exportator.
%? %
________________________________________________________________________
$:PI@N:& a 3)a
Dijloacele de transport
&RT. 2.723
2egea aplicabil#
*1. onstituirea+ transmiterea sau stingerea drepturilor reale asupra unui mijloc
de transport sunt supuse<
a. legii pavilionului pe care "l arborea!# nava sau legii statului de "nmatriculare a
aeronavei-
b. legii aplicabile statutului organic al "ntreprinderii de transport pentru
ve/iculele feroviare (i rutiere din patrimoniul ei.
*2. 2egea menionat# la alin. *1. se aplic# deopotriv#<
a. bunurilor aflate "n mod durabil la bord+ form,ndu)i dotarea te/nic#-
b. creanelor care au ca obiect c/eltuielile efectuate pentru asistena te/nic#+
"ntreinerea+ repararea sau renovarea mijlocului de transport.
&RT. 2.721
'omeniul de aplicare
2egea pavilionului navei sau statului de "nmatriculare a aeronavei c,rmuie(te
"ndeosebi<
a. puterile+ competenele (i obligaiile comandantului navei sau aeronavei-
b. contractul de angajare a personalului navigant+ dac# p#rile nu au ales o alt#
lege-
c. r#spunderea armatorului navei sau "ntreprinderii de transport aerian pentru
faptele (i actele comandantului (i ec/ipajului-
d. drepturile reale (i de garanie asupra navei sau aeronavei+ precum (i formele
de publicitate privitoare la actele prin care se constituie+ se transmit (i se sting
asemenea drepturi.
$:PI@N:& a %)a
Titlurile de valoare
&RT. 2.722
2egea aplicabil# titlurilor de valoare
*1. :miterea de aciuni sau obligaiuni+ nominative sau la purt#tor+ este supus#
legii aplicabile statutului organic al persoanei juridice emitente.
*2. ondiiile (i efectele transmiterii unui titlu de valoare dintre cele menionate
la alin. *1. sunt supuse<
%A %
________________________________________________________________________
a. legii aplicabile statutului organic al persoanei juridice emitente+ c,t prive(te
titlul nominativ-
b. legii locului de plat# a titlului la ordin-
c. legii locului unde se afl# titlul la purt#tor "n momentul transmiterii+ "n
raporturile dintre posesorii succesivi+ precum (i dintre ace(tia (i terele persoane.
&RT. 2.723
2egea aplicabil# titlului repre!entativ al m#rfii
*1. 2egea menionat# expres "n cuprinsul unui titlu de valoare stabile(te dac#
acesta "ntrune(te condiiile spre a fi un titlu repre!entativ al m#rfii pe care o
specific#. 1n lipsa unei asemenea preci!#ri+ natura titlului se determin# potrivit legii
statului "n care "(i are sediul "ntreprinderea emitent#.
*2. 'ac# titlul repre!int# marfa+ legea care i se aplic#+ "n calitatea sa de bun
mobil+ potrivit alin. *1.+ c,rmuie(te drepturile reale referitoare la marfa pe care o
specific#.
$:PI@N:& a 4)a
Eunurile incorporale
&RT. 2.72%
2egea aplicabil# operelor de creaie intelectual#
*1. Na(terea+ coninutul (i stingerea drepturilor de autor asupra unei opere de
creaie intelectual# sunt supuse legii statului unde aceasta a fost pentru "nt,ia oar#
adus# la cuno(tina publicului prin publicare+ repre!entare+ expunere+ difu!are sau
"n alt mod adecvat.
*2. 8perele de creaie intelectual# nedivulgate sunt supuse legii naionale a
autorului.
&RT. 2.724
2egea aplicabil# dreptului de proprietate industrial#
Na(terea+ coninutul (i stingerea dreptului de proprietate industrial# sunt supuse
legii statului unde s)a efectuat depo!itul ori "nregistrarea sau unde s)a depus cererea
de depo!it ori de "nregistrare.
$:PI@N:& a 7)a
;ormele de publicitate
&RT. 2.727
2egea aplicabil#
%6 %
________________________________________________________________________
*1. ;ormele de publicitate+ reali!ate "n orice mod+ referitoare la bunuri sunt
supuse legii aplicabile la data (i locul unde se "ndeplinesc+ afar# numai dac# prin
dispo!iii speciale se prevede altfel.
*2. ;ormele de publicitate+ precum (i cele cu efect constitutiv de drepturi
referitoare la un bun imobil sunt supuse legii statului unde acesta se g#se(te situat+
c/iar dac# temeiul juridic al na(terii+ transmiterii+ restr,ngerii sau stingerii dreptului
real ori garaniei reale s)a constituit prin aplicarea altei legi.
$:PI@N:& a ?)a
Ipotecile mobiliare
&RT. 2.72?
&plicarea legii locului unde se afl# bunul
ondiiile de validitate+ publicitatea (i efectele ipotecii mobiliare sunt supuse
legii locului unde se afl# bunul la data "nc/eierii contractului de ipotec# mobiliar#.
&RT. 2.72A
&plicarea legii locului unde se afl# debitorul
*1. 0rin excepie de la prevederile art. 2.72?+ se aplic# legea locului unde se afl#
debitorul+ "n ca!ul<
a. unui bun mobil corporal care+ potrivit destinaiei sale+ este utili!at "n mai
multe state+ dac# prin dispo!iii speciale nu se prevede altfel-
b. unui bun mobil incorporal-
c. unui titlu de valoare negociabil care nu este "n posesia creditorului. u toate
acestea+ "n ca!ul aciunilor+ p#rilor sociale (i obligaiunilor se aplic# legea
statutului organic al emitentului+ cu excepia ca!ului "n care aceste titluri de valoare
sunt tran!acionate pe o pia# organi!at#+ ca! "n care se aplic# legea statului "n care
funcionea!# piaa respectiv#.
*2. $e consider# c# debitorul se afl# "n statul "n care acesta are re(edina
obi(nuit# sau+ dup# ca!+ sediul social la data "nc/eierii contractului de ipotec#
mobiliar#.
&RT. 2.726
2egea aplicabil# "n ca!ul resurselor naturale
ondiiile de validitate+ publicitatea (i efectele ipotecii asupra resurselor
minerale+ petrolului sau ga!elor ori asupra unei creane re!ultate din v,n!area
acestora la surs#+ care se na(te de la data extragerii bunurilor sau de la data la care
sumele obinute din v,n!are sunt virate "n cont+ sunt supuse legii locului unde se
afl# exploatarea.
&RT. 2.733
$ituaiile speciale privind legea aplicabil# publicit#ii ipotecii mobiliare
43 4
________________________________________________________________________
*1. Ipoteca "nregistrat# potrivit legii locului unde se afl# bunul "(i conserv#
rangul de prioritate "n alt stat+ dac# au fost "ndeplinite (i formele de publicitate
prev#!ute de legea acestui stat<
a. "nainte s# "ncete!e rangul de prioritate dob,ndit potrivit legii aplicabile la data
constituirii ipotecii-
b. "n termen de cel mult 73 de !ile de la data la care bunul a intrat "n statul
respectiv sau "n termen de cel mult 14 !ile de la data la care creditorul a cunoscut
acest fapt.
*2. 0revederile alin. *1. sunt aplicabile "n mod corespun!#tor (i "n ca!ul "n care
ipoteca a fost "nregistrat# potrivit legii locului unde se afl# debitorul. Termenele
prev#!ute la alin. *1. lit. b. se calculea!#+ dup# ca!+ de la data la care debitorul "(i
stabile(te re(edina obi(nuit# ori+ dup# ca!+ sediul social "n statul respectiv sau de la
data la care creditorul a cunoscut acest fapt.
*3. u toate acestea+ ipoteca mobiliar# nu va fi opo!abil# terului care a dob,ndit
cu titlu oneros un drept asupra bunului f#r# s# fi cunoscut existena ipotecii
mobiliare (i mai "nainte ca aceasta s# fi devenit opo!abil# potrivit alin. *1. (i *2..
&RT. 2.731
2ipsa publicit#ii "n str#in#tate
*1. 'ac# legea str#in# care reglementea!# rangul ipotecii mobiliare nu prevede
formalit#i de publicitate (i bunul nu este "n posesia creditorului+ ipoteca mobiliar#
are rang inferior<
a. ipotecii asupra unei creane const,nd "ntr)o sum# de bani pl#tibil# "n Rom,nia-
b. ipotecii asupra unui bun mobil corporal+ care a fost constituit# atunci c,nd
bunul se afla "n Rom,nia+ sau asupra unui titlu negociabil.
*2. u toate acestea+ ipoteca mobiliar# "(i conserv# rangul de prioritate+ dac# este
"nregistrat#+ potrivit legii rom,ne+ "naintea constituirii ipotecii menionate la alin.
*1. lit. a. sau b..
&RT. 2.732
2egea aplicabil# operaiunilor asimilate ipotecilor mobiliare
*1. 'ispo!iiile pre!entei seciuni referitoare la publicitate (i efectele acesteia
sunt aplicabile+ "n mod corespun!#tor+ in,nd seama de natura bunurilor mobile+ (i
operaiunilor asimilate+ potrivit legii+ ipotecii mobiliare.
*2. 0entru determinarea legii aplicabile se ia "n considerare data "nc/eierii
operaiunii asimilate ipotecii mobiliare.
&0. I9
Do(tenirea
&RT. 2.733
41 4
________________________________________________________________________
2egea aplicabil#
Do(tenirea este supus# legii statului pe teritoriul c#ruia defunctul a avut+ la data
morii+ re(edina obi(nuit#.
&RT. 2.73%
&legerea legii aplicabile
*1. 8 persoan# poate s# aleag#+ ca lege aplicabil# mo(tenirii "n ansamblul ei+
legea statului a c#rui cet#enie o are.
*2. :xistena (i validitatea consim#m,ntului exprimat prin declaraia de alegere
a legii aplicabile sunt supuse legii alese pentru a c,rmui mo(tenirea.
*3. 'eclaraia de alegere a legii aplicabile trebuie s# "ndeplineasc#+ "n ceea ce
prive(te forma+ condiiile unei dispo!iii pentru cau!# de moarte. Tot astfel+
modificarea sau revocarea de c#tre testator a unei asemenea desemn#ri a legii
aplicabile trebuie s# "ndeplineasc#+ "n ceea ce prive(te forma+ condiiile de
modificare sau de revocare a unei dispo!iii pentru cau!# de moarte.
&RT. 2.734
2egea aplicabil# formei testamentului
1ntocmirea+ modificarea sau revocarea testamentului sunt considerate valabile
dac# actul respect# condiiile de form# aplicabile+ fie la data c,nd a fost "ntocmit+
modificat sau revocat+ fie la data decesului testatorului+ conform oric#reia dintre
legile urm#toare<
a. legea naional# a testatorului-
b. legea re(edinei obi(nuite a acestuia-
c. legea locului unde actul a fost "ntocmit+ modificat sau revocat-
d. legea situaiei imobilului ce formea!# obiectul testamentului-
e. legea instanei sau a organului care "ndepline(te procedura de transmitere a
bunurilor mo(tenite.
&RT. 2.737
'omeniul de aplicare a legii mo(tenirii. $uccesiunea vacant#
*1. 2egea aplicabil# mo(tenirii stabile(te "ndeosebi<
a. momentul (i locul desc/iderii mo(tenirii-
b. persoanele cu vocaie de a mo(teni-
c. calit#ile cerute pentru a mo(teni-
d. exercitarea posesiei asupra bunurilor r#mase de la defunct-
e. condiiile (i efectele opiunii succesorale-
f. "ntinderea obligaiei mo(tenitorilor de a suporta pasivul-
g. condiiile de fond ale testamentului+ modificarea (i revocarea unei dispo!iii
testamentare+ precum (i incapacit#ile speciale de a dispune sau de a primi prin
testament-
/. partajul succesoral.
42 4
________________________________________________________________________
*2. 1n ca!ul "n care+ conform legii aplicabile mo(tenirii+ succesiunea este vacant#+
bunurile situate sau+ dup# ca!+ aflate pe teritoriul Rom,niei sunt preluate de statul
rom,n "n temeiul dispo!iiilor legii rom,ne privitoare la atribuirea bunurilor unei
succesiuni vacante.
&0. 9
&ctul juridic
&RT. 2.73?
2egea aplicabil# condiiilor de fond
*1. ondiiile de fond ale actului juridic sunt stabilite de legea aleas# de p#ri
sau+ dup# ca!+ de autorul s#u.
*2. &legerea legii aplicabile actului trebuie s# fie expres# ori s# re!ulte
ne"ndoielnic din cuprinsul acestuia sau din circumstane.
*3. 0#rile pot alege legea aplicabil# totalit#ii sau numai unei anumite p#ri a
actului juridic.
*%. 1nelegerea privind alegerea legii aplicabile poate fi modificat# ulterior
"nc/eierii actului. Dodificarea are efect retroactiv+ f#r# s# poat# totu(i<
a. s# infirme validitatea formei acestuia- sau
b. s# aduc# atingere drepturilor dob,ndite "ntre timp de teri.
&RT. 2.73A
2egea aplicabil# "n lipsa alegerii
*1. 1n lipsa alegerii+ se aplic# legea statului cu care actul juridic pre!int#
leg#turile cele mai str,nse+ iar dac# aceast# lege nu poate fi identificat#+ se aplic#
legea locului unde actul juridic a fost "nc/eiat.
*2. $e consider# c# exist# atari leg#turi cu legea statului "n care debitorul
prestaiei caracteristice sau+ dup# ca!+ autorul actului are+ la data "nc/eierii actului+
dup# ca!+ re(edina obi(nuit#+ fondul de comer sau sediul social.
&RT. 2.736
2egea aplicabil# condiiilor de form#
*1. ondiiile de form# ale unui act juridic sunt stabilite de legea care "i
c,rmuie(te fondul.
*2. &ctul se consider# totu(i valabil din punctul de vedere al formei+ dac#
"ndepline(te condiiile prev#!ute de una dintre legile urm#toare<
a. legea locului unde a fost "ntocmit-
b. legea cet#eniei sau legea re(edinei obi(nuite a persoanei care l)a consimit-
c. legea aplicabil# potrivit dreptului internaional privat al autorit#ii care
examinea!# validitatea actului juridic.
43 4
________________________________________________________________________
*3. 1n ca!ul "n care legea aplicabil# condiiilor de fond ale actului juridic impune+
sub sanciunea nulit#ii+ o anumit# form# solemn#+ nicio alt# lege dintre cele
menionate la alin. *2. nu poate s# "nl#ture aceast# cerin#+ indiferent de locul
"ntocmirii actului.
&0. 9I
8bligaiile
&RT. 2.7%3
2egea aplicabil# obligaiilor contractuale
*1. 2egea aplicabil# obligaiilor contractuale se determin# potrivit
reglement#rilor dreptului @niunii :uropene.
*2. 1n materiile care nu intr# sub incidena reglement#rilor @niunii :uropene sunt
aplicabile dispo!iiile pre!entului cod privind legea aplicabil# actului juridic+ dac#
nu se prevede altfel prin convenii internaionale sau prin dispo!iii speciale.
&RT. 2.7%1
2egea aplicabil# obligaiilor extracontractuale
*1. 2egea aplicabil# obligaiilor extracontractuale se determin# potrivit
reglement#rilor dreptului @niunii :uropene.
*2. 1n materiile care nu intr# sub incidena reglement#rilor @niunii :uropene se
aplic# legea care c,rmuie(te fondul raportului juridic preexistent "ntre p#ri+ dac# nu
se prevede altfel prin convenii internaionale sau prin dispo!iii speciale.
&RT. 2.7%2
R#spunderea pentru atingeri aduse personalit#ii
*1. 0reteniile de reparaii "ntemeiate pe o atingere adus# vieii private sau
personalit#ii+ inclusiv prin mass)media sau orice alt mijloc public de informare+
sunt c,rmuite+ la alegerea persoanei le!ate+ de<
a. legea statului re(edinei sale obi(nuite-
b. legea statului "n care s)a produs re!ultatul p#gubitor-
c. legea statului "n care autorul daunei "(i are re(edina obi(nuit# ori sediul social.
*2. 1n ca!urile prev#!ute la alin. *1. lit. a. (i b. se cere (i condiia ca autorul
daunei s# fi trebuit "n mod re!onabil s# se a(tepte ca efectele atingerii aduse
personalit#ii s# se produc# "n unul dintre acele dou# state.
*3. 'reptul la replic# "mpotriva atingerilor aduse personalit#ii este supus legii
statului "n care a ap#rut publicaia sau de unde s)a difu!at emisiunea.
&RT. 2.7%3
$tingerea obligaiilor
*1. 'elegaia (i novaia sunt supuse legii aplicabile obligaiei care le formea!#
obiectul.
4% 4
________________________________________________________________________
*2. ompensaia este supus# legii aplicabile creanei c#reia i se opune stingerea+
parial# sau total#+ prin compensaie.
&RT. 2.7%%
0luralitatea de debitori
reditorul care "(i valorific# drepturile "mpotriva mai multor debitori trebuie s#
se conforme!e legii aplicabile "n raporturile sale cu fiecare dintre ei.
&RT. 2.7%4
'reptul de regres
*1. 'reptul unui debitor de a exercita regresul "mpotriva unui codebitor exist#
numai dac# legile aplicabile ambelor datorii "l admit.
*2. ondiiile de exercitare a regresului sunt determinate de legea aplicabil#
datoriei pe care codebitorul o are fa# de creditorul urm#ritor.
*3. Raporturile dintre creditorul care a fost de!interesat (i debitorul pl#titor sunt
supuse legii aplicabile datoriei acestuia din urm#.
*%. 'reptul unei instituii publice de a exercita regresul este stabilit de legea
aplicabil# statutului s#u organic. &dmisibilitatea (i exerciiul regresului sunt
guvernate de dispo!iiile alin. *2. (i *3..
&RT. 2.7%7
Doneda de plat#
*1. Doneda de plat# este definit# de legea statului care a emis)o.
*2. :fectele pe care moneda le exercit# asupra "ntinderii unei datorii sunt
determinate de legea aplicabil# datoriei.
*3. 2egea statului "n care trebuie efectuat# plata determin# "n ce anume moned#
urmea!# ca ea s# fie f#cut#+ afar# numai dac#+ "n raporturile de drept internaional
privat n#scute din contract+ p#rile au convenit o alt# moned# de plat#.
&0. 9II
ambia+ biletul la ordin (i cecul
$:PI@N:& 1
'ispo!iii generale
&RT. 2.7%?
2egea aplicabil# capacit#ii
0ersoana care+ potrivit legii sale naionale+ este lipsit# de capacitatea de a se
angaja prin cambie+ bilet la ordin sau cec se oblig# totu(i valabil printr)un asemenea
titlu+ dac# semn#tura a fost dat# "ntr)un stat a c#rui lege "l consider# capabil pe
subscriitor.
&RT. 2.7%A
44 4
________________________________________________________________________
2egea aplicabil# condiiilor de form#
*1. &ngajamentul asumat "n materie de cambie+ bilet la ordin sau cec este supus
condiiilor de form# ale legii statului unde angajamentul a fost subscris. 1n materie
de cec+ "ndeplinirea condiiilor de form# prev#!ute de legea locului pl#ii este
suficient#.
*2. 'ac# angajamentul este nevalabil+ potrivit legii prev#!ute la alin. *1.+ dar se
conformea!# legii statului unde are loc subscrierea unui angajament ulterior+
neregularitatea de form# a primului angajament nu infirm# validitatea celui ulterior.
&RT. 2.7%6
2egea aplicabil# aciunii "n regres
Termenele stabilite pentru exercitarea aciunii "n regres sunt determinate+ fa# de
orice semnatar+ de legea locului unde titlul a luat na(tere.
&RT. 2.743
2egea aplicabil# protestului
;orma (i termenele de protest+ c,t (i condiiile de form# ale unor acte necesare
pentru exercitarea sau conservarea drepturilor "n materie de cambie+ bilet la ordin
sau cec sunt stabilite de legea statului unde trebuie "ntocmit protestul sau un alt act
necesar.
$:PI@N:& a 2)a
ambia (i biletul la ordin
&RT. 2.741
2egea aplicabil# efectelor obligaiilor
*1. :fectele obligaiilor acceptantului unei cambii (i semnatarului unui bilet la
ordin sunt supuse legii locului unde aceste titluri sunt pl#tibile.
*2. :fectele pe care le produc semn#turile celorlali obligai prin cambie sau prin
bilet la ordin sunt determinate de legea statului pe teritoriul c#ruia au fost date
semn#turile.
&RT. 2.742
2egea aplicabil# dob,ndirii creanei
2egea locului unde titlul a fost constituit stabile(te dac# posesorul cambiei
dob,nde(te creana care a dat loc emisiunii titlului.
&RT. 2.743
2egea aplicabil# accept#rii
2egea statului unde este pl#tibil# cambia stabile(te dac# acceptarea poate fi
restr,ns# la o parte din sum#+ precum (i dac# posesorul titlului este sau nu este
obligat s# primeasc# o plat# parial#.
&RT. 2.74%
47 4
________________________________________________________________________
2egea aplicabil# "n ca! de pierdere sau furt
2egea statului unde cambia sau biletul la ordin sunt pl#tibile determin# m#surile
ce pot fi luate "n ca! de pierdere sau furt al titlului.
$:PI@N:& a 3)a
ecul
&RT. 2.744
2egea aplicabil#
2egea statului unde cecul este pl#tibil determin# persoanele asupra c#rora poate
fi tras un asemenea titlu.
&RT. 2.747
Nulitatea cecului
1n ca!ul "n care+ potrivit legii aplicabile+ cecul este nul din cau!# c# a fost tras
asupra unei persoane ne"ndrept#ite+ obligaiile ce decurg din semn#turile puse pe
titlu "n alte state+ ale c#ror legi nu cuprind o asemenea restricie+ sunt valabile.
&RT. 2.74?
2egea aplicabil# efectelor obligaiilor
2egea statului pe al c#rui teritoriu au fost subscrise obligaiile ce decurg din cec
determin# efectele acestor obligaii.
&RT. 2.74A
2egea statului unde cecul este pl#tibil determin# "ndeosebi<
a. dac# titlul trebuie tras la vedere sau dac# poate fi tras la un anumit termen de
la vedere+ precum (i efectele postdat#rii-
b. termenul de pre!entare-
c. dac# cecul poate fi acceptat+ certificat+ confirmat sau vi!at (i care sunt efectele
produse de aceste meniuni-
d. dac# posesorul poate cere (i dac# este obligat s# primeasc# o plat# parial#-
e. dac# cecul poate fi barat sau poate s# cuprind# clau!a Opl#tibil "n contO ori o
expresie ec/ivalent# (i care sunt efectele acestei bar#ri+ clau!e sau expresii
ec/ivalente-
f. dac# posesorul are drepturi speciale asupra provi!ionului (i care este natura
lor-
g. dac# tr#g#torul poate s# revoce cecul sau s# fac# opo!iie la plata acestuia-
/. m#surile care pot fi luate "n ca! de pierdere sau de furt al cecului-
i. dac# un protest sau o constatare ec/ivalent# este necesar# pentru conservarea
dreptului de regres "mpotriva giranilor+ tr#g#torului (i celorlali obligai.
4? 4
________________________________________________________________________
&0. 9III
;iducia
&RT. 2.746
&legerea legii aplicabile
*1. ;iducia este supus# legii alese de constituitor.
*2. 'ispo!iiile art. 2.73? sunt aplicabile.
&RT. 2.773
'eterminarea obiectiv# a legii aplicabile
1n lipsa alegerii legii aplicabile+ precum (i "n ca!ul "n care legea aleas# nu
cunoa(te instituia fiduciei+ se aplic# legea statului cu care fiducia pre!int# cele mai
str,nse leg#turi. 1n acest scop+ se ine seama "ndeosebi de<
a. locul de administrare a masei patrimoniale fiduciare+ desemnat de constituitor-
b. locul situ#rii bunurilor fiduciare-
c. locul unde fiduciarul "(i are re(edina obi(nuit# sau+ dup# ca!+ sediul social-
d. scopul fiduciei (i locul unde acesta urmea!# s# se reali!e!e.
&RT. 2.771
2egea determinat# potrivit art. 2.746 (i 2.773 este aplicabil# condiiilor de
validitate+ interpret#rii (i efectelor fiduciei+ precum (i administr#rii ei. &ceast# lege
determin# "n special<
a. desemnarea+ renunarea (i "nlocuirea fiduciarului+ condiiile speciale pe care
trebuie s# le "ndeplineasc# o persoan# pentru a fi desemnat# fiduciar+ precum (i
transmiterea puterilor fiduciarului-
b. drepturile (i obligaiile dintre fiduciari-
c. dreptul fiduciarului de a delega "n tot sau "n parte executarea obligaiilor sale
sau exercitarea puterilor care "i revin-
d. puterile fiduciarului de a administra (i de a dispune de bunurile din masa
patrimonial# fiduciar#+ de a constitui garanii (i de a dob,ndi alte bunuri-
e. puterile fiduciarului de a face investiii (i plasamente-
f. "ngr#dirile cu privire la durata fiduciei+ precum (i cele cu privire la puterile
fiduciarului de a constitui re!erve din veniturile re!ultate din administrarea
bunurilor-
g. raporturile dintre fiduciar (i beneficiar+ inclusiv r#spunderea personal# a
fiduciarului fa# de beneficiar-
/. modificarea sau "ncetarea fiduciei-
i. reparti!area bunurilor ce alc#tuiesc masa patrimonial# fiduciar#-
j. obligaia fiduciarului de a da socoteal# de modul cum a fost administrat# masa
patrimonial# fiduciar#.
4A 4
________________________________________________________________________
&RT. 2.772
$ituaiile speciale
@n element al fiduciei+ susceptibil de a fi i!olat+ "n special administrarea
acestuia+ poate fi supus unei legi distincte.
&0. IR
0rescripia extinctiv#
&RT. 2.773
2egea aplicabil#
0rescripia extinctiv# a dreptului la aciune este supus# legii care se aplic#
dreptului subiectiv "nsu(i.
3*!o+ra-"2
Noul od ivil artea a 9II)a Norme conflictuale
2egea 2A?52336 privind Noul od ivil
2egea ?152313
<aro0a L(u;Maru0= Pop"0%u Da& A&$r"+ Drept Internaional !rivat. "ratat
#lementar, :ditura 2umina 2ex+ Eucure(ti+ 1666
S"r+u D"!"a&u= Drept internaional privat, vol.I+ :ditura 'acia :uropa Nova+
2ugoj+ 2333
N%o!"ta Da%o&u= Drept internaional privat, :ditura 2umina 2ex+ Eucure(ti+
2334
Ttu0 Pr"0%ur"= Co$ru N%o!a" Sa(u+ Drept internaional privat, :ditura 2umina
2ex+ Eucure(ti+ 2334
3a&%a Mara Car,"& Pr"$"0%u= +undamentele normelor conflictuale, :d. R. &.
Donitorul 8ficial+ Eucure(ti+ 2331
3a&%a Mara Car,"& Pr"$"0%u+ Drept internaional privat. !artea ,eneral#,
:ditura Solters TluHer+ Eucure(ti+ 2311
Da& Lupa(%u+ Drept internaional privat, :ditura @niversul Buridic+ Eucure(ti+
2313
O($u U&+ur"a&u= C#!&a >u+a0tru= A$ra& Cr%a+ -anual de Drept
internaional privat, :ditura Camangiu+ Eucure(ti+ 233A
46 4
________________________________________________________________________
73 7

Curs Drept International Privat Ubv

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Curs Drept International Privat Ubv

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

DREPT INTERNATIONAL PRIVAT

S-ar putea să vă placă și