P 2 P 3 P 4 P 5 P 6 P 7 P 8 P 9 P 10 P 11 P 12 P 13 P 14 P 15 P 16 P 17 P 18 P 19 P 20 P 21 P 22 P 23 P 24 P 25 P 26 P 27 P 28 P 29 P 30 P 31 P 32 P 33 P 34 P 35 P 36 P 37 P 38 P 39 P 40 P 41 P 42

182 Procese, caracteristici si supraalimentarea motoarelor cu ardere intern navale 12.2. Turbosupraalimentarea motoarelor navale Procedeul clasic de TSA (TSA consacrat) const n utilizarea energiei potentiale a gazelor de evacuare din motor, n scopul antrenrii unei turbine cuplate pe acelasi arbore cu suflanta. n sistemul clasic, nu exist legtura cinematic ntre motor si grupul de SA, ci numai una gazodinamic. 12.2.1 Compresorul centrifugal Varianta cea mai utilizat de suflant n grupul TSA naval este aceea a compresorului centrifugal. Paletele rotorului transmit lucru mecanic fluidului proaspt si l transform n energie cinetic, care apoi este transformat n energie potential ntr-un dispozitiv special. n principal, fluidul este supus actiunii fortelor centrifuge, de unde si denumirea compresorului. 12.2.1.1 Principiul de functionare a compresorului centrifugal Figura 1 prezint prtile componente principale si sectiunile caracteristice ale compresorului centrifugal CC: I-priza de aer; IIaparatul director, care are rolul de a imprima fluidului o anumit directie la intrarea n rotor; III-rotorul, precedat uneori de anterotorul IV, organul mobil al CC, care transmite lucrul mecanic fluidului; V-difuzorul de iesire, care transform energia cinetic a fluidului la iesirea din rotor n lucru mecanic de comprimare;

initial obturat printr-un manson ce nu permite iesirea aerului n exterior. Notm urmtoarele diametre, corespunztoare sectiunilor specifice ale CC: Db -diametrul butucului; D1 diametrul mediu de intrare n rotor; final de intrare n Di -diametrul rotor; D2 -diametrul de iesire din rotor; D3 -diametrul de intrare n difuzorul de iesire; D4 -diametrul de iesire n difuzorul de iesire.

La o raza curent r (fig. 2) se consider un element de mas de fluid (ncrctur proaspt), de ltime dr; se noteaz cu b ltimea corespunztoare a paletei rotorice. Masa elementului considerat este:

Fig. 2

Fig. 1

VI-colectorul,

care

se

presupune

Supraalimentarea motoarelor navale

183

dm =

2r bdr , z

(1)

2 2 dp u 2 u1 . = 2

(7)

cu z numrul palete ale CC si densitatea aerului. Asupra acestui element de mas actioneaz forta centrifug elementar dFc :

Pentru integrarea membrului stng, se consider o densitate medie m ntre sectiunea intrare si iesire, de unde:
2 2 p2 p1 u 2 u1 = , 2 m

dFc = r2 dm ,

(2)

n care -viteza unghiular a rotorului, presupus constant. Aceasta fort genereaz un gradient de presiune dp , care conduce la o fort de presiune corespunztoare, ce actioneaz pe suprafata urmtoare: Forta de presiune 2rb / z . corespunztoare va fi egal, pentru echilibru dinamic, cu forta centrifug (2):

(8)

adic, presiunea la iesirea din rotor va fi:

p2 = p1 + m

2 2 u2 u1 . 2

(9)

2r 2 2 2r bdp , bdr = z z

(3)

de unde:
dp = 2 rdr .

(4)

Relatia (4) se integreaz membru cu membru ntre sectiunile de intrare si iesire din rotorul CC:

dp = 2 rdr

r2

r1

r2 r2 dp = 2 2 1 . 2

(5)

Notnd viteza tangential cu:

u = r ,

(6)

obtinem:

Valoarea presiunii din (9) a fost dedus n ipoteza fluidului perfect, fr pierderi prin frecare; dac creste u2 creste p2 creste, spre deosebire de compresoarele volumetrice, la care cresterea turatiei conduce la cresterea debitului. n continuare, se elimin mansonul cu care a fost obturat colectorul. presiunea din exteriorul Notm cu p2 = pCA , rotorului, adic ultima p2 presiune fiind aceea din colectorul de admisie CA al motorului. Avem una din urmtoarele situatii: = p2 : n acest caz fluidul se p2 roteste o dat cu rotorul compresorului, dar nu este evacuat n exterior; < p2 : aerul comprimat de palele p2 rotorului va fi evacuat n flux continuu spre exterior; p 2 > p 2 : apare fenomenul de curgere invers, dinspre spatiul de refulare spre cel de admisie. 12.2.1.2 Transferul de energie dintre rotor si fluid Pentru determinarea valorii energiei transmise de rotor fluidului, se stabilesc urmtoarele ipoteze simplificatoare: fluidul se consider perfect; nu exist pierderi prin frecri, socuri, pierderi gazodinamice; se considera numrul de palete z =; grosimea paletei nu influenteaz spatiul de curgere;

P 1 P 2 P 3 P 4 P 5 P 6 P 7 P 8 P 9 P 10 P 11 P 12 P 13 P 14 P 15 P 16 P 17 P 18 P 19 P 20 P 21 P 22 P

P 2 P 3 P 4 P 5 P 6 P 7 P 8 P 9 P 10 P 11 P 12 P 13 P 14 P 15 P 16 P 17 P 18 P 19 P 20 P 21 P 22 P 23 P 24 P 25 P 26 P 27 P 28 P 29 P 30 P 31 P 32 P 33 P 34 P 35 P 36 P 37 P 38 P 39 P 40 P 41 P 42

184 Procese, caracteristici si supraalimentarea motoarelor cu ardere intern navale

vena de fluid urmreste profilul paletelor rotorului; distributia de presiuni si viteze ntr-o sectiune transversal pe directia de curgere este uniform; n realitate, compresorul nu ndeplineste aceste conditii, trebuind s satisfac urmtoarele cerinte: s asigure un debit corespunztor necesarului motorului; s produc o presiune de supraalimentare, care s varieze putin cu sarcina motorului; s produc un raport de comprimare c relativ constant n functionarea la regimuri partiale; s nu antreneze n rotire uleiul necesar ungerii lagrelor sale; gabarit redus, cost redus, exploatare simpl. n aceste conditii, o particul de fluid va fi supus urmtoarelor miscri: o miscare de transport cu viteza tangential u = r (6); o miscare relativ cu viteza w fat de un sistem de referint solidar cu rotorul aflat n miscare de rotatie; o miscarea absolut, cu viteza:
r r r c = u + w,

Se consider triunghiurile de viteze din sectiunile de intrare si iesire din rotor (fig. 4). Pentru determinarea transferului energetic rotor-fluid, se consider c singura fort ce actioneaz asupra fluidului, n baza ipotezelor fcute anterior, este rezultanta fortelor elementare cu care rotorul (paleta rotoric) actioneaz asupra aerului. n acest scop, se utilizeaz teorema momentului impulsului (momentului cinetic): notm r cu R rezultanta vectorial a fortelor amintite, dat de expresia:

r r dH R= , d

(14)

r cu -timpul; H -impulsul, dat de:

r r H = ma c ,
(15)

n care ma -masa de aer aflat n r miscare de rotatie; c -viteza absolut a fluidului; notm, n continuare, cu r K momentul impulsului (momentul cinetic):

r r r K = rH .

(16)

(10)

conform figurii 3, n care s-au notat: r si directia dintre -unghiul c tangential (unghiul fluxului n miscarea absolut); -unghiul dintre r w si sensul invers al vitezei u r r (unghiul paletei). Vitezele c si w se descompun dup directia radial, dnd componentele: si cr = wr tangential, cu componentele cu , wu . Acestea au expresiile:
cr = c sin = wr = w sin

Teorema momentului impulsului se enunt astfel: derivata substantial (total) a momentului impulsului fat de o ax este egal cu momentul rezultantei fortelor exterioare ce actioneaz asupra sistemului considerat fat de aceeasi ax, adic:

r r r dK r r d (r m a c ) = rR = . d d

(17)

Se aplic (17), scalar, sub forma:

&a (r2 c 2u r1 c1u ) , Ru r = m

(18)

(11)

si
cu = c cos = u wu = u w cos ,

(12)

cu fiind numit viteza de deviere a fluidului; modulul vitezei absolute va fi: c = u 2 + w2 2uw cos = u 2 + w 2 2uwu .

cu rezultantei pe Ru -componenta directie tangential, considerat la o &a = dm a / d [kg/s]raz oarecare r, m debitul de aer; relatia (17) s-a aplicat sub form finit, scalar, ntre sectiunile de iesire si de intrare din rotor; nmultim (18) cu , obtinnd: &a m

(13)

Supraalimentarea motoarelor navale

Ru u = l c = u 2 c 2u u1 c1u , &a m

185

(19)

unde l c [J/kg]-lucrul mecanic specific (lucrul mecanic pe care paleta rotoric o transmite unui kg de aer):
lc = u cu .

(20) vitezelor, se

Din triunghiul expliciteaz (19):

w2 = u 2 + c 2 2ucu ucu =
cu care (20) devine:

u 2 + c 2 w2 , 2

fluidului conduce la cresterea presiunii dinamice a acestuia. De aici si necesitatea existentei difuzorului de iesire, n care presiunea dinamic se transform n presiune static. n cazul CC este de dorit s se mreasc componenta static, cu att mai mult cu ct transformarea presiunii statice n presiune dinamic se face nsotit de pierderi gazodinamice importante. Aceste transformri depind de turatie si profilarea paletelor rotorice. Se noteaz cu 2u coeficientul de circulatie:
2u = c 2u c 2 cos 2 c 2 sin 2 = = cos 2 = cos 2 u2 u2 u2 sin ( 2 + 2 )

(21)

lc =

2 2 2 u2 u1 w 2 w2 c2 c2 + 1 + 2 1 . 2 2 2

(22)

adic:

Dar lucrul mecanic specific se poate determina si pe baza principiului nti al termodinamicii aplicat sistemelor deschise, ca diferenta dintre entalpiile totale n sectiunile de iesire, respectiv intrare n rotor:
* * l c = i2 i1 = i2 i1 + 2 c2 2 c1

2u =

1 . 1 + tg 2 ctg 2

(26)
2 r , coeficientul

Se mai introduce de debit:

dp +

2 c2

2 c1

2r =
, (23)

c2 r . u2

(27)

cu i -entalpia total (frnat) a i -entalpia fluidului; static;

c2 cp -tempertura total; T* = T + 2c p cldura specific la presiune constant. Comparm (22) cu (23), rezultnd:

Pentru a gsi corelatia dintre cei doi coeficienti, scriem:

c2u = u 2 w2u = u 2 w2 cos 2 ,

de unde:

2u = 1
adic:

w2 w c cos 2 = 1 2 2 r cos 2 , u2 c2 r u 2

lc = lc st + lc din ,

(24)

n care s-au pus n evidenta componentele statice si dinamice ale lucrului mecanic al compresorului:
2 2 2 dp u 2 u1 w 2 w2 lc st = = i2 i1 = 2 + 1 2 2 1 . 2 2 c c lc din = 2 1 2

(25)

Componenta

static

lc st

lucrului

mecanic transmis de rotor fluidului conduce la cresterea presiunii statice a acestuia. Componenta dinamic lc din a lucrului mecanic transmis de rotor

P 2 P 3 P 4 P 5 P 6 P 7 P 8 P 9 P 10 P 11 P 12 P 13 P 14 P 15 P 16 P 17 P 18 P 19 P 20 P 21 P 22 P 23 P 24 P 25 P 26 P 27 P 28 P 29 P 30 P 31 P 32 P 33 P 34 P 35 P 36 P 37 P 38 P 39 P 40 P 41 P 42

186 Procese, caracteristici si supraalimentarea motoarelor cu ardere intern navale

2u = 1 2 r ctg 2 .

(28)

M 1 0.93 0.95 n sectiunea de intrare

Utilizm acesti coeficienti n exprimarea lucrului mecanic transmis de rotor fluidului sub forma (19):
2 lc = u 2 c2u u1c1u = 2u u 2 u1c1u .

(29) unghiulare

n ipoteza vitezei constante, avem relatia:

u1 D1 = , u2 D2
de unde:
u1 = D1 u2 , D2

(30)

(31)

care, introdus n (29), conduce la:

2 lc = 2 u u 2

n rotor, deci 1 15 18o , n scopul evitrii nruttirii umplerii; dac 2u creste, atunci lc creste. Observatie: valoarea coeficientului 2u depinde de directiile vitezelor n sectiunea de iesire din canal si de debitul de aer; dac 2 < 90o (fig. 5,a), paletele sunt curbate napoi, pentru 2 = 90o paletele sunt radiale la iesire (fig. 5,b), iar pentru 2 > 90o paletele sunt curbate nainte (fig. 5,c); rotoarele care au aceleasi dimensiuni geometrice si aceleasi viteze unghiulare, ns diferite forme de palete, livreaz acelasi debit de aer comprimat, dar la grade diferite, n functie de 2 : pentru 2 < 90o ,
2u < 1 ; pentru

2 = 90o ,

2u = 1 ; pentru

D1 u2 c1u . D2

(32)

Pe baza ultimei relatii, se poate interpreta valoarea lui lc : lucrul mecanic transmis creste fie cu scderea lui c1u , fie cu cresterea lui 2u , pentru un compresor cu geometrie dat si turatie constant; analizm fiecare caz n parte: dac c1u scade, atunci 1 creste, ca
w1 , creste si numrul Mach n w sectiunea de intrare: M 1 = 1 , cu a1

2 > 90o , 2u > 1 . Deci comprimarea va fi cu att mai ridicat, cu ct unghiul 2 va fi mai mare. Aparent, solutia din figura 5,c conduce la intensificarea transferului de energie de ctre rotor fluidului; n realitate, acest surplus de energie se regseste n componenta dinamic (25), deoarece viteza c2 creste, ceea ce conduce la cresterea lui lc din , n
detrimentul presiunii statice; aceasta face ca, de fapt, solutia din figura 5,c s fie mai putin utilizat, solutii uzuale fiind primele dou. Valorile maxime ale lucrului mecanic transmis de rotor fluidului, conform (29) si (32), sunt:

si

viteza sunetului; deci a1 = kRT1 este posibil atingerea vitezei critice n aceast sectiune; pentru evitarea pericolului aparitiei undelor de soc, se limiteaz

P 1 P 2 P 3 P 4 P 5 P 6 P 7 P 8 P 9 P 10 P 11 P 12 P 13 P 14 P 15 P 16 P 17 P 18 P 19 P 20 P 21 P 22 P

Supraalimentarea motoarelor navale

187

Fig. 5

2 , lc max = 2u u 2

(33)

sau, mai mult:

lc max

max

2 = u2 ,

(34)

ultima valoare fiind valabil pentru 2u = 1 (rotor cu palete radiale).