PROCESUL DE FRANZ KAFKA

Romanul `Procesul' prezinta povestea unui functionar, pe nume Josef K., judecat timp de un an, fara sa stie de ce, apoi este condamnat la moarte prin injunghiere. Sensul romanului este precizat intr-o parabola, pe care preotul i-o spune lui Josef, cu putin timp inainte de moarte. `La poarta Legii, dinaintea careia sta un paznic, vine un om de la tara, dar care este oprit sa intre in clipa aceea. Omul incearca toata viata sa patrunda dincolo de usa inchisa, apeland la bunavointa paznicului sau incercand sa-l cumpere cu daruri; rabdarea nu-i foloseste la nimic, iar cand viata omului s-a sfarsit, paznicul ii spune: `Nimeni in afara de tine, n-avea dreptul sa intre aici, caci poarta asta era facuta numai pentru tine; acum plec si o incui.` Asadar omul este liber; el ar fi putut sa aleaga: ar fi putut sa forteze usa inchisa sau ar fi putut sa plece; Prefera insa sa astepte, iar asteptarea ii anuleaza libertatea, il pune in aceeasi situatie cu paznicul - constrans sa stea in fata usii inchise.

Descrie un an din viata lui Josef K, mai exact intre 30 si 31 de ani, care se trezeste arestat… oarecum la domiciliu in chiar dimineata zilei sale de nastere. Nu ar fi nimic iesit din comun pana aici. Totusi, cei doi ,,agenti” care il intampina in acea dimineata nu spun ce autoritate a emis ,,mandatul de arestare” si nici care este motivul pentru care este arestat, lucru pe care nu il vom afla oricum pana la sfarsitul romanului. Ceea ce este surprinzator este ca protagonistul, desi revoltat la inceput, accepta intr-un final aceasta situatie. Motivul pentru care aceasta carte poate parea mai putin captivanta, este viziunea cel putin pesimista asupra ,,justitiei”, viziune care totusi s-ar potrivi intr-o anumita masura cu justitia de astazi. De exemplu, K.,asa cum este numit de cele mai multe ori pe parcursul romanului este chemat pentru primul interogatoriu intr-o casa obisnuita, dintr-un cartier marginas; nu i se spun nici macar ora la care trebuie sa se prezinte si nici locul exact din cladirea de 5 etaje; astfel ca se plimba o ora si 5 min pana cand gaseste asa-zisa sala de judecata, unde i se reproseaza ca a intarziat si de unde pleaca cel putin la fel de confuz cum a venit. Un alt exemplu este descrierea camerelor, a catedralei, toul este inchis, intunecat, aproape infricosator, sugerand ca nu exista cale de scapare din mana justitiei, care pana la urma chiar este oarba; totul in timp ce K. se comporta de parca nu stie pe ce lume este. Actiunea romanului nu prea poate fi povestita- K incearca sa isi rezolve cazul desi nu pare a sti exact ce trebuie sa faca, si pe parcursul celor 16 capitole (in unele versiuni) strange diverse informatii, nu toate la fel de relevante, si are anumite dispute si intalniri cu diverse personaje care includ o prostituata, un pictor, o proprietareasa dubioasa, un avocat care nu este interesat de castigarea proceselor, si lista poate continua. Anul acesta din viata lui K. este o ,,harababura”; si in aceasta harababura cititorul ajunge in situatia de a cauta mereu printre randuri o explicatie, adevarul poate. Cautarea ,,adevarului” insa il distruge pe protagonist si poate de aceea reactioneaza in felul in care o face in incheierea romanului. O fraza memorabila si o incheiere socanta as putea spune, care cred ca ii va face pe multi sa se intrebe daca nu exista posibilitatea ca totul sa nu fi fost decat un vis…

“Procesul” este o carte despre o lume din care lipseşte certitudinea. Acţiunea începe şi se dezvoltă sub semnul îndoielii, al supoziţiei extinse la toate nivelurile. Aşa precum de multe ori se întîmplă şi în cadrul unui proces judiciar. Titlul este un prim indiciu în interpretarea alegorică a conţinutului: el

Neştiind ce culpă trebuie să-şi asume. K.trebuie citit ca un proces de culpabilizare indus eroului şi ca un proces de ambiguizare a imaginii oferite de evidenţa şi subsidiarul scrierii. iar moartea i se întîmplă eroului fiindcă aşa a hotărît justiţia. prin modul de viaţă obişnuit în faţa unui proces de viaţă şi prin modul de viaţă insolit în faţa unui proces . La fel ca în nuvelele anterioare ale lui Kafka . Din tribunale şi săli de şedinţe nu se poate ieşi decît prin moarte. Judecătorii stabiliseră cu el că interogatoriile vor avea loc doar duminicile.dreptăţii” într-o lume în care ea n-a existat.Judecătoria“ propriu-zisă... Ca teme secundare atestăm relaţiile dintre genuri. iar sfîrşitul Procesului e moartea acuzatului. Aspectul clădirii în care se aflau birourile tribunalului. există un .Procesul”.. iar funcţionarii acestei instituţii au ameţeli dincolo de pereţii ei. De aceea justiţia e peste tot. ne . . . şi să efectuăm o interpretare ştiinţifică a vocabularului şi lexicului juridic. spuse preotul.. aşa cum a perceput-o el. .. Chiar şi preoţimea face parte integrantă din supra-realitatea justiţiei. Modalitatea de aplicare a acestei legi este tribunalul. În faţa legii -. printr-o oglindă retrovizoare.Aparţin deci justiţiei.Culpa”. ca efect al prezenţei ei explicite sau deduse în toate aspectele societăţii. precum: . Colonia penitenciară.învinovăţeşte” de ceva ce înşişi magistraţii nu ştiu... Josef K. cuvînt care devine obsedant în conştiinţa eroului.legea“. Romanul “Procesul” ne înfăţişează istoria execuţiei unui condamnat. . dincolo de logica firească a umanului. . este omul care nu vrea să fie judecat de ceilalţi.. omul în căutarea .Judecata”. şi în care împlineşte 31 de ani. . este trimis – fără explicaţie – să caute tribunalul. dar totodată îi dădea mai multă siguranţă.Acuzarea”. cei ce ne înconjoară zi de zi. în “Procesul este” vorba de o literatură întreţesută cu „materie” de specialitate. ci. şi li se face rău în . Arestul are loc exact în dimineaţa în care Josef K. Prin romanul “Procesul”l. Ea te primeşte cînd vii şi te lasă cînd pleci. aflarea justiţiei într-o asemenea clădire îi crea lui K. Opera lui Kafka a fost cercetată pînă în prezent doar din punct de vedere literar şi artistic. . K.Sentinţa”. care împlineşte 30 de ani. atestate în limbajul lui Kafka. nu se poate apăra. nu suportă aerul curat pe care-l inspiră. Situarea lui nu este întîmplătoare. Procesul cunoaşterii la Kafka e ca şi cum inversat. un artificiu compoziţional care conferă coeziune întregului.analizează” faptele şi ne . nu şi terminologic. Cuvîntul-cheie al romanului este . spre trăirile ce se consumă în continuare. Procesul începe o dată cu naşterea fiecărui individ. problematica de identitate a personajului principal. Kafka ne prezintă imaginea vieţii. semnificaţia fiind aceea de a surprinde justiţia deasupra lumii fenomenale şi a fiinţelor pe care le judecă. început sugerat în roman prin dimineaţa zilei de naştere a lui K.. Ce-aş mai putea să vreau de la tine? Justiţia nu vrea nimic de la tine. . unde urma să i se ia primul interogatoriu.judecător” care ne . dar în aceeaşi măsură devine un element emblematic pentru existenţialismul romanului. după cum nu se poate sustrage mersului fatal al lucrurilor.. imaginea realităţii. modalităţile de intruziune a realităţii onirice.Legea”.Sentinţa. Astfel. pentru a nu-i periclita într-un fel sau altul desfăşurarea activităţii profesionale. În birourile judecătoreşti se produce însă un paradox: învinuiţii (acuzaţii) se sufocă. nu există şi nu va exista niciodată. Noi ne propunem să realizăm o investigaţie a noţiunilor generale juridice. Temele de bază ale romanului “Procesul” pătrund în textura romanului printr-un înveliş de coloratură terminologică. care vrea să clarifice o dată şi pentru totdeauna datele procesului său şi să dovedească tuturor nevinovăţia sa.Arestarea”. care operează cu supoziţia vinei: . . aflat în podul unei clădiri.... în fiecare clădire: oriunde ne-am afla..judecă” acţiunile.Procedura”. Fiecare dintre noi e un acuzat.... lipseşte vina şi este prezent doar vinovatul fără vină.Judecătoriile” mizerabile şi judecătorii reprezintă societatea şi ceilalţi oameni. iar ceilalţi sunt judecători. Totul este subsumat absurdului guvernat de o lege.. Chiar din start cititorul ia act de faptul că protagonistul romanului este arestat.“ Pedeapsa survine ca farsă.Legea” reprezintă dreptatea pe care fiecare din noi dorim s-o avem. simbolizată de noaptea în care e asasinat K. Chiar textul romanului tematizează distincţia a două lumi contradictorii prin actul vorbirii. un şi mai mare dezgust faţă de ea. .. împlineşte 30 de ani. privirea îi este îndreptată nu înainte. înapoi spre sensurile pierdute.. Lipsa de vină pare un laitmotiv..

. că labirintul Legii din “Procesul” este închis ermetic pentru om.. 849) 3. 161. Să enumerăm elementele care compun o secvenţă obişnuită a unui proces de judecată.ver-“ (în calitate de prefix neseparabil). p.Schuld“ .“ Prozeß .funcţionar“ (8 repetări)..doar“ cu artisticul. în concluzie. se desfăşoară în plină de-semantizare.....das Vergehen = delict. .die Gerichtsverhandlung = dezbatere la tribunal. p. utilizînd terminologia lui Kafka din romanul “Procesul”l (Original: Variantă germană) (1): 1. p.fără vină“. 1040) 5.cererea de revizuire“ (9) şi . la rîndul său. 1036) 2.spăsit. p...“ procesul“ (3 repetări) îşi fac apariţia în mod frecvent cu o mare forţă de sugestie. adeverirea sentinţei (2. În plus. .Wächter .juridic. 782) 10.pledoaria în apărare“ (6) nu apare ca o apărare adevărată şi este întreruptă de către K.dezbatere judiciară principală”. ca .Beamte . prezentîndu-se scenic într-o serie de întîmplări relatate. Prefixul . . ci şi cu limbajul de specialitate. Însă terminologii şi terminografii.. Altele. p. aşa cum apar ele în jurisprudenţă.proces penal” etc. Dar . Putem spune. Cuvîntul .. audiere (2.pronunţarea verdictului“ (8) rămîn sub semnul întrebării şi pot fi percepute de cititor prin aluzii..acuzarea“ (5).Aufseher“ .“ . Sub lumina . Curtea de Judecată la Kafka este secretă.verhaftet . (Vezi tabelul nr. 391) 8. .. judecată (2. utilizează noţiuni echivoce..confirmarea sentinţei“ (10). inculpare (2.Bestätigung des Urteils = confirmarea.Arestarea“ (3). 1060) 7. faptă.“ Şi substantivele ..Arestarea“ e constatată ca o situaţie care se epuizează.. p.....das Verhör = interogatoriu. deoarece ...culpa“ (2) şi . inocenţă“. contravenţie (2.. conştient de propria-i vină“. Şi .. 1038) 4.paznic“ (repetat de 28 ori). 52) 6.Delictul“ (1). precum: . având prefixul de origine germană . . în loc de“ . p.die Anklage = acuzare..die Revision = cerere de revizuire (2. substantive.. p. p. .. .. forme participiale).gefangen . Doar . .. pe care Kafka o utilizează iscusit în roman: prin acest prefix ceva este „împins” de la locul său original sau natural spre un alt loc. (Vezi tabelul nr.. era redată prin diateza pasivă şi era consolidată în mod adecvat prin utilizarea cuvîntului .die Schuld = vină. deţinere (2. Procesul lui Kafka este departe de jurisprudenţa normală..schuldbewußt“ .2) Doar verbul . exasperat de ineficienţa avocatului Hudl. culpă.prins“. ..stat de drept”.Unschuld“ . carcasa juridică a „dosarului” nu este pusă oficial la dispoziţia opiniei publice.die Verhaftung = arestare. cu care începe Procesul. precum: .. cu toate că o mare varietate de termeni juridici îşi găsesc aplicarea în roman şi rezonează în conştiinţa lui Josef K.Vollstreckung des Urteils = executarea. . procedurile magistraţilor sunt absconse.. 1021) 9.die Verteidigung = pledoarie în apărare (2. 1021) 11.supraveghetor“ (repetat de 31 ori).. 1021) Multe norme judiciare în roman deviază faţă de „instrumentarul” pe care l-am prezentat mai sus. care.. p. traducătorii şi lingviştii uzează de o perspectivă mai „înaltă” asupra lucrurilor receptate: ei operează nu . La început suferinţa lui K.executarea sentinţei“ (11) e prezentă într-un mod demonstrabil în roman.spuneam şi mai devreme . verdict (2..vina“ este întrebuinţat în diferite forme compuse.1) Atestăm circa treisprezece cuvinte (verbe.dezbaterea judiciară“ (7). . Lipsesc însă alte părţi componente..a aresta“ (în formă substantivală sau participială cu aceeaşi rădăcină) este repetat de 20 de ori în primul capitol. 1074. nici măcar acuzatul nu le ştie pe toate.der Urteilsspruch = pronunţarea sentinţei..verhaften” .în “Procesul” lui Kafka nu este vorba de veritabile norme şi proceduri juridice..ver-“ în limba germană are o importantă semnificaţie.. la un proces judiciar (2.. îndeplinirea sentinţei (2.schuldlos“ . p. precum .nevinovăţie...arestat“.

In urmatoarea duminica. a căror sarcină este să identifice termenii juridici. pentru ca sa nu-i incurce cu nimic in desfasurarea activitatii sale profesionale. sperase ca primul interogatoriu va fi si ultimul. Ei il anunta ca este arestat.rece şi palidă a Legii oamenii devin acuzatori şi acuzaţi. il calomniase pesemne cineva. rase. să-i sistematizeze potrivit anumitor criterii (frecvenţa utilizării. dar totodata ii dadea mai multa siguranta. ci şi de terminologi. este trimis – fara explicatie – sa caute tribunalul. caci. spre surprinderea lui. unde. numai imbracamintea aceasta il deruta. va daruiesc toate interogatoriile!” Judecatorii stabilisera cu el ca interogatoriile vor avea loc duminicile. aflase spre .Vreau numai sa-ti atrag atentia. de asemenea ramase frapat de cele vazute: “K. realizeaza ca birourile tribunalului se afla in podul unei cladiri cu apartamente si camere de inchiriat. si mai mult dezgust fata de ea. de ceremonie. cit se poate mai feluriti. iar incepind cu a doua zi isi continua viata normala de prim-procurist la o mare banca. totusi in urma interogarii fusese dezamagit. O multime de oameni. aşadar. de avantajul pe care un interogatoriu il reprezinta oricand pentru un arestat. implineste 30 de ani. apartenenţa unei părţi de vorbire sau ordinea alfabetică). […] Multi dintre ei isi adusesera perne. cu doua ferestre. K. inconjurata. etimologia. Aflarea justitiei intr-o asemenea cladire ii dadea lui K. ca astazi te-ai pagubit singur. Aspectul acestei cladiri era deplorabil.” De asemenea si imbracamintea celor prezenti il deruta: “Cei mai multi dintre ei erau imbracati in negru si purtau redingote lungi. al supozitiei extinse la toate nivelurile. K. umpleau o incapere nu prea mare. fara sa-ti dai seama.Banda de golani! Striga el. . crezu ca nimerise la o intrunire publica.cu toţii alcătuiesc o comunitate demonizată. la mica distanta de tavan. se pomeni intr-o dimineata arestat”. Frazeologia personajelor lui Kafka şi limbajul autorului este. Dupa ce gasi camera in care urma sa fie interogat. Prima fraza din roman consemneaza un amanunt care socheaza prin continutul sau nefiresc si prin lipsa de precizie si cauzalitate: “Pe Josef K. Actiunea incepe si se dezvolta sub semnul indoielii. care le atirnau lalii pe corp. avind un aspect saracacios si mizerabil. Pe K. si ca el nu realizase ce sansa a ratat: “. pe care si le pusesera intre cap si plafon. cititorul ia act de faptul ca un strain ii spune protagonistului cartii ca este arestat. doi paznici ii mincau micul dejun. aservită justiţiei sau sistemului funcţionăresc. fara sa fi facut nimic rau. cu cefele si spinarile lipite de plafon. il ridica si ii cere lucrurile pe motiv ca la magazine n-ar fi in siguranta.” Desi K. Arestul are loc exact in dimineata in care Josef K. unde urma sa i se ia intr-o duminica primul interogatoriu. critici literari sau oameni de teatru. K. si unde spectatorii nu puteau sa stea decit incovoiati. investigat nu doar de scriitori. daca n-ar fi fost ea. imediat este dus in salon. dar cu toate acestea poate sa mearga liber la servici. cind sosise. nelipsind nici categoria executorilor intermediari . fiindca judecatorii i-au spus ca doar si-a complicat si mai mult situatia. s-ar fi crezut la o intrunire politica de cartier. Josef K. Fara a iesi din perplexitate. Batand la toate usile si intrebind la intamplare de tamplarul Lanz. ii spune judecatorul. ca sa nu-si loveasca testele. privind spre usa. de-o galerie intesata si ea de lume. eroul se intoarce in camera sa. Asadar.

caruia el ii mai spunea si “Fantoma de la tara” . proces. Titorelli i-a explicat in ce consta fiecare tip de achitare. Acest pictor este angajat la tribunal. clientii sunt nemultumiti de modul in care sunt tratati. K. incepe sa se dezechilibreze. renunta la serviciile avocatului Huld.. la interogatoriu. observa starea prosta in care se alfa K. tocmai el – care era mindria neamului lor (deoarece ajunsese la postul de prim-procurist la o mare banca). de ce n-ar exista si aici?” In urma celor spuse. iar procesul practic nici nu-i afecta viata. el la servici este in continuare absent si fiind presat de concurenta unui coleg-rival. achitarea aparenta si taraganare la nesfirsit. el pictind tablouri pentru judecatori. sedintele mai mari – si asta se intimpla destul de des – aerul devine aproape irespirabil. care fiind bolnav isi primea toti clientii acasa. din cauza asta aerul devine greu si apasator. care locuia intr-o alta cladire decit cea in care fusese K. Aceasta il buimaceste pe K. el incepand sa realizeze ca lumea intreaga este o farsa justitiara. De aceasta meserie se ocupa tocmai si tatal sau. K. aceasta il duce la un vechi prieten de-al sau.care aflind despre procesul lui Josef. Unul dintre clientii sai. Dupa o mica discutie cu “Fantoma de la tara”. un industrias. Ajuns la pictor.” Josef K. avocatul Huld.Nu stiati ca tribunalul are birouri aici? Aproape in fiecare pod exista birouri ale tribunalului. avea un unchi – Albert K. Nu prea e un loc potrivit pentru birouri. este evident ca avem in fata un proces neobisnuit. Aflindu-se la pictor. fiindca pe de o parte lipseste motivul invinuirii. Iata o mica descriere a atmosferei care predomina in birourile “Judecatoriei”: “Soarele arde grozav de tare si birnele acoperisului sint inchise. Atunci avusese ocazia sa-l intilneasca pe proprietarul camerii in care se faceau interogarile si fiind invitat de acesta sa urce in podul cladirii. le-ar putea avea. pina la urma i se facuse rau din cauza aerului inchis si atmosferei sufocante. K. fusese frapat de ceea ce vazuse: birourile tribunalului. care ajunsi la scarile care faceau legatura dintre ultimul etaj si pod. iar functionarilor acestei institutii li se face rau in afara ei. ba chiar mai mult. cit si prin cu modul de a desfasura un proces. cerindu-i explicatii: cum de a putut el sa le faca una ca asta. ramasese din nou dezgustat de cele vazute. si se decide sa-i dea un mic sfat.surprinderea sa ca nu va mai avea loc un nou interogatoriu. incepusera lor a li se face rau de aerul curat pe care il inspirau. atit prin amplasarea sa “aproape in fiecare pod” si cu judecatori neobisnuiti. Astfel K. le da pe spinarea avocatului. altminteri. Nici una din aceste achitari nu-l scuteau pe K. iar pe de alta parte avem o institutie de Judecata absolut diferita de cea normala. si deci i-ar putea fi de folos. acolo unde erau biruorile judecatii. a venit cu o falca in cer si alta in pamint in biroul lui K. la servici nu se mai poate concentra asupra sarcinilor sale. Acesta ii spune ca cunoaste un pictor – Titorelli – care l-ar putea ajuta. spunind ca inainte de-al fi angajat totul mergea bine. cum a putut sa pateze numele familiei. Si daca te mai gindesti ca aproape toti locatarii vin sa-si intinta rufele aici – doar nu poti sa le interzici asta cu desavirsire – atunci n-o sa te mai miri ca ti s-a facut rau. in zilele cind au loc. In scurt timp de la angajarea acestui avocat. Deci se produce un paradox: invinuitiii se sufoca si li se face rau in “Judecatoria” propriu-zisa. cu toate avantajele pe care. De aici si replica pictorului Titorelii: “. doar era o taraganare la nesfirsit. cind a vrut sa iasa pe o alta usa care-i propusese pictorul. Uneori.. Dar din pacate problemele sale nu se imbunatatesc. Acest . Toate aceste esecuri. K. K. incit fusese nevoit sa fie scos afara de doi functionari ai judecatii. aflase ca sunt trei tipuri de achitari cu procesul sau: achitarea reala. devine din ce in ce mai dezechilibrat.

salvatoare: nici el nu cunoaste interiorul Legii. acum plec. raspunse Paznicul vazind ca omul se sfirseste din viata. El are doar inceput. dar il supune la sumare interogatorii despre bastina lui si despre multe alte lucruri. constientizate. pe cita vreme paznicul se afla de mai multa vreme acolo. . “Nimeni in afara de tine. intr-un lucru in sine kafkian. luminile se imputineaza si ele progresiv. La ora in care trebuia ca cei doi sa se intilneasca – in catedrala – italianul nu venise. orice hotarire luinduse dupa principiul: “vina e intotdeauna mai presus de orice indoiala”. n-avea dreptul sa intre aici. Comentariul preotului ia o trasatura neasteptata cind spune ca nerozia paznicului e. sub semnul esecului. recurgind la incercari de a-l mitui. ci in relatia justitie-acuzat. Paznicul ii spune omului venit de la tara ca nu-l poate lasa sa intre in interior in clipa in care a sosit Omul nici nu banuia ca accesul la Lege nu este ingaduit tuturor. Le banuieste cu o siguranta de neclintit. E pivotul vizibil al tragismului kafkian. dar paznicul este de neinduplecat. ci o organizare sistematica a intrarilor sub forma de labirint. Sub lumina rece si palida a Legii oamenii se transforma in acuzatori si acuzati. exponent al neroziei: el declara ca este puternic si aceasta demonstreaza ingimfarea si nerozia. Omul ramine sa astepte ani in sir. toti insa constituind un aparat demonizat aservit justitiei sau sistemului functionaresc. el este slujitorul ei. intrucit clericul nu este un intermediar in relatia uman-divin. care razbate din interior prin crapaturile portilor Legii. insa. vreo etapa a lui. pe de alta parte. Singura realitate psihica e aceea a vinii asumate. deci. dupa vizita facuta pictorului. si o incui.. caci sala judecatoriei se transforma intr-un dincolo transcedental. in fata acestuia nu apar piedici pur si simplu. Eroii nu vor izbuti nicidecum sa miste vreun moment. caci poarta asta era facuta numai pentru tine. cat si lectorului – si mai derutanta. Procesul dezvolta in linii narative ceva mai ramificate parabola pe care i-o relateaza preotul lui Josef K. o alta etapa in procesul de culpabilizare a protagonistului. Dupa atitea sfortari omul de la tara e cuprins de curiozitate sa afle de ce nimeni dintre ceilalti oameni doritori de a cunoaste Legea nu s-a apropiat de poarta si n-a cerut sa intre. asadar cu Paznicul. in fond. Le prevede si le presimte. Usile inchise nu se vor deschide vreodata: dimpotriva. de fapt. rabdator fata de straduintele omului si ingaduitor cu blestemele omului adresate cruzimii destinului. ci un sistem de obstacole. Necesitatea inchide omul kafkian in cercul ei strimt. el este neoficial si. Intalnirea dintre K. Paznicul il lasa.proces s-a dovedit a fi la nesfirsit. El se mai apleaca amabil ca sa-i asculte si ultima intrebare. iar sfirsitul sau se numeste moarte propriuzisa a acuzatului. nelipsind nici categoria executorilor intermediari. ci numai drumul pe care trebuie sa-l faca la nesfirsit. dupa citevai zile primeste de la directorul bancii o insarcinare: sa il insoteasca pe un oaspete din italia in catedrala orasului. Ceea ce reuseste sa vada e o lumina slaba. intr-un domeniu intangibil. se inchid si mai tare in taina. incit a te indoi de demnitatea paznicului in fata Legii configureaza de acum o ierarhie. binevoitor. Vina apare ca ceva indiscutabil care trebuie ispasita. “Misterul” e de nepatruns. orizontul ocult care incetoseaza sensurile si le fac imperceptibile. El nici nu cunoaste impactul cu ele. In schimb venise cu totul surprinzator un preot. De fapt. Actul initiatic este pus. Ceturile zadarniciei se fac din ce in ce mai dese. Preotul ii spune lui Josef ca Scripturile care preced Legea spun ca are de a face. E neindoielnic faptul ca e pus in slujba de Lege. sa astepte clipa favorabila. apartine Ei. in spatele caruia exista acest sistem de obstacole. nefortindu-le. si preot. preotul inchisorii. apare – atat personajului. K.” Urmeaza o analiza scupuloasa a insesi insusirilor morale ale paznicului. fatalmente. Aceasta secventa este. Omul kafkian abia vine la Lege. fiind zadarnic apriori. fapt care-l face superior omului comun. Localul judecatoriei in Procesul ramine vesnicul labirint dedalic de nepatruns. nu usi ca atare. nedeschizindu-le.

si il injunghie. Evident. si era ca si cum rusinea ar fi trebuit sa-i supravietuiasca. Oricum. intr-o cariera de piatra. ii trec pe deasupra capului cutitul. paznicul ramine un slujitor al Legii si se cade a fi scos de sub judecata omeneasca. Acest lucru nu se petrece in fapt decat dupa ce cei doi il asaza tacticos pe o piatra. daca se tine seama de elementele absurde din cuprinsul cartii. care converg spre o pedeapsa in aceeasi linie. Finalul romanului infatiseaza o scena oarecum previzibila. un lucru este cert (singura certitudine existenta la Kafka) intreaga Lumina a legii ramine un mister. iar omorul lui este in seara cind implineste 31 de ani. Ceea ce socheaza este suma detaliilor care o compun si care nu ofera deznodamantului cheia potrivita epicului.” Romanul lui Kafka ramane cit mai aproape de viata cotidiana si de verosimil. in timp ce paznicul. Il vede pe disperatul care se arunca in gol de la o fereastra. Doi necunoscuti il scot de Josef K. dar ceea ce se intimpla ramane in el pina la sfirsit inexplicabil. a fost in dimineata cind a implinit 30 de ani. Pe oricine l-am considera inferior si inselat. exista niste paznici cumpliti.mai apoi el nici nu vrea sa-l inspaiminte pe om. . nu se alege cu nici un cistig de cunoastere. inlauntru. Fraza care incheie cartea echivaleaza cu paroxismul sugestionarii: “. paznicul nu cunoaste interiorul Legii. In afara orasului. schimbind formule de politete si asigurandu-se ca Josef K.Ca un caine! spuse el. stind cu spatele spre poarta. Preotul mediteaza acum asupra situatiei: omul a vazut totusi o lumina dinlauntru. caci stie ca acolo. Ceea ce este surprinzator este ca arestul lui K.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful