Cunosterea conditiilor de viata ,in cadrul fiecarui factor de mediu (sol,aer,apa), conduce la o protectie eficienta a mediului.

Pentru aceasta este insa necesar sa se cunoasca sursele de poluare care ar putea prejudicia dezvoltarea vietii si impactul lor asupra mediului.Aerul atmosferic este unul dintre factorii de mediu greu de controlat ,deoarece poluantii ajunsi odata in atmosfera se disipeaza rapid,si nu mai pot fi captati pentru a putea fi epurati.Asadar se considera poluanti acele substante prezente in atmosfera care exercita un efect nociv asupra omului sau a mediului sau de viata. Sursele de poluare ale atmosferei sunt numeroase si diferentiate.Aprecierea efectelor rezultate din poluarea atmosferei se face in mod diferentiat in functie de tipul si caracteristicile sursei de poluare si mecanismul de raspandire a acestor poluanti in atmosfera. Sursele naturale de poluare - cea mai comuna dintre poluarile naturale este poluarea cu pulberi provenita din erodarea straturilor superficiale ale solului ,ridicate de vant pana la o anumita altitudine.Furtunile de praf pot constitui uneori factori de poluare care pot influenta sanatatea populatiei.Pulberea poate fi ridicata pana la mare inaltime,iar odata ajunsa intr-o zona anticiclonica incepe sa se depuna. Alte surse sunt omul si animalele(prin procesele fiziologice evacueaza dioxid de carbon si virusi).,plantele(elibereaza fungi,pollen,substante organice si anorganice),solul(pulberi ca urmare a eroziunii,virusi),apa(in special cea marina prin aerosoli incarcati cu saruri),descompunerea materiilor organice vegetale si animale,vulcanii(cenusa,oxizi de azot,sulf,carbon),radioactivitatea terestra si cosmica(prin radionuclizi emisi de roci si descendenti de provenienta cosmica),descarcarile electrice(prin generarea de ozon la altitudini mici), incendiile din paduri, care creeaza un fum ce se poate raspandi pe suprafete mari. Factorii meteorologici care influenteaza dispersia sunt: vantul - deplaseaza poluantii in masele de aer; daca are o viteza mica, mentine o concentratie mare de poluanti in stratul de aer, iar daca are o viteza mare, disperseaza agentul poluant pe suprafete intinse ale atmosferei si concentratiile acestora vor fi mai mici; calmul atmosferic - este cea mai favorabila conditie meteorologica pentru poluarea aerului deoarece pe masura producerii de poluanti de catre diverse surse, acestia se acumuleaza in vecinatatea locului de eliminare si concentratia creste continuu. temperatura aerului - este influentata de anotimp, altitudine, forma reliefului, iar instabilitatea temperaturii favorizeaza dispersia poluantilor. 2.Sursele artificiale - sunt mult mai importante,inmultirea acestora constituind cauza pentru care protectia aerului reprezinta o problema vitala a lumii contemporane.Aceste surse sunt o urmare a actvitatii omlui ,progresului societatii,in primul rand procesului de

industrializare si urbanizare,avand drept fenomen de insotire poluarea mediului implicit si poluarea aerului.Industria reprezinta la ora actuala cea mai importanta sursa de poluare a planetei,pornind de la poluarea locurilor de munca si pana la perturbarea echlibrelor ecologice ale planetei.Poluarea la lucul de munca este foarte frecventa si are drept scop aparitia de boli profeionale.Capacitatile de productie au crescut din punct de vedere al puterii instalate-de la 200 MW la 5000 MW.Paralel cu aceasta crestere vertiginoasa au evoluat si posibilitatile tehnice de epurare a evacuarilor de pulberi -75% din acestea fiind retinute prin diferite metode de filtrare .Tehnologia invechita,care nu beneficiaza de conditii favorabile pentru autopurificare reprezinta principala problema a proteciei mediului.O alta sursa de poluare o reprezinta materialele produse de diferiti agenti poluanti:carbuni,minerale,impuritati din aceste materii(sulf ,arsen,mercur),substante intermediare,produse finite(ciment,negru de fum,clor).Daca ne referin la cateva surse preponderant poluante,nu putem exclude industria termoenergetica poluatoare prin combustie,produsa de instalatiile de incalzire generala si domestica ,mijloacele de transport,instalatiile de distrugere prin ardere a deseurilor.Poluarea produsa de termocentrale este strans legata de cantitea de cenusa rezultata din carbunii superiori(510%) iar din cei inferiori(40-50%) reprezentand de altfel unul din criteriile cantitative de areciere a activitatii carbunilor.Printr-o combustie incomplete a carbunilor,gazelle rezultate sunt bogate in cenusa ,funingine si particule de carbine nears.Acestea se pot aglomera ,putand atinge dimensiuni de ordinal milimetrilor.O alta poluare determinate de industria termoenergetica o reprezinta arderea imcompleta a carbonului prezentand urmatoarele dezavantaje:degaja o cantitate de 3,5 ori mai mica de caldura decat o ardere completa si conduce la un gaz toxic.Poluarea mai poate fi produsa de sulful continut in carbuni care se regaseste sub forma de sulfati in cenusa,iar cel organic si in sulfuri. Surse de poluare: 1 Dioxid de carbon: a crescut mereu, ajungnd cu cca 25% mai mare, iar cea a metanului i a ozonului cu cca 10%. n acest fel a crescut si cantitatea de cldura reinut i in consecinta, de ncalzire a pmntului. 2 Metanul: emisiile de CH4 contribuie cu aproape 15% la creterea potenialului efectului de ser. Metanul este principalul componenet al gazului natural ars de ctre utilajele de nclzit. El provine de la descompunerea vegetal: cmpurile inundate de orez, mlatinile, gazele de balt, aparatul digestiv al numeroaselor animale, in special bovinele i termitele, arderile anaerobe (descompunerea vegetaiei in lipsa de O2). CH4 provine n egal msur de la scurgerile conductelor de gaze, de la centrele de tratament, de la instalaiile de foraj i de la minele de crbune, de la materiale organice in descompunere (cum ar fi produsele alimentare aflate n depozite). Cercettorii sunt alarmai, ca o nou nclzire a climei va antrena eliberarea unei pri de CH4 natural acumulat n cantiti mari sub gheari i n calotele polare, provocnd astfel efectul de retroaciune. Altfel spus, renclzirea climei va avea un efect de cretere. 3 Oxidul de azot: oxidul de azot, provine de la arderea combustibilului fosil, de la utilizarea ngrmintelor azotate, de la incinerarea arborilor i reziduurilor de plante. Gazul contribuie la sporirea efectului de ser cu circa 6%. Acest gaz mai este cunoscut sub numele de gaz nveselitor. N2O este utilizat i n calitate de anestezic. 4 Ozonul stratosferic (O3): in atmosfer, la o nlime foarte mare, ozonul creat natural apare, ca un ecran de protecie, mpotriva razelor ultraviolete. n troposfer, ozonul e un subprodus al reaciilor poluantelor atmosferice, a industriilor i a automobilelor, eliminat n prezena luminii solare. Ozonul troposferic reacioneaza cu esuturile vegetale i

animale provocnd efectul de ser. Contribuia ozonului stratosferic la sporirea efectului de ser se valorizeaz la 8%. 5 Clorofluorocarbonele(CFC): este un produs chimic care rrete stratul de ozon, constituind n egal msur un gaz cu efect de ser n cretere. Savanii nu sunt siguri de efectele reale produse de CFC asupra schimbrii climatului, pentru c aciunea lui de rarifiere a stratului de ozon poate s duc la o nou rcire a planetei. Este posibil ca reducnd emisia de CFC, ceea ce e imperativ, s protejm stratul de ozon, accelernd o nou nclzire a planetei. Aceast problem demonstreaz n ce msur factorii de mediu sunt legai nemijlocit. Tipuri de poluanti si efectele acestora Elementul gazos reprezentat de atmosfera terestra ,constituie unul dintre factorii esentiali ai existentei vietii pe pamant. Atmosfera este formata din circa 10 gaze diferite, in mare parte azot (78%) ,si oxigen (21%). Acel 1% ramas este format din argon, dioxid de carbon, heliu si neon. Toate acestea sunt gaze neutre, adica nu intra in reactie cu alte substante.Mai exista urme de dioxid de sulf, amoniac, monoxid de carbon si ozon (O3) precum si gaze nocive, fum, sare, praf si cenusa vulcanica.Dintre componenti aerului oxigenul este indispensabil respiratiei vegetale si animale fenomenul de oxidare reprezentand principala sursa de energie in procesele vitale. Oxigenul poate influenta sanatatea prin scaderea concentratiei lui in aer si prin scaderea presiunii atmosferice, efectul fiind determinat de scaderea presiunii partiale la nivelul alveolei pulmonare, alterarea schimbului de gaze (O2 si CO2) si a procesului de oxigenare a singelui. Fenomenele care apar sunt fenomene de hipoxie sau anoxie, gravitatea lor fiind dependenta de gradul de scadere a presiunii partiale. Bioxidul de carbon intilnit in atmosfera in proportie de 0,03% nu produce tulburari manifeste decit in situatiile in care este impiedicata trecerea gazului din singele venos in alveola pulmonara si eliminarea lui prin aerul expirat. De f apt fenomenele toxice apar in momentul in care presiunea partiala a CO2 din aer creste atit de mult incit impiedica eliminarea acestui catabolit. Initial apare o crestere a CO2 din singe (hipercapnie) mai putin datorita patrunderii lui din aerul exterior, cit datorita autointoxicarii organismului. Pe masura ce creste concentratia in aerul atmosferic, intervine si solubilizarea lui in plasma sanguina datorita presiunii partiale crescute; la autointoxicare se asociaza intoxicatia exogena. Primele tulburari apar in jurul concentratiei de 3% manifestata prin tulburari respiratorii (accelerarea respiratiei), apare apoi cianoza, urmata de tulburari respiratorii si circulatorii insotite de fenomene legate de dezechilibrul acido-bazic. Monoxidul de carbon-este cel mai raspandit poluant al aerului,emisiile sale depasind suma emisiilor celorlalti poluanti.Este un gaz incolor cu o densitate mai mica decat cea a aerului.Monoxidul de carbon poate lua nastere in atmosfera in timpul descarcarilor electrice si a fost identificat in gazele emanate de vulcani.De asemenea poate proveni din oxidarea metanului natural,oxidarea hodrocarburilor.Este un gaz toxic in concentratii mari fiind letal prin reducerea capacitatii de transport a oxigenului in sange,cu consecinte asupra sistemului respirator si a sistemului cardiovascular.La concentratii relative scazute afecteaza: sistemul nervos central slabeste pulsul inimii,micsorand astfel volumul de sange distribuit in organism;reduce acuitatea vizuala si capacitatea fizica poate cauza dificultati respiratorii si dureri in piept persoanelor cu boli cardiovasculare determina iritabilitate,migrene,respiratie rapida,lipsa de coordonare ,greata,ameteala;

Segmentul de populatie cea mai afectata de expunerea la monoxid de carbon o reprezinta: copiii, varstnicii, persoanele cu boli respiratorii si cardiovasculare, persoanele anemice, fumatorii. In ultimii 200 ani industrializarea globala a dereglat raportul de gaze necesar pentru echilibrul atmosferic. Arderea carbunelui si a gazului metan a dus la formarea unor cantitati enorme de dioxid de carbon si alte gaze, mai ales dupa sfarsitul secolului trecut a aparut automobilul. Dezvoltarea agriculturii a determinat acumularea unor cantitati mari de metan si oxizi de azot in atmosfera. Efectul de sera Gazele deja existente in atmosfera trebuie sa retina caldura produsa de razele soarelui reflectate pe suprafata Pamantului. Fara aceasta Pamantul ar fi atat de rece inat ar ingheta oceanele iar oamenii, animalele si plantele ar muri. Insa atunci cand din cauza poluarii creste proportia gazelor numite gaze de sera, atunci este retinuta prea multa caldura si intregul pamant devine mai cald. Din acest motiv in secolul nostru temperatura medie globala a crescut cu o jumatate de grad. Oamenii de stiinta sunt de parere ca aceasta crestere de temperatura va continua, si dupa toate asteptarile, pana la mijlocul secolului urmator va ajunge la valoarea de 1,5-4,5 grade C. Dupa unele estimari, in zilele noastre peste un miliard de oameni inspira aer foarte poluat, in special cu monoxid de carbon si dioxid de sulf, rezultate din procesele industriale. Din aceasta cauza, numarul celor care de afectiuni toracice-pulmonare, in special in randul copiilor si al batranilor, este in continua crestere. La fel si frecventa cazurilor de cancer de piele este in crestere. Motivul este stratul de ozon deteriorat, care nu mai retine radiatiile ultraviolete nocive. Gauri in stratul de ozon Stratul de ozon din stratosfera ne protejeaza retinand razele ultraviolete ale soarelui. Deoarece in zilele noastre a crescut foarte mult folosiria hidrocarburilor clorinate, fluorinate in flacoane cu aerosoli, frigidere, detergenti si polistiroli, aceste gaze au ajuns in aer in cantitati mai mari decat cele care ar putea fi suportate de atmosfera. Pe masura ce se ridica, se descompun, formandu-se cloridioni, care ataca si distrug stratul de ozon. Efectul respectiv a fost semnalat pentru prima oarea in anul 1985 de catre oamenii de stiinta care lucrau in Antarctica, in momentul in care au observat formarea unei gauri in stratul de ozon. Cercetatorii au fost ingrijorati de faptul ca stratul de ozon s-ar putea rarefia si in alte parti ale Globului, crescand nivelul radiatiilor nocive. Din nefericire in anul 1995 s-a observat ca si in zona Arcticii si a Europei de N s-au format gauri in stratul de ozon. Un lucru e sigur: in zilele noastre nu mai putem sa respiram aer curat. Freonii au fost scosi din procesele industriale si au fost inlocuiti cu alte substante. Atmosfera este insa un pericol, ca urmare este in pericol intregul mediu de viata. Este nevoie de un control riguros si de masuri radicale pentru ca viitorul atmosferei sa fie sigur.