Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Capitolul 1. Generalitati
CAPITOLUL 1
GENERALITATI
ca,
pe
langa
performante,
Mentenanta si fiabilitatea masinilor Capitolul 1. Generalitati productivitate si conceptie moderna, in pas cu nivelul tehnic si tehnologic,
cumparatorii pun un accent crescand pe fiabilitate. Cu ocazia unui sondaj, un beneficiar a exprimat acest lucru astfel: Doresc sa cumpar produse care vor functiona corect zi de zi de cate ori apas pe buton. Cresterea importantei fiabilitatii printre caracteristicile calitative ce
definesc orice produs este subliniata de faptul ca, prin achizitionarea unui produs, beneficiarii vizeaza obtinerea unor servicii pe care produsul respectiv le ofera. Intre producatori, care sunt in primul rand interesati sa obtina serviciile oferite de functiunile produsului, nivelul tehnic si calitativ si fiabilitatea sunt elemente puternice de legatura. Ca rezultat al cresterii interesului fata de fiabilitate, s-a constatat, in ultimul timp, o formalizare accentuata a aspectului fiabilitatii. In acest sens, influenta tehnologiei spatiale si electronica au jucat un rol important, alaturi de cresterea complexitatii sistemelor in general, sisteme ce au frecvent o importanta parte mecanica, in care se regasesc o larga varietate de transmisii mecanice. Formalizarea aspectelor fiabilitatii se manifesta prin stabilirea unor conditii de aceasta natura ceruta de beneficiari, inscrise din ce in ce mai des drept clauze contractuale. Drept consecinta, fiabilitatea a trebuit sa fie masurata, prognozata si asigurata, au aparut programe de fiabilitate, care imbogatesc si completeaza continutul programelor generale ce vizeaza cresterea calitatii. Se pot recunoaste patru etape: a. Previziunea si demonstrarea necesitatii luarii in considerare a fiabilitatii produselor si componentelor acestora. Determinarea ratelor de defectare, dezvoltarea modelelor matematice si statistice, punerea in evidenta a curbei in forma de cada de baie, punerea la punct a programelor de incercari de fiabilitate, asistate de statistica necesara, sunt cateva din caracteristicile primei etape. Se remarca in aceasta etapa importanta controlului de receptie al materiilor prime si
2
Capitolul 1. Generalitati
b. A doua etapa este marcata de stabilirea necesitatii de imbunatatire a fiabilitatii la produsele de mare complexitate sau la cele ce trebuie sa aiba perioade indelungate de functionare fara defectiuni. S-au impus in conceptia produselor o serie de tehnici privind nivelurile de siguranta, redundanta, controlul mediului, analiza modului de defectare si a consecintelor respective, fizica defectarii, aportul factorului uman, conceptia ambalarii si transportului si altele. In sfera executiei se adanceste legatura dintre fiabilitate si controlul calitatii, iar in activitatea de service si intretinere a produselor aflate in exploatare, politica de reparare si documentatia de intretinere devin importante. c. Dezvoltarea si fiabilitatea diversificarea tehnicilor a determinat aparitia
celei de-a treia etape de coordonare a tuturor activitatilor vizand in programe, ce se asociaza acelora de obtinere a celorlalte caracteristici ale produsului. d. A patra etapa se caracterizeaza prin urmarirea eficientei acestui intreg arsenal de metode si tehnici matematice si statistice, nu ca scop in sine, ci din punct de vedere economic. Activitatea de fiabilitate devine o componenta importanta a controlului total al calitatii. Functionarea oricarui produs industrial este limitata de aparitia unei dereglari, de aparitia unei modificari pentru o singura caracteristica, aparitii cauzate de defecte. Astfel, fiabilitatea se poate defini ca fiind o stiinta a defectarilor. De fapt, definitia consacrata pentru FIABILITATE , este aceea de a o identifica cu aptitudinea oricarui produs industrial de a functiona fara a se defecta. Avand la indemana teoria probabilitatilor, din punct de vedere matematic devine posibila prognozarea cu un anumit grad de certitudine a comportarii unui produs in conditii de folosire stabilite. Functionarea un
3
Mentenanta si fiabilitatea masinilor Capitolul 1. Generalitati timp mai indelungat, fara defect, este o componenta determinanta a
calitatii. De altfel, in ultimii ani este obligatorie pentru orice produs, precizarea parametrilor de fiabilitate, mentenabilitate si livrarea acestora catre beneficiari. Din punct de vedere etimologic, termenul fiabilitatea este un neologism provenit din limba franceza, FIABLE, care inseamna demn de incredere, de la care s-a preluat derivatul FIABILITATE. Statele de limba engleza folosesc termenul echivalent RELIABILITY, derivat de la verbul TO RELY, care are acelasi inteles ca si omologul sau francez, adica a avea incredere in... Din definitia cuvantului folosit pentru definirea notiunii, se observa ca fiabilitatea este acea insusire a unui produs ce sugereaza incredere, siguranta. Cum se arata mai sus, fiabilitatea este direct legata de calitatea produsului. Astfel, daca se poate spune ca satisfacerea unor conditii intrun anumit moment, din punct de vedere static este caracterizata de calitate, atunci, in timp a calitatii. fiabilitatea caracterizeaza acelasi produs sub aspect dinamic, este o calitate in timp. Fiabilitatea, apare deci ca o componenta disponibilitate, odata cu
1.2 Definitii
Deci, FIABILITATEA, din punct de vedere cantitativ, reprezinta caracteristica unui produs exprimata prin probabilitatea indeplinirii functiei propuse pe o durata data, in conditii de functionare specifice. Definitia de mai sus cuprinde urmatoarele expresii: conceptul de caracteristica
Mentenanta si fiabilitatea masinilor Capitolul 1. Generalitati Fiabilitatea este prin urmare o caracteristica, a unui produs, putand fi,
deci, determinata asemenea celorlalte caracteristici tehnice, printr-o anumita valoare. conceptul de probabilitate Fiabilitatea reprezinta o probabilitate, si ca urmare are o valoare cuprinsa intre 0 (zero) si 1(unu). De aceea, nu se poate masura direct, ca orice marime fizica, ci, se determina cu metode de statistica sau cu teoria probabilitatilor. conceptul de functie Fiabilitatea, presunpune indeplinirea unei functii, misiuni, sau, a unei cerinte. Apare necesara deci, definirea cu precizie a functiei pe care produsul trebuie sa o indeplineasca, dar, si exacta a starii de functionare. conceptul de durata de functionare Fiabilitatea presupune o durata de buna functionare, care este exprimata, in functie de produs, in ore, zile, etc... sau in numar de cicluri, curse duble, etc. conceptul de conditii de functionare Acest concept reprezinta ansamblul conditiilor de exploatare, pentru care a fost proiectat si realizat produsul. determinate de fiabilitate. Anumite produse necesita o serie de defectelor si a posibilitatii de interventie. Totalitatea actiunilor tehnice si organizatorice efectuate avand ca scop mentinerea sau restabilirea functiei specificata, se numeste MENTENANTA. Aptitudinea unui produs de a putea fi intretiunut sau reparat mai usor se numeste MENTENABILITATE, si este redata tot ca o probabilitate.
5
Capitolul 1. Generalitati
tabelul 1.1 Denumire Previzionala (preliminata) Continut Este fiabilitatea predeterminata prin calcul anterioara oricaror incercari. Este proprie etapei de proiectare a unui produs Fiabilitatea obtinuta prin incercari determinative in laborator pe standuri speciale, pe baza unor esantioane de produse. Se mai cunoaste: a/ observata - daca se refera la etapa urmarita in laborator b/ extrapolata - daca pe baza informatiilor din laborator se fac estimari prin extrapolare a duratei cercetate Fiabilitatea determinata informatiilor din exploatare
6
pe
baza
prelucrarii
Capitolul 1. Generalitati Fiabilitatea prescrisa in documentatiile tehnice: (standarde, norme, contracte,...) Fiabilitatea determinata pe baza legaturii dintre solicitatrea aplicata si rezistenta la solicitari a elementului considerat Fiabilitatea determinata pe baza prelucrarii datelor esantionare sau analitic cu ajutorul indicatorilor de fiabilitate
cu fiabilitatea trebuie sa se considerare mentenanta. In figura 1.1 se prezinta costurile fiabilitatii si mentenabilitatii Se observa ca exista o zona de cost minim, careia ii corespunde fiabilitatea optima Ropt. Pentru R > Ropt , costul creste, in raport cu scopul propus. In general, Ropt este inferioara fiabilitatii tehnic posibile. Vor apare deci defectari, deloc neglijabile, pentru a garanta cel mai economic pret al disponibilitatii, si deci este necesar sa se defineasca mentenanta corespunzatoare.
Capitolul 1. Generalitati
Defectele pot avea mai multe cauze, printre care: accidentale; uzura; suprasolicitare.
In tabelul 1.2 se prezinta o clasificare a defectelor, dupa mai multe criterii. tabelul 1.2
Criteriul de clasificare Mod de manifestare Tipul defectului Total De deriva Precoce Perioada de aparitie De maturitate De batranete Viteza de aparitie Reducerea capacitatii de functionare Brusc Progresiv Total Partial Temporar Durata defectarii Intermitent Permanent Critice Majore Consecintele defectarii Minore Secundare Caracteristici Incetarea functionarii produsului Functionare in afara limitelor prescrise Defecte ascunse care apar in prima perioada de punure in functiune Defect aleator produs in timpul unei exploatari normale Defect care insoteste uzura Modificare brusca a caracteristicilor Degradare lenta a caracteristicilor Pierderea totala a capacitatii de functionare Defectul de deriva a unor componente la produse complexe Poate dispare fara interventie exterioara si fara revenire Poate dispare fara interventie exterioara si revine Odata reaparut ramane definitiv Consecinte grave. Produce reclamatii Consecinte sesizabile. Poate produce reclamatii. Consecinte uneori sesizabile. Nu produce reclamatii. Nu se sesizeaza consecintele. 8 Exemple Motor ars Transformator cu To >
Mentenanta si fiabilitatea masinilor Capitolul Apare fara a fi provocat de Primare Legatura alt defect cauzala Secundare Este consecinta altui defect Probabilitatea nu este Independent influentata de aparitia altui e Legatura defect probabilista cu Probabilitatea este alte defecte Dependente influentata de aparitia sau neaparitia altui defect
1. Generalitati
Produsele industriale pot fi considerate, dupa cum s-a mai subliniat, in reparabile si nereparabile. Cele nereparabile se inlocuiesc la aparitia defectului. Se introduc notiunile de CU RESTABILIRE si FARA RESTABILIRE pentru un sistem a carui functie, in urma unei defectari, se poate restabili sau nu.