P. 1
Procesul de Franz Kafka Referat 10323 Www.referate10.Ro

Procesul de Franz Kafka Referat 10323 Www.referate10.Ro

|Views: 177|Likes:
Published by Bogdan-Stefan Lupu
Procesul
Procesul

More info:

Categories:Types, School Work
Published by: Bogdan-Stefan Lupu on Jun 27, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

04/23/2014

pdf

text

original

PROCESUL DE FRANZ KAFKA

Romanul `Procesul' prezinta povestea unui functionar, pe nume Josef K., judecat timp de un an, fara sa stie de ce, apoi este condamnat la moarte prin injunghiere. Sensul romanului este precizat intr-o parabola, pe care preotul i-o spune lui Josef, cu putin timp inainte de moarte. `La poarta Legii, dinaintea careia sta un paznic, vine un om de la tara, dar care este oprit sa intre in clipa aceea. Omul incearca toata viata sa patrunda dincolo de usa inchisa, apeland la bunavointa paznicului sau incercand sa-l cumpere cu daruri; rabdarea nu-i foloseste la nimic, iar cand viata omului s-a sfarsit, paznicul ii spune: `Nimeni in afara de tine, n-avea dreptul sa intre aici, caci poarta asta era facuta numai pentru tine; acum plec si o incui.` Asadar omul este liber; el ar fi putut sa aleaga: ar fi putut sa forteze usa inchisa sau ar fi putut sa plece; Prefera insa sa astepte, iar asteptarea ii anuleaza libertatea, il pune in aceeasi situatie cu paznicul - constrans sa stea in fata usii inchise.

Descrie un an din viata lui Josef K, mai exact intre 30 si 31 de ani, care se trezeste arestat… oarecum la domiciliu in chiar dimineata zilei sale de nastere. Nu ar fi nimic iesit din comun pana aici. Totusi, cei doi ,,agenti” care il intampina in acea dimineata nu spun ce autoritate a emis ,,mandatul de arestare” si nici care este motivul pentru care este arestat, lucru pe care nu il vom afla oricum pana la sfarsitul romanului. Ceea ce este surprinzator este ca protagonistul, desi revoltat la inceput, accepta intr-un final aceasta situatie. Motivul pentru care aceasta carte poate parea mai putin captivanta, este viziunea cel putin pesimista asupra ,,justitiei”, viziune care totusi s-ar potrivi intr-o anumita masura cu justitia de astazi. De exemplu, K.,asa cum este numit de cele mai multe ori pe parcursul romanului este chemat pentru primul interogatoriu intr-o casa obisnuita, dintr-un cartier marginas; nu i se spun nici macar ora la care trebuie sa se prezinte si nici locul exact din cladirea de 5 etaje; astfel ca se plimba o ora si 5 min pana cand gaseste asa-zisa sala de judecata, unde i se reproseaza ca a intarziat si de unde pleaca cel putin la fel de confuz cum a venit. Un alt exemplu este descrierea camerelor, a catedralei, toul este inchis, intunecat, aproape infricosator, sugerand ca nu exista cale de scapare din mana justitiei, care pana la urma chiar este oarba; totul in timp ce K. se comporta de parca nu stie pe ce lume este. Actiunea romanului nu prea poate fi povestita- K incearca sa isi rezolve cazul desi nu pare a sti exact ce trebuie sa faca, si pe parcursul celor 16 capitole (in unele versiuni) strange diverse informatii, nu toate la fel de relevante, si are anumite dispute si intalniri cu diverse personaje care includ o prostituata, un pictor, o proprietareasa dubioasa, un avocat care nu este interesat de castigarea proceselor, si lista poate continua. Anul acesta din viata lui K. este o ,,harababura”; si in aceasta harababura cititorul ajunge in situatia de a cauta mereu printre randuri o explicatie, adevarul poate. Cautarea ,,adevarului” insa il distruge pe protagonist si poate de aceea reactioneaza in felul in care o face in incheierea romanului. O fraza memorabila si o incheiere socanta as putea spune, care cred ca ii va face pe multi sa se intrebe daca nu exista posibilitatea ca totul sa nu fi fost decat un vis…

“Procesul” este o carte despre o lume din care lipseşte certitudinea. Acţiunea începe şi se dezvoltă sub semnul îndoielii, al supoziţiei extinse la toate nivelurile. Aşa precum de multe ori se întîmplă şi în cadrul unui proces judiciar. Titlul este un prim indiciu în interpretarea alegorică a conţinutului: el

început sugerat în roman prin dimineaţa zilei de naştere a lui K. K.dreptăţii” într-o lume în care ea n-a existat. omul în căutarea . spuse preotul.. Ca teme secundare atestăm relaţiile dintre genuri. privirea îi este îndreptată nu înainte.Procesul”. nu suportă aerul curat pe care-l inspiră.. în “Procesul este” vorba de o literatură întreţesută cu „materie” de specialitate. şi să efectuăm o interpretare ştiinţifică a vocabularului şi lexicului juridic. care împlineşte 30 de ani. şi li se face rău în . Colonia penitenciară. atestate în limbajul lui Kafka.Legea”. aşa cum a perceput-o el. .. Romanul “Procesul” ne înfăţişează istoria execuţiei unui condamnat. cei ce ne înconjoară zi de zi. Procesul începe o dată cu naşterea fiecărui individ.legea“. nu există şi nu va exista niciodată.. pentru a nu-i periclita într-un fel sau altul desfăşurarea activităţii profesionale... Totul este subsumat absurdului guvernat de o lege. Situarea lui nu este întîmplătoare. Fiecare dintre noi e un acuzat. iar moartea i se întîmplă eroului fiindcă aşa a hotărît justiţia.“ Pedeapsa survine ca farsă. Opera lui Kafka a fost cercetată pînă în prezent doar din punct de vedere literar şi artistic. În birourile judecătoreşti se produce însă un paradox: învinuiţii (acuzaţii) se sufocă. iar sfîrşitul Procesului e moartea acuzatului. Temele de bază ale romanului “Procesul” pătrund în textura romanului printr-un înveliş de coloratură terminologică. . Modalitatea de aplicare a acestei legi este tribunalul. Procesul cunoaşterii la Kafka e ca şi cum inversat.. după cum nu se poate sustrage mersului fatal al lucrurilor.. semnificaţia fiind aceea de a surprinde justiţia deasupra lumii fenomenale şi a fiinţelor pe care le judecă. problematica de identitate a personajului principal.Arestarea”. . În faţa legii -. spre trăirile ce se consumă în continuare. ne .. La fel ca în nuvelele anterioare ale lui Kafka .. cuvînt care devine obsedant în conştiinţa eroului. Lipsa de vină pare un laitmotiv. . prin modul de viaţă obişnuit în faţa unui proces de viaţă şi prin modul de viaţă insolit în faţa unui proces .învinovăţeşte” de ceva ce înşişi magistraţii nu ştiu. iar ceilalţi sunt judecători.. Cuvîntul-cheie al romanului este . . Chiar textul romanului tematizează distincţia a două lumi contradictorii prin actul vorbirii. nu şi terminologic. şi în care împlineşte 31 de ani.Culpa”. Aspectul clădirii în care se aflau birourile tribunalului. înapoi spre sensurile pierdute. . modalităţile de intruziune a realităţii onirice.. Neştiind ce culpă trebuie să-şi asume. ci. un artificiu compoziţional care conferă coeziune întregului. în fiecare clădire: oriunde ne-am afla. Ea te primeşte cînd vii şi te lasă cînd pleci. dar în aceeaşi măsură devine un element emblematic pentru existenţialismul romanului. unde urma să i se ia primul interogatoriu. Kafka ne prezintă imaginea vieţii. Astfel.Acuzarea”. Judecătorii stabiliseră cu el că interogatoriile vor avea loc doar duminicile.. .Procedura”. De aceea justiţia e peste tot.judecă” acţiunile. Chiar şi preoţimea face parte integrantă din supra-realitatea justiţiei. Ce-aş mai putea să vreau de la tine? Justiţia nu vrea nimic de la tine. printr-o oglindă retrovizoare. aflat în podul unei clădiri. dar totodată îi dădea mai multă siguranţă. .analizează” faptele şi ne .Sentinţa.. Arestul are loc exact în dimineaţa în care Josef K. imaginea realităţii. este trimis – fără explicaţie – să caute tribunalul.Judecata”. . Josef K.. nu se poate apăra.. un şi mai mare dezgust faţă de ea. Prin romanul “Procesul”l. iar funcţionarii acestei instituţii au ameţeli dincolo de pereţii ei. . împlineşte 30 de ani. care operează cu supoziţia vinei: .. Din tribunale şi săli de şedinţe nu se poate ieşi decît prin moarte...Legea” reprezintă dreptatea pe care fiecare din noi dorim s-o avem.. K. există un . aflarea justiţiei într-o asemenea clădire îi crea lui K.Judecătoriile” mizerabile şi judecătorii reprezintă societatea şi ceilalţi oameni. precum: . este omul care nu vrea să fie judecat de ceilalţi.judecător” care ne .Judecătoria“ propriu-zisă. lipseşte vina şi este prezent doar vinovatul fără vină.. dincolo de logica firească a umanului. Noi ne propunem să realizăm o investigaţie a noţiunilor generale juridice. Chiar din start cititorul ia act de faptul că protagonistul romanului este arestat. simbolizată de noaptea în care e asasinat K.trebuie citit ca un proces de culpabilizare indus eroului şi ca un proces de ambiguizare a imaginii oferite de evidenţa şi subsidiarul scrierii.Sentinţa”. care vrea să clarifice o dată şi pentru totdeauna datele procesului său şi să dovedească tuturor nevinovăţia sa.Aparţin deci justiţiei. ca efect al prezenţei ei explicite sau deduse în toate aspectele societăţii.

. 1021) Multe norme judiciare în roman deviază faţă de „instrumentarul” pe care l-am prezentat mai sus.Beamte . p.Delictul“ (1). pe care Kafka o utilizează iscusit în roman: prin acest prefix ceva este „împins” de la locul său original sau natural spre un alt loc. aşa cum apar ele în jurisprudenţă.acuzarea“ (5). p. la rîndul său.die Schuld = vină. prezentîndu-se scenic într-o serie de întîmplări relatate. forme participiale).Vollstreckung des Urteils = executarea.arestat“.. traducătorii şi lingviştii uzează de o perspectivă mai „înaltă” asupra lucrurilor receptate: ei operează nu .Schuld“ . că labirintul Legii din “Procesul” este închis ermetic pentru om. .fără vină“. culpă.die Anklage = acuzare. 1021) 9. 1036) 2.doar“ cu artisticul. ..spuneam şi mai devreme . conştient de propria-i vină“. p..verhaften” .. deţinere (2. cu toate că o mare varietate de termeni juridici îşi găsesc aplicarea în roman şi rezonează în conştiinţa lui Josef K..executarea sentinţei“ (11) e prezentă într-un mod demonstrabil în roman.funcţionar“ (8 repetări).der Urteilsspruch = pronunţarea sentinţei.confirmarea sentinţei“ (10). Sub lumina .die Verteidigung = pledoarie în apărare (2.dezbaterea judiciară“ (7).. .“ Prozeß . p..nevinovăţie.das Vergehen = delict.în “Procesul” lui Kafka nu este vorba de veritabile norme şi proceduri juridice. Să enumerăm elementele care compun o secvenţă obişnuită a unui proces de judecată..dezbatere judiciară principală”.“ Şi substantivele . (Vezi tabelul nr... la un proces judiciar (2. faptă.. se desfăşoară în plină de-semantizare. 1021) 11.. . utilizînd terminologia lui Kafka din romanul “Procesul”l (Original: Variantă germană) (1): 1. verdict (2. Cuvîntul .gefangen . ci şi cu limbajul de specialitate. Procesul lui Kafka este departe de jurisprudenţa normală.. 52) 6. contravenţie (2.das Verhör = interogatoriu.1) Atestăm circa treisprezece cuvinte (verbe. Doar . procedurile magistraţilor sunt absconse. p.paznic“ (repetat de 28 ori).pledoaria în apărare“ (6) nu apare ca o apărare adevărată şi este întreruptă de către K. La început suferinţa lui K.... în concluzie.Wächter .ver-“ (în calitate de prefix neseparabil). nici măcar acuzatul nu le ştie pe toate. 1060) 7.. . Lipsesc însă alte părţi componente.die Verhaftung = arestare. inculpare (2.. în loc de“ .Unschuld“ .. p.. ca .culpa“ (2) şi .Arestarea“ (3). 849) 3.. care. precum: .. 1038) 4. 1040) 5. p.. Dar .schuldbewußt“ . . Însă terminologii şi terminografii. judecată (2. exasperat de ineficienţa avocatului Hudl..stat de drept”. având prefixul de origine germană ... utilizează noţiuni echivoce. 1074. Prefixul . p..die Gerichtsverhandlung = dezbatere la tribunal. . . adeverirea sentinţei (2.a aresta“ (în formă substantivală sau participială cu aceeaşi rădăcină) este repetat de 20 de ori în primul capitol.spăsit..prins“. deoarece . Altele. îndeplinirea sentinţei (2.. Şi . .cererea de revizuire“ (9) şi .. . carcasa juridică a „dosarului” nu este pusă oficial la dispoziţia opiniei publice...“ procesul“ (3 repetări) îşi fac apariţia în mod frecvent cu o mare forţă de sugestie. p. p... inocenţă“.“ .juridic.verhaftet .ver-“ în limba germană are o importantă semnificaţie. Curtea de Judecată la Kafka este secretă.Bestätigung des Urteils = confirmarea.supraveghetor“ (repetat de 31 ori).. 161.. Putem spune.die Revision = cerere de revizuire (2.pronunţarea verdictului“ (8) rămîn sub semnul întrebării şi pot fi percepute de cititor prin aluzii. .vina“ este întrebuinţat în diferite forme compuse. p. audiere (2... precum: .. 782) 10. precum . era redată prin diateza pasivă şi era consolidată în mod adecvat prin utilizarea cuvîntului .Arestarea“ e constatată ca o situaţie care se epuizează.Aufseher“ ... În plus.2) Doar verbul . 391) 8. (Vezi tabelul nr... cu care începe Procesul.proces penal” etc. substantive.schuldlos“ .

si mai mult dezgust fata de ea. la mica distanta de tavan.rece şi palidă a Legii oamenii devin acuzatori şi acuzaţi. Frazeologia personajelor lui Kafka şi limbajul autorului este. si unde spectatorii nu puteau sa stea decit incovoiati. totusi in urma interogarii fusese dezamagit. fara sa-ti dai seama. imediat este dus in salon. Pe K. nelipsind nici categoria executorilor intermediari . daca n-ar fi fost ea. K. Dupa ce gasi camera in care urma sa fie interogat. pe care si le pusesera intre cap si plafon. rase. se pomeni intr-o dimineata arestat”. K. pentru ca sa nu-i incurce cu nimic in desfasurarea activitatii sale profesionale. Aspectul acestei cladiri era deplorabil. unde urma sa i se ia intr-o duminica primul interogatoriu. numai imbracamintea aceasta il deruta. privind spre usa. caci. etimologia. critici literari sau oameni de teatru. avind un aspect saracacios si mizerabil. să-i sistematizeze potrivit anumitor criterii (frecvenţa utilizării. al supozitiei extinse la toate nivelurile. ii spune judecatorul. cit se poate mai feluriti. este trimis – fara explicatie – sa caute tribunalul. fiindca judecatorii i-au spus ca doar si-a complicat si mai mult situatia. il ridica si ii cere lucrurile pe motiv ca la magazine n-ar fi in siguranta. cu doua ferestre. investigat nu doar de scriitori. apartenenţa unei părţi de vorbire sau ordinea alfabetică). ca sa nu-si loveasca testele. iar incepind cu a doua zi isi continua viata normala de prim-procurist la o mare banca. implineste 30 de ani. Batand la toate usile si intrebind la intamplare de tamplarul Lanz. a căror sarcină este să identifice termenii juridici. de avantajul pe care un interogatoriu il reprezinta oricand pentru un arestat. s-ar fi crezut la o intrunire politica de cartier. unde. O multime de oameni. Prima fraza din roman consemneaza un amanunt care socheaza prin continutul sau nefiresc si prin lipsa de precizie si cauzalitate: “Pe Josef K. de-o galerie intesata si ea de lume. eroul se intoarce in camera sa. Fara a iesi din perplexitate. doi paznici ii mincau micul dejun. inconjurata. Actiunea incepe si se dezvolta sub semnul indoielii. […] Multi dintre ei isi adusesera perne. si ca el nu realizase ce sansa a ratat: “. umpleau o incapere nu prea mare. il calomniase pesemne cineva. . Josef K. cind sosise. va daruiesc toate interogatoriile!” Judecatorii stabilisera cu el ca interogatoriile vor avea loc duminicile. spre surprinderea lui. Arestul are loc exact in dimineata in care Josef K. ci şi de terminologi. fara sa fi facut nimic rau. de asemenea ramase frapat de cele vazute: “K. K.” Desi K. aservită justiţiei sau sistemului funcţionăresc. crezu ca nimerise la o intrunire publica.Vreau numai sa-ti atrag atentia. Ei il anunta ca este arestat. cititorul ia act de faptul ca un strain ii spune protagonistului cartii ca este arestat. dar totodata ii dadea mai multa siguranta. ca astazi te-ai pagubit singur.cu toţii alcătuiesc o comunitate demonizată. Asadar. Aflarea justitiei intr-o asemenea cladire ii dadea lui K. aşadar.” De asemenea si imbracamintea celor prezenti il deruta: “Cei mai multi dintre ei erau imbracati in negru si purtau redingote lungi. de ceremonie. care le atirnau lalii pe corp. aflase spre . realizeaza ca birourile tribunalului se afla in podul unei cladiri cu apartamente si camere de inchiriat. cu cefele si spinarile lipite de plafon. In urmatoarea duminica. dar cu toate acestea poate sa mearga liber la servici.Banda de golani! Striga el. sperase ca primul interogatoriu va fi si ultimul.

avocatul Huld. cu toate avantajele pe care. si deci i-ar putea fi de folos. Aceasta il buimaceste pe K. doar era o taraganare la nesfirsit. pina la urma i se facuse rau din cauza aerului inchis si atmosferei sufocante. a venit cu o falca in cer si alta in pamint in biroul lui K. Deci se produce un paradox: invinuitiii se sufoca si li se face rau in “Judecatoria” propriu-zisa. care locuia intr-o alta cladire decit cea in care fusese K. spunind ca inainte de-al fi angajat totul mergea bine. in zilele cind au loc.care aflind despre procesul lui Josef. el incepand sa realizeze ca lumea intreaga este o farsa justitiara. achitarea aparenta si taraganare la nesfirsit. K.. Toate aceste esecuri. care ajunsi la scarile care faceau legatura dintre ultimul etaj si pod. el pictind tablouri pentru judecatori. Titorelli i-a explicat in ce consta fiecare tip de achitare. caruia el ii mai spunea si “Fantoma de la tara” . tocmai el – care era mindria neamului lor (deoarece ajunsese la postul de prim-procurist la o mare banca). Nu prea e un loc potrivit pentru birouri. Nici una din aceste achitari nu-l scuteau pe K. incepusera lor a li se face rau de aerul curat pe care il inspirau.” Josef K. Uneori. de ce n-ar exista si aici?” In urma celor spuse. clientii sunt nemultumiti de modul in care sunt tratati. fusese frapat de ceea ce vazuse: birourile tribunalului. observa starea prosta in care se alfa K. Si daca te mai gindesti ca aproape toti locatarii vin sa-si intinta rufele aici – doar nu poti sa le interzici asta cu desavirsire – atunci n-o sa te mai miri ca ti s-a facut rau. care fiind bolnav isi primea toti clientii acasa. Acesta ii spune ca cunoaste un pictor – Titorelli – care l-ar putea ajuta. Dupa o mica discutie cu “Fantoma de la tara”. K. atit prin amplasarea sa “aproape in fiecare pod” si cu judecatori neobisnuiti. un industrias. altminteri. In scurt timp de la angajarea acestui avocat. proces.surprinderea sa ca nu va mai avea loc un nou interogatoriu. renunta la serviciile avocatului Huld. ramasese din nou dezgustat de cele vazute. aceasta il duce la un vechi prieten de-al sau. acolo unde erau biruorile judecatii. ba chiar mai mult.Nu stiati ca tribunalul are birouri aici? Aproape in fiecare pod exista birouri ale tribunalului. Ajuns la pictor. Unul dintre clientii sai. aflase ca sunt trei tipuri de achitari cu procesul sau: achitarea reala. K. De aici si replica pictorului Titorelii: “. cit si prin cu modul de a desfasura un proces. la interogatoriu. De aceasta meserie se ocupa tocmai si tatal sau. sedintele mai mari – si asta se intimpla destul de des – aerul devine aproape irespirabil. Dar din pacate problemele sale nu se imbunatatesc. K.. din cauza asta aerul devine greu si apasator. devine din ce in ce mai dezechilibrat. incit fusese nevoit sa fie scos afara de doi functionari ai judecatii. cerindu-i explicatii: cum de a putut el sa le faca una ca asta. cind a vrut sa iasa pe o alta usa care-i propusese pictorul. Astfel K. el la servici este in continuare absent si fiind presat de concurenta unui coleg-rival. iar procesul practic nici nu-i afecta viata. cum a putut sa pateze numele familiei. Acest . le da pe spinarea avocatului. iar pe de alta parte avem o institutie de Judecata absolut diferita de cea normala. avea un unchi – Albert K. este evident ca avem in fata un proces neobisnuit. Aflindu-se la pictor. Atunci avusese ocazia sa-l intilneasca pe proprietarul camerii in care se faceau interogarile si fiind invitat de acesta sa urce in podul cladirii. la servici nu se mai poate concentra asupra sarcinilor sale. fiindca pe de o parte lipseste motivul invinuirii. iar functionarilor acestei institutii li se face rau in afara ei. le-ar putea avea. Acest pictor este angajat la tribunal. K. incepe sa se dezechilibreze. Iata o mica descriere a atmosferei care predomina in birourile “Judecatoriei”: “Soarele arde grozav de tare si birnele acoperisului sint inchise. si se decide sa-i dea un mic sfat.

Preotul ii spune lui Josef ca Scripturile care preced Legea spun ca are de a face. luminile se imputineaza si ele progresiv. K. rabdator fata de straduintele omului si ingaduitor cu blestemele omului adresate cruzimii destinului. El se mai apleaca amabil ca sa-i asculte si ultima intrebare. fapt care-l face superior omului comun. Procesul dezvolta in linii narative ceva mai ramificate parabola pe care i-o relateaza preotul lui Josef K. insa. nefortindu-le. apartine Ei. salvatoare: nici el nu cunoaste interiorul Legii. ci numai drumul pe care trebuie sa-l faca la nesfirsit. cat si lectorului – si mai derutanta. preotul inchisorii. Dupa atitea sfortari omul de la tara e cuprins de curiozitate sa afle de ce nimeni dintre ceilalti oameni doritori de a cunoaste Legea nu s-a apropiat de poarta si n-a cerut sa intre. De fapt. incit a te indoi de demnitatea paznicului in fata Legii configureaza de acum o ierarhie. E pivotul vizibil al tragismului kafkian. fatalmente. nelipsind nici categoria executorilor intermediari. Usile inchise nu se vor deschide vreodata: dimpotriva. si preot. In schimb venise cu totul surprinzator un preot. orizontul ocult care incetoseaza sensurile si le fac imperceptibile. intr-un lucru in sine kafkian. Necesitatea inchide omul kafkian in cercul ei strimt. La ora in care trebuia ca cei doi sa se intilneasca – in catedrala – italianul nu venise. Paznicul il lasa. ci un sistem de obstacole. Vina apare ca ceva indiscutabil care trebuie ispasita. Sub lumina rece si palida a Legii oamenii se transforma in acuzatori si acuzati. Le banuieste cu o siguranta de neclintit. in fond. Singura realitate psihica e aceea a vinii asumate. “Misterul” e de nepatruns. pe cita vreme paznicul se afla de mai multa vreme acolo. asadar cu Paznicul. . recurgind la incercari de a-l mitui. ci in relatia justitie-acuzat. caci poarta asta era facuta numai pentru tine. deci. Ceturile zadarniciei se fac din ce in ce mai dese. vreo etapa a lui. Eroii nu vor izbuti nicidecum sa miste vreun moment. raspunse Paznicul vazind ca omul se sfirseste din viata. dupa citevai zile primeste de la directorul bancii o insarcinare: sa il insoteasca pe un oaspete din italia in catedrala orasului. caci sala judecatoriei se transforma intr-un dincolo transcedental. se inchid si mai tare in taina. dupa vizita facuta pictorului. Comentariul preotului ia o trasatura neasteptata cind spune ca nerozia paznicului e. care razbate din interior prin crapaturile portilor Legii. constientizate. in fata acestuia nu apar piedici pur si simplu. dar paznicul este de neinduplecat. dar il supune la sumare interogatorii despre bastina lui si despre multe alte lucruri. El nici nu cunoaste impactul cu ele. ci o organizare sistematica a intrarilor sub forma de labirint. apare – atat personajului. Omul kafkian abia vine la Lege. acum plec. el este neoficial si. “Nimeni in afara de tine. sub semnul esecului. Le prevede si le presimte.” Urmeaza o analiza scupuloasa a insesi insusirilor morale ale paznicului. Ceea ce reuseste sa vada e o lumina slaba. n-avea dreptul sa intre aici. nu usi ca atare. o alta etapa in procesul de culpabilizare a protagonistului. Intalnirea dintre K.proces s-a dovedit a fi la nesfirsit. si o incui. de fapt. E neindoielnic faptul ca e pus in slujba de Lege. sa astepte clipa favorabila. intr-un domeniu intangibil. Omul ramine sa astepte ani in sir. El are doar inceput. Paznicul ii spune omului venit de la tara ca nu-l poate lasa sa intre in interior in clipa in care a sosit Omul nici nu banuia ca accesul la Lege nu este ingaduit tuturor. pe de alta parte. nedeschizindu-le. exponent al neroziei: el declara ca este puternic si aceasta demonstreaza ingimfarea si nerozia. in spatele caruia exista acest sistem de obstacole. toti insa constituind un aparat demonizat aservit justitiei sau sistemului functionaresc. Actul initiatic este pus. Localul judecatoriei in Procesul ramine vesnicul labirint dedalic de nepatruns. orice hotarire luinduse dupa principiul: “vina e intotdeauna mai presus de orice indoiala”. el este slujitorul ei. binevoitor. Aceasta secventa este. fiind zadarnic apriori. iar sfirsitul sau se numeste moarte propriuzisa a acuzatului.. intrucit clericul nu este un intermediar in relatia uman-divin.

a fost in dimineata cind a implinit 30 de ani. paznicul ramine un slujitor al Legii si se cade a fi scos de sub judecata omeneasca. ii trec pe deasupra capului cutitul. Fraza care incheie cartea echivaleaza cu paroxismul sugestionarii: “. Ceea ce este surprinzator este ca arestul lui K. exista niste paznici cumpliti.mai apoi el nici nu vrea sa-l inspaiminte pe om. Ceea ce socheaza este suma detaliilor care o compun si care nu ofera deznodamantului cheia potrivita epicului. in timp ce paznicul. inlauntru. nu se alege cu nici un cistig de cunoastere. si era ca si cum rusinea ar fi trebuit sa-i supravietuiasca. caci stie ca acolo. stind cu spatele spre poarta. Oricum. Il vede pe disperatul care se arunca in gol de la o fereastra. iar omorul lui este in seara cind implineste 31 de ani. schimbind formule de politete si asigurandu-se ca Josef K. intr-o cariera de piatra. Acest lucru nu se petrece in fapt decat dupa ce cei doi il asaza tacticos pe o piatra. Evident.Ca un caine! spuse el. si il injunghie. Finalul romanului infatiseaza o scena oarecum previzibila. care converg spre o pedeapsa in aceeasi linie. . daca se tine seama de elementele absurde din cuprinsul cartii. Pe oricine l-am considera inferior si inselat. un lucru este cert (singura certitudine existenta la Kafka) intreaga Lumina a legii ramine un mister. Preotul mediteaza acum asupra situatiei: omul a vazut totusi o lumina dinlauntru. In afara orasului. paznicul nu cunoaste interiorul Legii.” Romanul lui Kafka ramane cit mai aproape de viata cotidiana si de verosimil. dar ceea ce se intimpla ramane in el pina la sfirsit inexplicabil. Doi necunoscuti il scot de Josef K.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->