PROCESUL DE FRANZ KAFKA

Romanul `Procesul' prezinta povestea unui functionar, pe nume Josef K., judecat timp de un an, fara sa stie de ce, apoi este condamnat la moarte prin injunghiere. Sensul romanului este precizat intr-o parabola, pe care preotul i-o spune lui Josef, cu putin timp inainte de moarte. `La poarta Legii, dinaintea careia sta un paznic, vine un om de la tara, dar care este oprit sa intre in clipa aceea. Omul incearca toata viata sa patrunda dincolo de usa inchisa, apeland la bunavointa paznicului sau incercand sa-l cumpere cu daruri; rabdarea nu-i foloseste la nimic, iar cand viata omului s-a sfarsit, paznicul ii spune: `Nimeni in afara de tine, n-avea dreptul sa intre aici, caci poarta asta era facuta numai pentru tine; acum plec si o incui.` Asadar omul este liber; el ar fi putut sa aleaga: ar fi putut sa forteze usa inchisa sau ar fi putut sa plece; Prefera insa sa astepte, iar asteptarea ii anuleaza libertatea, il pune in aceeasi situatie cu paznicul - constrans sa stea in fata usii inchise.

Descrie un an din viata lui Josef K, mai exact intre 30 si 31 de ani, care se trezeste arestat… oarecum la domiciliu in chiar dimineata zilei sale de nastere. Nu ar fi nimic iesit din comun pana aici. Totusi, cei doi ,,agenti” care il intampina in acea dimineata nu spun ce autoritate a emis ,,mandatul de arestare” si nici care este motivul pentru care este arestat, lucru pe care nu il vom afla oricum pana la sfarsitul romanului. Ceea ce este surprinzator este ca protagonistul, desi revoltat la inceput, accepta intr-un final aceasta situatie. Motivul pentru care aceasta carte poate parea mai putin captivanta, este viziunea cel putin pesimista asupra ,,justitiei”, viziune care totusi s-ar potrivi intr-o anumita masura cu justitia de astazi. De exemplu, K.,asa cum este numit de cele mai multe ori pe parcursul romanului este chemat pentru primul interogatoriu intr-o casa obisnuita, dintr-un cartier marginas; nu i se spun nici macar ora la care trebuie sa se prezinte si nici locul exact din cladirea de 5 etaje; astfel ca se plimba o ora si 5 min pana cand gaseste asa-zisa sala de judecata, unde i se reproseaza ca a intarziat si de unde pleaca cel putin la fel de confuz cum a venit. Un alt exemplu este descrierea camerelor, a catedralei, toul este inchis, intunecat, aproape infricosator, sugerand ca nu exista cale de scapare din mana justitiei, care pana la urma chiar este oarba; totul in timp ce K. se comporta de parca nu stie pe ce lume este. Actiunea romanului nu prea poate fi povestita- K incearca sa isi rezolve cazul desi nu pare a sti exact ce trebuie sa faca, si pe parcursul celor 16 capitole (in unele versiuni) strange diverse informatii, nu toate la fel de relevante, si are anumite dispute si intalniri cu diverse personaje care includ o prostituata, un pictor, o proprietareasa dubioasa, un avocat care nu este interesat de castigarea proceselor, si lista poate continua. Anul acesta din viata lui K. este o ,,harababura”; si in aceasta harababura cititorul ajunge in situatia de a cauta mereu printre randuri o explicatie, adevarul poate. Cautarea ,,adevarului” insa il distruge pe protagonist si poate de aceea reactioneaza in felul in care o face in incheierea romanului. O fraza memorabila si o incheiere socanta as putea spune, care cred ca ii va face pe multi sa se intrebe daca nu exista posibilitatea ca totul sa nu fi fost decat un vis…

“Procesul” este o carte despre o lume din care lipseşte certitudinea. Acţiunea începe şi se dezvoltă sub semnul îndoielii, al supoziţiei extinse la toate nivelurile. Aşa precum de multe ori se întîmplă şi în cadrul unui proces judiciar. Titlul este un prim indiciu în interpretarea alegorică a conţinutului: el

judecă” acţiunile. Aspectul clădirii în care se aflau birourile tribunalului. Chiar din start cititorul ia act de faptul că protagonistul romanului este arestat. Procesul cunoaşterii la Kafka e ca şi cum inversat. .. Chiar şi preoţimea face parte integrantă din supra-realitatea justiţiei. unde urma să i se ia primul interogatoriu.“ Pedeapsa survine ca farsă. Procesul începe o dată cu naşterea fiecărui individ. nu se poate apăra. după cum nu se poate sustrage mersului fatal al lucrurilor. Ce-aş mai putea să vreau de la tine? Justiţia nu vrea nimic de la tine.Legea” reprezintă dreptatea pe care fiecare din noi dorim s-o avem. La fel ca în nuvelele anterioare ale lui Kafka . Arestul are loc exact în dimineaţa în care Josef K. Totul este subsumat absurdului guvernat de o lege. este trimis – fără explicaţie – să caute tribunalul. Kafka ne prezintă imaginea vieţii.învinovăţeşte” de ceva ce înşişi magistraţii nu ştiu. Lipsa de vină pare un laitmotiv. nu suportă aerul curat pe care-l inspiră. pentru a nu-i periclita într-un fel sau altul desfăşurarea activităţii profesionale. Modalitatea de aplicare a acestei legi este tribunalul. Noi ne propunem să realizăm o investigaţie a noţiunilor generale juridice.. care împlineşte 30 de ani. cuvînt care devine obsedant în conştiinţa eroului. înapoi spre sensurile pierdute. aflarea justiţiei într-o asemenea clădire îi crea lui K.. Prin romanul “Procesul”l.Legea”. un şi mai mare dezgust faţă de ea. problematica de identitate a personajului principal. iar moartea i se întîmplă eroului fiindcă aşa a hotărît justiţia. Judecătorii stabiliseră cu el că interogatoriile vor avea loc doar duminicile.Sentinţa. .Arestarea”. Opera lui Kafka a fost cercetată pînă în prezent doar din punct de vedere literar şi artistic.. .Judecătoriile” mizerabile şi judecătorii reprezintă societatea şi ceilalţi oameni. Neştiind ce culpă trebuie să-şi asume. imaginea realităţii. prin modul de viaţă obişnuit în faţa unui proces de viaţă şi prin modul de viaţă insolit în faţa unui proces . dincolo de logica firească a umanului... . spuse preotul. În birourile judecătoreşti se produce însă un paradox: învinuiţii (acuzaţii) se sufocă. nu şi terminologic. Astfel.Judecătoria“ propriu-zisă. Chiar textul romanului tematizează distincţia a două lumi contradictorii prin actul vorbirii. şi li se face rău în . . ca efect al prezenţei ei explicite sau deduse în toate aspectele societăţii. Situarea lui nu este întîmplătoare.Sentinţa”. iar ceilalţi sunt judecători.analizează” faptele şi ne . aflat în podul unei clădiri. simbolizată de noaptea în care e asasinat K. iar funcţionarii acestei instituţii au ameţeli dincolo de pereţii ei. este omul care nu vrea să fie judecat de ceilalţi.. ..Culpa”. . privirea îi este îndreptată nu înainte.. atestate în limbajul lui Kafka. Din tribunale şi săli de şedinţe nu se poate ieşi decît prin moarte. şi să efectuăm o interpretare ştiinţifică a vocabularului şi lexicului juridic. început sugerat în roman prin dimineaţa zilei de naştere a lui K. Fiecare dintre noi e un acuzat.Acuzarea”. precum: . dar în aceeaşi măsură devine un element emblematic pentru existenţialismul romanului. spre trăirile ce se consumă în continuare. Temele de bază ale romanului “Procesul” pătrund în textura romanului printr-un înveliş de coloratură terminologică.Judecata”.. nu există şi nu va exista niciodată. De aceea justiţia e peste tot. K.. În faţa legii -.. în fiecare clădire: oriunde ne-am afla.Procedura”.dreptăţii” într-o lume în care ea n-a existat. care vrea să clarifice o dată şi pentru totdeauna datele procesului său şi să dovedească tuturor nevinovăţia sa. ci.. un artificiu compoziţional care conferă coeziune întregului.Aparţin deci justiţiei.judecător” care ne . Romanul “Procesul” ne înfăţişează istoria execuţiei unui condamnat. ne . dar totodată îi dădea mai multă siguranţă. iar sfîrşitul Procesului e moartea acuzatului... împlineşte 30 de ani. . .. lipseşte vina şi este prezent doar vinovatul fără vină. există un .Procesul”.legea“. Ea te primeşte cînd vii şi te lasă cînd pleci. K. aşa cum a perceput-o el.. modalităţile de intruziune a realităţii onirice. Cuvîntul-cheie al romanului este .. Colonia penitenciară..trebuie citit ca un proces de culpabilizare indus eroului şi ca un proces de ambiguizare a imaginii oferite de evidenţa şi subsidiarul scrierii. în “Procesul este” vorba de o literatură întreţesută cu „materie” de specialitate. . cei ce ne înconjoară zi de zi. şi în care împlineşte 31 de ani. semnificaţia fiind aceea de a surprinde justiţia deasupra lumii fenomenale şi a fiinţelor pe care le judecă. Josef K. omul în căutarea . printr-o oglindă retrovizoare. Ca teme secundare atestăm relaţiile dintre genuri.. care operează cu supoziţia vinei: ..

Putem spune. În plus. (Vezi tabelul nr.“ .confirmarea sentinţei“ (10). Cuvîntul . .. Dar .“ procesul“ (3 repetări) îşi fac apariţia în mod frecvent cu o mare forţă de sugestie.supraveghetor“ (repetat de 31 ori).. precum: .. . ca . adeverirea sentinţei (2. Însă terminologii şi terminografii.die Gerichtsverhandlung = dezbatere la tribunal. carcasa juridică a „dosarului” nu este pusă oficial la dispoziţia opiniei publice. Şi .. aşa cum apar ele în jurisprudenţă.Arestarea“ (3). în loc de“ . nici măcar acuzatul nu le ştie pe toate.fără vină“. se desfăşoară în plină de-semantizare.. 1060) 7.executarea sentinţei“ (11) e prezentă într-un mod demonstrabil în roman... utilizează noţiuni echivoce. Sub lumina .proces penal” etc. 849) 3.Unschuld“ .Schuld“ .die Schuld = vină. conştient de propria-i vină“. Lipsesc însă alte părţi componente..Delictul“ (1). la un proces judiciar (2. 1074.. p.1) Atestăm circa treisprezece cuvinte (verbe. precum . p.culpa“ (2) şi . forme participiale). prezentîndu-se scenic într-o serie de întîmplări relatate. Altele. 1040) 5. . în concluzie. p..arestat“. având prefixul de origine germană . cu toate că o mare varietate de termeni juridici îşi găsesc aplicarea în roman şi rezonează în conştiinţa lui Josef K.Arestarea“ e constatată ca o situaţie care se epuizează.nevinovăţie.. 1021) Multe norme judiciare în roman deviază faţă de „instrumentarul” pe care l-am prezentat mai sus. ... Doar ..vina“ este întrebuinţat în diferite forme compuse.Beamte ..die Verteidigung = pledoarie în apărare (2..funcţionar“ (8 repetări)..die Verhaftung = arestare. p. p... .juridic. judecată (2. 391) 8.prins“..schuldbewußt“ .ver-“ (în calitate de prefix neseparabil).die Anklage = acuzare. p. 1036) 2.. p. ci şi cu limbajul de specialitate. 1038) 4. utilizînd terminologia lui Kafka din romanul “Procesul”l (Original: Variantă germană) (1): 1. . ..Wächter . deţinere (2. (Vezi tabelul nr.Aufseher“ .a aresta“ (în formă substantivală sau participială cu aceeaşi rădăcină) este repetat de 20 de ori în primul capitol.der Urteilsspruch = pronunţarea sentinţei. pe care Kafka o utilizează iscusit în roman: prin acest prefix ceva este „împins” de la locul său original sau natural spre un alt loc. 1021) 9. .pledoaria în apărare“ (6) nu apare ca o apărare adevărată şi este întreruptă de către K. traducătorii şi lingviştii uzează de o perspectivă mai „înaltă” asupra lucrurilor receptate: ei operează nu ..schuldlos“ . inculpare (2. . Curtea de Judecată la Kafka este secretă.cererea de revizuire“ (9) şi . exasperat de ineficienţa avocatului Hudl. Să enumerăm elementele care compun o secvenţă obişnuită a unui proces de judecată.pronunţarea verdictului“ (8) rămîn sub semnul întrebării şi pot fi percepute de cititor prin aluzii.die Revision = cerere de revizuire (2. substantive. contravenţie (2.. precum: . audiere (2. Procesul lui Kafka este departe de jurisprudenţa normală.. deoarece . .acuzarea“ (5). 52) 6. La început suferinţa lui K.spuneam şi mai devreme .verhaftet . la rîndul său. care..Bestätigung des Urteils = confirmarea.Vollstreckung des Urteils = executarea. culpă.ver-“ în limba germană are o importantă semnificaţie.2) Doar verbul ..doar“ cu artisticul...“ Şi substantivele . procedurile magistraţilor sunt absconse. p. p.dezbaterea judiciară“ (7).“ Prozeß .gefangen . 782) 10. p. Prefixul .spăsit...stat de drept”...verhaften” . . că labirintul Legii din “Procesul” este închis ermetic pentru om.. 161.... cu care începe Procesul.paznic“ (repetat de 28 ori).. verdict (2.das Vergehen = delict.. era redată prin diateza pasivă şi era consolidată în mod adecvat prin utilizarea cuvîntului . îndeplinirea sentinţei (2...în “Procesul” lui Kafka nu este vorba de veritabile norme şi proceduri juridice. inocenţă“... p.dezbatere judiciară principală”. 1021) 11.das Verhör = interogatoriu.. faptă.

ca sa nu-si loveasca testele. Pe K.cu toţii alcătuiesc o comunitate demonizată. caci. . eroul se intoarce in camera sa. cit se poate mai feluriti. Fara a iesi din perplexitate. fara sa-ti dai seama. pentru ca sa nu-i incurce cu nimic in desfasurarea activitatii sale profesionale. Frazeologia personajelor lui Kafka şi limbajul autorului este. pe care si le pusesera intre cap si plafon. Ei il anunta ca este arestat. aservită justiţiei sau sistemului funcţionăresc. iar incepind cu a doua zi isi continua viata normala de prim-procurist la o mare banca. si unde spectatorii nu puteau sa stea decit incovoiati. sperase ca primul interogatoriu va fi si ultimul. se pomeni intr-o dimineata arestat”. ii spune judecatorul. il calomniase pesemne cineva. […] Multi dintre ei isi adusesera perne. cititorul ia act de faptul ca un strain ii spune protagonistului cartii ca este arestat. critici literari sau oameni de teatru. etimologia. realizeaza ca birourile tribunalului se afla in podul unei cladiri cu apartamente si camere de inchiriat. K. inconjurata. de avantajul pe care un interogatoriu il reprezinta oricand pentru un arestat. s-ar fi crezut la o intrunire politica de cartier.” De asemenea si imbracamintea celor prezenti il deruta: “Cei mai multi dintre ei erau imbracati in negru si purtau redingote lungi.Vreau numai sa-ti atrag atentia. de asemenea ramase frapat de cele vazute: “K. să-i sistematizeze potrivit anumitor criterii (frecvenţa utilizării. doi paznici ii mincau micul dejun. cu cefele si spinarile lipite de plafon. este trimis – fara explicatie – sa caute tribunalul. implineste 30 de ani. daca n-ar fi fost ea. cu doua ferestre. K. Asadar. Aflarea justitiei intr-o asemenea cladire ii dadea lui K. si mai mult dezgust fata de ea. aşadar. care le atirnau lalii pe corp.Banda de golani! Striga el. unde. la mica distanta de tavan. fara sa fi facut nimic rau. dar cu toate acestea poate sa mearga liber la servici. al supozitiei extinse la toate nivelurile. fiindca judecatorii i-au spus ca doar si-a complicat si mai mult situatia. Dupa ce gasi camera in care urma sa fie interogat. cind sosise. il ridica si ii cere lucrurile pe motiv ca la magazine n-ar fi in siguranta. crezu ca nimerise la o intrunire publica. rase. umpleau o incapere nu prea mare. apartenenţa unei părţi de vorbire sau ordinea alfabetică). de ceremonie. nelipsind nici categoria executorilor intermediari . va daruiesc toate interogatoriile!” Judecatorii stabilisera cu el ca interogatoriile vor avea loc duminicile. spre surprinderea lui. unde urma sa i se ia intr-o duminica primul interogatoriu. Batand la toate usile si intrebind la intamplare de tamplarul Lanz. de-o galerie intesata si ea de lume. In urmatoarea duminica. investigat nu doar de scriitori. ca astazi te-ai pagubit singur. K. Josef K.rece şi palidă a Legii oamenii devin acuzatori şi acuzaţi. Aspectul acestei cladiri era deplorabil. numai imbracamintea aceasta il deruta. Actiunea incepe si se dezvolta sub semnul indoielii. totusi in urma interogarii fusese dezamagit. Prima fraza din roman consemneaza un amanunt care socheaza prin continutul sau nefiresc si prin lipsa de precizie si cauzalitate: “Pe Josef K. privind spre usa. Arestul are loc exact in dimineata in care Josef K. aflase spre .” Desi K. avind un aspect saracacios si mizerabil. dar totodata ii dadea mai multa siguranta. si ca el nu realizase ce sansa a ratat: “. ci şi de terminologi. O multime de oameni. a căror sarcină este să identifice termenii juridici. imediat este dus in salon.

aceasta il duce la un vechi prieten de-al sau. doar era o taraganare la nesfirsit. si se decide sa-i dea un mic sfat. altminteri. cit si prin cu modul de a desfasura un proces. incepe sa se dezechilibreze. renunta la serviciile avocatului Huld. cu toate avantajele pe care. incit fusese nevoit sa fie scos afara de doi functionari ai judecatii. din cauza asta aerul devine greu si apasator. Acesta ii spune ca cunoaste un pictor – Titorelli – care l-ar putea ajuta. avea un unchi – Albert K. Iata o mica descriere a atmosferei care predomina in birourile “Judecatoriei”: “Soarele arde grozav de tare si birnele acoperisului sint inchise. cerindu-i explicatii: cum de a putut el sa le faca una ca asta. In scurt timp de la angajarea acestui avocat. Atunci avusese ocazia sa-l intilneasca pe proprietarul camerii in care se faceau interogarile si fiind invitat de acesta sa urce in podul cladirii. Aceasta il buimaceste pe K. un industrias. Uneori. observa starea prosta in care se alfa K. Titorelli i-a explicat in ce consta fiecare tip de achitare.” Josef K. Acest . la interogatoriu. K. Aflindu-se la pictor. pina la urma i se facuse rau din cauza aerului inchis si atmosferei sufocante. spunind ca inainte de-al fi angajat totul mergea bine. Dupa o mica discutie cu “Fantoma de la tara”. K. la servici nu se mai poate concentra asupra sarcinilor sale. cum a putut sa pateze numele familiei. iar procesul practic nici nu-i afecta viata. sedintele mai mari – si asta se intimpla destul de des – aerul devine aproape irespirabil.surprinderea sa ca nu va mai avea loc un nou interogatoriu. iar functionarilor acestei institutii li se face rau in afara ei. tocmai el – care era mindria neamului lor (deoarece ajunsese la postul de prim-procurist la o mare banca). Toate aceste esecuri.. le-ar putea avea. Si daca te mai gindesti ca aproape toti locatarii vin sa-si intinta rufele aici – doar nu poti sa le interzici asta cu desavirsire – atunci n-o sa te mai miri ca ti s-a facut rau. in zilele cind au loc.Nu stiati ca tribunalul are birouri aici? Aproape in fiecare pod exista birouri ale tribunalului. incepusera lor a li se face rau de aerul curat pe care il inspirau. Acest pictor este angajat la tribunal. acolo unde erau biruorile judecatii.care aflind despre procesul lui Josef. aflase ca sunt trei tipuri de achitari cu procesul sau: achitarea reala. este evident ca avem in fata un proces neobisnuit. el incepand sa realizeze ca lumea intreaga este o farsa justitiara. el la servici este in continuare absent si fiind presat de concurenta unui coleg-rival. K. Astfel K. Nu prea e un loc potrivit pentru birouri. devine din ce in ce mai dezechilibrat. K. proces. Nici una din aceste achitari nu-l scuteau pe K. le da pe spinarea avocatului. Ajuns la pictor. ramasese din nou dezgustat de cele vazute. ba chiar mai mult. iar pe de alta parte avem o institutie de Judecata absolut diferita de cea normala. care fiind bolnav isi primea toti clientii acasa. K. Dar din pacate problemele sale nu se imbunatatesc. cind a vrut sa iasa pe o alta usa care-i propusese pictorul. el pictind tablouri pentru judecatori. a venit cu o falca in cer si alta in pamint in biroul lui K. clientii sunt nemultumiti de modul in care sunt tratati. fiindca pe de o parte lipseste motivul invinuirii. si deci i-ar putea fi de folos. Deci se produce un paradox: invinuitiii se sufoca si li se face rau in “Judecatoria” propriu-zisa.. Unul dintre clientii sai. care ajunsi la scarile care faceau legatura dintre ultimul etaj si pod. de ce n-ar exista si aici?” In urma celor spuse. caruia el ii mai spunea si “Fantoma de la tara” . avocatul Huld. achitarea aparenta si taraganare la nesfirsit. atit prin amplasarea sa “aproape in fiecare pod” si cu judecatori neobisnuiti. De aceasta meserie se ocupa tocmai si tatal sau. De aici si replica pictorului Titorelii: “. care locuia intr-o alta cladire decit cea in care fusese K. fusese frapat de ceea ce vazuse: birourile tribunalului.

La ora in care trebuia ca cei doi sa se intilneasca – in catedrala – italianul nu venise. in fata acestuia nu apar piedici pur si simplu. Omul kafkian abia vine la Lege. De fapt. El se mai apleaca amabil ca sa-i asculte si ultima intrebare. fapt care-l face superior omului comun. E neindoielnic faptul ca e pus in slujba de Lege. si o incui. Usile inchise nu se vor deschide vreodata: dimpotriva. Eroii nu vor izbuti nicidecum sa miste vreun moment. nelipsind nici categoria executorilor intermediari. pe de alta parte. Paznicul ii spune omului venit de la tara ca nu-l poate lasa sa intre in interior in clipa in care a sosit Omul nici nu banuia ca accesul la Lege nu este ingaduit tuturor. nefortindu-le. de fapt. asadar cu Paznicul. Ceturile zadarniciei se fac din ce in ce mai dese.proces s-a dovedit a fi la nesfirsit. ci numai drumul pe care trebuie sa-l faca la nesfirsit. acum plec. vreo etapa a lui. salvatoare: nici el nu cunoaste interiorul Legii. deci. nu usi ca atare.” Urmeaza o analiza scupuloasa a insesi insusirilor morale ale paznicului. caci poarta asta era facuta numai pentru tine. exponent al neroziei: el declara ca este puternic si aceasta demonstreaza ingimfarea si nerozia. o alta etapa in procesul de culpabilizare a protagonistului. n-avea dreptul sa intre aici. in fond. dupa vizita facuta pictorului. sa astepte clipa favorabila. El are doar inceput. luminile se imputineaza si ele progresiv. constientizate. Preotul ii spune lui Josef ca Scripturile care preced Legea spun ca are de a face. . Ceea ce reuseste sa vada e o lumina slaba. ci o organizare sistematica a intrarilor sub forma de labirint. ci un sistem de obstacole. Localul judecatoriei in Procesul ramine vesnicul labirint dedalic de nepatruns. ci in relatia justitie-acuzat. fatalmente. toti insa constituind un aparat demonizat aservit justitiei sau sistemului functionaresc. Le banuieste cu o siguranta de neclintit. apare – atat personajului. rabdator fata de straduintele omului si ingaduitor cu blestemele omului adresate cruzimii destinului. K. Sub lumina rece si palida a Legii oamenii se transforma in acuzatori si acuzati. se inchid si mai tare in taina. el este slujitorul ei. orice hotarire luinduse dupa principiul: “vina e intotdeauna mai presus de orice indoiala”. dar il supune la sumare interogatorii despre bastina lui si despre multe alte lucruri. Aceasta secventa este. orizontul ocult care incetoseaza sensurile si le fac imperceptibile. Actul initiatic este pus. raspunse Paznicul vazind ca omul se sfirseste din viata. dar paznicul este de neinduplecat. intrucit clericul nu este un intermediar in relatia uman-divin. Comentariul preotului ia o trasatura neasteptata cind spune ca nerozia paznicului e. “Misterul” e de nepatruns. insa. care razbate din interior prin crapaturile portilor Legii. binevoitor. El nici nu cunoaste impactul cu ele. el este neoficial si. Procesul dezvolta in linii narative ceva mai ramificate parabola pe care i-o relateaza preotul lui Josef K. nedeschizindu-le. Necesitatea inchide omul kafkian in cercul ei strimt. Intalnirea dintre K. preotul inchisorii. si preot. “Nimeni in afara de tine. intr-un domeniu intangibil. incit a te indoi de demnitatea paznicului in fata Legii configureaza de acum o ierarhie. dupa citevai zile primeste de la directorul bancii o insarcinare: sa il insoteasca pe un oaspete din italia in catedrala orasului. recurgind la incercari de a-l mitui. caci sala judecatoriei se transforma intr-un dincolo transcedental. Vina apare ca ceva indiscutabil care trebuie ispasita. E pivotul vizibil al tragismului kafkian.. iar sfirsitul sau se numeste moarte propriuzisa a acuzatului. cat si lectorului – si mai derutanta. apartine Ei. pe cita vreme paznicul se afla de mai multa vreme acolo. Omul ramine sa astepte ani in sir. Paznicul il lasa. sub semnul esecului. Dupa atitea sfortari omul de la tara e cuprins de curiozitate sa afle de ce nimeni dintre ceilalti oameni doritori de a cunoaste Legea nu s-a apropiat de poarta si n-a cerut sa intre. In schimb venise cu totul surprinzator un preot. in spatele caruia exista acest sistem de obstacole. Singura realitate psihica e aceea a vinii asumate. intr-un lucru in sine kafkian. fiind zadarnic apriori. Le prevede si le presimte.

Ca un caine! spuse el. Pe oricine l-am considera inferior si inselat. in timp ce paznicul. ii trec pe deasupra capului cutitul. Finalul romanului infatiseaza o scena oarecum previzibila.mai apoi el nici nu vrea sa-l inspaiminte pe om. paznicul ramine un slujitor al Legii si se cade a fi scos de sub judecata omeneasca. Fraza care incheie cartea echivaleaza cu paroxismul sugestionarii: “. nu se alege cu nici un cistig de cunoastere. care converg spre o pedeapsa in aceeasi linie. daca se tine seama de elementele absurde din cuprinsul cartii. si il injunghie. schimbind formule de politete si asigurandu-se ca Josef K. In afara orasului. Acest lucru nu se petrece in fapt decat dupa ce cei doi il asaza tacticos pe o piatra. intr-o cariera de piatra. dar ceea ce se intimpla ramane in el pina la sfirsit inexplicabil. si era ca si cum rusinea ar fi trebuit sa-i supravietuiasca. Evident. inlauntru. un lucru este cert (singura certitudine existenta la Kafka) intreaga Lumina a legii ramine un mister. Il vede pe disperatul care se arunca in gol de la o fereastra. . iar omorul lui este in seara cind implineste 31 de ani. Preotul mediteaza acum asupra situatiei: omul a vazut totusi o lumina dinlauntru. a fost in dimineata cind a implinit 30 de ani. stind cu spatele spre poarta. Ceea ce este surprinzator este ca arestul lui K. paznicul nu cunoaste interiorul Legii. Doi necunoscuti il scot de Josef K. Ceea ce socheaza este suma detaliilor care o compun si care nu ofera deznodamantului cheia potrivita epicului. exista niste paznici cumpliti.” Romanul lui Kafka ramane cit mai aproape de viata cotidiana si de verosimil. Oricum. caci stie ca acolo.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful