PROCESUL DE FRANZ KAFKA

Romanul `Procesul' prezinta povestea unui functionar, pe nume Josef K., judecat timp de un an, fara sa stie de ce, apoi este condamnat la moarte prin injunghiere. Sensul romanului este precizat intr-o parabola, pe care preotul i-o spune lui Josef, cu putin timp inainte de moarte. `La poarta Legii, dinaintea careia sta un paznic, vine un om de la tara, dar care este oprit sa intre in clipa aceea. Omul incearca toata viata sa patrunda dincolo de usa inchisa, apeland la bunavointa paznicului sau incercand sa-l cumpere cu daruri; rabdarea nu-i foloseste la nimic, iar cand viata omului s-a sfarsit, paznicul ii spune: `Nimeni in afara de tine, n-avea dreptul sa intre aici, caci poarta asta era facuta numai pentru tine; acum plec si o incui.` Asadar omul este liber; el ar fi putut sa aleaga: ar fi putut sa forteze usa inchisa sau ar fi putut sa plece; Prefera insa sa astepte, iar asteptarea ii anuleaza libertatea, il pune in aceeasi situatie cu paznicul - constrans sa stea in fata usii inchise.

Descrie un an din viata lui Josef K, mai exact intre 30 si 31 de ani, care se trezeste arestat… oarecum la domiciliu in chiar dimineata zilei sale de nastere. Nu ar fi nimic iesit din comun pana aici. Totusi, cei doi ,,agenti” care il intampina in acea dimineata nu spun ce autoritate a emis ,,mandatul de arestare” si nici care este motivul pentru care este arestat, lucru pe care nu il vom afla oricum pana la sfarsitul romanului. Ceea ce este surprinzator este ca protagonistul, desi revoltat la inceput, accepta intr-un final aceasta situatie. Motivul pentru care aceasta carte poate parea mai putin captivanta, este viziunea cel putin pesimista asupra ,,justitiei”, viziune care totusi s-ar potrivi intr-o anumita masura cu justitia de astazi. De exemplu, K.,asa cum este numit de cele mai multe ori pe parcursul romanului este chemat pentru primul interogatoriu intr-o casa obisnuita, dintr-un cartier marginas; nu i se spun nici macar ora la care trebuie sa se prezinte si nici locul exact din cladirea de 5 etaje; astfel ca se plimba o ora si 5 min pana cand gaseste asa-zisa sala de judecata, unde i se reproseaza ca a intarziat si de unde pleaca cel putin la fel de confuz cum a venit. Un alt exemplu este descrierea camerelor, a catedralei, toul este inchis, intunecat, aproape infricosator, sugerand ca nu exista cale de scapare din mana justitiei, care pana la urma chiar este oarba; totul in timp ce K. se comporta de parca nu stie pe ce lume este. Actiunea romanului nu prea poate fi povestita- K incearca sa isi rezolve cazul desi nu pare a sti exact ce trebuie sa faca, si pe parcursul celor 16 capitole (in unele versiuni) strange diverse informatii, nu toate la fel de relevante, si are anumite dispute si intalniri cu diverse personaje care includ o prostituata, un pictor, o proprietareasa dubioasa, un avocat care nu este interesat de castigarea proceselor, si lista poate continua. Anul acesta din viata lui K. este o ,,harababura”; si in aceasta harababura cititorul ajunge in situatia de a cauta mereu printre randuri o explicatie, adevarul poate. Cautarea ,,adevarului” insa il distruge pe protagonist si poate de aceea reactioneaza in felul in care o face in incheierea romanului. O fraza memorabila si o incheiere socanta as putea spune, care cred ca ii va face pe multi sa se intrebe daca nu exista posibilitatea ca totul sa nu fi fost decat un vis…

“Procesul” este o carte despre o lume din care lipseşte certitudinea. Acţiunea începe şi se dezvoltă sub semnul îndoielii, al supoziţiei extinse la toate nivelurile. Aşa precum de multe ori se întîmplă şi în cadrul unui proces judiciar. Titlul este un prim indiciu în interpretarea alegorică a conţinutului: el

Sentinţa”. Ca teme secundare atestăm relaţiile dintre genuri. ne . Chiar textul romanului tematizează distincţia a două lumi contradictorii prin actul vorbirii.. Opera lui Kafka a fost cercetată pînă în prezent doar din punct de vedere literar şi artistic. precum: ..Arestarea”. cei ce ne înconjoară zi de zi. Kafka ne prezintă imaginea vieţii. atestate în limbajul lui Kafka. . . Ea te primeşte cînd vii şi te lasă cînd pleci. Ce-aş mai putea să vreau de la tine? Justiţia nu vrea nimic de la tine. modalităţile de intruziune a realităţii onirice. Colonia penitenciară. început sugerat în roman prin dimineaţa zilei de naştere a lui K.învinovăţeşte” de ceva ce înşişi magistraţii nu ştiu. Neştiind ce culpă trebuie să-şi asume. Josef K. iar ceilalţi sunt judecători. înapoi spre sensurile pierdute. Cuvîntul-cheie al romanului este . este omul care nu vrea să fie judecat de ceilalţi. şi să efectuăm o interpretare ştiinţifică a vocabularului şi lexicului juridic.. dar în aceeaşi măsură devine un element emblematic pentru existenţialismul romanului.Judecătoria“ propriu-zisă. .dreptăţii” într-o lume în care ea n-a existat. care operează cu supoziţia vinei: .. iar moartea i se întîmplă eroului fiindcă aşa a hotărît justiţia. nu şi terminologic. unde urma să i se ia primul interogatoriu. aşa cum a perceput-o el. . împlineşte 30 de ani. după cum nu se poate sustrage mersului fatal al lucrurilor. Prin romanul “Procesul”l. ....judecă” acţiunile.Acuzarea”. lipseşte vina şi este prezent doar vinovatul fără vină. . un şi mai mare dezgust faţă de ea.trebuie citit ca un proces de culpabilizare indus eroului şi ca un proces de ambiguizare a imaginii oferite de evidenţa şi subsidiarul scrierii.. problematica de identitate a personajului principal. un artificiu compoziţional care conferă coeziune întregului. care împlineşte 30 de ani. Procesul începe o dată cu naşterea fiecărui individ.analizează” faptele şi ne .. cuvînt care devine obsedant în conştiinţa eroului. există un . spre trăirile ce se consumă în continuare. Aspectul clădirii în care se aflau birourile tribunalului. Astfel.. Noi ne propunem să realizăm o investigaţie a noţiunilor generale juridice. în “Procesul este” vorba de o literatură întreţesută cu „materie” de specialitate.Judecătoriile” mizerabile şi judecătorii reprezintă societatea şi ceilalţi oameni. Chiar şi preoţimea face parte integrantă din supra-realitatea justiţiei. pentru a nu-i periclita într-un fel sau altul desfăşurarea activităţii profesionale.Procesul”. simbolizată de noaptea în care e asasinat K. .Judecata”.Legea”. Romanul “Procesul” ne înfăţişează istoria execuţiei unui condamnat. nu există şi nu va exista niciodată. Situarea lui nu este întîmplătoare.. şi în care împlineşte 31 de ani. este trimis – fără explicaţie – să caute tribunalul.. prin modul de viaţă obişnuit în faţa unui proces de viaţă şi prin modul de viaţă insolit în faţa unui proces . În faţa legii -.. La fel ca în nuvelele anterioare ale lui Kafka . În birourile judecătoreşti se produce însă un paradox: învinuiţii (acuzaţii) se sufocă. Judecătorii stabiliseră cu el că interogatoriile vor avea loc doar duminicile.legea“. De aceea justiţia e peste tot..Culpa”. în fiecare clădire: oriunde ne-am afla. semnificaţia fiind aceea de a surprinde justiţia deasupra lumii fenomenale şi a fiinţelor pe care le judecă. dar totodată îi dădea mai multă siguranţă. omul în căutarea . Totul este subsumat absurdului guvernat de o lege. imaginea realităţii. Chiar din start cititorul ia act de faptul că protagonistul romanului este arestat. K.. care vrea să clarifice o dată şi pentru totdeauna datele procesului său şi să dovedească tuturor nevinovăţia sa.Procedura”.judecător” care ne . aflarea justiţiei într-o asemenea clădire îi crea lui K. K.. iar sfîrşitul Procesului e moartea acuzatului. Modalitatea de aplicare a acestei legi este tribunalul.Aparţin deci justiţiei. ci. ca efect al prezenţei ei explicite sau deduse în toate aspectele societăţii. Arestul are loc exact în dimineaţa în care Josef K. Din tribunale şi săli de şedinţe nu se poate ieşi decît prin moarte.Sentinţa. nu suportă aerul curat pe care-l inspiră.. Procesul cunoaşterii la Kafka e ca şi cum inversat. spuse preotul. Lipsa de vină pare un laitmotiv. iar funcţionarii acestei instituţii au ameţeli dincolo de pereţii ei.. .Legea” reprezintă dreptatea pe care fiecare din noi dorim s-o avem. dincolo de logica firească a umanului.. şi li se face rău în .. nu se poate apăra. . printr-o oglindă retrovizoare. Temele de bază ale romanului “Procesul” pătrund în textura romanului printr-un înveliş de coloratură terminologică.. . privirea îi este îndreptată nu înainte.“ Pedeapsa survine ca farsă. aflat în podul unei clădiri. Fiecare dintre noi e un acuzat.

..dezbaterea judiciară“ (7).die Verteidigung = pledoarie în apărare (2.juridic. deoarece . substantive. Doar ... 782) 10. Dar . p. 1038) 4.“ Prozeß ... cu care începe Procesul. . faptă. adeverirea sentinţei (2.arestat“.stat de drept”..verhaften” ....pledoaria în apărare“ (6) nu apare ca o apărare adevărată şi este întreruptă de către K.. 849) 3. verdict (2. 391) 8. 1036) 2. Lipsesc însă alte părţi componente. p...culpa“ (2) şi . judecată (2. 1040) 5. că labirintul Legii din “Procesul” este închis ermetic pentru om.. 1021) 11..schuldbewußt“ ..proces penal” etc. ca .. p.die Anklage = acuzare. p.. prezentîndu-se scenic într-o serie de întîmplări relatate.. la rîndul său.funcţionar“ (8 repetări). care. .executarea sentinţei“ (11) e prezentă într-un mod demonstrabil în roman. La început suferinţa lui K.doar“ cu artisticul. procedurile magistraţilor sunt absconse..ver-“ în limba germană are o importantă semnificaţie. . p.die Revision = cerere de revizuire (2.a aresta“ (în formă substantivală sau participială cu aceeaşi rădăcină) este repetat de 20 de ori în primul capitol.die Verhaftung = arestare.. era redată prin diateza pasivă şi era consolidată în mod adecvat prin utilizarea cuvîntului ..confirmarea sentinţei“ (10). . carcasa juridică a „dosarului” nu este pusă oficial la dispoziţia opiniei publice. 1021) Multe norme judiciare în roman deviază faţă de „instrumentarul” pe care l-am prezentat mai sus.cererea de revizuire“ (9) şi . exasperat de ineficienţa avocatului Hudl.. precum . audiere (2.paznic“ (repetat de 28 ori). Curtea de Judecată la Kafka este secretă.“ procesul“ (3 repetări) îşi fac apariţia în mod frecvent cu o mare forţă de sugestie.Bestätigung des Urteils = confirmarea. pe care Kafka o utilizează iscusit în roman: prin acest prefix ceva este „împins” de la locul său original sau natural spre un alt loc.vina“ este întrebuinţat în diferite forme compuse. cu toate că o mare varietate de termeni juridici îşi găsesc aplicarea în roman şi rezonează în conştiinţa lui Josef K. . se desfăşoară în plină de-semantizare.“ Şi substantivele . p.spăsit.Arestarea“ e constatată ca o situaţie care se epuizează.spuneam şi mai devreme .. . . precum: ... p. Putem spune. ..Vollstreckung des Urteils = executarea. inocenţă“. (Vezi tabelul nr. conştient de propria-i vină“.dezbatere judiciară principală”. în loc de“ . p. Altele. inculpare (2.der Urteilsspruch = pronunţarea sentinţei...Schuld“ .supraveghetor“ (repetat de 31 ori).die Gerichtsverhandlung = dezbatere la tribunal. p. contravenţie (2. p...“ . 1060) 7.în “Procesul” lui Kafka nu este vorba de veritabile norme şi proceduri juridice. precum: . Însă terminologii şi terminografii...die Schuld = vină.fără vină“. având prefixul de origine germană .Beamte . Şi ..verhaftet ..Delictul“ (1). Sub lumina . culpă..nevinovăţie. 52) 6. în concluzie.Arestarea“ (3). .. 161.1) Atestăm circa treisprezece cuvinte (verbe. deţinere (2.schuldlos“ .. traducătorii şi lingviştii uzează de o perspectivă mai „înaltă” asupra lucrurilor receptate: ei operează nu .. Procesul lui Kafka este departe de jurisprudenţa normală. utilizînd terminologia lui Kafka din romanul “Procesul”l (Original: Variantă germană) (1): 1. îndeplinirea sentinţei (2. aşa cum apar ele în jurisprudenţă..ver-“ (în calitate de prefix neseparabil). ci şi cu limbajul de specialitate. .gefangen .pronunţarea verdictului“ (8) rămîn sub semnul întrebării şi pot fi percepute de cititor prin aluzii. .das Vergehen = delict. nici măcar acuzatul nu le ştie pe toate.. În plus. forme participiale). Prefixul . (Vezi tabelul nr.Wächter . Cuvîntul . 1074..das Verhör = interogatoriu..Unschuld“ .. p.Aufseher“ . utilizează noţiuni echivoce.acuzarea“ (5).prins“.2) Doar verbul . la un proces judiciar (2. Să enumerăm elementele care compun o secvenţă obişnuită a unui proces de judecată. 1021) 9.

Josef K. Batand la toate usile si intrebind la intamplare de tamplarul Lanz. Ei il anunta ca este arestat.cu toţii alcătuiesc o comunitate demonizată. rase.” Desi K. K. imediat este dus in salon.” De asemenea si imbracamintea celor prezenti il deruta: “Cei mai multi dintre ei erau imbracati in negru si purtau redingote lungi. este trimis – fara explicatie – sa caute tribunalul. ci şi de terminologi. de-o galerie intesata si ea de lume. se pomeni intr-o dimineata arestat”. Pe K. pe care si le pusesera intre cap si plafon. caci. doi paznici ii mincau micul dejun. la mica distanta de tavan. Aflarea justitiei intr-o asemenea cladire ii dadea lui K. cititorul ia act de faptul ca un strain ii spune protagonistului cartii ca este arestat. In urmatoarea duminica. si mai mult dezgust fata de ea. sperase ca primul interogatoriu va fi si ultimul. Fara a iesi din perplexitate. Actiunea incepe si se dezvolta sub semnul indoielii. O multime de oameni. ii spune judecatorul. al supozitiei extinse la toate nivelurile. de asemenea ramase frapat de cele vazute: “K. cu cefele si spinarile lipite de plafon. eroul se intoarce in camera sa. umpleau o incapere nu prea mare. cind sosise. Prima fraza din roman consemneaza un amanunt care socheaza prin continutul sau nefiresc si prin lipsa de precizie si cauzalitate: “Pe Josef K. realizeaza ca birourile tribunalului se afla in podul unei cladiri cu apartamente si camere de inchiriat. aflase spre . dar totodata ii dadea mai multa siguranta. investigat nu doar de scriitori. K. . si ca el nu realizase ce sansa a ratat: “. unde. critici literari sau oameni de teatru. va daruiesc toate interogatoriile!” Judecatorii stabilisera cu el ca interogatoriile vor avea loc duminicile. nelipsind nici categoria executorilor intermediari . crezu ca nimerise la o intrunire publica. apartenenţa unei părţi de vorbire sau ordinea alfabetică). Aspectul acestei cladiri era deplorabil. care le atirnau lalii pe corp. ca astazi te-ai pagubit singur. etimologia. fiindca judecatorii i-au spus ca doar si-a complicat si mai mult situatia. Frazeologia personajelor lui Kafka şi limbajul autorului este. aservită justiţiei sau sistemului funcţionăresc. dar cu toate acestea poate sa mearga liber la servici. de ceremonie. a căror sarcină este să identifice termenii juridici. il ridica si ii cere lucrurile pe motiv ca la magazine n-ar fi in siguranta. fara sa-ti dai seama. avind un aspect saracacios si mizerabil. pentru ca sa nu-i incurce cu nimic in desfasurarea activitatii sale profesionale. privind spre usa. Arestul are loc exact in dimineata in care Josef K. daca n-ar fi fost ea. totusi in urma interogarii fusese dezamagit. inconjurata. numai imbracamintea aceasta il deruta. spre surprinderea lui.Banda de golani! Striga el. ca sa nu-si loveasca testele. cit se poate mai feluriti. Dupa ce gasi camera in care urma sa fie interogat. implineste 30 de ani. K. aşadar. cu doua ferestre. iar incepind cu a doua zi isi continua viata normala de prim-procurist la o mare banca. s-ar fi crezut la o intrunire politica de cartier. să-i sistematizeze potrivit anumitor criterii (frecvenţa utilizării. unde urma sa i se ia intr-o duminica primul interogatoriu. fara sa fi facut nimic rau. […] Multi dintre ei isi adusesera perne.Vreau numai sa-ti atrag atentia.rece şi palidă a Legii oamenii devin acuzatori şi acuzaţi. de avantajul pe care un interogatoriu il reprezinta oricand pentru un arestat. si unde spectatorii nu puteau sa stea decit incovoiati. Asadar. il calomniase pesemne cineva.

avea un unchi – Albert K. Nu prea e un loc potrivit pentru birouri. Si daca te mai gindesti ca aproape toti locatarii vin sa-si intinta rufele aici – doar nu poti sa le interzici asta cu desavirsire – atunci n-o sa te mai miri ca ti s-a facut rau. doar era o taraganare la nesfirsit. De aceasta meserie se ocupa tocmai si tatal sau. pina la urma i se facuse rau din cauza aerului inchis si atmosferei sufocante. iar pe de alta parte avem o institutie de Judecata absolut diferita de cea normala. care locuia intr-o alta cladire decit cea in care fusese K.Nu stiati ca tribunalul are birouri aici? Aproape in fiecare pod exista birouri ale tribunalului. altminteri. Deci se produce un paradox: invinuitiii se sufoca si li se face rau in “Judecatoria” propriu-zisa. iar procesul practic nici nu-i afecta viata. Aflindu-se la pictor. acolo unde erau biruorile judecatii. la servici nu se mai poate concentra asupra sarcinilor sale. K. atit prin amplasarea sa “aproape in fiecare pod” si cu judecatori neobisnuiti. achitarea aparenta si taraganare la nesfirsit. aceasta il duce la un vechi prieten de-al sau. fusese frapat de ceea ce vazuse: birourile tribunalului. Atunci avusese ocazia sa-l intilneasca pe proprietarul camerii in care se faceau interogarile si fiind invitat de acesta sa urce in podul cladirii. K. K. observa starea prosta in care se alfa K. la interogatoriu. Dupa o mica discutie cu “Fantoma de la tara”. ba chiar mai mult. de ce n-ar exista si aici?” In urma celor spuse.. Uneori. cerindu-i explicatii: cum de a putut el sa le faca una ca asta. incit fusese nevoit sa fie scos afara de doi functionari ai judecatii. K. Astfel K. aflase ca sunt trei tipuri de achitari cu procesul sau: achitarea reala. fiindca pe de o parte lipseste motivul invinuirii. renunta la serviciile avocatului Huld. este evident ca avem in fata un proces neobisnuit. in zilele cind au loc. un industrias. proces. le da pe spinarea avocatului. si deci i-ar putea fi de folos. incepusera lor a li se face rau de aerul curat pe care il inspirau.” Josef K. Toate aceste esecuri. care fiind bolnav isi primea toti clientii acasa. ramasese din nou dezgustat de cele vazute. caruia el ii mai spunea si “Fantoma de la tara” . Dar din pacate problemele sale nu se imbunatatesc. Acest . tocmai el – care era mindria neamului lor (deoarece ajunsese la postul de prim-procurist la o mare banca). De aici si replica pictorului Titorelii: “. avocatul Huld.surprinderea sa ca nu va mai avea loc un nou interogatoriu. el pictind tablouri pentru judecatori. Ajuns la pictor. Nici una din aceste achitari nu-l scuteau pe K. Acest pictor este angajat la tribunal. spunind ca inainte de-al fi angajat totul mergea bine. devine din ce in ce mai dezechilibrat. le-ar putea avea. cum a putut sa pateze numele familiei. K. cind a vrut sa iasa pe o alta usa care-i propusese pictorul. In scurt timp de la angajarea acestui avocat. sedintele mai mari – si asta se intimpla destul de des – aerul devine aproape irespirabil. din cauza asta aerul devine greu si apasator. clientii sunt nemultumiti de modul in care sunt tratati. care ajunsi la scarile care faceau legatura dintre ultimul etaj si pod. incepe sa se dezechilibreze. el la servici este in continuare absent si fiind presat de concurenta unui coleg-rival. Titorelli i-a explicat in ce consta fiecare tip de achitare. cit si prin cu modul de a desfasura un proces. Iata o mica descriere a atmosferei care predomina in birourile “Judecatoriei”: “Soarele arde grozav de tare si birnele acoperisului sint inchise. si se decide sa-i dea un mic sfat.care aflind despre procesul lui Josef. cu toate avantajele pe care. a venit cu o falca in cer si alta in pamint in biroul lui K.. iar functionarilor acestei institutii li se face rau in afara ei. el incepand sa realizeze ca lumea intreaga este o farsa justitiara. Acesta ii spune ca cunoaste un pictor – Titorelli – care l-ar putea ajuta. Aceasta il buimaceste pe K. Unul dintre clientii sai.

cat si lectorului – si mai derutanta. constientizate. Comentariul preotului ia o trasatura neasteptata cind spune ca nerozia paznicului e. ci o organizare sistematica a intrarilor sub forma de labirint. nedeschizindu-le. El se mai apleaca amabil ca sa-i asculte si ultima intrebare. E pivotul vizibil al tragismului kafkian. se inchid si mai tare in taina. caci poarta asta era facuta numai pentru tine. Vina apare ca ceva indiscutabil care trebuie ispasita. exponent al neroziei: el declara ca este puternic si aceasta demonstreaza ingimfarea si nerozia. Le prevede si le presimte. incit a te indoi de demnitatea paznicului in fata Legii configureaza de acum o ierarhie. Actul initiatic este pus.” Urmeaza o analiza scupuloasa a insesi insusirilor morale ale paznicului. orice hotarire luinduse dupa principiul: “vina e intotdeauna mai presus de orice indoiala”. . nelipsind nici categoria executorilor intermediari. n-avea dreptul sa intre aici. Le banuieste cu o siguranta de neclintit. “Misterul” e de nepatruns. nu usi ca atare. intr-un domeniu intangibil. de fapt. Singura realitate psihica e aceea a vinii asumate. E neindoielnic faptul ca e pus in slujba de Lege. ci un sistem de obstacole. De fapt. Omul ramine sa astepte ani in sir. ci numai drumul pe care trebuie sa-l faca la nesfirsit. Paznicul ii spune omului venit de la tara ca nu-l poate lasa sa intre in interior in clipa in care a sosit Omul nici nu banuia ca accesul la Lege nu este ingaduit tuturor. si o incui. in fata acestuia nu apar piedici pur si simplu. el este neoficial si. binevoitor.. Ceea ce reuseste sa vada e o lumina slaba. Necesitatea inchide omul kafkian in cercul ei strimt. Aceasta secventa este. intrucit clericul nu este un intermediar in relatia uman-divin. Omul kafkian abia vine la Lege. K. dupa citevai zile primeste de la directorul bancii o insarcinare: sa il insoteasca pe un oaspete din italia in catedrala orasului. sub semnul esecului. Dupa atitea sfortari omul de la tara e cuprins de curiozitate sa afle de ce nimeni dintre ceilalti oameni doritori de a cunoaste Legea nu s-a apropiat de poarta si n-a cerut sa intre. o alta etapa in procesul de culpabilizare a protagonistului. luminile se imputineaza si ele progresiv. dupa vizita facuta pictorului. Paznicul il lasa. dar il supune la sumare interogatorii despre bastina lui si despre multe alte lucruri. El are doar inceput. ci in relatia justitie-acuzat. si preot. deci. Usile inchise nu se vor deschide vreodata: dimpotriva. pe cita vreme paznicul se afla de mai multa vreme acolo. intr-un lucru in sine kafkian. Eroii nu vor izbuti nicidecum sa miste vreun moment. Procesul dezvolta in linii narative ceva mai ramificate parabola pe care i-o relateaza preotul lui Josef K. nefortindu-le. In schimb venise cu totul surprinzator un preot. toti insa constituind un aparat demonizat aservit justitiei sau sistemului functionaresc. “Nimeni in afara de tine. iar sfirsitul sau se numeste moarte propriuzisa a acuzatului. Intalnirea dintre K. el este slujitorul ei. La ora in care trebuia ca cei doi sa se intilneasca – in catedrala – italianul nu venise. recurgind la incercari de a-l mitui. Sub lumina rece si palida a Legii oamenii se transforma in acuzatori si acuzati. fatalmente. El nici nu cunoaste impactul cu ele. insa. in fond. asadar cu Paznicul. in spatele caruia exista acest sistem de obstacole. rabdator fata de straduintele omului si ingaduitor cu blestemele omului adresate cruzimii destinului. apartine Ei.proces s-a dovedit a fi la nesfirsit. pe de alta parte. vreo etapa a lui. salvatoare: nici el nu cunoaste interiorul Legii. fiind zadarnic apriori. apare – atat personajului. Ceturile zadarniciei se fac din ce in ce mai dese. fapt care-l face superior omului comun. acum plec. raspunse Paznicul vazind ca omul se sfirseste din viata. care razbate din interior prin crapaturile portilor Legii. orizontul ocult care incetoseaza sensurile si le fac imperceptibile. Localul judecatoriei in Procesul ramine vesnicul labirint dedalic de nepatruns. caci sala judecatoriei se transforma intr-un dincolo transcedental. dar paznicul este de neinduplecat. sa astepte clipa favorabila. preotul inchisorii. Preotul ii spune lui Josef ca Scripturile care preced Legea spun ca are de a face.

nu se alege cu nici un cistig de cunoastere. Pe oricine l-am considera inferior si inselat. care converg spre o pedeapsa in aceeasi linie. Acest lucru nu se petrece in fapt decat dupa ce cei doi il asaza tacticos pe o piatra.” Romanul lui Kafka ramane cit mai aproape de viata cotidiana si de verosimil. ii trec pe deasupra capului cutitul. iar omorul lui este in seara cind implineste 31 de ani. un lucru este cert (singura certitudine existenta la Kafka) intreaga Lumina a legii ramine un mister. . Fraza care incheie cartea echivaleaza cu paroxismul sugestionarii: “. exista niste paznici cumpliti. in timp ce paznicul.Ca un caine! spuse el. paznicul nu cunoaste interiorul Legii. Ceea ce socheaza este suma detaliilor care o compun si care nu ofera deznodamantului cheia potrivita epicului. Finalul romanului infatiseaza o scena oarecum previzibila. Evident. Preotul mediteaza acum asupra situatiei: omul a vazut totusi o lumina dinlauntru. si il injunghie. stind cu spatele spre poarta. dar ceea ce se intimpla ramane in el pina la sfirsit inexplicabil. Ceea ce este surprinzator este ca arestul lui K.mai apoi el nici nu vrea sa-l inspaiminte pe om. Oricum. paznicul ramine un slujitor al Legii si se cade a fi scos de sub judecata omeneasca. daca se tine seama de elementele absurde din cuprinsul cartii. Doi necunoscuti il scot de Josef K. si era ca si cum rusinea ar fi trebuit sa-i supravietuiasca. caci stie ca acolo. intr-o cariera de piatra. schimbind formule de politete si asigurandu-se ca Josef K. inlauntru. a fost in dimineata cind a implinit 30 de ani. In afara orasului. Il vede pe disperatul care se arunca in gol de la o fereastra.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful