Proiect CODUL DEONTOLOGIC AL PROFESIEI DE PSIHOLOG CU DREPT DE LIBERA PRACTICA

CUPRINS

Preambul Capitolul I - Explicatia unor termeni Capitolul II - Misiunea psihologului. Scopul si rolul profesiei de psiholog Capitolul III - Natura si obiectivele codului deontologic Capitolul IV - Aplicarea codului deontologic Capitolul V - Principiile fundamentale in exercitarea profesiei de psiholog Capitolul VI - Raspunderea disciplinara Capitolul VII - Abateri si sanctiuni disciplinare Capitolul VIII - Dispozitii finale

Preambul Codul deontologic al profesiei de psiholog cu drept de libera practica este elaborat in acord cu dispozitiile Declaraiei Universale a Drepturilor Omului, care a fost adoptat la 10 decembrie 1948, prin Rezoluia 217 A n cadrul celei de a III-a sesiuni a Adunrii Generale a Organizaiei Naiunilor Unite si cu prevederile Constitutiei Romaniei. Orice prevedere a acestuia se interpreteaza in spiritul si litera celor doua acte fundamentale. Profesia de psiholog cu drept de liber practic este o profesie liber i independent, a crui statut este reglementat prin Legea nr. 213/2004 privind exercitarea profesiei de psiholog cu drept de libera practica, infiintarea, organizarea si functionarea Colegiului Psihologilor din Romania, publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 492 din 1 iulie 2004. Psihologii furnizeaza servicii psihologice in conditiile stabilite prin lege de catre Parlamentul Romaniei. Serviciile psihologice sunt parte integranta a serviciilor de sanatate, iar accesul oamenilor la acestea este garantat prin Constitutia Romaniei. Examinarea psihologica este benefica oamenilor, pentru asigurarea sanatatii umane, fiind utila in cunoasterea si aprecierea sanatatii omului, pentru stabilirea limitelor si conditiilor interventiei psihologice. Prezentul Cod deontologic al profesiei de psiholog cu drept de libera practica reprezinta actul administrativ cu caracter normativ, unic si general, care reglementeaza normele deontologice aplicabile in exercitarea profesiei de psiholog. Codul deontologic al profesiei de psiholog cu drept de libera practica se interpreteaza numai in corelatie cu celelalte prevederi din actele cu caracter normativ adoptate de forurile de conducere ale Colegiului Psihologilor din Romania. Codul deontologic al profesiei de psiholog cu drept de libera practica a fost elaborat cu respectarea prevederilor din documentul Valorile comune profesiilor liberale in Uniunea Europeana, aprobat de catre Consiliul European al Profesiilor Liberale CEPLIS. Codul deontologic al profesiei de psiholog cu drept de libera practica este in acord cu prevederile Directivei 2005/36/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 7 septembrie 2005 privind recunoasterea calificarilor profesionale, precum si cu prevederile Directivei 2006/123/CE a Parlamentului European i a Consiliului din 12 decembrie 2006 privind serviciile n cadrul pieei interne. Codul deontologic al profesiei de psiholog cu drept de libera practica cuprinde valorile si standardele profesionale raportate la exigentele morale ale profesiei de psiholog principii deontologice, exprimate prin reguli de conduita profesionala cu caracter obligatoriu sau cu valoare de recomandare. Codul deontologic al profesiei de psiholog cu drept de libera practica cuprinde, de asemenea, reglementarea principalelor abateri disciplinare in profesia de psiholog.

Capitolul I Explicatia unor termeni Art. 1. In intelesul prezentelui act, termenii si expresiile de mai jos au urmatoarele semnificatii : a) lege - Legea nr. 213/2004 privind exercitarea profesiei de psiholog cu drept de liber practic, infiinarea, organizarea i funcionarea Colegiului Psihologilor din Romnia; b) norme Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 213/2004 privind exercitarea profesiei de psiholog cu drept de liber practic, infiinarea, organizarea i funcionarea Colegiului Psihologilor din Romnia, aprobate prin Hotrrea Guvernului nr. 788/2005; a) psiholog psiholog cu drept de libera practica, atestat in conditiile legii ; b) secret profesional datele si informatiile directe si indirecte referitoare la o relatie profesionala stabilita intre un psiholog si un beneficiar al serviciilor psihologice ; c) cofraternitate ansamblul relatiilor stabilite intre membrii Colegiului Psihologilor din Romania, precum si intre acestia si psihologii recunoscuti din statele membre ale Uniunii Europene, termen consacrat in legislatia specifica din statele membre ale Uniunii Europene ; d) Colegiul organizatia profesionala Colegiul Psihologilor din Romania, avand calitatea de autoritate romana competenta pentru profesia de psiholog ; e) codul deontologic Codul deontologic al profesiei de psiholog cu drept de libera practica; f) metodele si tehnicile de evaluare si asistenta psihologica instrumente profesionale specifice psihologului, standardizate sau nestandardizate, utilizate pentru desfasurarea activitatilor psihologice prevazute la art. 5 din lege. Capitolul II Misiunea psihologului. Scopul i rolul profesiei de psiholog Art. 2. (1) Psihologul studiaza comportamentul uman, procesele mentale si investigheaza probleme psihologice din domeniul sanatatii, educatiei, justitiei, organizatiilor, muncii, ordinii publice si sigurantei nationale, precum si din celelalte domenii de activitate, stabilind un psihodiagnostic si/sau recomandand cai psihologice de solutionare a problemelor diagnosticate. (2) Psihologul concepe si efectueaza experimente si observatii asupra oamenilor si animalelor pentru a analiza caracteristicile psihologice ale acestora si a implementa strategii de interventie.

(3) Psihologul analizeaza efectele ereditatii, mediului sau a altor factori asupra gandirii si comportamentelor indivizilor. (4) Psihologul desfasoara activitati de diagnoza, consiliere psihologica, psihoterapie si alte activitati de dezvoltare personala, pentru prevenirea tulburarilor emotionale si de personalitate, precum si a fenomenelor de inadaptare la mediul social si profesional. (5) Psihologul elaboreaza si aplica metode si tehnici de evaluare si asistenta psihologica pentru masurarea inteligentei, abilitatilor, aptitudinilor si a altor caracteristici psihoumane, interpreteaza datele obtinute, stabileste psihodiagnosticul si inainteaza recomandarile pe care le considera necesare. (6) Psihologul realizeaza evaluari si interventii specifice si in domeniile : psihodiagnoza si tratamentul bolilor/deficientelor mentale, selectia, consilierea si orientarea ocupationala si profesionala, educatia si formarea profesionala continua a adultilor, educatia, consilierea scolara si dezvoltarea sociala a copiilor si adolescentilor, psihopedagogia speciala, organizatiilor militare, delincventa juvenila si evaluarea psihologica judiciara/expertiza psihologica. Art. 3. Interventiile psihologice de consiliere si psihoterapie au caracterul unor obligatii de mijloace, iar nu de rezultat, psihologii fiind obligai s ntreprind toate demersurile in vederea solutionarii problemelor psihologice constatate, raportate la timpul alocat sedintelor psihologice, insa nu pot si nu trebuie sa garanteze solutionarea acestora. Capitolul III Natura i obiectivele codului deontologic Art. 4. (1) Codul deontologic este menit sa garanteze, prin acceptare liberconsimit, buna ndeplinire de ctre psiholog a misiunii sale, recunoscut ca fiind indispensabil pentru buna funcionare a relaiilor profesionale dintre psihologi i beneficiarii serviciilor psihologice, dar i a altor relaii sociale. (2) Nerespectarea prevederilor obligatorii de ctre psihologi atrage raspunderea disciplinara a psihologilor i n ultim instan aplicarea unei sanciuni disciplinare, dup caz. (3) Prezentul cod deontologic nu poate constitui cadru normativ pentru tragerea la raspundere penala, civila sau administrativa a psihologilor, insa reprezinta singurul act cu caracter normativ pe baza caruia poate fi apreciata raspunderea disciplinara a psihologului. (4) Prezentul cod deontologic poate fi utilizat att de ctre psihologi ct i de ctre beneficiarii serviciilor psihologice n vederea aprrii drepturilor i intereselor acestora. (5) Psihologii au dreptul ca n cadrul formelor lor de asociere s adopte i alte coduri deontologice specifice, cu caracter intern n cadrul asociaiilor, prin care ns nu se poate deroga de la prevederile prezentului act, acestea neputnd fi utilizate n apararea drepturilor i intereselor lor, n procedura rspunderii disciplinare.

Capitolul IV Aplicarea codului deontologic Art. 5. (1) Prezentul cod deontologic se aplic pe teritoriul Romniei pentru toate servicii psihologice furnizate, indiferent de cetenia psihologului. (2) Prezentul cod deontologic este aplicabil inclusiv pe navele si aeronavele sub pavilion romnesc, precum i psihologilor romni care activeaz n misiunile diplomatice, comerciale i militare ale Romniei din afara teritoriului naional, dup caz. (3) Prezentul cod deontologic se aplic att n domeniul public ct i n domeniul privat, avnd prioritate n aprecierea rspunderii disciplinare a psihologilor. (4) Stabilirea rspunderii administrative a psihologului salariat/numit n funcie este precedat ntotdeauna de stabilirea rspunderii disciplinare, realizate pe baza codului deontologic de ctre Comisia de deontologie si disciplina, la propunerea comisiilor aplicative, precum i de ctre celelalte foruri de conducere ale Colegiului, dup caz. Capitolul V Principiile fundamentale n exercitarea profesiei de psiholog Art. 6. (1) Principiile fundamentale n exercitarea profesiei de psiholog, denumite i principii deontologice au caracter etic profesional, acestea reprezentnd prevederi obligatorii sau recomandri pentru comportamentul i atitudinea psihologilor n exercitarea actului profesional. (2) Aprecierea n contextul activitii profesionale a faptelor psihologilor se realizeaz potrivit dispoziiilor prezentului cod deontologic, legii si normelor, precum i altor acte cu caracter normativ aprobate de ctre forurile de conducere ale Colegiului. Seciunea I Principiul competenei, specializrii i integritii profesionale Art. 7. (1) Profesia de psiholog se exercit n baza atestatului de liber practic, potrivit treptelor de specializare i specialitilor profesionale atestate de c tre Colegiu, raportate la competenele profesionale reglementate. (2) Profesia de psiholog se exercita prin una dintre formele de exercitare ale profesie de psiholog cu drept de liber practic, nregistrate n Registrul unic al psihologilor cu drept de liber practic din Romania, Partea a II-a, n Romnia neputnd exista mai multe standarde de calitate n serviciile psihologice. Standardele de calitate n serviciile psihologice se stabilesc de ctre Colegiu, n condiiile legii. (3) Psihologii acioneaz cu demnitate, onestitate i integritate profesional. Psihologii prezint i reprezint ntotdeauna corpul profesional al psihologilor romni cu respect, demnitate i onestitate. (4) ntre psihologi i beneficiarii serviciilor psihologice nu pot exista relaii bazate pe ncredere, atunci cnd onestitatea, probitatea, spiritul de dreptate i sinceritatea

psihologului sunt puse sub semnul ndoielii. Pentru psiholog, aceste virtui tradiionale reprezinta obligaii profesionale. (5) Psihologii nu pot utiliza metodele si tehnicile de evaluare si asistenta psihologica ca instrument de represiune politic i social. De asemenea, este interzis utilizarea oamenilor n calitate de subieci de experimentare, fr acordul prealabil al acestora. Sectiunea a II a Principiul responsabilitii tiinifice i profesionale Art. 8. (1) Psihologia este stiina care studiaz psihicul utiliznd un ansamblu de metode obiective, n vederea desprinderii legitilor lui de funcionare, n scopul cunoaterii, optimizrii i ameliorrii existenei umane. (2) Obiectul activitii profesionale a psihologilor const n studierea psihicului prin intermediul metodelor i tehnicilor de evaluare i asisten psihologic. (3) Psihologii au obligaia s se asigure c metodele i tehnicile de evaluare i asisten psihologic pe care le utilizeaz sunt adecvate obiectivelor serviciilor psihologice pe urmeaz s le presteze ctre beneficiari. (4) Psihologii au obligaia s utilizeze metodele i tehnicile de evaluare si asistenta psihologica potrivit instructiunilor de utilizate puse la dispozitie de catre producator sau distribuitor, astfel incat sa nu puna in pericol viata, precum si integritatea fizica si psihica a beneficiarilor. (5) Psihologii au obligatia sa se asigure ca metodele si tehnicile de evaluare si asistenta psihologica standardizate care urmeaza sa fie utilizate in activitatea profesionala sunt avizate de catre Comitetul director al Colegiului. (6) Psihologii care utilizeaza in activitatea profesionala metode si tehnici de evaluare si asistenta psihologica proprii, nestandardizate, sunt obligati sa informeze si sa obtina acordul in prealabil al beneficiarului direct cu privire la scopul si metodele evaluarii/interventiei psihologice. Sectiunea a III-a Principiul independentei, nediscriminarii si impartialitatii profesionale Art. 9. (1) Complexitatea indatoririlor care ii revin psihologului impune din partea acestuia o independen deplina, liber de orice presiune, ndeosebi de cea derivat din propriile sale interese sau datorat influenelor externe. Aceast independen este, deasemenea necesar att pentru ncrederea n actul psihologic, ct i pentru ncrederea n oportunitatea si necesitatea serviciilor psihologice in genere. Prin urmare, psihologul trebuie s evite orice prejudiciere a independenei sale i s vegheze pentru a nu neglija etica/deontologia sa profesional din dorina de a crea o situatie comoda unor beneficiari ai serviciilor sale sau chiar terilor. (2) Independena profesionala este necesar att n activitatea psihologilor, ct i a beneficiarului serviciilor sale, iar evaluarea sau interventia psihologica efectuata de

catre psiholog beneficiarului serviciilor sale nu are nici o valoare real atunci cnd ea este realizata din interes personal ori sub efectul unei presiuni externe. (3) Activitatile psihologice pot fi realizate si in echipe profesionale, in care activitatea si decizia profesionala este unica si colectiva. In aceasta situatie, psihologii vor formula un psihodiagnostic general comun, insa, dupa caz, pot formula si opinii separate pentru elementele in care nu s-a obtinut un punct de vedere unitar. Sectiunea a IV-a Principiul asigurarii demnitatii si respectului pentru fiinte Art. 10. (1) Psihologul actioneaza intotdeauna pentru oameni si in interesul acestora, valoarea socio-economic a activitatii de psiholog fiind recunoscuta prin lege in Romania. Psihologul este obligat sa manifeste preocupare, empatie, respect si intelegere fata de beneficiari si fata de problemele acestora, actionand intotdeauna fara manifestari de autoritate si fara sa exploateze situatia beneficiarului serviciilor psihologice. (2) Psihologul presteaza serviciile psihologice indiferent de situatia socioeconomica, politica, religioasa, rasiala, etnica, sexuala, culturala, de varsta, sau de alta natura a beneficiarului/persoanei care solicita prestarea serviciilor psihologice. (3) Psihologul este in acelasi timp depozitarul unor valori umanitare, determinate de insasi natura profesiei sale, astfel incat psihologul trebuie sa aiba in vedere intotdeauna asigurarea respectului si demnitatii umane, actionand pentru ameliorarea afectiunilor de ordin psihologic, precum si pentru evitarea sau eliminarea efectelor unor evenimente tragice din viata oamenilor. (4) Psihologul are in vedere intotdeauna interesul superior al minorului, serviciile psihologice fiind parte componenta a serviciilor de sanatate, acestea fiind benefice minorului in procesul sau de dezvoltare psihica. (5) Ca membru al societatii, psihologul actioneaza intotdeauna pentru solutionarea problemelor sociale, intervenind in limita posibilitatilor si competentelor sale, precum si a conditiilor in care acestea se manifesta, in vederea solutionarii sau ameliorarii lor. Sectiunea a V-a Principiul liberei concurente profesionale Art. 11. (1) Psihologul este un profesionist persoana fizica si nu un comerciant, acesta nu realizeaza acte de comert ci acte profesionale, specifice profesionistilor liberali, astfel incat psihologul trebuie sa actioneze liber intr-o piata concurentiala bazata numai pe competenta profesionala si nu pe putere economica. (2) Psihologul este autorizat s informeze beneficiarii despre serviciile psihologice pe care le ofer, cu condiia ca informaia s fie fidel, veridic i cu respectarea secretului profesional. (3) Publicitatea personal fcut de catre un psiholog, indiferent de mijlocul media utilizat, de exemplu: presa, radioul, televiziunea, comunicarea comercial

electronic sau altele, este autorizat n msura n care ea prezinta doar titlul profesional al psihologului, treapta sa de specializare, specialitatile profesionale in care este atestat, precum si forma de exercitare a profesiei, fara a da relatii despre portofoliul de clientela, cazurile solutionate, opiniile beneficiarilor, rezultatele inregistrate, preturi/onorarii sau calitatea serviciilor prestate. (4) Psihologul realizeaza interventii psihologice unice, astfel incat acesta nu poate aprecia valoarea sau oportunitatea interventiilor psihologice ale altor psihologi sau comparativ cu alti psihologi, nu poate formula puncte de vedere cu privire la actele profesionale ale altor psihologi, realizata sub titlul profesional de psiholog si nu poate interveni in niciun fel in relatia stabilita de catre un alt psiholog cu clientul acestuia. In cazul in care opinia psihologului priveste un act de autoritate sau un act emis de catre o institutie, care a fost emis pe baza unui aviz/raport psihologic, aceasta este admisa. (5) Activitatea psihologului are in vedere valoarea sociala a acestei profesii pentru societate si nu numai, acesta neputand urmari ca scop al activitatii sale profesionale numai obtinerea de foloase materiale. Sectiunea a VI-a Principiul evitarii conflictului de interese Art. 12. - Psihologul trebuie sa evite situatia in care ar putea sa planeze suspiciuni in legatura cu interesul sau fata de un beneficiar. Psihologul trebuie sa actioneze intotdeauna dintr-o singura pozitie profesionala, acesta nu trebuie sa se prezinte ca apropiat, ruda, sftuitor i nici ca reprezentantul sau aprtorul unuia dintre beneficiarii serviciilor psihologice. Psihologul trebuie s se abin s colaboreze cu un beneficiar, atunci cnd se ivete un conflict de interese, cnd secretul profesional risc s fie vio lat sau cnd independena sa risc s fie tirbit. Sectiunea a VII-a Principiul confidentialitatii activitatilor psihologice Art. 13. (1) Prin nsi natura misiunii sale, psihologul este depozitarul secretelor beneficiarului serviciilor psihologice i destinatarul informatiilor sale de natur confidenial. Fr o garanie a confidenialitii, ncrederea in profesia de psiholog si in activitatea psihologului nu pot exista. Secretul profesional este recunoscut ca fiind deopotriv un drept i o ndatorire fundamental a psihologului. (2) Obligaia psihologului cu privire la secretul profesional servete att beneficiarului serviciilor psihologice cat si psihologului, fiind in acord cu Constitutia Romaniei. (3) Obligatia psihologului cu privire la secretul profesional nu este limitat n timp. (4) Psihologul stabileste prin contractele si regulamentele interne ale formei de exercitare ale profesiei obligatia angajailor si i oricrei persoane care colaboreaz cu acesta n activitatea sa profesional s respecte secretul profesional.

(5) Psihologul nu poate fi obligat de catre angajator sau de catre o alta persoana sa comunice secretul profesional. Sectiunea a VIII-a Principiul informarii si obtinerii consimtamantului prealabil Art. 14. (1) Serviciile psihologice furnizate de catre psihologi sunt necesare si utile oricarei persoane, in functie de nevoile fiecaruia, acestea insa se realizeaza in anumite conditii, cu o anumita metodologie specifica, prezentand uneori in functie de beneficiar anumite particularitati si riscuri, despre care psihologul are obligatia de a informa beneficiarul. (2) Accesul la serviciile psihologice este liber in Romania, insa conditiile, scopul, durata, procedurile si metodele utilizate, riscurile, beneficiile, limitele confidentialitatii actului psihologic, precum si dreptul beneficiarului de a intrerupe sau de a se retrage oricand din sedinta psihologica trebuie sa fie cunoscute de catre beneficiarul serviciilor psihologice inainte de prestarea acestora. (3) Psihologul trebuie sa se securizeze atat cu privire la metodele si tehnicile utilizate in evaluarea/interventia psihologica, cat si cu privire la acordul beneficiarului serviciilor psihologice de a participa la evaluarea/interventia psihologica. (4) Nicio evaluare/intervenie psihologic nu se poate efectua dect dup ce beneficiarul direct i-a dat n mod expres consimmntul prealabil, liber i n cunotin de cauz. n aceleai condiii, consimmntul se poate retrage n orice moment de ctre beneficiar. (5) Dispoziiile privind retragerea consimmntului sunt valabile i n ceea ce privete consimmntul exprimat, n condiiile legii, de ctre alt persoan sau instituie, dect beneficiarul direct al evaluarii/interventiei psihologice. (6) Atunci cnd, din cauza unei situaii de urgen, nu se poate obine consimmntul prealabil adecvat al beneficiarului, se va putea proceda imediat la orice evaluare/intervenie psihologic indispensabil din punct de vedere psihologic i al strii de sntate, n interesul beneficiarului. n situaii de urgen nu mai este necesar consimmntul prealabil al reprezentanilor legali pentru beneficiarul incapabil. (7) Atunci cnd, potrivit legii, din cauza unei boli psihice sau unei alte cauze, beneficiarul direct nu are capacitatea de a consimi la o evaluare/intervenie psihologica, aceasta nu se poate efectua fr acordul reprezentantului su legal ori fr autorizarea unei autoriti sau a unei persoane desemnate prin lege, ori a unei instane de judecata. Art. 15. (1) In cazul in care beneficiarul direct al serviciilor psihologice este un minor sau o alta persoana aflata sub tutela, psihologul este obligat sa obtina acordul pentru evaluarea sau asistenta psihologica, precum si consimtamantul prealabil de la cel putin unul dintre reprezentantii legali ai acestora. Evaluarea psihologica a minorului nu poate fi impiedicata in niciun fel de catre reprezentantii legali ai acestuia daca aceasta este necesara pentru evaluarea starii de sanatate a minorului, in interesul superior al acestuia. Interventia psihologica care are efect asupra psihicului minorului (psihoterapie,

consiliere psihologica, interventie logopedica, etc.) nu poate fi realizata in cazul in care minorul sau reprezentantii legali ai acestuia nu sunt de acord. (2) In cazul necesitatii de a realiza o evaluare sau o interventie psihologica urgenta, reclamata de starea psihica a beneficiarului direct, precum si de alte conditii critice de mediu, psihologul poate aprecia oportunitatea obtinerii acordului precum si a consimtamantului prealabil al reprezentantilor legali, in acest caz operand forta majora. (3) Rezultatele evaluarii sau interventiei psihologice realizate de catre psiholog in conditiile alin. (2) nu pot fi emise sub forma unor rapoarte de evaluare/expertiza psihologica in cauze civile sau de familie, pentru a fi utilizate de catre reprezentantii legali in vederea obtinerii unor drepturi personale, evaluarile/interventiile psihologice fiind realizate numai in vederea evaluarii/ameliorarii starii psihice a beneficiarului direct si inaintarii unor recomandari de specialitate. (4) In avizele sau rapoartele elaborate pe baza evaluarilor psihologice ale minorilor sau a persoanelor aflate sub tutela, realizate in conditiile alin. (1) si (2), psihologii sunt obligati sa precizeze daca acestea pot/nu pot fi utilizate de catre reprezentantii legali in vederea obtinerii unor drepturi personale, inclusiv pentru incredintarea minorului, rezultatele/recomandarile elaborate de catre psiholog neavand valoare de expertiza, fiind realizate in conditii care reclamau urgenta evaluare sau interventie psihologica. (5) Evaluarile/interventiile psihologice realizate la cererea/cu aprobarea expresa a instantelor de judecata, au caracter obligatoriu, psihologul fiind absolvit de orice responsabilitate cu privire la nerespectarea conditiilor de obtinere a acordului din partea beneficiarului direct sau a reprezentantilor legali ai minorului. Evaluarile psihologice realizate in aceste conditii au caracterul unor expertize de specialitate. (6) Psihologul, n funcie de vrsta i gradul de maturitate a beneficiarului minor i numai strict n interesul superior al acestuia, luand n considerare prerea minorului, poate realiza evaluarea psihologic far acordul reprezentantilor sai legali. Sectiunea a IX-a Principiul formarii profesionale continue Art. 16. (1) Psihologii ca i profesioniti liberali au o responsabilitate univoc de a-i menine nivelul de competen n domeniul lor de activitate i, n consecin, de a participa la formarea si dezvoltarea profesional continu pe parcursul ntregii lor activiti profesionale. (2) Beneficiarii care solicita serviciile profesionale sunt indreptatiti sa beneficieze de servicii profesionale realizate de catre psihologi care sa detina n mod actualizat toate cunotinele si informatiile din domeniul lor de activitate. Actualizarea cunostintelor profesionale nu se poate realiza decat prin intermediul contactului cu corpul profesional, respectiv, cu ceilalti psihologi din specialitate. (3) Psihologul are obligatia de a se informa cu privire la noile descoperiri stiintifice in domeniul psihologiei, dar si de a transmite celorlalti psihologi informatiile dobandite in activitatea sa profesionala.

Sectiunea a X-a Principiul cofraternitatii si colegialitatii Art. 17. (1) Confraternitatea impune ca relaiile dintre psihologi s fie bazate pe ncredere, spre interesul beneficiarului serviciilor psihologice, cat i pe baza criteriului evitarii oricarui comportament susceptibil s impieteze bunei reputaii a profesiei de psiholog. Cofraternitatea nu trebuie s pun niciodat n opoziie interesele psihologilor cu interesele beneficiarului serviciilor psihologice. (2) Psihologul recunoate drept confrate pe orice psiholog dintr-un alt statmembru al Uniunii Europene si manifest fa de acesta un comportament colegial i loial, in conditii de reciprocitate. Sectiunea a XI-a Principiul nemedierii relatiei psiholog-beneficiar/pacient Art. 18. (1) Orice decizie profesional a psihologului se bazeaza n primul rnd pe examinarea personal i nemediat a beneficiarului direct, de ctre psihologul examinator. (2) Raportul contractual dintre psiholog si beneficiarul serviciilor psihologice se incheie in mod direct, fara intermediari. (3) Salariul/onorariul aferent desfasurarii activitatii psihologice este negociat in mod direct de catre beneficiarul serviciilor psihologice cu psihologul, titular al formei de exercitare a profesiei. Sectiunea a XII-a Principiul obligatiei de mijloace in activitatea psihologica Art. 19. - Psihologul i dedica ntreaga competenta, tiin i pricepere pentru interesul beneficiarului/pacientului su i va depune toat diligena de care este capabil pentru a se asigura c decizia luat este corect, iar pacientul beneficiaz de maximum de garanii n raport de condiiile concrete, astfel nct starea sa de sntate s nu aib de suferit. Sectiunea a XIII-a Principiul primordialitatii interesului fiintei umane Art. 20. - n toate deciziile profesionale cu caracter psihologic, psihologul trebui e s se asigure c interesul i binele fiinei umane prevaleaz interesului societii ori al tiinei. Sectiunea a XIV-a Principiul dreptului beneficiarului la o a doua opinie n specialitate

Art. 21. - n toate situaiile, psihologul va respecta dreptul beneficiarului de a obine o a doua opinie de specialitate. (2) n condiiile legii, dup efectuarea unei evaluari/interventii psihologice de catre un psiholog, un beneficiar poate solicita efectuarea celei de a doua evaluari/interventii psihologice la un alt psiholog. Ambele avize/rapoarte psihologice obtinute de catre beneficiar sunt valabile la data si in conditiile stipulate in acestea. (3) Prin actele normative se pot stabili anumite termene si conditii pentru obtinerea celei de a doua opinii de specialitate. Sectiunea a XV-a Principiul obligatiei de finalizare a activitatii psihologice Art. 22. - (1) Psihologul se va asigura c beneficiarul a neles natura i ntinderea relaiei psiholog-beneficiar/pacient, c are o ateptare corect cu privire la rezultatele actului psihologic i la serviciile psihologice pe care acesta urmeaz s le primeasc. (2) Odat ncheiat contractul de prestari-servicii psihologice, psihologul este inut s duc la ndeplinire toate obligaiile asumate, aa cum rezult din continutul contractului incheiat. (3) Refuzul evaluarii/interventiei psihologice poate avea loc strict n condiiile legii sau dac prin solicitarea formulat persoana n cauz i cere psihologului acte de natur a-i tirbi independena profesional, a-i afecta imaginea sau valorile morale ori solicitarea nu este conform cu principiile fundamentale ale exercitrii profesiei de psiholog. (4) n toate cazurile, psihologul i va explica persoanei respective motivele care au stat la baza refuzului su, se va asigura c prin refuzul furnizarii serviciilor psihologice viaa sau sntatea persoanei n cauz nu sunt puse n pericol i, n msura n care refuzul este bazat pe nclcarea convingerilor sale morale, va ndruma persoana n cauz spre un alt psiholog sau o alt forma de exercitare a profesiei. Capitolul VI Raspunderea disciplinara Art. 23. (1) Raspunderea disciplinara a psihologului reprezinta un ansamblu de norme reglementate prin lege si prin actele cu caracter normativ adoptate in vederea punerii in aplicare, detalierii si executarii dispozitiilor legale, in vederea stabilirii procedurilor administrative si profesionale pentru identificarea intinderii responsabilitatii profesionale, precum si a eventualelor abateri si sanctiuni aplicabile psihologilor. (2) Raspunderea disciplinara reprezinta o etapa preliminara raspunderii penale, civile, contraventionale, administrative, materiale sau de alta natura, care sunt aplicabile psihologului potrivit dispozitiilor legale in vigoare. (3) Abaterile si sanctiunile disciplinare aplicate de organele prevazute in Legea nr. 213/2004 sunt opozabile psihologilor si angajatorilor acestora, precum si institutiilor publice si private cu care psihologii interactioneaza profesional, in conditiile legii.

(4) Procedurile si actele specifice raspunderii disciplinare a psihologilor au caracter profesional, acestea neputand fi inlocuite sau asimilate cu demersurile judiciare. (5) Stabilirea abaterilor profesionale ale psihologilor se realizeaza numai in cadrul procedurilor raspunderii disciplinare. Capitolul VII Abateri disciplinare Abateri privind competenta si specializarea profesionala Art. 24. (1) Constituie abatere disciplinara fapta psihologului care presteaza servicii psihologice intr-o alta specialitate decat cea in care este atestat. (2) Constituie abatere disciplinara fapta psihologului care presteaza servicii psihologice corespunzatoare unui nivel de competenta superior celui in care a fost atestat. (3) Constituie abatere disciplinara fapta psihologului care presteaza serviciile psihologice prin alte forme de exercitare decat cele prevazute in mod limitativ prin art. 13-15 din lege, cu exceptia studiilor si cercetarilor stiintifice, precum si a interventiilor cu caracter de expertiza, dispuse de catre instanta de judecata. (4) Constituie abatere disciplinara fapta psihologului care intocmeste si/sau prezinta acte si materiale in vederea inducerii in eroare a beneficiarilor serviciilor psihologice cu privire la competentele sale profesionale. In cazul in care a fost demarata procedura raspunderii penale sau contraventionale, procedura raspunderii disciplinare se suspenda pana la pronuntarea unei hotarari definitive si irevocabile sau pana la scoaterea de sub urmarire penala a psihologului in cauza. Abateri privind demnitatea profesionala Art. 25. (1) Constituie abatere disciplinara fapta psihologului care prin activitati directe sau indirecte discrediteaza sau submineaza increderea publica in profesia de psiholog, precum si in metodele si tehnicile de evaluare si asistenta psihologica avizate profesional, utilizate de catre psihologii romani. (2) Constituie abatere disciplinara fapta psihologului care prin activitati directe sau indirecte discrediteaza sau submineaza increderea publica in Colegiul Psihologilor din Romania sau in reprezentantii legali ai organizatiei profesionale. (3) Constituie abatere disciplinara fapta psihologului care prin activitati directe sau indirecte aduce atingere demnitatii profesionale a membrilor Colegiului Psihologilor din Romania, precum si bunului renume al acestora. (4) Constituie abatere disciplinara fapta psihologului care practica preturi/onorarii cu o valoare sub necesarul economic al activitatii sale profesionale sau care permite intermedierea serviciilor psihologice prestate de catre alte entitati decat furnizorii de servicii psihologice prevazuti la art. 43 din Norme. Abateri privind integritatea profesionala

Art. 26. (1) Constituie abatere disciplinara fapta psihologului care nu utilizeaza in activitatea profesionala metodele si tehnicile de evaluare si asistenta psihologica adecvate interventiei psihologice pe care o realizeaza. (2) Constituie abatere disciplinara fapta psihologului care faciliteaza beneciarului serviciilor psihologice obtinerea unui aviz/raport psihologic favorabil prin nerealizarea unei evaluari corespunzatoare sau prin modificarea si ajustarea rezultatelor evaluarii psihologice. In cazul in care a fost demarata procedura raspunderii penale sau contraventionale, procedura raspunderii disciplinare se suspenda pana la pronuntarea unei hotarari definitive si irevocabile sau pana la scoaterea de sub urmarire penala a psihologului in cauza. (3) Constituie abatere disciplinara fapta psihologului care se prezinta sub titlul profesional de psiholog sau accepta sa fie prezentat sub acest titlu profesional si utilizeaza metodele si tehnicile de evaluare psihologica in vederea participarii la un spectacol mediatic sau la activitati de divertisment, care aduc atingere secretului profesional sau integritatii profesionale a psihologilor romani. (4) Constituie abatere disciplinara fapta psihologului care se prezinta sub titlul profesional de psiholog sau accepta sa fie prezentat sub acest titlu profesional si manifesta un comportament inadecvat, adresand direct jigniri sau aducand injurii la adresa altor persoane. In cazul in care a fost demarata procedura raspunderii penale sau contraventionale, procedura raspunderii disciplinare se suspenda pana la pronuntarea unei hotarari definitive si irevocabile sau pana la scoaterea de sub urmarire penala a psihologului in cauza. (5) Constituie abatere disciplinara fapta psihologului care in vederea obtinerii unor foloase materiale, direct sau indirect, ori pentru obtinerea unor favoruri de orice natura, pentru acesta sau pentru o alta persoana, faciliteaza beneficiarilor serviciilor psihologice obtinerea unui aviz psihologic, a unui raport psihologic sau a unei opinii profesionale favorabile, contrar rezultatelor reale obtinute. In cazul in care a fost demarata procedura raspunderii penale sau contraventionale, procedura raspunderii disciplinare se suspenda pana la pronuntarea unei hotarari definitive si irevocabile sau pana la scoaterea de sub urmarire penala a psihologului in cauza. (6) Constituie abatere disciplinara fapta psihologului care conditioneaza interventia psihologica sau rezultatele probabile ale interventiei psihologice de obtinerea unor favoruri pentru acesta sau pentru o alta persoana. Abateri privind responsabilitatea stiintifica si profesionala Art. 27. (1) Constituie abatere disciplinara fapta psihologului care utilizeaza in activitatea profesionala metode si tehnici de evaluare si asistenta psihologica standardizate pentru care nu detine dreptul de utilizare de la producatorul sau distribuitorul autorizat si avizat profesional de catre Colegiul Psihologilor din Romania. (2) Constituie abatere disciplinara fapta psihologului care utilizeaza in activitatea profesionala in vederea stabilirii psihodiagnosticului, metode si tehnici de evaluare si

asistenta psihologica standardizate, care nu au primit avizul Colegiului Psihologilor din Romania. (3) Constituie abatere disciplinara fapta psihologului care isi fundamenteaza psihodiagnosticul in activitatea profesionala pe rezultatele obtinute in urma aplicarii metodelor si tehnicilor de evaluare si asistenta psihologica in care concluziile sunt generate/analizate de catre o alta persoana decat psihologul examinator. (4) Constituie abatere disciplinara fapta psihologului care utilizeaza doar o metoda de evaluare si asistenta psihologica standardizata in vederea stabilirii avizului psihologic/psihodiagnosticului. Nu constituie abatere disciplinara construirea, validarea, etalonarea si utilizarea de catre psiholog a uneia sau mai multor metode proprii de evaluare si asistenta psihologica. Art. 28. - (1) Constituie abatere disciplinara neparafarea de catre psihologul examinator a avizului/raportului psihologic elaborat pe baza unei evaluari psihologice realizate de catre acesta. (2) Constituie abatere disciplinara neprecizarea in cuprinsul unui aviz/raport psihologic a metodelor si tehnicilor de evaluare si asistenta psihologica utilizate de catre psiholog in fundamentarea concluziilor profesionale. (3) Constituie abatere disciplinara prevederea in cadrul unui aviz/raport psihologic a unor aprecieri jignitoare directe ale psihologului cu privire la persoana evaluata sau cu privire la alte persoane despre care se face vorbire in cadrul evaluarii psihologice. Avizul/raportul psihologic se redacteaza intr-un limbaj simplu, literar, accesibil si neprofesionistilor, fara aprecieri bombastice sau reproduceri ale dialogului dintre psiholog si persoana evaluata psihologic. Abateri privind independenta profesionala Art. 29. (1) Constituie abatere disciplinara fapta psihologului care actioneaza pe baza unei initiative sau decizii profesionale ale unei alte persoane, care nu detine titlul profesional de psiholog. De asemenea, constituie abatere disciplinara fapta psihologului care conditioneaza interventia profesionala proprie de decizia sau initiativa unui profesionist apartinand unei alte categorii profesionale. (2) Constituie abatere disciplinara fapta psihologului care interzice sau obliga, in mod direct, prestarea serviciilor psihologice de catre un alt psiholog. (3) Constituie abatere disciplinara orice fapta a psihologului care incalca prevederile art. 4 alin. (1) din lege si art. 7 din Norme. Abateri privind impartialitatea profesionala Art. 30. (1) Constituie abatere disciplinara fapta psihologului care prin avizul/raportul psihologic emis prevede un psihodiagnostic mai avantajos beneficiarului serviciilor psihologice sau angajatorului, ori unei alte persoane interesate, in raport cu rezultatele reale ale evaluarii psihologice.

(2) Constituie abatere disciplinara fapta psihologului care emite aprecieri proprii, nedovedite temeinic, in legatura cu persoana evaluata psihologic, cu starea sa de sanatate, precum si cu privire la caracteristicile fizice sau psihice ale acesteia. Abateri privind asigurarea respectului pentru fiinte Art. 31. (1) Constituie abatere disciplinara fapta psihologului care refuza sau conditioneaza realizarea interventiei psihologice in raport cu situatia socio-economica, politica, religioasa, rasiala, etnica, sexuala, culturala, cu varsta, sau cu o alta calitate a beneficiarului/persoanei care solicita prestarea serviciilor psihologice. De asemenea, constituie abatere disciplinara fapta psihologului care are o atitudine discriminatorie in raport cu beneficiarul serviciilor psihologice. (2) Constituie abatere disciplinara fapta psihologului care nu manifesta intelegere si preocupare fata de beneficiarul serviciilor psihologice, in vederea furnizarii tuturor informatiilor necesare pentru solutionarea problemelor psihologice ale acestuia. De asemenea, constituie abatere disciplinara fapta psihologului, care, neputand accepta furnizarea serviciilor psihologice in conditiile propuse de catre solicitant, nu il informeaza pe acesta in legatura cu posibilitatea furnizarii acestor servicii de catre un alt psiholog. (3) Constituie abatere disciplinara fapta psihologului care nu respecta conditiile contractuale privind furnizarea serviciilor psihologice sau nu respecta programul de activitate afisat, cu exceptia cazului fortuit sau a fortei majore. (4) Constituie abatere disciplinara fapta psihologului care refuza sau conditioneaza in mod nejustificat acordarea asistentei psihologice de urgenta persoanei aflate in dificultate/persoanei care reclama un risc iminent de suicid/de comitere a unei infractiuni/contraventii, datorat starii sale psihologice. (5) Constituie abatere disciplinara fapta psihologului care luand la cunostinta nu intervine in vederea stoparii unei agresiuni fizice sau psihice impotriva unui minor sau nu informeaza autoritatile competente in vederea luarii tuturor masurilor care se impun. (6) Constituie abatere disciplinara fapta psihologului care luand la cunostinta nu intervine in vederea stoparii comiterii unei infractiuni/unei agresiuni fizice sau psihice impotriva oamenilor/animalelor sau nu informeaza autoritatile competente in vederea luarii tuturor masurilor care se impun. Abateri privind libera concurenta profesionala Art. 32. (1) Constituie abatere disciplinara fapta psihologului care utilizeaza mijloace comerciale (reclama comerciala) in vederea prezentarii competentelor sale profesionale sau a conditiilor economice de prestare a serviciilor psihologice. Firma profesionala standard, realizata potrivit instructiunilor Colegiului Psihologilor din Romania, reprezinta singura modalitate de reclama profesionala a psihologilor romani. (2) Constituie abatere disciplinara fapta psihologului care practica preturi/onorarii sub necesarul economic al activitatii sau sub pretul declarat/stabilit in vederea impozitarii si taxarii fiscale.

(3) Constituie abatere disciplinara fapta psihologului care determina in mod direct rezilierea contractului de prestari servicii incheiat intre un alt psiholog si beneficiarul serviciilor psihologice, prin prezentarea unei oferte mai avantajoase economic pentru beneficiar, cunoscand faptul ca acesta se afla deja intr-o relatie contractuala cu un alt furnizor de servicii psihologice. (4) Constituie abatere disciplinara fapta psihologului care prezinta informatii economice in legatura cu ofera de servicii psihologice a unui alt psiholog in vederea dezavantajarii acestuia. (5) Constituie abatere disciplinara fapta psihologului care utilizeaza informatiile economice obtinute in cadrul activitatii de reprezentare profesionala/control profesional, in activitatea sa profesionala, in legatura cu oferta de servicii psihologice a unui alt psiholog. (6) Constituie abatere disciplinara fapta psihologului de a se pronunta in public sau prin actele sale profesionale, in mod direct, asupra competentelor profesionale ale unui alt psiholog, care isi exercita profesia in una dintre formele prevazute de lege, respectiv, asupra concluziilor profesionale stabilite intr-un caz dat de catre un alt psiholog, aflat in concurenta profesionala in aceiasi specialitate. Abateri privind conflictul de interese Art. 33. (1) Constituie abatere disciplinara fapta psihologului care furnizeaza concomitent aceleasi servicii psihologice catre acelasi beneficiar, persoana fizica sau juridica, atat prin intermediul unei forme de exercitare a profesiei, cat si prin intermediul calitatii sale de salariat/functionar public. (2) Constituie abatere disciplinara fapta psihologului care presteaza serviciile psihologice catre o persoana cu care se afla intr-o relatie de rudenie, pana la gradul al-IV lea inclusiv. (3) Constituie abatere disciplinara fapta psihologului care utilizeaza in mod direct sau indirect datele sau informatiile obtinute in cadrul interventiei psihologice in vederea utilizarii acestora in calitate de martor intr-un proces penal, civil - inclusiv in cadrul proceselor avand ca obiect relatiile de familie sau de munca, precum si intr-un proces comercial. (4) Constituie abatere disciplinara fapta psihologului care cunoscand faptul ca se afla intr-o relatie de concurenta profesionala sau economica cu un alt psiholog din aceiasi localitate, realizeaza activitatea de control profesional. De la prevederile acestui alineat sunt exceptate cazurile controlului disciplinar prealabil, realizat in vederea realizarii unei evidente profesionale in teritoriu. Abateri privind confidentialitatea actului profesional Art. 34. (1) Constituie abatere disciplinara fapta psihologului care consta in incalcarea dispozitiilor art. 4 alin. (2) din lege, precum si a dispozitiilor art. 9 din Norme, precum si a altor prevederi obligatorii din actele cu caracter normativ aprobate de catre forurile de conducere ale Colegiului Psihologilor din Romania. In cazul in care datele si

informatiile care constituie secretul profesional sunt solicitate de catre instanta de judecata atunci psihologul poate furniza divulga secretul profesional, fapta acestuia neconstituind abatere disciplinara. (2) Constituie abatere disciplinara fapta psihologului care prezinta unei alte persoane data si locatia in care urmeaza sa aiba loc prestarea serviciilor psihologice catre un beneficiar, cu exceptia situatiilor prevazute de lege. (3) Constituie abatere disciplinara fapta psihologului care consta in inregistrarea video si/sau audio a sedintei psihologice, respectiv utilizarea ulterioara a acesteia, fara acordul beneficiarului direct al serviciilor psihologice, cu exceptia inregistrarilor accidentale. Abateri privind obligatia informarii si obtinerii consimtamantului prealabil Art. 35. (1) Constituie abatere disciplinara fapta psihologului care consta in neinformarea prealabila a beneficiarului serviciilor psihologice cu privire la conditiile, scopul, durata, procedurile si metodele utilizate, riscurile, beneficiile, limitele confidentialitatii actului psihologic, precum si asupra dreptului acestuia de a intrerupe sau de a se retrage oricand din sedinta psihologica, cu exceptia cazurilor de evaluare/interventie psihologica de urgenta. (2) Constituie abatere disciplinara fapta psihologului care nu solicita si obtine consimtamantul prealabil scris al beneficiarului serviciilor psihologice cu privire la conditiile, scopul, durata, procedurile si metodele utilizate, riscurile, beneficiile, limitele confidentialitatii actului psihologic, precum si asupra dreptului acestuia de a intrerupe sau de a se retrage oricand din sedinta psihologica, cu exceptia cazurilor de evaluare/interventie psihologica de urgenta. (3) Constituie abatere disciplinara fapta psihologului care nu obtine acordul prealabil al cel putin unuia dintre reprezentantii legali ai minorului, care urmeaza sa fie evaluat psihologic, cu exceptia cazurilor de urgenta. De asemenea, costituie abatere disciplinara fapta psihologului de a nu preciza in continutul avizului/raportului psihologic emis pentru interventiile psihologice realizate in conditii de urgenta a limitelor de utilizare a acestuia. Abateri privind obligatia de formare profesionala continua Art. 36. Constituie abatere disciplinara fapta psihologului care consta in neparticiparea la nicio manifestare profesionala intr-un interval de doi ani, precum si neobtinerea niciunui numar de credite profesionale in aceiasi perioada, cu exceptia cazurilor medicale si a altor cazuri temeinic justificate. Capitolul VIII Dispozitii finale Art. 37. (1) Consiliul, Comitetul director, Comisia de deontologie si disciplina si celelalte comisii de specialitate ale Colegiului Psihologilor din Romania pun in aplicare si

interpreteaza prevederile prezentului Cod deontologic al profesiei de psiholog cu drept de libera practica. (2) Comisia de deontologie si disciplina analizeaza si apreciaza gravitatea abaterilor disciplinare, in raport cu conditiile in care acestea s-au manifestat, pe baza actelor si informatiile obtinute in cadrul procedurii raspunderii disciplinare, la propunerea comisiilor aplicative competente. (3) Interpretarea juridica oficiala a prevederilor prezentului Cod deontologic al profesiei de psiholog cu drept de libera practica, necesara in executarea procedurilor de raspundere disciplinara, se realizeaza de catre Departamentul juridic si de comunicare al Colegiului Psihologilor din Romania. (4) Hotararile Consiliului, Comitetului director, Comisiei de deontologie si disciplina si propunerile comisiilor aplicative ale Colegiului Psihologilor din Romania, emise in aplicarea prezentului Cod deontologic al profesiei de psiholog cu drept de libera practica nu au caracter judiciar si sunt de stricta interpretare. (5) Plangerile si reclamatiile privind incalcarea prevederilor prezentului Cod deontologic al profesiei de psiholog cu drept de libera practica se inregistreaza in Registrul general de evidenta al Colegiului Psihologilor din Romania, fiind directionate spre solutionare de catre reprezentantul legal al institutiei. (6) Prezentul Cod deontologic al profesiei de psiholog cu drept de libera practica se aplica tuturor cazurilor sesizate incepand cu data intrarii in vigoare a acestuia. De asemenea, se aplica si cazurilor sesizate inainte de intrarea in vigoare a acestuia, pentru care se poate face dovada nerespectarii dispozitiilor art. 55 din lege.