UNIVERSITATEA BABE-BOLYAI FACULTATEA DE PSIHOLOGIE I TIINELE EDUCAIEI CLUJ-NAPOCA

Trunchiul cerebral

Psihopedagogie special anul I Proiect de grup realizat de: Laura Rotar Larisa Luca Alina Moic Iulia Mrginean

TRUNCHI CEREBRAL

Trunchiul cerebral este format din trei etaj: bulb, puntea lui Varolio si mezencefal. Este situat fosa craniana posterioara. Prezinta o fata anterolaterala (fig.1 A) si o fata posterioara (fig.1 B). Cele 3 etaje sunt despartite de 2 santuri vizibile pe partea antero-laterala: - SANTUL BULBO-PONTIN - SANTUL PONTO-PEDUNCULAR Bulbul rahidian -este limitat inferior de un plan orizontal sub decusatia piramidelor, iar superior pe santul bulbopontin. Puntea lui Varolio -situata transversal, delimitata inferior prin santul bulbopontin, superior prin santul pontopeduncunlar, se continua lateral cupedunculii cerebelosi mijlocii. Mezencefalul -este situat intre punte si diencefal legat de cerebel prin pedunculii cerebelosi superiori.

Fig. 1 Trunchiul cerebral

A. Fata anterioara IIXII. nervii cranieni: 1. chiasma optica; 2. hipofiza; 3. hipotalamus; 4. peduncul cerebral; 5. puntea lui Varolio; 6. bulb rahidian; 7. olive bulbare; 8. decusatia piramidala; 9. maduva spinarii; 10. nerv spinal. B. Fata posterioara IVVIII. nervi cranieni: 6. bulb rahidian; 11. epifiza; 12. coliculii cvadrigemeni; 13. ventricul IV; 14 pedunculul cerebelos superior; 15. pedunculul cerebelos mijlociu; 16. pedunculul cerebelos inferior.

1. Alcatuirea externa a trunchiului cerebral

A. Fata anterolaterala prezinta trei segmente anatomice: bulbul, puntea si mezencefalul. Bulbul rahidian este cuprins intre un imaginar care trece pe sub decusatia piramidala si santul bulbopontin. El prezinta: fisura mediana anterioara, piramidele bulbare, olivele bulbare, santurile preolivare si santurile retroolivare. Unele elemente sunt continuarea celor medulare. Dorsal, la nivelul bulbului se remarca santul median, santurile intermediare si santurile laterale, care delimiteaza fasciculele Goll si Burdach. Puntea lui Varolio are forma unei benzi transversale de substanta nervoasa, care leaga intre ele emisferele cerebeloase. Ea este delimitata inferior de catre santul bulbopontin si superior de catre santul pon-topeduncular. Central, se evidentiaza santul median si, lateral de acesta, piramidele pontine. Partile laterale ale puntii se continua cu pedunculii cerebelosi mijlocii. Mezencefalul este reprezentat de pedunculii cerebrali, care se continua pana la diencefal si prin care trec caile piramidale. B. Fata posterioara a trunchiului cerebral prezinta: pedunculii cerebelosi inferiori la nivelul bulbului, pedunculii cerebelosi mijlocii la nivelul puntii, pedunculii cerebelosi superiori, coliculii cvadrigemeni inferiori si superiori la nivelul mezencefalului.

2. Structura interna a trunchiului cerebral

Trunchiul cerebral are la exterior substanta alba si la interior substanta cenusie. Substanta alba este constituita din fibrele ascendente si descendente descrise la maduva, fibrele transversale din punte si fibrele proprii care leaga intre ei diferiti nuclei de substanta cenusie. Substanta cenusie. Daca in jumatatea inferioara a bulbului dispozitia substantei cenusii este asemanatoare celei din maduva, in jumatatea lui superioara si in celelalte segmente ale trunchiului cerebral, substanta cenusie este dispersata sub forma de nuclei. Nucleii trunchiului cerebral se impart in: senzitivi, motori, vegetativi si proprii (tabel 1. ). Nucleii senzitivi sunt formati din deutoneuronii cailor sensibilitatii generale din zona capului si sunt echivalenti coarnelor posterioare medulare.

 Nucleii motori reprezinta originea reala a fibrelor motorii ale unor nervi cranieni si sunt echivalenti coarnelor anterioare medulare. Nucleii vegetativi reprezinta originea reala a fibrelor vegetative parasimpatice ale unor nervi cranieni si sunt centri ai unor reflexe vegetative. Ei sunt echivalenti coarnelor laterale medulare. Nucleii proprii fiecarui segment nu au echivalenti la nivel medular. In structura trunchiului cerebral intra si substanta reticulata, cu functii somatice si vegetative.

Tabel 1. Nucleii trunchiului cerebral SEGMENTUL NUCLEII SENZITIVI TRUNCHIULUI AI NERVILOR CEREBRAL CRANIENI BULB - senzitiv al trigemenului (V) - solitary (VII, IX,X) - vestibular (VIII) - cohlear (VIII) NUCLEII MOTORI NUCLEII VEGETATIVI AI NERVILOR AI NERVILOR CRANIENI CRANIENI - ambiguu (IX, X, -salivator inferior (IX) XI) - dorsal al vagului (X) - nucleul hipoglosului (XII) NUCLEII PROPRII - nucleii olivari - nucleul Goll - nucleul Burdach nucleii substantei reticulate respiratori si cardiaci. nucleii respiratori si cardiaci. substanta neagra nucleul rosu coliculii cvadrigemeni

PUNTE

principal al trigemenului - nucleii motori (V) (V,VI, VII) mezencefalic al trigemenului (V) - nucleul oculomotorului (III) -trohlearului (IV)

- salivator superior (VII) - lacrimal (VII) - accesor al oculomotorului (III)

MEZENCEFAL

3. Functiile trunchiului cerebral

Componentele trunchiului cerebral au doua functii: functia de conducere si functia reflexa. A. Functia de conducere Aceasta apartine substantei albe, constituita din fibre ascendente, descen dente si de asociatie. Ele conduc impulsurile de la maduva la cortex si invers, intre nucleii trunchiului sau intre nuclei si maduva sau cortex. B. Functia reflexa In nucleii trunchiului cerebral se inchid arcurile reflexe ale unor acte reflexe somatice si vegetative:

Reflexe somatice: reflexe de tuse, stranut, deglutitie si voma (in bulb); reflexe de supt, clipire si masticatie (in punte); reflexe de reglare a miscarilor si a alternantei somn-veghe (in substanta neagra); reflexe de diminuare a tonusului muscular (in nucleul rosu); reflexe de orientare a capului in functie de sursa de lumina (in coliculii cvadrigemeni superiori) sau in functie de sursa de zgomot (in coliculii cvadrigemeni inferiori din mezencefal). Reflexe vegetative: reflexe de salivatie pentru glandele parotide, reflexe respiratorii si cardiovasculare (in bulb); reflexe lacrimale si de salivatie pentru glandele sublinguale si submandibulare (in punte); reflexe pupi-lare fotomotorii si de acomodare la distanta (in mezencefal). Nervii cranieni Nervii cranieni sunt analogi nervilor spinali, impreuna cu care formeaza sistemul nervos periferic. Ei sunt in numar de 12 perechi (tabel 2.). Nervii cranieni se pot grupa dupa functii in: senzitivi, motorisi, micsti. Nervii cranieni senzitivi (I, II, VIII) sunt constituiti numai din fibre senzitive, aferente, care conduc excitatiile de la telereceptori mucoasa olfactiva (I), retina (II), organul Corti si receptorii statici din urechea interna (VIII) la centrii nervosi corespunzatori din scoarta cerebrala. Alte amanunte despre nervii cranieni senzitivi veti afla la studiul analizatorilor ale caror segmente intermediare le constituie acestia. Nervii cranieni motori (III, IV, VI, XI, XII) sunt constituiti numai din fibre motorii, axoni ai neuronilor din nucleii motori ai trunchiului cerebral. Ei determina motilitatea voluntara la nivelul musculaturii somatice a capului sau motilitatea involuntara la nivelul musculaturii netede, prin fibre vegetative motorii (III). Nervii cranieni micsti (V, VII, IX, X) sunt constituiti atat din fibre somatosenzitive si viscerosenzitive, cat si din fibre somatomotorii si visceromotorii.

Tabel 2. Nervii cranieni, tipurile acestora si teritoriile inervate. PERECHEA I olfactivi II optici III oculomotori TIPUL ORGANELE INERVATE

senzitivi - epiteliul olfactiv din cavitatea nazala senzitivi - retina globului ocular Motori - muschii extrinseci ai globului ocular drept inferior, drept superior, drept intern, oblic inferior, prin fibrele motorii somatice; - muschii intrinseci ai globului ocular muschii circulari ai irisului si ai corpului ciliari, prin fibrele vegetative motorii motori micsti - muschiul oblic superior - tegumentul fetei si dintii prin ramurile senzitive oftalmica, maxilara si prin fibrele senzitive ale ramurii mandibulare; - muschii masticatori prin fibrele motorii ale ramurii mandibulare

IV trohleari V trigemeni

VI abducens VII faciali

- muschiul drept extern al globului ocular - papilele gustative din cele doua treimi anterioare ale mucoasei linguale, prin fibrele fibrele senzitive; - muschii mimicii prin fibrele motorii; - glandele salivare (sublinguale si submandibulare) si glandele lacrimale prin fibrele vegetative motorii VIIIvestibulosenzitivi - organul Corti din urechea interna prin ramura acustica; cohleari - receptorii statici din urechea interna prin ramura vestibulara IX glosofaringieni micsti - papilele gustative din treimea de la baza limbii prin fibrele senzitive; - unii muschi ai faringelui prin fibrele motorii; - glandele salivare parotide prin fibrele vegetative motorii; - mucoasa faringeana si cea de la baza limbii prin fibrele senzitive X vagi micsti - unii muschi ai laringelui prin fibrele motorii somatice; - majoritatea viscerelor toracice si abdominale prin fibrele vegetative senzitive si motorii - muschii sternocleidomastoidian si trapez - muschii limbii

motori micsti

XI accesori XII hipoglosi

motori motori

EVALUARE

Nervii cranieni: I. olfactivi; II. optici; III. oculomotori; IV. trohleari; V. trigemeni, a. ramura oftalmica, b. ramura maxilara, c. o ramura mandibulara; VI. abducens; VII. faciali; VIII. vestibulocohleari, a. ramuravestibulara, b. ramura cohleara (acustica); IX. glosofaringieni; X. vagi; XI. accesori; XII. hipoglosi. fibre senzitive fibre motorii flbre vegetative

Bibliografie

Biologie, Manual pentru clasa a XI-a, Stelica Ene, Emilia Elena Iancu, Gabriela Brebenel, Ofelia Tanase, Editura Gimnasium, 2006 Memorator de biologie pentru clasa a XI-a, Corina Ciocu, Editura Booklet, Bucuresti, 2012 Biologie, Manual pentru clasa a XI a, Dan Cristescu, Carmen Salavastru, Bogdan Voiculescu, Cezar Th. Niculescu, Radu Carmaciu, Editura Corint, 2006 www.esanatos.ro www.scribd.ro/trunchiulcerebral