Balad Ramas bun, de-acum, fratan de cruce. Vei porni spre tara ta de lut.

Eu prin sabiile zarii m voi duce, Vanturi mari s-mi iasa la rascruce, s-mi dea apa lor amara de baut. Daca intr-o zi o s se vada vultur de argint pe cer lucind, scoate-ti straiul tau de nun din lada, pune-ti zarile la coapsa ca o spada si s vii la nunta-mi de zapada, n dumineca mea alba de argint. Pajuri negre insa de-or s sboare, s-ntelegi ca ochii mi-au furat s mi-i duca-n stele rotitoare, si ca fruntea mea, rapita-n ghiare, peste varfuri de paduri tot mai rasare, ca un ciob de luna-nsangerat.