Sunteți pe pagina 1din 356

1.

INTRETINERE
1.1 CONDITII GENERALE
Domeniu de temperatura 5 40C
Temperatura de depozitare -20 pana la 70C
Umiditatea mediului ambiant : 20% - 95% umiditate relativa, fara condens
Altitudinea : 0 2300 m
CONDITII ELECTRICE
TOATE MASNLE NECESTA :
Curent de alimentare trifazic alternativ in DELTA sau WYE (TRUNGH / STEA), iar
sursa de alimentare sa aiba impamantare (ex. polaritate,sau polaritate centrala
pentru TRUNGH si nul pentru STEA)
Domeniul de frecventa intre 50- 60HZ
Fluctuatii de curent nu mai mari de 5%
SISTEMUL 20 CP Conditii tensiune electrica Conditii de inalta tensiune
SL 20, TL15 (195-260V) (354 488V )

Puterea de alimentare 50 AMP 25 AMP
Sigurante HAAS 40 AMP 20 AMP
Daca alimentarea de la
panoul electric este cu sectiunea
cablului mai mica de 4mm se
utilizeaza cablu cu : 8 fire 12 fire
Daca alimentarea de la
panoul electric este cu sectiunea
cablului mai mare de 4mm se
utilizeaza cablu cu : 6 fire 10 fire
SISTEMUL 30 40 CP Conditii tensiune electrica Conditii de inalta tensiune
TL-15BB, SL-20BB,
SL-30, SL-30BB,
SL-40, SL-40BB ( 195- 260 V ) ( 354- 488V )
Puterea de alimentare 100 AMP 50 AMP
Sigurante HAAS 80 AMP 40 AMP
Daca alimentarea de la
panoul electric este cu sectiunea
cablului mai mica de 4mm se
utilizeaza cablu cu : 4 fire 8fire
Daca alimentarea de la
panoul electric este cu sectiunea
cablului mai mare de 4mm se
utilizeaza cablu cu : 2 fire 6 fire
AVERTIZARE!
Un cablu separat de impamantare, cu dimensiunea conductorului de alimentare al
masinii este recomandat a fi montat la batiul masinii
Acest cablu de impamantare este este necesar pentru siguranta operatorului si
pentru o corecta exploatare a masinii.
Aceasta impamantare trebuie sa fie de la impamantarea principala a intrarii de
serviciu, si trebuie sa se afle in acelasi conductor cu intrarea tensiunii la masina O
conducta de apa sau un drum de impamantare adiacent nu pot fi folosite in acest
scop.
Tensiunea de alimentare a masinii trebuie sa aiba impamantare.Pentru alimentarea
electrica in stea, nulul trebuie sa fie impamantat.Pentru alimentarea in triunghi se va
utiliza o faza central de impamantare sau o faza de impamantare .Masina nu va
functiona corespunzator daca nu are o impamantare corecta ( Acesta nu este un
factor pentru optiunea External 480 V).
Puterea nominala a masinii nu poate fi realizata,daca instabilitatea tensiunii de
alimentare nu este in limitele admise. Masina va functiona corespunzator , daca
furnizarea de energie electrica va fi corespunzatoare.Aceasta notificare este pentru
cazul in care se foloseste un convertor de faze.
Doar un singur convertor de faze poate fi utilizat, daca toate celelalte metode nu pot
fi folosite.
Tensiunea maxima intre faze sau faza si nul nu trebuie sa fie mai mare de 260 V,
sau 504 V in cazul in care masina este echipata cu optiunea nalta tensiune.
Curentul electric optim este afisat in interiorul masinii, pe placa cu sigurante, unde
deasemenea este afisata valoarea acestora.
Pentru o mai buna operare este indicat ca valoarea sigurantei de serviciu sa fie cu
20 25 % mai mare , decat este indicata tensiunea de alimentare.
nalta tensiune necesara este aratata pe configuratia de 400 V, care este standard
pe masinile Europene.
Pentru intern si ceilalti utilizatori, trebuie folosita optiunea Externa 480 V.
PRESIUNEA DE AER
Presiunea de aer necesara unui strung SL cu CNC este de minimum 100 psi ( 7
atm ), la intrarea in regulatorul de presiune, care se afla montat pe partea din spate
a masinii.
Aceasta presiune poate fi asigurata de un compresor cu o putere de 2 CP, si cu o
capacitate de minimum 100 l /min.Deasemenea compresorul sa aiba posibilitatea
pornirii automate, cand presiunea acestuia scade sub 7 atm.
TIPUL MASINII REGULATORUL DIMENS.FURTUNULUI DE
PRINCIPAL DE AER ALIMENTARE
Seria SL 85 psi 3/8"

Metoda recomandata de cuplare a furtunului de presiune , este prinderea furtunului
pe stutul aflat in spatele masinii la regulatorul de presiune cu un colier.
Deasemenea poate fi folosita o cupla rapida de 3/8" .
NOTA : Uleiul si apa aflate in aerul comprimat care alimenteaza masina, vor duce
la proasta functionare a acesteia si in final la defectarea ei.
Filtrul de aer care se gaseste la regulatorul de presiune al masinii, este sub forma
unui pahar decantor, ce trebuie golit inainte de pornirea masinii. Aceasta operatie
trebuie efectuata lunar sau de cate ori este nevoie.
n consecinta utilizarea unui aer contaminat cu ulei, apa sau alte impuritati, va duce
la imbacsirea si infundarea valvelor, si ca urmare posibilitatea intrarii apei si a
uleiului in partile componente ale masinii si defectarea acesteia.
NOTA : Niplul aflat intre filtrul regulatorului de presiune si sistemul de ungere, ( a se
vedea fig. de la sectiunea conectarea la aer -),si care se afla amplasat in spatele
masinii sub dulapul electric, foloseste exclusiv optiunii cu masa rotativa. A NU SE
FOLOS aceasta conexiune pentru o linie auxiliara de aer.
Daca este necesara o conectare auxiliara, aceasta se va face in partea stanga a
regulatorului de presiune.
AVERTIZARE !
n cele ce urmeaza este prezentata o lista ce cuprinde intretinerea regulata a
strungurilor din seria SL - HAAS
Lista cuprinde intervalele de service, capacitatea si tipul de fluid utilizat.
Aceste intervale de intretinere trebuie respectate intocmai, pentru o buna
functionare a masinii si pastrarea valabilitatii GARANTE.
1.2 GRAFICUL DE INTRETINERE
INTERVALUL CE TREBUIE VERIFICAT
ZILNIC -Verificarea lichidului de racire
-Verificarea nivelului uleiului din rezervor la sistemul
de ungere
-ndepartarea spanului de pe capacele de protectie ale
ghidajelor si din vana colectoare
-Curatarea spanului de pe turela
-Verificarea nivelului uleiului hirdaulic (Doar ulei DTE-25)
Capacitatea de 3 L
SAPTAMANAL -Controlul filtrului decantor de la regulatorul de presiune
-Verificarea drenarii filtrului regulator
-Verificarea ceasului de presiune de la rergulator si a
presiunii
acestuia la 85 psi
-Curatarea exterioara a masinii cu o laveta moale, a nu
se folosi SOLVENT
-Curatarea spanului marunt din cosul aflat in rezervorul
lichidului de racire
LUNAR -nspectarea aparatorilor cailor de rulare, si ungerea
acestora cu o pelicula subtire de ulei
-Demontarea pompei de la rezervorul lichidului de racire,
curatarea sedimentelor din interiorul rezervorului si
montarea la loc a pompei
ATENTIUNE! inaintea acestei operatii, deconectati
pompa de la masina iar masina trebuie sa fie
oprita ( POWER OFF)
-Verificarea uleiului la transmisie. Daca uleiul nu este
vizibil in partea de jos a vizorului,demontati ultimul panou
si completati cu ulei DTE 25 prin orificiul aflat in partea
superioara.Nivelul este corect atunci cand uleiul se afla
la jumatatea vizorului.
LA 6 LUNI -nlocuiti lichidul de racire si curatati rezervorul
-nlocuiti filtrul de la ansamblul hidraulic
-Verificati toate furtunele si linile de ungere in vederea
depistarii eventualelor fisuri sau pierderi.
ANNUAL -nlocuiti uleiul la cutia de viteze
Cu presiunea de aer inchisa, ( OFF ) demontati si curatati
filtrul mic care se afla la capatul lubrificatorului (acesta
se afla pozitionat in partea dreapta a masinii)
-Curatati filtrele de ulei si indepartati rezidurile aflate pe
fundul acestora.
-nlocuiti la fiecare 2 ani filtrul de aer de la panoul electric
CANTITATEA REDUSA A LICHIDULUI DE RACIRE POATE FI CAUZATA DE UN
FILTRU MURDAR
Pentru a curata filtrul:
- Opriti pompa de racire
- ndepartati pompa
- Scoateti filtrul
- Curatati si apoi reinstalati filtrul
1.3 DIAGRAMA DE UNGERE
Denumirea Capacitatea
Tipul lichidului
LCHD DE RACRE
SL-10 60 L
SL-20 - 132 L
SL-30 - 190 L
SL- 40 290 L
Solubil in apa sau sintetic
(Uleiurile minerale de
taiere vor deteriora
cauciucul ce intra in
componenta pieselor
masinii )
CA DE UNGERE
2 2,5 L, depinde de tipul
pompei
Ulei VACTRA # 2
TRANSMSE 2,5 L Ulei MOBL DTE 25
AVERTIZARE !
Cand se prelucreaza fonta, nisipul din procesul de turnare al acesteia, sau
la prelucrarea aluminiului turnat sau a otelului turnat,exista posibilitatea ca
particole fine ce rezulta in urma procesului de prelucrare, sa intre in
componenta lichidului de racire si impreuna cu acesta sa formeze o pasta
abraziva care deasemeni va scurta viata pompei.
De aceea este necesar folosirea unui filtru aditional de tip cartus de 100
de microni ca filtru intermediar. Contactati dealerii HAAS pentru a va
recomanda solutia optima.
Prelucrarea ceramicii duce la pierderea garantiei si declinarea oricarei
responsabilitati din partea vanzatorului, toate acestea facandu-se pe riscul
clientului.
Deasemenea se modifica timpul intre doua intretinerii, in sensul descurtare
a timpului intre doua perioade de intretinere,tinand cont de felul materialului
prelucrat.
Lichidul de racire trebuie schimbat mai des si deasemenea rezervorul
acestuia trebuie curatat de sedimente. Este recomandat folosirea unui
rezervor marit.
Scurtarea vietii de functionare a pompei,reducerea presiunii acesteia
datorat intretinerii necorespunzatoare, nu sunt acoperite de garantie.
RECOMANDAR DE UNGERE
Fiecare falca de prindere a mandrinei necesita sa fie unsa la fiecare 1000 de cicluri de
inchidere sau deschidere
Sau cel putin o data pe saptamana
Tipul vaselinei : cu Disulfat de Molybden ( sa contina cel putin 20-25 % Molybden )
1.4. INTRETINEREA MANDRINEI
ntretinerea mandrinei
Asigurati-va ca toate partile in miscare sunt gresate
Verificati uzura excesiva a falcilor (clestilor )
Verificati uzura nuturilor in forma de T
Verificati bolturile de fixare ca acestea sa nu fie deteriorate
Atentiune: Lipsa unsorii mandrinei poate duce la diminuarea fortei de strangere,
si o prindere necorespunzatoare a piesei
Demontati si verificati anual starea mandr
Pentru procedura de demontare a mandrinei, urmati instructiunile din manualul
mandrinei
Verificati daca au aparut uzuri excesive
Curatati caile de ghidare de impuritati, span si lichid de racire
Gresati mandrina inainte de reasamblare
Tot sistemul de ungere al masinii este asigurat de un sistem extern de lubrifiere.
Rezervorul acestui sistem este amplasat in partea de jos a masinii ( vedeti fig. )
Nivelui uleiului este vizibil in rezervor.Daca este necesara completarea acestuia , se va
umple cu ulei prin orificiul superior al rezervorului , pana la nivelul corespunzator.
1.5 SISTEMUL DE UNGERE
Filtru de aer /
regulator
Sistemul extern de lubrifiere
ATENTIUNE !
NU COMPLETATI CU ULEI , PESTE LIMITA ADMISA SI INSCRISA PE
REZERVOR
NU LASATI SA SCADA NIVELUL DIN REZERVOR SUB LIMITA
INSCRISA
PE REZERVOR .
ACEASTA POATE DUCE LA DEFECTAREA MASINII.
Pentru asigurarea ungerii, este necesara prima oara tragerea in sus a
butonului aflat langa orificiul de umplere a rezervorului, dupa care masina se
va lubrifia automat, si va trimite in sistem 3 cc de ulei la un timp regulat pe tot
timpul functionarii acesteia.
1.6 COMPLETAREA CU ULEI A TRANSMISIEI
manometru
Pompa de
ulei
Filtru
de ulei
Rezervor de
ulei
Alimentarea cu
aer a masinii
Linie de aer ,spre
duza de aer
INTRETINERE
n timpul functionarii,majoritatea spanului se aduna in jgheabul de colectare a spanului
dupa care este eliminat. Cateodata particule mici de span se elimina cu lichidul de racire si
pot duce la infundarea sitei aflate in rezervor. Este indicata curatarea periodica a acestei
site, pentru a nu afecta cantitatea de lichid necesara racirii.
O pagina separata cu intretinerea periodica se afla pe afisajul Current Commands si
are denumirea SCHEDULED MANTENANCE, aceasta poate fi accesata prin apasarea
tastelor PAGE UP sau PAGE DOWN (pagina sus / pagina jos ) si permite operatorului sa
activeze sau sa dezactiveze o serie de verificari.
Orice informatie din aceasta lista poate fi selectata prin apasarea in sus sau in jos a
sagetilor.nformatia selectata este activata sau dezactivata prin apasarea tastei ORGN.
Cand o informatie este activa , orele ramase pana la urmatoarea intretinere vor fi afisate,
in partea dreapta a ecranului. Cand o informatie este dezactivata, semnul " " va aparea
imediat pe ecran. Deasemenea va putea fi aflat timpul cat masina a fost pornita (ON-
TME) sau cat timp a fost in ciclu de lucru ( CS-TME)
1.7 ELIMINATOR DE SPAN MELCAT
1.8 INTRETINEREA PERIODICA
Orificiu de
umplere
Atata timp cat masina este alimentata , fiecare ora trecuta se va scadea
din totalul de ore ramas pentru fiecare informatie activata. Daca s-a ajuns la
zero sau exista valoare negativa , mesajul MAINTENANCE DUE
( intretinerea
trebuia facuta) va aparea pe partea inferioara a ecranului. Un numar de ore
negativ va arata cate ore au trecut de la timpul expirat.
nformatia privind timpul de intretinere poate fi modificat cu ajutorul sagetilor
Dreapta sau stanga.O ora poate fi adaugata sau scazuta prin apasarea
tastei,
pana la maxim 10.000 ore si minim o ora.Apasand tasta ORGN se va
restabili timpul.
Acest mesaj nu este o alarma si nu va influenta in nici un fel operare pe
masina.ntentia este de a-l atentiona pe operator, ca uneia din aceste
informati trebuie sa i se acorde atentie.
Dupa ce intretinerea a fost efectuata, operatorul poate selecta informatia pe
ecranul SCHEDULE MANTENANCE, prin apasarea tastei ORGN pentru a
o
dezactiva.
O noua apasare pe tasta ORGN o va reactiva si contorul va incepe din nou
sa
numere orele ramase.(Aceste valori sunt determinate de software si nu pot fi
modificate de operator
nformatiile disponibile sunt :
COOLANT(lichid de racire)-trebuie inlocuit 100 ON- TME
AR FLTER (in interiorul dulapului electric) inlocuit 250 ON-TME
OL FLTER inlocuit-250 ON-TME
GEARBOX OL(ulei cutia de viteze) 1800 ON-TME
COOLANT TANK (rezervor lichid racire) verificat nivel,scurgeri sau ulei in
lichid 10 ON-TME
WAY LUBE SYSTEM (verificat nivel) 50 CS-TME
GEARBOX OL (verificat nivel) 250 ON-TME
SEALS / WPERS (garnituri) lipsa, uzate sau sparte 50 CS-TME
AR SUPPLY FLTER (filtru suplimentar de aer) verificat 10 ON-TME
HYDRAULC OL (verificat nivel) 250 ON -TM

Ferestrele de protectie din Policarbonat ale masinii sunt expuse deteriorarii in
timp datorita lichidului de racire amestecat cu span care este pulverizat pe
suprafata lor, pierzandu-si in timp claritatea. Aceasta pierdere de claritate
este
de aproximativ 10% pe an si apare abea dupa cel putin 2 ani de exploatare.
1.9 FERESTRELE DIN POLICARBONAT ALE MASINII
Este indicat ca in cazul unei proaste vizibilitati sa se inlocuiasca aceste
ferestre imediat.
Inlocuirea becului
1 Decuplati masina de la retea, prin comutatorul general.
2 Scoateti lentila protectoare impreuna cu inelulul de fixare a acesteia.
3 nlocuiti becul defect.
4 Montati la loc lentila protectoare impreuna cu inelul acesteia.
5 Cuplati din nou masina la retea.
1.10 LUMINA INTERIOARA DE LUCRU
Inel de
fixare
Lentila de
protectie
Bec
Carcasa
Ansamblul iluminatului interior
si schimbarea becului
Sectiunea ce urmeaza asigura cunostintele de baza necesare programarii si operarii in
bune conditii in vederea inceperi lucrului pe masina.
ntr-o masina cu NC (Controlata Numeric), scula este controlata de un sistem de coduri ce
permite operarea pe masina cu un minim de supraveghere si o mare repetabilitate in
executie
O masina cu CNC ( Control Numeric Computerizat) are acelasi sistem de operare cu
deosebirea ca masina este monitorizata de un computer.
Aceleasi principii sunt folosite in operarea manuala a unei masini cu cele folosite in
programarea unei masini cu NC sau CNC,.
Principala diferenta consta in lipsa manivelelor de manipulare a masinii la un punct fix, pe
o masina controlata numeric, dimensiunile sunt inmagazinate in memoria masinii o singura
data.
De fiecare data cand masina este pornita cu un program in derulare , aceasta se va
deplasa in acelasi punct si in aceiasi pozitie.
Operarea pe un strung din seria SL, are ca cerinta ca programul sa fie indicat , scris ,si
apoi introdus in memoria masinii.
Cea mai obisnuita cale de scriere a unei parti dintr-un program , este acela OFF-LNE.
Facilitatea de a salva un program de la un CNC si trimiterea lui direct in memoria masinii
(CNC control).Calea obisnuita de trimitere a partilor unui program este prin intermediul
unei interfete RS- 232.
Strungurile HAAS au o interfata RS 232 care este compatibila cu majoritatea
computerelor si a CNC-urilor.
n vederea operarii si programarii unei masini cu comanda numerica, sunt necesare
cunostinte de baza in programare, si in felul de operare a unei astfel de masini,
OPERARE
2.1 INTRODUCERE , NOTIUNI DE BAZA
deasemenea este important ca operatorul sa se familiarizeze cu panoul de comanda al
masinii , al intrerupatoarelor , amplasarea tastelor, a afisajelor de pe display ,etc.
Acest manual poate fi folosit ca manual de programare , dar si ca manual de operare,
pentru intelegerea de BAZA a programarii CNC si aplicatiile acesteia.
Nu este un studiu aprofundat in ceace se poate executa cu masina, ci doar o privire de
ansamblu a situatilor ce pot aparea in timpul programarii.
Mult mai multe informatii si timp de scolarizare sunt necesare inaintea de inceperea
executarii unui program.
Sectiunea de programare din acest manual, este un ajutor suplimentar pentru strungurile
HAAS.nformatiile obtinute din acest manual pot fi folosite in programarea altor masini cu
CNC.
Prima diagrama se numeste LNE NUMERCA. Aceasta linie numerica are un punct de
referinta zero , care se mai numeste si ZERO ABSOLUT si care poate fi plasat pe orice
punct aflat dealungul liniei
Linia numerica are deasemenea incremente numerotate de ambele
parti ale lui zero absolut. Mutarea de la zero spre dreapta ,sunt
incremente pozitive, iar mutarea de la zero spre stanga sunt
incremente negative. Semnul + sau incrementele pozitive, se
subinteleg de aceia nu necesita semn.
2.2 SISTEMUL DE COORDONATE
Linie numerica orizontala
Se folosesc valori incrementale pozitive si negative, pentru a indica relatia existenta intre
aceste valori si zero de pe linie.
n cazul liniei precedente , daca alegem o deplasare spre un al treilea increment pe minus
(-) de la zero, atunci se va numi 3.
Daca alegem al doilea increment, spre plus il vom numi 2. Relatia noastra este cu
distanta si directia de la zero.
Reamintiti-va ca zero poate fi amplasat , pe orice punct aflat dealungul liniei, si odata
plasat o parte a zeroului va avea incremente negative si o alta parte va avea incremente
pozitive.
lustratia urmatoare ne arata cele doua directii de lucru pe un strung.
Linie numerica verticala
Linile axelor X si Z indicate la un SL-20
Prima linie numerica este usor sa ne-o inchipuim in dreapta si in stanga masinii sau a axei
Z a masinii .
Daca amplasam o linie similara din fata catre spatele masinii, sau axa X , atunci
incrementele care sunt pe axa spre operator ,vor fi negative, iar cele care merg pe linia
numerica spre spatele masinii vor fi incremente pozitive.
ncrementele de pe fiecare linie numerica de la un strung HAAS sunt egale cu 0,001mm
Linia numerica teoretic poate fi infinit de lunga , pe oricare directie, dar in realitate suntem
limitati de cursele de lucru ale masinii.
Pozitia zero poate fi pozitionata pe orice punct aflat pe unul din cele doua linii numerice, si
de fapt ea va fi diferita la fiecare setare a masinii.
Ce este de mentionat aici ,este faptul ca in mod uzual axa X este setata cu pozitia de lucru
zero, pe linia centrala a spindelului,pe cand zero de pe axa Z este setata in mod uzual, la
terminarea piesei prelucrate.
Aceasta va plasa toate axele X intr-un domeniu pozitiv al cursei, pe cand axele Z de
taiere vor fi intr-un domeniu negativ al cursei.
n urmatoarea figura sunt aratate axele X si Z fata de operator, prin intersectarea a doua
linii se stabileste un zero comun.sectoarele rezultate se numesc QUADRANTS si
reprezinta baza a ceace este cunoscut ca programare in coordonate rectangulara.

Oricand setam un zero pe axa X si oriunde pe axa Z, automat vom avea o intersectare de
doua linii. Aceasta intersectare unde se intalnesc doua zerouri, face ca automat sa apara
patru patrate, in sus ,in jos si in partile laterale
De exemplu , daca setam zero exact in mijlocul axei Z si zero de la axa X pe linia de
centru a arborelui ( spindel) ;atunci vom crea patru quadrate.
Pozitia- machine home -se poate vedea atunci cand prin executarea unei referinte
manuale
masina executa o deplasare pe toate axele, pana la un anumit punct stabilit.
Daca se da o comanda ( ZERO RET ), dupa ce masina a fost pornita , toate axele se
deplaseaza spre valoarea pozitiva cea mai mare , pana cand intra in actiune limitatorul de
cursa.Dupa ce aceasta conditie este satisfacuta , singura modalitate de a misca o axa
este aceea de a da o comanda spre o directie negativa.Aceasta se intampla deoarece un
nou zero a fost setat pentru fiecare axa atunci cand masina a fost adusa la punctul de
referinta
(machine home).
Pozitia machine home este plasata la marginea fiecarei curse a axelor.Ca efect ,
quadrantul pozitiv nu poate fi extins, si toate miscarile X si Z se vor afla in quadratul X- si
Z-
Cateodata in timpul prelucrarii unei piese, apare nevoia de a utiliza mai mult decat un X
sau Z quadrat. Un bun exemplu este acela in cazul pieselor ce urmeaza a fi prelucrate
frontal.
2.3 POZITIA MASINA HOME
Pana acum ne-am ocupat de un sistem de pozitionare a sculelor , care este cunoscut ca o
pozitionare absoluta. La pozitionarea absoluta , toate punctele de coordonate comandate ,
vor fi in raport de origine (un punct zero fix) si se vor considera originea piesei.
Un alt tip este pozitionarea incrementala, Pozitonarea incrementala este definita folosind U
si W.Caracterul U este utilizat pentru a specifica o miscare incrementala pe axa X, iar
caracterul W este utilizat pentru a specifica o miscare pe axa Z in raport de distanta si de
directie.
O noua coordonata incrementala se introduce folosind U si W si va fi data de pozitia
precedenta si nu in raport de punctul zero al originii fixe. Cu alte cuvinte, dupa executia
unui bloc de informatii, noua pozitie pe care o ocupa scula, reprezinta noul punct zero al
urmatoarei deplasari.
Adresa U este folosita pentru a definii o miscare incrementala pe axa X, iar adresa W este
folosita pentru a definii o miscare incrementala pe axa Z
Un exemplu de utilizare a unui sistem incremental este reprezentat mai jos.
Remarcati, ca pentru a face deplasarea de la Z-3,375 la Z-,625 se realizeaza o deplasare
incrementala pozitiva de W 2,750 chiar daca miscarea W si pozitionarea sculei se face pe
partea nugativa a scalei.
Deplasarea se defineste in raport de punctul de plecare si fara a avea in vedere ultimul
punct ,si fara a se tine cont de punctul de referinta zero.
Semnele + si - servesc la indicarea directiei, fara a tine cont de punctul zero.
Gandindu-va la o pozitionarea absoluta , se considera directia si distanta in raport de un
punct zero, iar la pozitionarea incrementala , se considera directia si deplasarea de la
ultima pozitie sau punct punct de plecare.
2.4 POZITIONAREA ABSOLUTA SI INCREMENTALA
Un exemplu de miscare incrementala
2.5 PROGRAMAREA CU CODURI
Un program este o propozitie, constituita dintr-o succesiune de comenzi, ce urmeaza a fi
executate. Aceste comenzi arata astfel :
Linia # 1 Selectarea sculelor de taiere prin comanda blocului urmator.
Linia # 2 Pornirea arborelui (spindel) selectarea vitezei de rotatie si directiei
Linia # 3 Pornirea lichidului de racire
Linia # 4 Pornirea rapida spre pozitia de start a prelucrarii piesei
Linia # 5 Alegerea avansului si inceputul prelucrarii
Linia # 6 Oprireaarborelui, si a lichidului de racire
Linia # 7 Deplasarea sculei in pozitia de asteptare si selectarea sculei
urmatoare .
Comanda numerica a masinii va intelege aceste comenzi, doar atunci cand ele vor fi
introduse sub forma de coduri (functii).
Cateva reguli ce trebuiesc descrise in legatura cu semnificatia si utilizarea codurilor
(functiilor) :
1. Functiile sunt repartizate in grupe. Fiecare grupa dispune de propria sa grupa
de cifre , codurile cu aceiasi adresa alfabetica nu pot fi folosite decat o singura
data pe aceeasi linie.
2. Un cod G este in grupe.Fiecare grup de cod G are un nr. de grup. poate fi
inlocuit de un alt cod G din aceeasi grupa. Un cod Gdin aceeasi grupa nu
poate fi utilizat decat o singura data pe aceeasi linie .
3. Exista coduri modale G dupa activare raman active (eficiente) pana ce un alt
cod din aceeasi grupa il va inlocui.
4. Exista coduri G non-modale care odata chemate sunt valabile doar in blocul in
care sunt scrise, si dupa care sunt uitate imediat de comanda control a
masinii.
2.6 Reglajul de referinta al masinii
Reglajul de baza este o functie automata a comenzii numerice
La pornirea masinii, comanda se refera la originea tuturor axelor si citeste toate valorile
functiilor G prereglate. Acesta este un reglaj de baza.
Reglajele de baza la strungul HAAS sunt listate in acest manual, si sunt indicate cu un
asterix *dupa codul G specificat.
La pornire comanda citeste automat toate functiile G.
G00 Avans rapid
G18 X - Z selectarea planului circular
G20 Selectare inch
G40 Anulare compensatie de taiere
G64 Anulare oprire exacta
G80 Anulare ciclu inchis
G97 Anularea vitezei constante.
G99 Avans / rotire
Nu exista reglaj de baza pentru FEED RATE (codul F) dar odata programata o functie F ,
ea este valabila pana ce este inlocuita cu o alta functie sau pana ce masina este oprita..
2.7 FORMATUL UNUI PROGRAM
Forma si stilul programului , sunt elemente importante in prelucrarea pe masini cu
comanda numerica. Fiecare programator isi va construi diferit programul si in majoritatea
cazurilor un programator nu va putea identifica un program care nu a fost scris de el. Este
important ca un programator sa fie consecvent si eficient si care sa scrie functiile in asa
mod incat ele sa apara intr-o anumita ordine in program.
De exemplu:
Program X, Z este ordine alfabetica in orice bloc. Masina va citi X, si Z intr-o ordine
favorita, dar noi vrem sa fim consecventi . natai scriem X, pe pozitia a doua Z.
n prima linie sau primul bloc dintr-un program unde se utilizezaza o functie G activa,
trebuie sa existe o comanda de intoarcere la punctul zero al masinii , orice schimbare de
scula trebuie sa fie precedata de o intoarcere a masinii la zero , aceasta comanda nu este
necesara , dar este o masura buna de siguranta.
A doua linie trebuie sa contina o schimbare de scula, coordonate de lucru, sau viteza
maxima a arborelui, in raport de scula ce urmeaza a fi folosita.
n a treia linie sau in al treilea bloc se indica o comanda de avans rapid (G00) Trebuie
anulata orice viteza de prelucrare a suprafetei mod ( G97 ). Trebuie selectata o scula si
adaugata in offset cu comanda Txxyy.Si trebuie specificata o comanda de viteza a
arborelui (S___) precum si o rotatie in sens orar (M03) a brosei.
n a cincea linie optional , se poate specifica viteza constanta cu ( G96 ), avansul / min. cu
( S), si optional pornirea lichidului de racire cu ( M08 ).
Un exeplu de program cu primele cinci linii ar arata in felul urmator:
G12345;(Numele programului va fi afisat aici sub List. Prog.
N1 G28
N2 T101 (O.D.Tool x .031 TNR)
N3 G50 S2400
N4 G97 S800 M03
N5 G54 G00 X2.Z0.1 M08
N6 G96 S425
Toate codurile necesare pentru fiecare operatie sunt listate mai sus. Acest format este o
practica buna, pentru a separa stilul Dvs .de cel al altor programatori.
2.8 CCL DE PRELUCRARE
Un ciclu de prelucrare este folosit pentru a simplifica prelucrarea unei piese.
Cicli de prelucrare sunt definiti de cele mai comune si repetitive operatii, cum ar fi strunjire,
filetare , gravare si gaurire.Exista doua cicluri de prelucrare, modali si ne modali.Ciclul
modal de strunjire cum ar fi G 90 , ramane activ dupa ce a fost definit.Orice subsecventa
pe pozitionarea X sau Z , va fi executata cu acest ciclu de prelucrare.
Ciclurile modale raman active ,pana cand sunt anulate de G80 , G00 , sfarsit de program
sau RESET.Ciclurile non-modale sunt active doar in blocurile care la contin.
FLETAREA PE STRUNG
Se pot executa o multitudine de gauri filetate, cu ajutorul diferitelor dispozitive.
Filetarea se poate executa cu ajutorul unui tarod fixat pe o port scula ( filetare rigida ),cu
ajutorul unei mandrine de compensare, cu un cap de filetare reversibil, sau o frezare
elicoidala de filet. Fiecare metoda are avantajele ei distincte.
Filetarea se face cu ajutorul ciclilor de prelucrare.Trebuie sa selectati viteza de filetare,
folosind pasul filetului,calculati avansul si l introduceti in comanda F.Pagina ajutatoare
HELP / CALC va calcula pentru Dvs aceste valori.
2.9 PANOUL DE COMANDA
Panoul de comanda al masinii,
cu taste luminoase
n timpul exploatarii este important a se cunoaste selectarea modului de lucru la o
masina cu comanda numerica. La aceasta comanda numerica exista sase moduri de
lucru, precum si un mod de simulare. Aceste sase moduri de lucru sunt inscriptionate pe
taste dupa cum urmeaza :
EDT pentru editarea unui program deja memorat
MEM pentru derularea unui program deja memorat
MD / DNC pentru derularea unui program introdus manual sau pentru
selectarea modului de lucru DNC
HANDLE JOG pentru utilizarea modului manual e lucru, sau modului de reglare
ZERO RET pentru revenirea la punctul zero al masinii
LST PROG pentru afisarea listei de programe, precum si pentru transmiterea
si receptionarea de programe
Modul de simulare grafica va fi activat prin selectarea tastei DSPLAY.
Modul MEM sau MD permite pornirea unui program prin apasarea tastei CYCLE START.
n timpul derularii unui program nu este posibila schimbarea unui mod de lucru; trebuie sa
asteptati pana ce programul este terminat, sau puteti apasa tasta RESET si opriti
programul.
Cand modul MD este deja selectat, modul DNC poate fi selectat printr-o a doua apasare a
tastei MD, in cazul in care modul DNC a fost activat prin parametrii de utilizare.
Prin orice mod enuntat mai sus, puteti utiliza cele taste DSPLAY pentru a afisa pe ecran
informatia dorita.
PROGRAM/CONVRS afisaza programul selectat
POST afiseza pozitia axelor
CURENT COMDS afiseaza comanda in curs, precum si timpul
ALARM / MESG afiseaza mesajele si mesajele utilizatorului
PARAM/ DGNOS afiseaza parametrii sau datele din diagnoza
SETG / GRAPH afiseaza parametrii utilizatorului si selectarea
HELP-CALC afiseaza manualul de utilizare si calculator
Cand un program este in curs de derulare, puteti alege sa se afiseze una din informatiile
de mai sus sau o lista de programe care se afla in memoria masinii prin apasarea tastei
LST PROGR. Aceasta este utila pentru a putea stabili care program cu BACKGROUND
EDT poate fi editat . BACKGROUND EDT este la dispozitia masinii Dvs. si poate fi
selectat prin afisarea programelor.
ntreaga functionare a masinii cu comanda numerica este comandata de la pupitrul de
comanda al operatorului.Acesta cuprinde ecranul (DSPAY) , tastatura, intrerupatorul de
pornire si oprire, ampermetrul, roata de mana ca si tasta EMERGENCY STOP (oprire de
urgenta), CYCLE START (ciclul de pornire) precum si FEED HOLD (oprirea avansului).
TASTATURA este o membrana plata , cu domenii de tastare care se activeaza printr-o
usoara apasare. Prin apasarea tastei SHFT se modifica functia tastelor conform semnului
albastru din coltul stanga sus. De fiecare data tasta SHFT trebuie apasata o data pentru
comutarea semnelor. Printra doua apasare a tastei SHFT comutarea este anulata.
ROATA DE MANA permite comanda avansului manual si incremental. Fiecare increment
de la roata de mana corespunde valorilor de : 0,001, 0,01 si 0,1 mm pentru axele liniare si
0,001, 0,001 si 0,01 pentru axa rotativa. Roata manuala are 100 de pasi / rotatie.
Deasemenea ea poate fi folosita in modul EDT pentru deplasarea cursorului pe ecranul
masinii .
Prin apasarea tastei EMERGENCY STOP (oprire de urgenta) miscarea masinii este oprita
imediat, deasemenea servo-motoarele , arborele principal, schimbatorul de scule precum
si pompa lichidului de racire.
La apasarea tastei CYCLE START (pornire ciclu), se porneste un program de lucru in
modul MEM sau MD si se permite continuarea miscarii dupa FEED HOLD sau
continuarea deplasarii dupa stop SNGLE BLOCK.
La apasarea tastei FEED HOLD (intreruperea avansului) miscarea pe toate asele este
oprita pana cand este apasat din nou CYCLE START.
Prin apasarea tastei FEED HOLD se va opri miscarea pe toate axele pana cand CYCLE
START este apasat.
ATENTIUNE!
FEED HOLD nu va opri miscarea arborelui , a turelei ,a pompei de racire sau a papusii
mobile.
Prin apasarea SNGLE Block (operare bloc cu bloc) de pe pupitrul de comanda se
anclanseaza si se declanseaza modul bloc cu bloc.
Prin acest mod , comanda executa un bloc dupa care se opreste.
La fiecare apasare a tastei CYCLE START, un nou bloc va fi prelucrat.
La apasarea tastei RESET de pe panoul de comada se vor opri intotdeauna
servomotoarele, arborele principal, schimbatorul de scule, precum si pompa pentru lichidul
de racire. Serveste deasemenea la oprirea executarii unui program in derulare.
Aceasta nu este o metoda recomandata pentru oprirea masinii, deoarece la plecarea mai
departe din punctul unde s-a oprit este mai dificila, SNGLE BLOCK si FEED HOLD sunt
prevazute pentru o intrerupere de parametrii cu urmarirea programului.
RESET nu opreste nici una din axele ajutatoare dar ele se vor opri totusi la sfarsitul
deplasarii in curs.
FUNCTIILE BUTOANELOR
F1 - in modul EDT si cu afisarea PROGRAM DSPLAY se demareaza definitia unui bloc.
n modul LST PROGR, F1 executa un duplicat al unui program deja memorat si ii atribuie
un nou nume la pornirea liniei de comanda
n afisarea OFFSET F1 introduce valoarea , ca informatie de decalaj.
F2 - in modul EDT si cu afisarea PROGRAM DSPLAY , termina definitia unui bloc.
F3 in modul EDT si MD , copiaza linia ajutatoare pentru a fi evidentiata intr-o miscare
circulara, pe linia de introducere date, afisata pe randul de jus al ecranului. Aceasta
tastare este utila si va fi folosita atunci cand apelati la solutia de dezvoltare a uneideplasari
circulare. Apasati tasta NSERT (inserare) pentru a ajuta linia de comanda in executrea
unei deplasari circulare in programul Dvs. La functiile ajutatoare (calculator) aceasta tasta
copiaza valoarea afisata in fereastra de calcul, in zona de introducere date, pentru a
evidentia functiile trigonometrice, circulare sau frezare.
F4 in modul MEM si la afisarea PROGRAM DSPAY aceasta tastare permite selectarea
functiilor BACKGROUND EDT sau PROGRAM REVEW. BACKGROUND EDT este
selectat prin introduderea Onnnnn si a numarului programului de editare.
PROGRAM REVEW este selectat doar prin apasarea tastei F4. Prin aceasta tastare, va fi
afisat in partea stanga a ecranului, un rezumat al programului aflat inderulare, iar pe
partea dreapta se poate vedea programul. La tasta HELP CALC cu functiile ajutatoare ale
calculatorului se pot efectua : scaderi, adunari, inmultiri sau impartiri ale valorilor date de
calculator si evidentiate de functiile trigonometrice, circulare sau de frezare.
REGLAREA STRALUCR ECRANULU
2.11 TASTATURA
Tastatura tabloului de comanda este impartita in noua sectoare dupa cum urmeaza :
RESETARE 3 taste
FUNCTONARE 8 taste
JOG (deplasari) 15 taste
AVANSUR 15 taste
AFSARE 8 taste
CURSOR 8 taste
LTERE 30 taste
Buton de reglare a
stralucirii ecranului
MODUR DE LUCRU 30 taste
NUMERCE 15 taste
O descriere exacta, cum si cand se folosesc aceste taste , o gasiti in registru. n cele ce
urmeaza veti gasi o scurta descriere a tastelor pe sectoare.
Tastele RESET se afla in partea stanga sus a panoului de comanda
RESET opreste toate deplasarile masinii, iar comanda numerica
a masinii sare automat la inceputul programului actual
aflat in derulare.
POWER UP / RESTART Dupa pornirea masinii si dupa apasarea acestei taste,
se executa o trecere in fiecare punct de referinta a axelor
masinii si deasemenea scula cu numarul 1 este pusa in
pozitia de taiere
AUTO OFF Pozitionarea automata a axelor masinii pe zero, si
pregatirea masinii pentru oprire
TASTE FUNCTONALE Sub tastele RESET se gasesc tastele functionale.
Acestea sunt in numar de opt si permit executarea de
functii speciale care se afla implementate
in soft-ul masinii.

F1 F4 sunt taste le folosite pentru editare, grafica, editare in
fundal, si ajutor pentru calcularea executiilor de functii
speciale

X DAM MESUR Se foloseste la inregistrarea sculei in offset pe axa X,in
pagina de offset ,in timpul setarii
NEXT TOOL Aceasta tasta serveste pentru selectarea urmatoarei
scule
X / Z Se foloseste pentru schimbarea axelor X si Z in modul
manual, in timpul setarii
Z FACE MESUR Se foloseste la inregistrarea sculei in offset pe axa Z,in
pagina de offset ,in timpul setarii
Tasta JOG Tastele se afla in partea stanga a panoului de
comanda,sub tastele de functii. Aceste taste determina
pe
care axe trebuie trimise semnalele de la roata de mana.
Selectarea unei axe pentru comanda prin roarta de mana
se face prin apasare scurta pe tasta apropiata. Daca o
tasta este apasata si mentinuta, axa respectiva se
deplaseaza atata timp cat tasta ramane apasata. Daca
mentinem apasat o tasta + miscarea pe axa se face
astfel incat pozitia sculei in raport cu coordonatele se
modifica in sens pozitiv. Daca se apasa si se mentine
apasata o tasta - miscarea pe axa se face astfel incat
pozitia sculei in raport cu coordonatele se modifica in
sens negativ.
+Z, -Z Selecteaza axa Z
+X, -X Selecteaza axa X
RAPD Daca aceasta tasta este apasata simultan cu una din
tastele (X-, X+, Z-, Z+) atunci deplasarea se va face
spre directia selectata, cu maximum de viteza in modul
manual.
Pe partea dreapta a tastelor JOG, se gasesc trei taste
pentru controlul eliminatorului de span.
CHP FWD aceasta tasta porneste eliminatorul de span, in sensul de
eliminare a spanului.
CHP STOP opreste miscarea eliminatorului de span
CHP REV porneste eliminatorul de span in sens invers
Pe partea stanga a tastelor JOG, se gasesc trei taste
pentru controlul optiunii papusii mobile .
TS
Apasand aceasta tasta, papusa mobila inainteaza spre
arbore
TS RAPD Creste viteza papusii mobile, cand este apasata simultan
cu o alta tasta a papusii mobile
TS
Apasand aceasta tasta , papusa mobila se deplaseaza dinspre
arbore in dreapta
OVERRDES Tastele OWERRDE se gasesc in stanga panoului de comanda
si
permit operatorului sa aplice owerride , adica sa poata modifica
miscarea de avans precum si viteza arborelui principal.
FEED RATE Nu are tasta
-10 Diminueaza viteza de avans existenta cu 10%( de la 0-200%)
100% Regleaza viteza de avans a comenzii la valoarea programata
+10 Mareste viteza de avans cu 10% ( de la 0-200%)
SPNDLE Nu are tasta
-10 Diminueaza viteza programata a arborelui cu 10%( de la 0-
200%)
100% Regleaza viteza brosei la viteza programata
+10 Mareste viteza existenta a brosei cu 10% ( de la 0-200%)
FWD Porneste rotirea arborelui in sens orar. Exceptie masinile CE
STOP Opreste arborele
REV Porneste rotirea arborelui contra sensului orar.Exceptie masinile
CE.
5% Limiteaza avansul rapid la 5% din valoarea maximala
25% Limiteaza avansul rapid la 25% din valoarea maximala
50% Limiteaza avansul rapid la 50% din valoarea maximala
100% Permite avansul rapid la valoarea maxima
AFSAREA Tastele de afisare se gasesc in mijlocul panoului in partea de sus
Aceste taste permit accesul la diferite afisari legate de functiile
de
lucru si contribuie la sprijinirea programelor pe care utilizatorul le
poate ordona. O singura tasta din acestea poate avea mai multe
functiuni, la o apasare repetata a lor pot aparea pe ecran mai
multe afisari. Afisajul prezent apare intotdeauna in coltul de sus
stanga al ecranului
PROGRAM/CONVRS este o tasta cu dubla functiune. L aprima apasare apare
pe ecranul masinii programul selectat actual. La o a doua
apasare se deschide programarea QUCKCOD.
POST indica pozitia axelor masinii. Prin apasarea pe PAGE UP
sau PAGE DOWN, operatoruilpoate vedea distanta
parcursa in prelucrare. Aceasta afisare apare cu litere
mari.
OFFSET acesta indica lungimea si raza sculelor. Prin apasarea
PAGE UP se afiseaza valoarea offset a axei de lucru.
CURNT COMDS afiseaza programul actual, valorile modale ale
programului si valorile in curs de executare. Daca se
apasa de mai multe ori pe PAGE DOWN apar afisate
valorile modale, functionarea ca timp a sistemului, macro
variabilele, durata de utilizare a sculelor, precum si
informatii despre incarcarea sculelor.
ALARM MESGS afiseaza textul complet al alarmei, cand becul de alarma
al masinii clipeste precum si fereastra de pe ecran. Prin
apasarea si mutarea sagetilor spre dreapta sau spre
stanga , vor fi afisate alarmele anterioare aparute la
masina. Daca se apasa PAGE DOWN apare prima
pagina pentru anuntare si notite folosite de utilizator.
PARAM DGNOS afiseaza posibilitatile de modificare ale parametrilor fixati
de fabricant. Daca se apasa PAGE UP vor fi afisate
corectiile arborelui conducator. Prin apasari multiple pe
PAGE DOWN se vor afisa parametrii generali precum si
X, Y, Z, A si B. Daca tasta PARAM este apasata de doua
ori, apare pe ecran prima pagina cu datele despre
DAGNOZA. Aceasta pagina arata intrarile si iesirile. Prin
apasarea PAGE DOWN apara a doua pagina cu datele
DAGNOZA, pe care apar intrarile suplimentare de date
si unde figureaza date analogice.
SETNG GRAPH afiseaza posibilitatile de modificare a setarilor
utilizatorului. Daca se apasa de doua ori SETNG se da
posibilitatea tracerii in mod grafic , unde utilizatorul poate
corecta programul curent si programul genereaza vizual
traiectoria sculei.
HELP CALC afiseaza o versiune prescurtata a manualului. Daca se
apasa a doua oara HELP se afiseaza calculatorul de
ajutor. Existra trei pagini ajutatoare care pot fi utilizate.
Prin apasare pe PAGE DOWN apare ajutor pentru
strunjire , filetare, trigonometrie sau ajutor pentru executii
circulare.
CURSOR TASTE Tastele pentru cursor se gasesc in mijlocul panoului de
Comanda. Acestea permit utilizatoruluui sa deplaseze
cursorul pe ecranul masinii pe diferite domenii ale
comenzii. Deasemenea ele servesc la editarea
programelor CNC.
HOME tasta cu functiune de corelare a contextului. n mod
normal , deplasaza cursorul in partea superioara a
ecranului, ceea ce la editare inseamna primul bloc din
program. n mod grafic reprezinta afisajul ferestrei
tabloului de vizualizare dupa ce a fost apasata tasta F2.
PAGE DOWN Se foloseste pentru schimbarea afisajului pe display,
deplasarea in jos a paginii in editor sau pentru inchiderea
zoomului cand ne aflam in modul grafic.
ALPHA KEYS : Tastele alfabetice permit utilizatorului sa introduca 26 de
litere din alfabet impreuna cu alte caractere speciale.
SHFT Tasta Shift permite accesul la caracterele albe din tastatura
Apasand tasta Shift impreuna cu o litera (caracter) alb,
(UP ARROW)

(LEFT ARROW)
(RIGHT ARROW)
Este utilizat pentru deplasarea cursorului pe linii
La fel ca LEFT ARROW , numai ca deplasrea se face
spre dreapta. Tasta in corelatie cu contextul.
n editor pentru derularea unei pagini in sus sau in
modul grafic ca lupa
PAGE UP
Tasta utilizata pentru selectarea de pozitii ce pot fi
editate individual in interioarul textului. Cursorul se
deplaseaza spre stanga. Selectarea de date facultative
intr-un camp editat. n mod grafic , fereastra lupei este
deplasata spre stanga.
END
n general, cursorul este deplasat in pozitia cea mai joasa
a ecranului. La editare aceasta reprezinta ultimul bloc din
program.
(DOWN ARROW)
dentic cu UP ARROW, numai ca deplasarea se face in
jjos.
aceasta litera va fi trimisa in comanda control a masinii.
Daca comanda control a masinii are instalata a 5-a axa
axa B este selectata pentru actionarea prin taste, apasand
Shift urmat de +,- tasta A.
EOB Acesta este caracterul END OF BLOC (sfarsit de bloc)
Semnul va fi afisat pe ecran ca punct si virgula si va
semnifica
sfarsitul unui bloc de programare.
( ) parantezele sunt folosite pentru separarea comenzilor din
programul CNC, de comenzile utilizatorului. Ele trebuie sa fie
utilizate tot timpul pereche si nu este obligatoriu sa contina
semne suplimentare. n momentul transmiterii programului de
fiecare data cand o linie de cod care nu este valabila apare prin
intermediul interfetei RS-232, aceasta este inserata intre doua
paranteze si este adaugata programului.
\ in cateva comenzi analogice FANUC, caracterele de suprimare
a blocului sunt utilizate pentrua alege intre doua posibilitati
existente in acelasi bloc NC. Aceste caractere de suprimare nu
se vor afla niciodata la inceputul unui bloc. De exemplu : in
urmatoarea linie, T 2 este executat cand optiunea blocul de
suprimare este oprita . Cand functia de suprimare este
anclansata atunci T.1 este executat
T1/T2
N1 G54
Aceasta nu se poate executa cu comanda HAAS.
Pentru a avea acelasi rezultat programarea trebuie facuta dupa
urmatoarea metoda :
/T2 M99; (T2 este utilizat si BLOCK DELETE este
declansat, OFF)
T1; (T1 este utilizat si BLOCK DELETE este anclansat
ON)
N1 G54;
[ and ] parantezele drepte sunt utilizate pentru functii si expresii macro.
TASTE MODUR DE LUCRU tastele de selectare a modului de exploatare se afla
pozitionate in partea de sus dreapta ale panoului de
comanda Prin intermediul acestor taste se poate lucra
cu masini cu comanda CNC.
Tastele sunt impartite in sase moduri principale de lucru.
Utilizatorul are posibilitatea de selectare a unui mod de
lucru prin apasarea pe tasta cu sageata care se afla in
partea stanga, prin aceasta apasare se deschide calea
de lucru a tastelor ce se gasesc pe acel rand. Altfel
aceste taste nu sunt disponibile. Modul actual de lucru se
gaseste afisat intotdeauna in partea dreapta sus a
ecranului.
EDT selecteaza modul EDT
NSERT insereaza texte in memoria masinii, dupa pozitia
momentana a cursorului. Este deasemenea folosit pentru
copierea de blocuri de coduri dintr-un program.
ALTER modifica pozitia pe care se afla cursorul, conform cu
textul de introducere a datelor. nstaleaza un program
MD in lista de programe.
DELETE sterge pozitia pe care se afla cursorul
UNDO sterge sau anuleaza pana la 9 pozitii, ce au fost
modificate in editare.
MEM selecteaza modul MEM
SNGLE anclanseaza modul de lucru bloc cu bloc, asadar cand
BLOCK tasta CYCLE START este apasata, masina va prelucra
doar un singul bloc, din programul ce se afla in derulare.
DRY RUN este utilizat pentru verificarea deplasarii in curs a masinii,
fara ca piesa sa fie prelucrata. Viteza programata va fi
inlocuita cu ajutorul tastelor de viteza din modul JOG.
OPT STOP anclanseaza oprirea optionala. La detectarea unui cod
M01 dintr-un program, opreste automat executia
programului. Daca programul este pregatit pentru
interpretarea mai multor blocuri si cand optiunea stop a
fost apasata, exista posibilitatea ca M01 sa nu fie dat din
comanda (vezi G103)
BLOCK DELETE blocurile marcate cu o bara oblica \ ca prim semn, vor
fi ignorate sau nu vor fi executate cand aceasta optiune
este activata.
MD/DNC selecteaza modul MD sau modul de operare DNC
COOLNT porneste sau opreste lichidul de racire
JOG Roteste arborele la viteza selectata in Setting 98
SPNDLE ( Spindle Jog RPM )
TURRET FWD roteste turela de scule inainte , pana la urmatoarea
scula.
Daca turela este pozitionata pe numarul de scula cel mai
ridicat , aceasta va avansa la scula nr 1.
Daca Tnn este introdus pe linia de inceput, turela va
avansa la scula nn.Exceptie pe masinile din CE.
TURRET REW roteste turela de scule inapoi , pana la scula anterioara.
Daca turela este pozitionata pe scula nr.1, turela va
merge in sens invers, la numarul de scula cel mai mare
Daca Tnn este introdus pe linia de inceput, turela va
avansa in directia inversa la scula nn.Exceptie pe
masinile din CE.
HANDLE JOG selecteaza modul JOG
.0001, .1 0001 inch sau .001 mm per increment la roata de mana.
La mers in gol .1 inch/min
.001, 1 .001 inch sau .01 mm per increment la roata de mana. La
mers in gol 1.inch/min.
.01, 10. .01 inch sau .1 mm per increment la roata de mana. La
mers in gol 10.inch/min.
1, 100 .1 inch sau 1 mm per raster la roata de mana electronica.
La mers in gol 100 mm inch/min.
ZERO RET selectarea modului ZERO RET
AUTO ALL AXES deplasarea la punctul de referinta al masinii a tuturor
axelor
ORGN aducerea la punctul zero, a diverselor afisari si
numerotari
ZERO SNGLE Cautarea punctului zero a axei, care a fost specificata pe
AXS linia de introducere a datelor
HOME G28 toate axele se deplaseaza in miscare rapida la punctul
de referinta al masinii
SNGLE AXS Oricare din axele X, Z sau B (papusa mobila) pot fi
intoarse la zero individual
HOME G28 Pentru a putea fi folosita aceasta caracteristica,
operatorul trebuie sa introduca X, Z sau B dupa care sa
apese tasta HOME G28.Apasand tasta HOME G28, fara
a introduce mai intai litera pentru axa respectiva, toate
axele se vor intoarce la zero.Daca axa selectata a fost
invalidata, un mesaj DSABLED AXS va fi afisat pe
ecranul masinii.Daca deplasarea pe axa dorita poate
cauza intrarea turelei cu scule in papusa mobila , mesajul
X N THE WAY va aparea pe ecran si nici o deplasare nu
va fi posibila.
SECOND HOME NC va trimite rapid (care au 2 ND HOME BTN bit-1 )toate
axele la coordonatele specificate in WORK OFFSET
G129.Aceasta caracteristica a fost adaugata pentru a
inlesni miscarea turelei de catre operator, si de aducere
a turelei in fata ferestrei si a putea introduce manual
scule.Pentru a lucra in modul adecvat , operatorul trebuie
mai intai sa seteze G129 din WORK OFFSET la valoarea
dorita.
LST PROG afiseaza pe ecran lista cu programele aflate in memoria
masinii.
SELECT PROG prin tastarea acestei taste programul care este luminat in
lista de programe, devine program actual. Pentru acest
program in derulare apare un asterix in lista de
programe.
SEND RS 232 transmiterea de programe prin interfata RS 232
RECV RS 232 receptionarea de programe prin interfata RS 232
ERASE PROG sterge programul actual, sau programul specificat in linia
de introducere date.
TASTELE NUMERCE acestea permit utilizatorului sa introduca cifre si alte
semne specifice in comanda masinii
CANCEL tasta CANCEL este utilizata pentru stergerea ultimului
semn introdus pe linia de introducere date.
SPACE reprezinta spatiul pentru formatarea unui comentariu in
interiorul unui program
WRTE / aceasta este o tasta cu multiple utilizari. Ea trebuie
ENTER apasata de fiecare data cand utilizatorul introduce date
noi sau cand acestea sunt schimbate in comanda
masinii.
_.,+,=# si * accesul la aceste simboluri se face la inceput prin
apasarea tastei SHFT, iar dupa aceea prin apasarea
tastei pana la aparitia simbolulii dorit. Aceste caractere
sunt folosite la expresiile macro.
?,%,$,!,&,@ si : accesul la aceste simboluri suplimentare se obtine la fel
ca mai sus prin apasarea tastei SHFT. Aceste simboluri
sunt folosite la comentariile programelor.
2.12. Pornirea / Oprirea
Pornirea
Este o singura metoda de pornire a acestei masini cu CNC si ea se face cu ajutorul
butonului verde care se afla sus in partea stanga a panoului de comanda. n momentul
apasarii butonului verde intrerupatorul general al masinii care se afla amplasat in spatele
masinii , trebuie sa fie pe pozitia deschis. La fiecare intrerupere de tensiune, masina se
opreste si de fiecare data trebuie apasat acest buton pentru repornire. La fiecare noua
pornire masina trebuie sa-si gaseasca fiecare punct de referinta fix pe care il are inainte
de inceperea unei operatii.
Dupa apasarea tastei AUTO POWER UP, la pornire acest punct se fixeaza. Modul ZERO
RET ca si tasta AUTO ALL AXES pot initializa sistemul si dupa aceea toate alarmele sunt
sterse. O axa se poate selecta individual doar prin apasarea unei taste X, Y, Z sau A si
dupa aceea prin apasarea tastei ZERO SNGL AXS. Pozitia gasita corespunde punctului
zero al masinii.
ATENTIE !!!! Dupa pornirea masinii , aceasta nu cunoaste pozitia ei initiala si nici limita
axelor, de aceea trebuie daplasata la punctul de referinta M/C prin activarea tastei AUTO
POWER UP sau ZERO RET / ALL AXES. Un avans lent este posibil de imprimat masinii ,
in mod incremental cu ajutorul rotii de mana. n acest caz daca se executa o deplasare
necontrolata in directia negativa a masinii se poate deteriora carcasa de protectie precum
si arborele principal prin incarcarea (tensionarea bilelor de la rulmentii brosei). Pentru a
evita acest lucru, trebuie masina trebuie deplasata cu ZERO RET la punctul de referinta,
inainte de a se executa orice altceva.
NOTA: Turela de scule se pozitioneaza intotdeauna pe scula Nr.1 si numai dupa
aceea se aduce in pozitia care este definita de parametrul 81 utilizat.
Dupa fiecare noua pornire trebuie apasata tasta HOME G28, prin acesta cele doua axe Z
si X vor fi repozitionate in pozitia initiala . Daca axa Z este pozitionata inainte de aducerea
la punctul zero al masinii, atunci axa X va fi deplasata prima
NOTA : nterventiile la motoare, la arborele principal precum si la intrerupatoarele
de repunere la zero care au o importanta majora pentru punctul de
referinta al masinii, vor fi efectuate doar de tehnicieni specializati de
producator. Un punct de referinta al masinii reglat incorect, poate provoca
avarii importante asupra arborelui principal, al protectiei cailor de rulare, al
ghidajelor liniare si a rulmentilor sau a turelei de scule.
.
Oprirea
Exista diferite metode de oprire a masinii. Prin apasarea butonului rosu POWER OFF,
masina se opreste imediat.Deasemenea masina poate fi programata sa se opreasca dupa
fiecare sfarsit de ciclu (M30), sau dupa un anumit timp cat masina nu are activitate.
Acestea sunt setarile 1 si 2.
O alta metoda , care este preferabil a se folosi, consta in apasarea tastei POWER DOWN.
Masina este oprita si pastreza ordinea secventelor pentru o noua pornire si oprire , iar
secventa de oprire s-a executat corect. La activarea acestei taste , axele se reintorc la
punctul zero al masinii, scula nr.1 este introdusa in brosa, iar masina se opreste in 30 de
secunde .
Deasemenea masina poate fi programata , ca la sfarsitul unui ciclu sa se opreasca (M30)
sau dupa un timp prereglat in care masina nu lucraza. Acestia sunt parametrii 1 si 2 ai
utilizatorului.
Masina se opreste deasemnea automat, cand exista o supra tensiune pe retea, sau cand
apare o supraincalzire. Daca acestea persista 4, 5 minute, masina anunta pe monitor ca in
urmatoarele 30 de secunde va initia procedura de oprire automata. Alarma afisata
referitoare la supraincalzire are nr. 176, iar cea referitoare la supratensiune are nr. 177.
Pentru reluarea lucrului trebuie avut din nou curent si tasta POWER ON sa fie apasata.
PROCEDURA DE SETARE
Urmatoarea secventa de operare este un exemplu de de cum se seteaza masina
pentru prelucrarea unei bare
1-ncarcati un program in memoria masinii. Acesta se poate introduce cu ajutorul
tastelor,sau direct in comanda control a masinii prin intermediul interfetei RS-232
2-Asigurati sculele necesare.
3-Pregatirea mandrinei, a pensetei, sau dispozitivului de prindere a piesei.
4-Schimbati in modul JOG si displayul in OFFSET. Acesta este posibil cu ajutoru tastelor
de setare aflate sub tastele de functii aflate pe tastatura.Tastele de setare sunt X DA
MESUR, NEXT TOOL,X/Z ; si Z FACE MESUR :
Executati urmatoarele setari ale sculelor de taiere pentru diametrul exterior.
5- ncarcati setarile piesei sau a materialului
6-Asigurati spatiul necesar pentru o schimbare de scula. Aceasta se poate executa
deplasand axele X si Z in mod manual spre un loc unde nu se poate interfera cu
mandrina, piesa sau dispozitivul de prindere.
Succesiv puteti apasa pe HOME G28, care va duce toate axele la punctul zero al
masinii.
7- Alegeti o scula de strunjire, aceasta poate fi scula nr.1sau in general o scula de strunjire
si finisare. Selectati scula prin introducerea numarului de pozitie stationara a acesteia
dupa care apasati NEXT TOOL. Aceasta schimbare va face ca scula nou introdusa sa
fie scula curenta.Dealtfel pe ecran va fi luminata pozitia cu numarul sculei din offsetul
de scule pentru pozitia respectiva, care va trimite informatia in comanda control a
masinii pe axa X in modul manual.
Pentru masurarea pozitiei sculei pe X din offset se vor executa urmatoarele:
8-Porniti arborele pentru o atingere superficiala a suprafetei de prelucrare adiametrului
exterior. Aceasta atingere usoara a materialului se executa in modul manual.Puteti
folosi
tasta X/Z, pentru a schimba axele de pe X sau Z , daca este necesar. n general puteti
pleca de la un punct apropiat de arbore, si sa prelucrati indepartandu-va pe aceiasi axa
de acesta.Curatati piesa sau materialul respectiv pe o portiune de aprox. 75%, puntru a
putea masura diametrul exterior al acesteia cu micrometrul.
9-Retrageti-va pe axa Z de la partea strunjita, opriti arborele cu ajutorul tastei STOP, si
masurati diametrul exterior.
10-Apasati X DA MESUR pentru a inregistra offsetul de la punctul zero al masinii la
suprafata strunjita.ntroduceti valoarea diametrului masurat in controlul masinii pe linia
de introducere date si apasati WRTE. Aceasta va adauga diametrul la offset , asa ca X
offsetul pentru varful sculei va fi in centrul arborelui.
Pentru masurarea pozitiei sculei pe Z din offset se vor executa urmatoarele:
11-Pozitionati scula pentru a executa o curatire a piesei sau materialului.. Apasati X/Z
pentru a selecta X
12-Porniti arborele cu ajutorul tastei de pornire in sens orar al acestuia. ndepartati-va de
suprafata piesei in modul manual ,retrageti-va pe axa X de la piesa, si opriti arborele .
13-Apasati Z FACE MESUR Pentru a inregistra offsetul de la punctul zero al masinii pana
la suprafata piesei.Daca partea din program nu face o referinta la atingerea exterioara
a piesei , puteti adauga o valoare aditionala in offset, prin introducerea valorii
respective in memoria masinii, pe linia de introducere date si apoi prin apasarea tastei
WRTE.
Masurarea aditionala a diametrului exterior in offsetul de scule , prin selectarea altui
diametru exterior, prin atingerea sculei pe axele X si Z a piesei strunjite.
14-Asigurati spatiul necesar pentru o schimbare de scula, a se vedea punctul 6 anterior
15-Apasati NEXT TOOL, pentru a obtine scula urmatoare, a se vedea punctul 7 anterior
16-Mutati scula in modul manual intr-un punct aflat in afara piesei si efectuati o atingere
exterioara a acesteia.Dupa ce ati atins cu varful piesa, apasati tasta X DA MESUR,
pentru a fi inregistrata in pozitia X a offsetului. ntroduceti diametrul piesei si apasati
tasta WRTE.
17-n modul manual mutati scula la un punct de pe suprafata piesei, si executati o atingere
exterioara a piesei.
Dupa ce ati atins cu varful piesa, se apasa tasta Z FACE MESUR pentru inregistrarea
valorii in pozitia Z din offset.Orice valoare suplimentara se poate introduce in offset prin
apasarea tastei WRTE.
18- REPETAT pasii anteriori de la 14 la 17 , pentru toate sculele ramase ptr. Diametrul
exterior.
Executati urmatoarele setari ale sculelor de taiere pentru diametrul interior.
19-Selectati un burghiu de pe turela de scule, si in modul manual veniti cu el in centrul
arborelui.
20-Porniti arborele ,si efectuati o gaura in material destul de adanca ,pentru a putea
introduce un instrument de masura. Extrageti burghiul pentru a putea face o schimbare
de scula
21-Selectati o scula de strunjire a diametrului interior, prin apasarea tastei NEXT TOOL si
procedati la fel ca la pozitia 7
22-Pozitionati pe axa X, in asa fel incat sa puteti masura diametrul interior.selectati axa Z
cu ajutorul tastei X/Z, si rotiti. Deplasati scula inapoi pentru a curata interiorul , dupa
care masurati.nregistrati valoarea in offsetul X de scule( procedand ca la poz. 10 ) cu
ajutorul tastei X DA MESUR.
23-Repetati procedeul de la punctul 14 la 17 pentru toate sculele ramase si folosite la
strunjirea interioara, cu exceptia in care doriti sa faceti o atingere interioara a
diametrului interior, pentru a seta piesa, altfel decat a diametrului exterior.
2.13 MANUAL DE OPERARE
INTRODUCEREA MANUALA DE DATE (MDI)
La alimentarea manuala a datelor aveti posibilitatea de a introduce date ce pot fi executate
imediat, linie dupa linie, fara a avea nevoie de a utiliza modurile EDT si MEM. n aceasta
comanda . MD este de fapt o memorie care poate trata liniile continand instructiuni, fara a
deranja programul principal. Datele MD raman intacte, chiar in timpul unei comutari intre
moduri sau a unei scoateri de sub tensiune.
Editarea prin MD se face la fel ca editarea din memorie.
Deasemenea in modul MD se poate folosit si pornirea lichidului de racire, a arborelui
precum si executarea schimbarii de scula.
Un program in MD poate fi introdus in memorie ca un program desemnat normal, punand
cursorul pe prima linie ( HOME ) si introducand apoi un numar de program Onnnnn,
( mumar nou de program ) in linia de intrare si confirmand cu tasta ALTER. Acest nume va
fi adaugat la lista de programe si va fi sters din MD.
Totalitatea progamelor MD pot fi sterse in mod MD actionand tasta ERASE PROG.
O metoda rapida pentru selectionarea unei scule consta in apasarea pe Tnn si actionarea
tastei TURET FWD sau TURET REV in loc de NSERT. Cu aceasta scula va fi comandata
direct.
Cand DNC este validat cu ajutorul setarii 55, o a doua apasare a tastei MD, vor comuta
comanda control in modul DNC.
Cand parametrul 57 DOOR STOP este setat pe 1, schimbarea manuala a sculei nu este
permisa cu usa deschisa.Legat de aceasta, viteza de rotatie a arborelui va fi de maximum
500 RPM.
Roata de mana
Este posibila deplasarea manuala a axelor prin actionarea tastei HANDLE JOG si prin
folosirea tastelor JOG cu ajutorul rotii de mana. Tastele JOG precum si roata de mana
sunt libere in paralel, fara a fi necesar a alege una din ele.Displayul se va schimba pe
afisarea pozitiei
n comanda manuala a papusii mobile, operatorul poate apasa- B- handle jog-, si dupa
aceia in modul manual se poate deplasa papusa mobila. Alternativ in cazul in care
operatorul foloseste tastele TS sau TS si dupa ce tasta a fost eliberata , controlul
masinii va sta in modul manual, si papusa mobila poate fi folosita si in modul manual.
Avansul manual poate fi selectat prin cele patru taste aflate in partea dreapta a tastei
HANDLE JOG.
Dupa ce a fost apasata ,tasta HANDLE JOG permite selectarea unei viteze de avans
incremental de la 2,5 mm/min. pana la 250 mm/min., sau cu ajutorul rotii de mana de la
0,001 mm pana la 1 mm.
Axele ajutatoare nu pot fi deplasate manual in modul de tastare existent pe tabloul de
comanda. Pentru aceasta se poate utiliza o tasta de avans incremental al unei axe
individuale.
n mod incremental viteza de avans se poate selecta de la tabloul de comanda. Pasul de
progresie al rotii de mana ramane nemodificat.
Pentru a comanda sau a selecta o alta axa folosind modul manual, se utilizeaza tastele +/-
X sau Z. Cand una din aceste taste este apasata,aceasta axa este selectata pentru modul
manual, dar ea nu se va misca daca tasta nu este apasata cel putin sec. Dupa sec
axa se va deplasa in directia dorita, si cu avansul selectat
Axele atribuite tastelor +A si A se mentin si raman chiar daca se schimba modul de lucru
sau dupa oprire.
2 .14 OPERARE AUTOMATA
MOD DE OPERARE
La strungurile HAAS exista sase moduri de lucru. Acestea sunt:
EDT serveste la executarea de modificari manuale la o parte din
program
MEM serveste la derularea unui program ce se afla in memoria
masinii
MD/DNC este o tasta cu dubla functiune. La o prima apasare se
activeaza modul
de lucru MD. Acesta serveste la introducerea rapida a unei
secvente de prelucrare dintr-un program.
HANDLE / JOG serveste la deplasarea axelor cu ajutorul rotii de mana sau cu
tastele JOG.
ZERO RET se utilizeaza pentru cautarea punctului zero al masinii, si
intoarcerea automata a acesteia la punctul zero
LST PROG serveste la citirea programelor, trimiterea , receptionarea si
stergerea de programe.
Schimbarea modurilor de lucru se executa prin apasarea tastelor aflate in partea dreapta
superioara a panoului de comanda , taste ce au fost mentionate mai sus.
Cand o operatiune este pornita, ca exemplu derularea unui program, nu exista
posibilitatea de schimbare a modului pana ce aceasta nu este oprita. Cele sase taste ale
modului de lucru sunt dispuse vertical, iar tastele ce se gasesc in dreapta sunt atribuite
modului selectat.
SELECTAREA UNUI PROGRAM
Selectarea unui program se face plecand de la modul LST PROG. Acest mod afiseaza
lista de programe existente in memoria masinii , din care se alege un program principal.
Acesta va fi programul care se deruleaza, dupa ce trecem in modul MEM si se apasa tasta
START. Pe afisajul LST PROG, programul principal este acela care este marcat cu *..
Programul afisateste acelasi cu cel care se vede pe EDT .
Pentru selectarea unui program existent se apasa tasta cursorului, sageata in sus sau
sageata in jos, pana ajungeti la programul dorit (acesta va fi luminat) dupa care apasati
tasta SELECT PROG. Semnul *.* se va pozitiona pe acest program.
Pentru selectarea unui nou program (crearea unui nou program) sau pentru selectarea
unui program existent , se poate introduce cu ajutorul tastaturii : Onnnnn iar dupa aceea
apasarea tastei SELECT PROG:
PORNIREA IN REGIM AUTOMAT
nainte de a putea lasa un program sa se deruleze, acesta trebuie sa fie selectat in
memoria masinii. Pentru alegerea unui program, se apasa tasta modului LST PROG. Se
utilizeaza cursorul pentru alegerea programului dorit dupa care se apasa SELECT PROG.
Lista programelor contine numele programelor, precum si primul comentariu. Daca
alimentarea cu curent a fost intrerupta , automat acest program se afla in memoria masinii
si este deja selectat.
Dupa ce masina a fost pornita, trebuie apasata tasta AUTO POWER UP pentru ca toate
axele, precum si schimbatorul de scule sa fie initializate, actuala comanda fiind afisata ,
modul MEM anclansat si comanda numerica operationala.Apasand pe tasta CYCLE
START aflata in partea stanga jos a panoului de comanda, va incepe executia
programului.
Pentru inceperea unui program dintr-un alt loc decat de la inceput , se alege numarul de
bloc prin folosirea tastaturii si a tastelor cu sageti in jos sau cu PAGE DOWN pana la
punctul dorit dupa care se actioneaza tasta MEM si CYCLE START, pentru a porni din
acel punct.
Functia PROGRAM RESTART selecteaza pagina 36, modifica modul de derulare a
programului, chiar daca va aflati pe o alta pozitie, decat de inceput a primului bloc.
Reglarea cu indicarea Program Restart On garanteaza selectarea corecta a sculei
precum si corecta pozitionare a axei, daca cumva va aflati pe o alta pozitie decat cea de
inceput de program.
n cazul in care exista o eroare in program, automat se declanseaza o alarma, care va opri
derularea acestuia. Alarmele tipice in astfel de cazuri sunt : depasirea valorilor limitelor de
deplasare, lipsa codului Q, si J. ncercarea de deplasare peste valorile limita provoaca
anclansarea unei alarme.
Mesajul RUNNING apare afisat pe partea inferioara a monitorului in timpul executarii oricarui
program si nu este afisat cand programul este terminat, este oprit de operator sau in cazul aparitiei
unei alarme.
REPORNIREA UNUI PROGRAM
Functia Program restart poate fi selectata din pagina de Setting.. Ofera posibilitatea
repornirii unui program dintr-o alta pozitie decat cea de inceput a primului bloc de executie.
Aceasta se poate efectua in modul MEM, prin apasarea tastelor cursorului cu sageti in
sus sau in jos, pentru gasirea si selectarea blocului de demarare a operatiei, iar dupa
aceea prin apasarea butonului CYCLE START. Chiar daca Program Restart este
anclansat, interpretarea programului se face de la primul bloc, dar nu se va efectua nici o
miscare a masinii, pana cand aceasta nu va gasi noul bloc de repornire. n acest moment
axele si scula se vor aseza in pozitia corecta de deplasare si atunci va incepe operatia
normala din acel punct.
OPRIREA FUNCTIONARII AUTOMATE
Exista diferite metode de oprire a derularii unui program, opririle normale anormale si la
aparitia unei alarme.
1. oprirea normala cu M00, M01, M02 sau M30
2. intreruperea avansului (FEED HOL) comandata de operator. Prin reapasarea
tastei START se poate continua executia programului.
3. stop Bloc cu Bloc (SNGLE BLOCK) in cazul in care aceasta este comandata
de operator. Prin reapasarea tastei START se poate continua executia
programului.
4. oprirea cauzata de operator in cazul deschiderii usii. Programul va reporni
dupa ce usa a fost inchisa
Opririle anormale sunt:
1. Resetarea comandata de opertor. Prin aceasta toate miscarile axelor si ale
schimbatorului de scule vor fi oprite. Brosa (arborele principal) si pompa
lichidului de racire vor fi deasemenea oprite. Programul nu poate reporni din
acest punct, de unde s-a facut oprirea. Daca SETTNG 31 este pe pozitia
ON, comanda numerica a masinii va sari direct la inceputul programului.
2. Oprirea de urgenta , comanda oprirea miscarilor axelor , a schimbatorului de
scule, a servomotoarelor, a brosei precum si a pompei lichidului de racire.
Programul nu poate reporni din acest punct. Vor fi oprite deasemenea
miscarile axelor ajutatoare. Pentru anularea alarmei si pentru repornire este
necesara apasarea de cel pitin doua ori a tastei RESET.
3. Aparitia unei alarme . Oprirea se poate declansa , intotdeauna cand in pro-
gram apare o alarma. Nu se poate reporni programul prin apasarea tastei
RESET, din punctul in care a avut loc intreruperea programului. Alarmele pot
aparea din greseli de programare sau alarme ale masinii. Pentru rectificarea
erorilor aparute in program este indicat a se verifica programul inainte de
prima utilizare in modul de simulare grafica.
4. Decuplarea . Toate motoarele se vor opri in interval de o secunda dar nu se
garanteaza pastrarea nici unei conditii la recuplare.
INTRERUPATORUL DE OPRIRE DE URGENTA

ntrerupatorul Oprire de urgenta este de tipul normal inchis. Cand intrerupatorul este
deschis sau defect alimentarea cu energie electrica se intrerupe imediat. Magazia de
scule, antrenarea arborelui si pompa lichidului de racire se vor opri imediat.
Va atentionam ca parametrul nr.57 al masinii sub textul POF AT E-STP poate influenta
intrerupatorul Oprire de urgenta . Cand bit-ul este pozitionat pe 1 tensiunea de
alimentare este in totalitate intrerupta.
Ar fi bine ca schimbarea de scula sa nu fie intrerupta cu butonul Oprire de urgenta
deoarece magazia de scule nu se gaseste in acel moment intr-o pozitie de baza ,
deplasarea ei in pozitia finala cerand un efort suplimentar.
Daca schimbatorul de scule nu functioneaza corect, controlul masinii automat va genera o
alarmaToate mesajele de eroare de schimbare de scula pot fi usor eliminate . Apasati
tasta EMERGENCY STOP.
Pentru a corecta elimina cauzele mecanice, iar apoi mesajele de eroare se pot sterge prin
apasarea RESET. Apasati tasta ZERO RETURN ,si apoi AUTO ALL AXES, pentru a
reseta axa Z si schimbatorul de scule. Nu introduceti niciodata mana la schimbatorul de
scule , pana nu este apasata tasta EMERGENCY STOP.
LAMPA DE SEMNALZARE
Lampa de semnalizare rosu si verde se afla montata pe bratul de prindere a panoului de
comanda si permite operatorului sa observe de la distanta starea de functionare a masinii.
n timpul lucrului normal lampa de semnalizare de culoare verde este aprinsa.
Lampa de semnalizare culoare verde lumineaza intermitent cand :
- Operatorul apasa tasta FEED HOLD si deasemenea cand modul de
operare
este BLOC CU BLOC si comanda numerica a ajuns la sfarsitul unui bloc.
- Cand comanda numerica se afla sub influenta M00, M01, M02 si M03.Se
va
opri din clipit dupa ce se apasa tasta RESET.Cand in controlul masinii se
afla un M02 sau M30.
Lampa de semnalizare de culoare rosie lumineaza intermitent cand:
- Apare un mesaj de alarma, sau cand este apasata tasta Oprire de urgenta
EMERGENCY STOP. Se va opri din clipit dupa ce se apasa tasta RESET si
au fost sterse toate alarmele.
2.15 MEMORAREA SI EDITAREA DE PROGRAME
n urma utilizarii altor functii,in afara de HELP sau mesaje de functionare , tastele alfa-
numerice se afiseaza in parte inferioara a ecranului Aceasta linie se numeste linie de
introducere date . Aceasta se numeste linie de intrare de date si contine ceea ce se
doreste a se introduce, dupa cere se tasteaza WRTE (scriere), ALTER (modificare) sau
NSERT (introducere, inserare).
Daca pe ecran este selectat HELP. tastele alfa-numerice servesc la selectarea unei teme,
motiv pentru care ele nu sunt afisate pe ecran, pe linia de introducere de date.
Daca functia Message este selectata, se poate pozitiona cursorul pe ecran si se poate
scrie direct pe ceea ce este afisat.
CREAREA DE PROGRAME
Pentru stabilirea unui nou program, trebuie sa va aflati in afisajul PRGRM/CONVRS si in
modul LST PROG. Se introduce litera O ( O nu 0 ca cifra) urmat de patru numere si se
apasa SELECT PROG. Programul selectat este un program principal (de baza) si este
acelasi care se vede in MEM si EDT. Se apasa EDT pentru a se vedea noul program
care va fi compus din Onnnn si EOB (;) . Toate celelalte intrari se vor executa prin
apasarea unei litere urmate de o valoare numerica si se vor incheia prin apasarea unei din
tastele NSERT, ALTER sau WRTE.
Toate elementele introduse intr-un program sunt date de adrese (o litera alfabetica urmata
de un numar) , un comentariu ( aflat intre doua paranteze)sau un sfarsit de bloc (End Of
Blok = EOB sau ;)
CURSORUL cu sageata in sus, sau cu sageata in jos se foloseste pentru a cauta valorile
care au fost introduse. Se introduce simplu pe linia de baza valoarea cautata si se
deplaseaza cursorul cu sagetile in sus sau in jos. Cursorul cu tastele sagetii in sus va
cauta elementele in sens invers pana la inceputul programului iar cursorul cu tastele
sagetii in jos va cauta elementele inainte pana la sfarsitul programului .
Esista si functia de cautare in modul MEM. Daca se introduce o litera care nu este insotita
de o cifra, cautarea se opreste acolo unde gaseste prima data aceasta litera care va fi
insotita de un numar oarecare.
ATENTE ! Prin actionarea tastei NSERT noile date sunt introduse dupa
datele marcate (imagine negativa). Cu ajutorul cursorului tastele
sageata in sus sau tastele sageata in jos precum si cu ajutorul
tastelor cu sageata dreapta sau sageata stanga se pot selecta
datele marcate, iar tastele HOME si END va vor duce la inceputul
sau la sfarsitul programuluiTastele PAGE UP (pagina in sus) si
PAGE DOWN (pagina in jos executa deplasari pe distante mari).
Toate aceste taste sunt operationale in modul de lucru EDT, MEM
si MD.
Un comentariu se poate edita, fara ca acesta sa fie introdus intreg inca odata. Prin simpla
deplasare a cursorului la semnul marcat ce trebuie modificat se introduce semnul nou
dupa care se apasa una din tastele ALTER, NSERT sau DELETE. Utilizand tasta UNDO
este posibila intoarcerea la orice schimbare facuta, ea actioneaza doar pe ultimele noua
intrari .
Dupa stabilirea unui program , acestuia i se poate modifica usor numele si la fel de usor se
poate modifica cu alter Onnnn. Daca numarul maxim de programe este atins, mesajul DR
FULL apare afisat si programul nu se poate realiza.
EDTAREA DE PROGRAME
Modul de lucru EDT permite efectuarea de modificari intr-un program, care se afla deja in
memoria masinii. Daca in memoria masinii nu exista nici un program se poate crea unul in
modul LST PROG. La creerea unui nou program acesta contine doar un nume de
program Onnnn si un EOB.
Pentru a intra in modul de lucru EDT se apasa tasta EDT. Programul actual va aparea pe
ecran sau daca nu exista nici un program se va afisa O0000.
Pentru creerea unui nume de program, se muta cursorul pe litera Onnnn , se va da literi O
suita unui numar crescator, ex: =1234 si se apasa tasta ALTER. n partea dreapta a
ecranului va apare noul numar al programului. Datele introduse vor aparea intai in partea
stanga jos a ecranului iar dupa apasarea tastei NSERT , ALTER sau WRTE: se vor muta
in partea superioara a ecranului.
Pentru a introduce un program se vor tasta datele dorite si se va apasa tasta NSERT.
nainte de actionarea acestei taste exista mai multe posibilitati in afara de a introduce un
cod, ca de exemplu X, Y sau Z. Dupa intrarea in program exista posibilitatea de a modifica
date. Se muta cursorul cu ajutorul tastelor pe cuvantul ce ar trebui editat. Se efectuaza
modificarea dorita in partea de jos a ecranului dupa care se apasa una din tastele ALTER,
NSERT sau DELETE.
Cu ajutorul tastei UNDO se poate anula modificarea facuta si deasemenea este eficienta
pentru ultimele noua date introduse. Cu ajutorul cursorului, cu sageata in sus sau cu
sageata in jos se pot cauta valorile care au fost introduse. Cursorul cu sageata in sus va
cauta elementele inapoi pana la inceputul programului iar cursorul cu sageata in jos va
cauta elementele inainte pana la sfarsitul programului. Exista deasemenea si functia de
cautare in modul de lucru MEM. Daca se introduce o litera care nu este insotita de o cifra ,
cautarea se opreste acolo unde gaseste prima data aceasta litera , care va fi desigur
insotita de un numar oarecare.
Afisrea erorilor la editare :
Guarded Code s-a incercat eliminarea Onnnn din pornirea unui program
Bad Code o linie contine date care nu sunt valabile , sau un comentariu
contine mai mult de 80 de semne
Editing Error o mai veche operatie de editare nu a fost terminata; se
elimina problema si dupa aceea se apasa UNDO
Bad Name numele programului Onnnn nu este valabil sau lipseste.
nvalid Number cifra, alaturi de codul alfabetic nu este valabila
Block too Long un bloc poate contine maxim 256 de semne
No Code o operatie de inserare a fost facuta fara a exista date
CanUndo se pot anula doar ultimele noua modificari.
End of Prg sfarsitul de program EOB nu se poate sterge
EDTAREA DN PLAN SECUND
Cu editareaq BACKGROUND EDT (editare din plan secund). Prin aceasta se poate edita
un program in memoria chiar daca in derulare se afla un alt program. Editarea in
BACKGROUND EDT se poate valida sau invalida cu ajutorul Parametrului 57.
BACKGROUND EDT se poate utiliza in modul MEM , la afisajul PROGRAM DSPAY. Se
introduce O0000 pentru editarea programului si se apasa tasta F4. n cazul in care nu se
introduce O000, se va obtine afisajul PROGRAM REVEW.
Daca suntem in BACKGROUND EDT exista posibilitatea de a executa toate operatiile
disponibile din modul EDT. Pe ultimele cinci linii de pe ecran, se va afisa starea
programului in derulare , iar pe linia superioara va fi afisat numele si numarul de linie al
programului aflat in derulare. Pentru a iesi din BACKGROUND EDT se apasa tasta F4.
Pentru citirea programelor aflate in memorie, se va introduce o noua afisare , pentru a
putea vedea lista de programe. Afisajul se numeste LST.
El se poate vedea prin apasarea LST PROG. Afisajele sunt identice cu cele din LST
PROG, numai ca functiile de transmitere, receptie, copiere , selectare sau stergere de
date nu sunt disponibile.
Butonul CYCLE START nu poate fi folosit in modul BACKGROUNG EDT. Daca
programul contine o oprire M00 trebuie sa se iasa din BACKGROUND EDT si apoi sa se
apese CYCLE START.
Toate modificarile executate in BACKGROUND EDT sunt stocate intr-un alt domeniu de
memorie al masinii, pana cand programul aflat in derulare nu se opreste. Ceea ce
inseamna ca se poate edita un program sau subprogram fara ca modificarile efectuate sa
influenteze programul aflat in curs.
La prima selectare a unui program pentru BACKGROUND EDT se obtine un mesaj
PROG EXSTS ceea ce inseamna ca acesta se afla deja in memoria masinii sau NEW
PROG daca nu exista.
Mesajul NEW PROG insemna ca programul este stocat si la origine el este gol. n
amandoua cazurile se poate edita programul. La a doua selectare a unui program pentru
BACKGROUND , fara a se opri programul in derulare, se obtine mesajul SECOND EDT.
Daca suntem in BACKGROUND EDT si programul aflat in derulare este terminat, afisajul
se schimba automat pe programul PROGRAM DSPLAY unde desemenea se va afisa
terminarea programului. Pentru continuarea editarii programului trebuie selectat LST
PROG si se trece pe display in modul de lucru EDT
BACKGROUND EDT nu este disponibil in modul MD si nici in DNC.
STERGEREA DE PROGRAME
Pentru stergerea unui program NC, trebuie ales modul de functionare LST PROG. Aici
programele NC sunt listate impreuna cu numerele lor. Cu jutorul tastei UP (sus) si DOWN
(jos) se selecteaza programul dorit sau se poate scrie numarul de program si prin
apasarea tastei ERASE PROG se sterge programul.
Toate programele se pot sterge odata printr-0 singura comanda, cand cursorul se gaseste
pe ALL si prin apasarea tastei ERASE PROG.
ATENTUNE ! Programele sterse nu pot fi reinstalate cu ajutorul tastei UNDO !
TASTE CU FUNCTII SPECIALE
Tastele F1, F2, F3 si F4 servesc la executarea diferitelor functiuni, in raport de afisaj si de
modul de lucru existent. n cele ce urmeaza vom face o deschriere a tastelor Fn.
F1 n modul de lucru EDT si la afisarea PROGRAM DSPLAY, porneste
definirea unui bloc. n modul de lucru LST PROG F 1 executa
duplicarea de program, dupa un program deja memorat si ii atribuie
un nou nume. n afisajul OFFSET F1 introduce valorile datelor in
offset.
F2 n modul EDT si cu afisajul PROGRAM DSPLAY, defineste
terminarea unui bloc.
F3 n modul EDT si MD tasta F3 copiaza fereastra luminata a codului
G, cu ajutorul functiei ajutatoare din calculator, din linia de intrare a
datelor de la baza ecranului. Aceasta se poate utiliza atunci cand se
doreste determinarea unei solutii pentru o miscare circulara in
program. n functia ajutatoare de calcul, HELP, aceasta tasta copiaza
valoarea in fereastra de calcul pentru functii ajutatoare
trigonometrice sau circulare.
F4 n modul de lucru EDT daca nu ruleaza nici un program se introduce
Onnnnn pe linia de intrare date si la apasarea F4 va incepe editarea
programului Onnnnn.
n modul de lucru MEM si la afisajul PROGRAM DSPLAY , F4
selecteaza modul BACKGROUND EDT sau PROGRAM REVEW.
BACKGROUND EDT este selectat prin introducerea Onnn si a
numarului de programul editorului si apasand tasta F4.
BACKGROUND EDT nu poate fi selectat cand se ruleza un
program. PROGRAM REVEW poate fi selectat cand rulaeza un
program prin simpla apasarte F4. Daca un program este in derulare
PROGRAM REVEW va aparea in jumatatea stanga a ecranului si
operatorul va putea vedea programul in partea dreapta a ecranului.
n functia calculator HELP la tastarea F4 se vor putea face adunari,
scaderi, inmultiri sau impartiri calcule ale valorilor trigonometrice,
circulare si de filetare.
TASTA UNDO
La editare este posibila anularea tuturor modificarii operatiilor de editare sau a procedeelor
executate . La fiecare apasare a tastelor NSERT, ALTER sau DELETE, blocul original
este memorat si poate fi reinstalat prin tastarea UNDO. Prin apasarea UNDO se pot
reinstala ultimele noua modificari in ordinea inversa a introducerii lor.
Tasta UNDO se poate utiliza in modul EDT, BACKGROUND si MD. La comutarea din
modul EDT in MD sau invers nu se poate utiliza tasta UNDO , lista de date memorata
fiind stearsa.
OPERAREA CU BLOCURI
Operarea cu blocuri se poate executa in grup cu unul sau mai multe blocuri ce se afla in
componenta unui program. Aceste operatii includ :Duplicarea unui bloc, Deplasarea unui
bloc si Stergerea unui bolc. nainte de selectarea unui bloc se afiseaza in partea dreapta a
ecranului se afiseaza cum este definit un bloc, tasta F1 este apasata atunci cand cursorul
se afla pe prima linie de bloc, iar tasta F2 se apasa atunci cand cursorul se afla pe ultima
linie de bloc.
Cand un bloc este definit, el apare in imagine negativa , iar jos in partea dreapta a
ecranului, se arata cum trebuie manipulat acel bloc. Tasta NSERT permite duplicarea
blocului selectat pe care se afla pozitionat cursorul, tasta DELETE serveste la stergerea
blocului. Blocul se deplaseaza cu ajutorul tastei ALTER, iar tasta UNDO sterge definitiv
blocul.
Cand un bloc este definit atunci cand cursorul este indicat cu simbolul >, simbol care se
afla mereu la inceputul liniei. Daca un bloc este copiat sau deplasat, atunci liniile se
adauga dupa bloc, cu ajutorul cursorului. Numai linii intregi de comanda pot fi deplasate cu
ajutorul functiilor de bloc.
Un segment dintr-un program NC poate fi copiat in alt program NC. Pentru a realiza acest
lucru se utilizeaza tastele F1 si F2. Daca segmentul respectiv este luminat , atunci se
selecteaza fisierul de destinatie , care deja exista, ori se activeaza deschiderea unui nou
program NC. Mai departe se pozitioneaza cursorul pe locul unde trebuia copiat segmentul
de program si se apasa tasta NSERT sau WRTE. Ultimul bloc NC din segmentul copiat
va devani blocul actual. Modul de copiere va fi abandonat dupa apasarea tastei UNDO .
Blocuri (propozitii) NC pot fi copiate dintr-un program NC in MD. Nu se pot copia blocuri
NC dintr-un program MD in alt program NC. Cu ajutorul functiei RENAME, fisierul poate fi
redenumit si se poate utiliza ca un program NC normal.
2.16 INTRARI SI IESIRI DE DATE
RS-232 INTRARI / IESIRI DE DATE
Programele vor fi trimise si receptate prin intermediul primului serial port RS-232, ce se
afla amplasat pe partea din spate a dulapului de comanda al masinii. Se va avea
grija ca racordarea sa se faca pe prima mufa de sus. Toate datele vor fi trimise si
receptate in ASC. Pentru folosirea mufei serial-port conexiunile cablului trebuie sa
fie urmatoarele :
pinul #1 ecranajul pinul #2 transmitere de date TXD
pinul #3 receptare date RXD pinul #4 optional RTS
pinul #5 optional CTS pinul #7 impamantare
Cablul pentru RS-232 trebuie sa fie ecranat
Urmatoarea lista cuprinde rata de transfer si lungimea cablului :
9600 baud rate(rata de transfer) =30 m RS-232
38400 baud rate =8 m RS-232
115200 baud rate =2 m RS-232
Mufa RS-232 este de tip DB-25 si se racordeaza ca DTE . Aceasta inseamna ca
transmiterea se face prin conductor TXD, iar datele sunt receptionate prin conductor RDX.
Chiar daca este putin complicat vom da o scurta explicatie. Cea mai simpla legatura la
computer se poate realiza cu un cablu standard, care are la unul din capat are o mufa
tata de tip DB-25 si la celalalt capat o mufa de tip DB-25 mama.
Pinul 2 de la de la un capat este legat cu pinul 3 de la celalalt capat. Pinul 3 cu pinul 2 si
pinul 7 cu pinul 7 de la celalalt.
Toate datele de la interfata RS-232 sunt in cod ASC, dar numarul de Bit-i (cifra binara),
reglarea paritatii precum si viteza de transmitere se pot modifica in raport cu parametrii
folositi de utilizator. Numarul de biti sunt selectati de SETTNG 37, pentru fiecare 7 si 8.
Paritatea este selectata cu ajutorul parametrului de utilizare 12 si este :nu, par, impar sau
zero.
n caz de paritate zero, bit-ul de paritate este intotdeauna pozitionat pe 0.
Viteza de transmitere a datelor, este selectata intotdeauna de parametrul de utilizare 11.
Cand legatura cu computerul este realizata si verificata, se intra in pagina Setting si se
selecteaza viteza de transmitere, numarul de biti de oprire, formatul sfarsitului de bloc
(EOB) si deasemene parametrii pilot necesari.
Toate programele trimise comenzii trebuie sa inceapa cu o linie care contine un singur %
si trebuie sa se sfarseasca cu o linie care contine deasemenea un singur %. Toate
programele trimise comenzii trebuie sa contina acest semn %.
Pentru receptionarea unui program se apasa tasta LST PROG. Se misca cursorul pe
cuvantul ALL si se apasa tasta RECV RS-232 si comanda va receptiona toate probramele
de baza si subprogramele pana cand se recpteaza semnul % , semn care insemna
sfarsitul intrarii de date.
Aveti grija ca la intrebuintarea ALL, toate programele trebuie sa aiba o adresa Oxxxxx
pentru a fi inregistrate. n cazul in care nu exista un numar de program , atunci introduceti
un numar inainte de a apasa RECV RS-232 si programul va fi memorat sub acest
numar.Deasemenea se poate selecta un program pentru a fi introdus si acesta va fi
inlocuit. Cu un semn ASC EOF (cod 04) se poate deasemenea termina transmisia
datelor. Caracterele doua puncte (:) poate fi utilizat in loc de O in numele programului dar
va fi intotdeauna reprezentat pe ecran O.
La receptionarea datelor RS-232, pe ecran apar afisate urmatoarele mesaje :
WATNG cand functia RECV RS-232 este activata
LOADNG XXX cand primul semn % este receptat ; daca in XMODEM, XXX
este
blocul curent incepe incarcarea.
LOADNG Onnnnn cand numele programului este receptat
RS232 DONE cand transmiterea este completa si ultimul % a fost receptat
RS232 ABORT cand transmiterea datelor a fost oprita anormal
Pentru a trimite un program, se muta cursorul pentru a selecta programul si apoi se apasa
tasta SEND RS-232. Se poate selecta totul cu ALL pentru a transmite toate programele
aflate in memorie. Un reglaj permite completarea spatiilor goale ale distribuirii RS-232 si
imbunatateste lizibilitatea programului.
Protocolul de sincronizare pentru trimiterea de date este selectat din setarea 14. Aceasta
setare poate fi facuta pe XON/XOFF ,RTS/CTS, DC CODES , sau XMODEM.
Transmisia se poate opri cu ambele caractere XON/XOFF , sau RTS/CTS.
Parametrul de utilizare 14 se poate defini cu XON/XOFF, STS / CTS, DC CODES sau
XMODEM. Parametrii de utilizare, parametrii masinii, valorile din offset si macro-variabilele
se pot transmite individual prin RS-232, selectand modul LST PROG cu afisajul pe ecran
dorit,si apasand tasta SEND. Pentru receptie se apasa tasta RECV.
Setarile continute de comanda RS-232 sunt:
11 BAUD RATE
12 PARTY
13 STOP BTS
14 SYNCRONZATON
24 LEADER TO PUNCH
25 EOB PATTERN
37 NUMBER DATA BTS
Semnul EOB (punct si virgula) nu vor fi transmise prin intermediul interfetei RS-232. Daca
acesta este receptionat de interfata, atunci el este receptionat ca o linie goala in program
Formatul de date pentru trimiterea si receptionarea parametrilor utilizatorului, parametrii
masinii, si valorile offset arata in felul urmator :
%
N0 Vnnnnnn
N1 Vnnnnnn
N2 Vnnnnnn
...
...
%
Urmatorul tabel arata cum este folosit numarul N in iesirea fisierelor cand sunt salvate in
RS-232 sau pe disk.
Geometria sculei :
Scule /functia X Offset Z Offset Raza Conicitate Tip
1 101 001 201 301 501
2 102 002 202 302 502
.
.
50 150 050 250 350 550
Numerele nnn pentru ofset sunt urmatoarele :
Offset/axa X Z B
G52 351 353 355
G54 357 359 361
G55 363 365 367
.
.
G59 387 389 391
G110 393 395 397
G111 399 401 403
.
.
G128 489 491 493
G129 495 497 499
N reprezinta numarul de date si V este valoarea. NO este un cod CRC , care prin
intermediul comenzii este determinat de transmitatorul de date.
Valoarea NO este obligatorie cu parametrul dar este optional pentrui parametrii de utilizare
si valoarea offset. Daca se fac modificari in valorile de date memorate, si se incarca
vechiul CRC va aparea o alarma atunci cand se cauta datele incarcate. La modificarea
datelor memorate se va sterge linia NO la parametrii utilizatorului si valoarea Offset.
Nota : Datele trebuie incarcate chiar daca o alarma a fost generata.
Datele receptionate sunt transformate intr-un comentariu si memorate in program cand o
alarma este declansata. n plus orice eroare de paritate sau eroare de incadrare vor
declansa erori si vor opri operatiunea de transmitere.
La sfarsitul functiei de transmitere sau receptie , in coltul din stanga ecranului va fi afisat
RS232 DONE pentru terminarea normala , sau RS232 ABORT daca o eroare cauzeaza
oprirea. Aceste erori vor fi listate in afisajul ALARM.
Optional portul serial de la CNC HAAS,poate asigura secvente de cod complete DC1,
DC2, DC3,si DC4 care sunt compatibile cu inregistrarea pe suport de hartie citirea si
perforarea acesteia. Setting 14 este folosit pentru a putea utiliza acest mod de operare.
Setting 14 poate fi setat pe DC CODES si atunci va aparea pe ecran:
1-DC2 (0x12)- cand iesirea de date de la portul serial se va face pentru pornirea unui
perforator de banda .
2-DC4 (0x14)- cand iesirea de date de la portul serial se va face pentru oprirea unui
perforator de banda .
3- DC1 (0x11 X on)- cand iesirea de date de la portul serial se va face pentru pornirea
unui
cititor de banda .
4- DC (0x13 X off)- dupa ce a fost receptionat ultimul %, cand iesirea de date de la portul
serial se va face pentru oprirea unui cititor de banda.
Notati ca Setting14 selectand X ON/ XOFF este similar cu selectarea DC CODES.
Aceste doua setari folosesc codurile DC1 / DC3 XON / XOFF, pentru a porni sau opri
transmiterea de date,daca acestea sunt receptionate prea repede.
XMODEM poate fri deasemenea selectat in SETTNG 14. Se prezinta ca un protocol de
receptionare a datelor si transmiterea acestora in blocuri de 128 biti.Setand sincronizarea
la XMODEM, adauga interfetei RS 232 un nivel ridicat de siguranta, deoarece integritatea
fiecarui bloc este verificata.Daca receptorul sesizeaza o eroare recenta,acesta cere
emitorului sa incerce sa trimita din nou blocul de informatii.
Ca atare pentru a folosi XMODEM, paritatea trebuie sa fie pe NONE , iar bitul de date RS
232 trebuie setat pe 8.
Portul #2 aflat pe dulapul electric al masinii , serveste pentru comunicarea cu axele
auxiliare.
NOTA Una din cele mai frecvente cauze al aparitiei defectiunilor electrice si electronice ,
este aceia a slabei legaturi de impamantare, atat pentru computerul aflat in legatura cu
masina cat si a comenzii numerice ale acesteia.
O legatura de impamantare gresit facuta va duce la defectarea computerului, a CNC sau
la defectarea ambelor.
( DNC ) DRECT NUMERCAL CONTROL
Standard aceasta masina este livrata cu disponibilitatea de a lucra cu DNC.
Cu aceasta caracteristica , nu exista limite in ceace priveste marimea unui program
CNC.Programul este executat direct de controlul masinii, dupa care este trimis prin
intermediul interfetei RS-232.Acest port serial este primul de sus aflat pe dulapul electric al
masinii. A nu se confunda DNC cu RS-232 ( incarcare, descarcare )
Daca doriti sa utilizati DNC, acesta este disponibil prin intermediul parametrului 57 si
Setting 55.
NOTA : Floppy disc este selectat prin introducerea numelui de fisier al disketei,si
apasarea de doua ori a tastei MD , cand ne aflam in acest mod.
Nu apasati de trei ori consecutiv pe MD, in acest caz pe ecran va aparea DSK ABORT.
Cand este validat , DNC este selectat prin apasarea de doua ori a tastei MD.Modul DNC
nu va fi validat, daca nu exista minimum de 512 biti de memorie libera disponibila.
Cand modul DNC este selectat PROGRAM DSPLAY va arata in felul urmator :
WATNG FOR DNC
Aceasta indica faptul ca nici o data DNC nu a fost receptionata inca , si ca din acel
moment puteti transmite date.Trebuie mai intai sa transmiteti programul spre controlul
masinii, inainte ca butonul CYCLE START sa fie apasat.
Dupa inceperea derularii programului spre comanda controlul a masinii, pe ecran in
partea superioara , va aparea o parte din program precum si un mesaj DNC PROG
FOUND.
Dupa ce programul a fost gasit, puteti apasa pe tasta CYCLE START, ca la derulare
normala a unui alt program aflat in memoria masinii.
Daca incercati sa apasati CYCLE START inainte de receptionarea unui program , va
aparea mesajul NO DNC PROG YET. Acest mesaj apare din simplul motiv de a nu
permite comanda CYCLE START inainte de receptionarea unui program DNC, si este
pentru siguranta.n timpul executarii unui program DNC, nu este permisa schimbarea
modurilor de lucru
Mai intai trebuie sa apasati RESET, pentru oprirea programului.
Cand este receptionat sfarsitul unui program DNC, mesajul DNC END FOUND va fi afisat.
Dupa terminarea programului DNC, pe PROGRAM DSPLAY, vor aparea ultimele lini din
program.Trebuie sa iesiti din DNC sau sa apasati RESET , inainte de putea derula un alt
program.Daca incercati sa apasati CYCLE START, inaint de RESET anterior DNC, va
aparea mesajul RESET FRST.
DNC suporta Dripmode. Controlul masinii va executa un bloc in acelasi timp de la portul
RS-232. Fiecare bloc intrat va fi executat imediat, fara o citire in avans a blocului aflat pe
linia de buffering . Exceptie o face compensatia de taiere,care necesita trei blocuri de
comanda a miscarii, pentru introducerea prioritara de compensare a unui bloc dupa
existenta de executare a acestuia.
Exista severe restrictii in ceace se poate executa intr-un program DNC. Un M30 nu este
permis si nu este posibil la pornirea de inceput.
Cicluri inchise ( Canned cycles ) ca G70, G71 ,G72 si G73 nu pot fi programate in
DNC.deoarece acestea cer comenzii control o citire in avans.
Programul trebuie sa inceapa cu un semn % , la fel ca ori care alt program transmis prin
RS-232, si tot cu acest semn trebuie sa se termine.
Viteza de transmitere a datelor pentru RS-232 trebuie sa fie selectata si setata pentru a fi
indeajuns de rapida si pentru a putea executa blocurile din program. Daca viteza este prea
mica , scula se va opri in taiere, daca a fost comandata o taiere.Rata cea mai ridicata de
transfer standard RS-232 este de 115,200 biti / sec.
Este recomandat ca DNC sa fie derulat cu Xmodem, sau paritate selectata, deoarece o
eroare in transmisie va fi detectata si va opri operatia programata fara a avea loc o
coliziune. Pagina de Setting este utilizata pentru a selecta paritatea.
Setarea RS-232 recomandata pentru DNCeste urmatoarea:
9600 sau 19200 BTS PER SECOND
EVEN PARTY
1 STOP BT
XON / XOFF
Comunicarea completa in duplex prin intermediul DNC, este posibila prin folosirea
comenzii G102 sau DPRNT, ca iesire de coordonare a axelor, spre controlul computerului.
Pentru derularea DNC in grafic , trebuie selectat mai intai DNC,apoi mers in modul grafic
si trimiterea programului la CNC.
OPERARE CU DSKETA
Toate fisierele trebuie in format MS-DOS, 1,44M floppy disk si trebuie sa fie in radacina
directoare. Parametrul 209 DSK ENABLE trebuie sa fie pe 1.
NOTA : n comanda de validare floppy disk drive , trebuie introdus. un cod de deblocare.
Daca este necesar contactati departamentul de service pentru mai multe informatii.
NOTA : Utilizati un floppy disk gol (DSKETA), pentru o operare mai rapida.
Toate programele trebuie sa inceapa cu o linie care sa contina un semn %, si trebuie sa
se sfarseasca cu o linie care sa contina un semn %.Toate programele salvate de control
vor avea acest semn.
Programele trebuie incarcate si salvate de pe disketa. Pentru a incarca un program,
apasati tasta LST PROG, cu PRGM selectat.
ntroduceti numele fisierul disketei si apasati F3. Controlul va receptiona toate programele
principale si sub programele , pana cand va intalni semnul% , care indica sfarsitul
introducerii de date. De notat este faptul ca folosind ALL toate programele trebuie sa aiba
o adresa Oxxxx pentru a putea fi fisiere.Un caracter ASC EOF ( cod 04 ) va termina
deasemenea intrarea de date. Caracterul ; ( punct si virgula ) trebuie folosit in loc de O
pentru un nume de program, dar intodeauna el va fi afisat ca O .
Cand incarcam de pe disketa, intodeauna in partea de sus a ecranului va aparea un
mesaj.
Acesta va arata astfel:
LOADNG Oxxxx cand numele programului a fost receptionat
DSK DONE cand receptia a fost completa si ultimul % a fost receptionat
DSK ABORD cand din orice cauza anormala transmisia a fost intrerupta
Pentru a salva un program pe disketa apasati tasta LST PROG cu PRGM selectat,
introduceti numele fisierului disketei, utilizati cursorul pentru a selecta programul, si
apasati tasta F2. Puteti selecta ALL ( tot ) pentru a trimite toate programele in memorie.
NOTA : SETTNG 23 trebuie sa fie pe off.
Parameters, Settings, Macro Variables si Offsets, pot fi de asemenea trimise
(inregistrate ) individual pe disketa, prin selectarea modului LST PROG , introducerea
numelui fisierului disketei, selectand afisajul de pe ecran (PARAM,SETNG ,OFSET sau
pagina cu Macro variables din CRNT CMDSsi apasand tasta F2. De receptionat se poate
efectua prin apasarea tastei F3.
Daca un EOB ( punct si virgula ) este receptionat atunci in program va aparea o linie
goala.
Formatul de transmitere sau receptionare de date pentru setting, offset,si parametrii arata
astfel :
%
N0 Vnnnnnn
N1 Vnnnnnn
N2 Vnnnnnn
.
.
.
%
N este numarul datei, iar V este valoarea. N0 este un cod CRC si este procesat de control
inainte de transmiterea datelor. Valoarea N0 este obligatorie cu parametrii, dar este
optional cu settings si offset. Daca faceti o schimbare a valorilor datelor, si lasati vechiul
cod CRC, va aparea o alarma cand incarcati datele.
Cu settings si offsets, trebuie sa stergeti linia cu N0, daca faceti schimbari la datele
salvate.
Pentru obtinerea DIRECTORY LISTING selectati modul PRGM / LST PROG si apasati
tasta F4. Aceasta va genera un Disk Directory Listing care va fi salvat in program Oxxxx
unde xxxx este definit de parametrul 227. Valoarea lipsa este 8999.
n pagina LST PROG tastati DEL <filename> unde < filename> este numele unui fisier
de pe disketa.Apasati write. Mesajul DSK DELETE va aparea, si fisierul va fi sters de
pe disketa. Dupa salvare sau dupa terminarea incarcarii, in coltul sus stanga a ecranului
va aparea DSK DONE , pentru o completare sau incarcare nurmala , sau DSK
ABORT
cand o eroare a oprit transmiterea. Eroare aparuta va fi afisata pe ecranul ALARM.
MPRMAREA DE LA O MASNA HAAS
IMPORTANT !
Este necesar a avea un cablu serial si o imprimanta serial care este compatibila cu
controlul HAAS.
Setarea Printerului
ntroduceti cordonul de alimentare al Printerului
Conectati Printerul la portul RS 232
Porniti Printerul
Asigurati-va ca urmatoarele setari sunt corecte
NOTA : Notati undeva vechile setari in cazul in care le ve-ti schimba la loc.
SETARLE MASN N VEDEREA PRNTAR
Setting # 11 9600 (Baud)
Setting # 12 None ( Parity)
Setting # 13 1 (Stop Bit)
Setting # 14 X on / X off (synch)
Setting # 37 8 (Data Bits)
REGUL DE PRNTARE
Programul trebuie sa fie in memorie. Programele nu pot fi printate in modul
MD
Un program aflat in derulare nu poate fi printat.
PRNTAREA UNU PROGRAM
Asigurati-va ca printerul este conectat
Verificati daca este hartie in printer
Duceti-va la LST PROGRAMS
Selectati programul ce urmeaza a fi printat
Apasati SEND RS 232
Pentru a putea scoate ultima pagina a programului, apasati butonul de
avans
al hartiei de la imprimanta.
2.17 FUNCTONAREA TUBULU DE ACTONARE A MANDRNE
TUBUL HDRAULC DE ACTONARE
Unitatea hidraulica asigura presiunea necesara de prindere a pieselor.
Presiunea hidraulica a pompei este proportionala cu forta de prindere.
Procedura de ajustare a fortei de prindere.
1. Mergeti in pagina de Setting, la setting 92 si alegeti intre .D. sau O.D. prindere
NOTA: Controlul masinii nu va permite ca Setting 92 sa fie schimbat atata timp cat un
program se afla in derulare
2. Daca este necesara o schimbare a fortei de prinderea piesei, aceasta se va
observa in tabelul urmator, care se refera la reglarea presiunii pompei hidraulice.
NOTA: Presiunea hidraulica maxima este de 500 psi iar cea minima este de 50 psi.
Slabiti butonul de fixare aflat in partea inferioara a butonului de reglaj
nvartiti butonul de reglaj pana ce indicatorul de presiune ajunge la presiunea
dorita.
Strangeti la loc butonul de fixare.
3. Prindeti piesa in mandrina, si apasati pedala de picior, pentru eliberare apasati din
nou pedala de picior
Unitatea hidraulica a pompei
DAGRAMA CU FORTA DE PRNDERE A TUBUL HDRAULC DE ACTONARE A MANDRNE
Urmatoarea diagrama indica relatia intre presiunea hidraulica si forta aplicata tubului
hidraulic de actionare a mandrinei.
Pentru penseta normala 5C Recomandata max ptr. Penseta 5C Pentru mandrina normala
Furtun hidraulic
papusa mobila
Blocul de
valve
Furtun cilindru
hidraulic
Forta de actionare a
tubului hidraulic (LBS)
1LBS = kgf x 100
Presiunea hidraulica ( PS )
1psi=0,070 kgf/cm
=0,068atm.
Diagrama cu presiunea hidraulica / forta de prinderere a tubului de actionare a mandrinei
AVERTIZARE !
Vor rezulta deteriorari la masina in cazul folosirii materialelor mai lungi decat
lungimea masinii.
Nu prelucrati pe masina piese mai mari decat diametrul mandrinei
( universalului )
Presiunea hidraulica trebuie setata corect in vederea prinderii piesei , fara a o
deforma
Prinderea improprie sau inadecvata va duce la aruncarea piesei cu o forta
mortala
Viteza mare de rotatie, reducerea forta de prindere a mandrinei
Nu depasiti valoarea maxima de rotatie a mandrinei
Bacurile mandrinei nu trebuie sa depaseasca diametrul acesteia
NOTA : Mandrina ( universalul ) trebuie gresat saptamanal, si curatat de reziduri.
SPECFCATLE TUBULU DE ANTRENARE A MANDRNE
REPOZTONAREA BACURLOR DE LA MANDRNA
Repozitionarea bacurilor de la mandrina se poate face atunci cand, cursa acestora nu
asigura o forta de strangere suficient de mare pentru fixarea materialului, sau cand se
prelucreaza un material cu un diametru mai mic.
Materialul sau piesa nu va fi suficient de stransa in mandrina, daca nu exista o strangere
mai puternica a bacurilor
Consultati manualul de operare strunguri, la capitolul presiunea specifica de strangere si
rot / min.
1. Folositi o cheie hexagonala pentru a slabi cele doua suruburi care fixeaza bacurile
pe mandrina
2. Deplasati bacurile pe noua pozitie, si strangeti din nou cele doua suruburi.
3. Repetati aceasta procedura cu celelalte doua bacuri.n final bacurile de prindere
trebuie sa ramana concentrice.
2.18 LUCRUL PE MASNA ( OPERARE )
FUNCTONARE N GOL
Functia DRY RUN este folosita pentru a verificarea rapida unui program , fara a prelucra
piesa.DRY RUN poate fi selectat prin apasarea butonului DRY RUN , in modul MEM sau
MD. n DRY RUN vitezele si avansurile se pot selecta de la butoanele de viteza ale JOG-
ului.La baza ecranuluiva fi afisata viteza de avans ca de ex. 2540, 254, 25,4 sau 2,54 mm/
min.
DRY RUN nu poate fi activat in timpul derularii unui program.El poate fi activat doar in
cazul in care programul este complet terminat sau este resetat.Prima apasare a butonului
DRY RUN va activa aceasta functie, iar a doua apasare va derula din nou programul.n
DRY RUN nu va fi executata nici o schimbare de scula. Viteza utilizata in DRY RUN poate
fi modificata in orice moment, iar operatorul poate verifica daca miscarea programata este
ceea ce intentioneaza sa execute. Acest mod grafic este indicat a fi folosit inaintea
derularii unui program , pentru a verifica programul , si inainte de a pune in miscare
masina.
AFISAJE PE ECRAN
Din cele 8 taste care pot fi folosite, puteti selecta si utiliza pe DSPLAY , urmatoarele :
PRGRM / CONVRS Pentru a afista sau edita programul selectat ,sau pentru
selectarea modului QUCK CODE
POST Pentru a afisa pozitia axelor
OFSET Pentru a afisa , sau a intra in offsetul de lucru
CURNT COMDS Pentru a afisa comanda curenta si timpul
ALARM / MESGS Pentru afisarea alarmelor si mesajele utilizatorului
PARAM / DGNOS Pentru afisarea datelor referitoare la parametrii si diagnoza
SETNG / GRAPH Pentru afisarea sau intrarea in setting sau selectarea
modului de simulare grafica
HELP / CALC Pentru afisarea datelor ajutatooare si calculator
Aditional, cand un program este in derulare, trbuie sa apasati tasta LST PROG pentru a
selecta o lista cu programele din memoria masinii. Acesta este un ajutor , pentru a
determina care program poate fi editat in BACKGROUND EDT,si care a fost selectat din
PROGRAM.
MESAJE
Pe ecran vor fi afisate intodeauna informatii care au fost selectate si conditionate de
comanda masinii.
Unele au un statut fix,si vor descrie starea actuala , pozitionare, etc a masinii.Urmatoarele
informatii vor putea fi vizualizate pe ecran :
Selectare display ,in coltul stanga sus.
Selectarea modului, in paranteza.
Selectarea programului ,in coltul dreapta sus
Linia de numere actuala ,in coltul dreapta sus
Pana la 18 linii de variabile
Oricare din urmatoarele situatii pot aparea pe ecran:
ALARM Clipeste in coltul dreapta jos in momentul cand apare o alarma
BLKDEL BLOCK DELETE este pornit
BUF Cand urmatorul bloc este gata in continuarea prelucrarii
C CLAMPED Arborele a fost fixat de o comanda M 14. (Ptr. optiunea scule
rotitoare)
DOOR HOLD O usa deschisa a masinii a oprit programul
DRY RUN DRY RUN este selectat
DWELL Cand un G04 incepe executia
FEED Cand o miscare de avans este in progres
FEED % Rata de crestere a avansului este activa
FEED HOLD FEED HOLD este activ
OPTSTP OPTONAL STOP este activat
RAPD % Avansul rapid este activ
RUNNNG Cand programul este in derulare
SNGBK SNGLE BLOCK este activat
SNGBK STOP Cand un program este oprit in SNGLE BLOCK
SPND% Viteza arborelui este activa
Urmatoarele mesaje de eroare sunt receptionate in cazul apasarii gresite a unei taste
ALARM ON Nu poate fi demarata o operatie ,pana ce nu este resetata alarma
ALTER Textul selectat poate fi acum inlocuit
AUX AXS BUSY Una sau mai multe axe auxiliare sunt ocupate in operare
BAD CODE Codul introdus nu este inteles
BAD NAME Numele programului introdus nu este Onnnnn.
BLOCK TOO LONG Blocul editat este prea lung
CAN NOT COPY Programul selectat nu poate fi copiat
CANT RENAME Programul selectat nu poate fi redenumit
CANT UNDO! Ultima functiune nu poate fi rechemata
C CLAMPED Arborele a fost fixat de o comanda M 14
CHUCK UNCLAMPED Mandrina hidraulica este deschisa
CNVEYR DSABLED Conveiorul a fost dezactivat de parametrii, sau miscarea conveiorul
a fost comandata pe o perioada de timp
COOLANT OFF Pompa de racire a fost deconectata
COOLANT ON Pompa de racire a fost conectata
DEL ALL ( Y/N ) Doriti sa stergeti tot , DA sau NU ?
DELETE A fost ceruta stergerea textului
DR FULL Numar maxim de programe incarcat
DR NOT FOUND Directorul de pe disketa nu este gasit
DSABLED AXS Axa ceruta a fost dezactivata si nu poate fi deplasata
DSK ABORD Ceva a cauzat o oprire anormala
DSK DR Directoare de program pe FLOPY DSK
DSK DONE A fost completat si ultimul semn % a fost receptionat
DSK FOUND Floppy disk drive este prezent
DSK NAME REQ Nume de program cerut pentru fisierul de pe floppy disk
DSK NOT ENABLE Floppy disk drive nu a fost validat de parametrii
DSK NOT N DRV Nu exista disk in floppy disk drive
DSK NOT RDABLE Floppy disk-ul nu poate fi citit de controlul masinii
DSK READ Citire de pe floppy disk
DSK WRTE Scriere pe floppy disk drive
DSK WRT PROTECT Nu poate fi salvat pe disketa ,este protejata
DSPLAYS OFF ndica ca M76 a fost utilizat pentru deconectarea display-ului
DVDE BY ZERO A fost facuta o incercare de impartire la zero in modul calculator
sau exista o eroare in sistem
DNC END FOUND Sfarsitul unui program DNC a fost gasit
DNC PROG READY Programul DNC este gata de derulare
DOOR S OPEN Usa este deschisa,anumite functiuni nu sunt permise
DRY RUN OVERRDE Modul DRY RUN a fost extins
EMPTY PROG Nu exista program intre cele doua % intalnite
END FOUND A fost receptionat un sfarsit de program
END OF PROG Programul a fost derulat in intrgime
ENTER DAM ntroduceti diametrul dorit pentru taiere
EOF FOUND Sfarsitul unui fisier a fost gasit
EXT BG EDT esire din modul de editare Background
FLE NOT FOUND Acest fisier cerut nu a fost gasit
FUNCTON ABORT Functia ceruta nu a fost executata
FUNCTON LOCKED Aceasta functia este blocata din setare
GUARDED CODE Nu poate fi deplasat Onnnnn la inceputul programului.
NSERT Textul selectat poate fi acum inserat
NSUF DSK SPACE nsuficient spatiu pe disc pentru a salva fisierul
NVALD AXS Selectarea axei nu este validata
NVALD NUMBER Numarul introdus nu este validat
JOG COMD A fost comandata o miscare manuala pe o axa
LOADNG Citirea programelor sau a datelor de la RS-232
LOPW COOLANT Nivelul din rezervorul lichidului de racire este scazut
M00 AFTER TC Nu putem avea un M00 dupa un TC
MACHNE LOCKED Panoul frontal a fost blocat din setare
MACRO LOCKED Macro de la 9000 pana la 9099 este blocat din setare
MEMORY FULL Spatiul de memorie este plin
MEMORY LOCKED Memoria este blocata din setare
NEW PROGRAM Un nou program poate fi introdus
NO DNC PROG YET ncercare de pornire a programului, inainte de receptionarea
completa
NO DSK FOUND Nu poate gasi floppy disk drive-ul
NO NPUT Nu poate inlocui ,pana nu se introduce o data in memorie
NO NAME ENTRY Nu a fost introdus nici un nume de fisier
NO PROG YET Nu se poate apasa Cycle Start pana ce nu a fost receptionat un
program
NO ZERO X . Masina nu functioneaza pana ce nu a fost gasit punctul zero al
axei X
NO ZERO Z. Masina nu functioneaza pana ce nu a fost gasit punctul zero al
axei Z
NOT AVALABLE Functia ceruta nu este validata in acest timp
NOT FOUND nformatia nu a fost gasita in editare
NOT N DRYRUN Cerinta de folosire DRY RUN, dar controlul masinii nu este
prezent in acest mod
O CODE ONLY Un cod O ( nume de program ) trebuie introdus
ONE BT ONLY Doar 0 sau 1 este acceptat pentru a modifica un parametru
ONE PROG ONLY Deoarece a fost selectat numele programului, nu pot fi selectate
toate programele existente
OVERWRTE (Y/N) Vreti sa inlocuiti fisierul, DA sau NU ?
PLEASE WAT Asteptati pana se opreste arborele
PROG EXST Nu se poate redenumi la un program deja existent
PROG NOT FOUND Programul cerut nu este in memorie
PROG READY Programul a fost receptionat, si este gata de derulare
PROGRAM END Nu se poate sterge ultimul EOB din program
PROGRAM N USE Programul este deja in utilizare
RANGE ERROR Data introdusa , este in afara domeniului de validare
RESET FRST Mai intai trebuie apasat RESET, inaintea executarii acestei
Functii
RGD TAP Filetare se poate executa
RS-232 ABORT RS-232 a fost intrerupt de operator
RS-232 DONE Operarea prin RS-232 este completa
RS-232 ERROR Eroare RS-232 ( a se vedea in alarme )
SEARCHNG Cautare program pentru textul sau codul G cerut
SEL H GEAR Viteza mare selectata in program
SEL LOW GEAR Viteza mica selectata in program
SENDNG OFFSET Trimiterea offsetului prin RS-232
SENDNG PARS Trimiterea parametrilor prin RS-232
SENDNG SETTNG Trimiterea setting prin rs-232
SENDNG VARS Trimiterea variabilelor prin RS-232
SENDNG esirea RS-232 se deruleaza
SERVO S OFF Cand servomotoarele sunt sunt oprite , nu se poate porni un
program
SERVO S ON ! ncercarea de schimbare a parametrilor a fost executata cu
servomotoarele pornite. Acest lucru este foarte periculos.
SETTNG 104 ON Functia comandata nu este validata , deoarece SETTNG 104
este pe ON
SREED COMD Trebuie comandata o viteza a arborelui
SPNDLE CCW Arborele se roteste contra sensului orar
SPNDLE CW Arborele se roteste in sens orar
SPNDLE HGH Arborele este intr-o viteza mare
SPNDLE N USE Arborele este controlat de program, controlul manual nu este
posibil in acest moment
SPNDLE LOCKED Orientarea arborelui este completa , si acum se afla blocat pe
pozitie
SPNDLE LOW Arborele seafla in viteza mica
SPNDLE OR Se efectueaza orientarea arborelui
SPNDLE STOP Arborele nu se roteste.STRNG TOO LONG. Textul care a fost
introdus este prea lung
SYSTEM ERROR Contactati dealerul
TOOL OVERLOAD Scula de taiere este supra solicitata (forta de incarcare este
mare )
TURRET N USE Miscarea turelei a fost deja comandata
WAT OR RESET Functia ceruta nu poate fi executata , pana nu se termina
programul sau se apasa tasta RESET
WAT Asteptati pana ce functia va fi executata
WATNG Asteptare de intrare a datelor pentru RS-232
WRONG MODE Functia ceruta este valabila doar in alt mod
X N THE WAY ntroducerea unei comenzi HOME G28, poate cauza intrarea
turelei cu scule in papusa mobila aflata in zona restrictiva
Urmatoarele afisaje vor apare doar in modul grafic :
CRCULAR Se executa o miscare circulara
LNEAR Se executa o miscare lineara
M30 FUOND S-a gasit un sfarsit de program, si executia a fost oprita
NO ZOOM N 3D ZOOM-ul nu este posibil in modul grafic 3D
RAPD Se executa o miscare rapida
Aditional, ecranul poate afisa urmatoarele 8 tipuri de date in 18 linii de variabile
Program Display (Afisarea programului)
PROGRAM DSPLAY se utilizeaza pentru a prezenta programul intr-unul din modurile
MEM, EDT sau MD .
Position Display (Afisarea pozitiei)
POSTON DSPLAY se utilizeaza la selectarea pozitiilor axelor X, Z individual in oricare
sistem de coordonate.
Tastele PAGE UP si PAGE DOWN selecteaza intre acestea.
Offsets Display (afisarea coordonatelor )
OFFSETS DSPLAY se utilizeaza pentru a introduce si afisa pozitia sculei, uzura acesteia
si coordonatele de lucru.
Tatele PAGE UP si PAGE DOWN va selecta pe fiecare din acestea.
Curent Command Display (Afisarea comenzilor actuale)
CURENT COMMAND DSPLAY este utilizat a afisa Program Command Check (verificarea
programului actual) , Running Times (timpul de prelucrare), Tool Life Timers (durata de
viata a sculei) Tool Load Monitor (verificarea incarcarii pe scula), Axis Load Monitor
(verificarea incarcarii pe axe)
Tastele PAGE UP si PAGE DOWN selecteaza intre acestea.
Alarms / Messages Display (Alarme / Mesaje afisate)
ALARMS / MESSAGES DSPLAY se utilizeaza pentru a afisa alarmele si a introduce si
afisa mesajele utilizatorului. O a doua apasare pe tasta ALARM va selecta mesajele
afisate. ntrand in afisajul ALARMS vom vedea textul intreg al unei alarme, cand acest
mesaj de alarma clipeste pe ecran. Aici exista trei tipuri de alarme. Prima va indica alarma
activa curenta .Apasand tasta cu sageata dreapta , vor aparea pe ecran toate alarmele
existente ( istoricul lor ) . Apasand a doua oara pe tasta cu sageata dreapta vom reveni la
afisajul alarmelor. Acest afisaj indica doar alarma existenta in acel moment cu descrierea
ei (daca aceasta alarma exista)Cu ajutorul tastelor cursorului (sus si jos) se pot vizualiza
toate alarmele. Deasemenea utilizatorul poate introduce un numar de alarma si apasand
WRTE, pe ecran va aparea textul alarmei solicitate.Apasand din nou sageata dreapta, se
revine la pagina de baza a alarmelor curente. Cu ajutorul tastei PAGE DOWN ( pagina
jos )
va fi afisata o pagina unde se pot face anumite notificari sau se pot lasa mesaje ( de ex
pentru schimbul urmator, etc. )
Parameters / Diagnostics Display (Parametrii / Afisarea diagnozei)
Afisarea parametrilor arata toti parametrii de control ai masinii si datele diagnostice. A
doua apasare a tastei PARAM/DGNOS va selecta afisarea diagnozei . Tastele PAGE UP
si PAGE DOWN , vor selecta date aditionale pe ecran.
Settings / Graphics Displays (Setarea / afisari grafice)
SETTNGS DSPLAY este folosit pentru a afisa si a schimba parametrii de control ai
utilizatorului. A doua apasare a tastei SETGN / GRAPH va selecta modul de afisare
grafica Cursorul si tastele PAGE UP si PAGE DOWN selecteaza setari aditionale
Help / Calculator Displays (Ajutor / Afisare calculator)
HELP DSPLAY arata un mini manual pe ecran cu informatiile ajutatoare . Fiecare tasta
alfabetica selecteaza o tema diferita pe afisajul HELP. O a doua apasare pe tasta HELP
va afisa modul calculator . Cu tastele PAGE UP si PAGE DOWN se vor selecta diferitele
functii ale calculatorului.
AFSARE PROGRAM
PROGRAM DSPLAY este utilizat pentru a arata programul existent in modul EDT sau un
program existent ce ruleaza in modul MEM. n modul MEM este disponibil a fi afisat si
PROGRAM REWEW.
PROGRAM DSPLAY utilizeaza 18 linii text din afisajul ecranului in care arata blocurile de
comanda a programului CNC. Afisajul inseamna 40 de pozitii pe latime si blocurile mai
lungi de 40 de pozitii sunt continuate pe linia urmatoare a afisajului.
Functia PROGRAM REVEW este disponibila oricand un program este in functiune.
Aceasta va permite sa revedeti programul care ruleaza. Aceasta se selecteaza apasand
F4 in modul MEM si PROGRAM DSPLAY. Ecranul este incarcat in stanga cu pana la 80
de coloane afisate in afisarea normala MEM si PROGRAM
REVEW in dreapta. Cursorul si tastele PAGE UP si PAGE DOWN pot fi folosite pentru a
schimba afisajul in dreptul oricarei parti din program. Afisajul din stanga va arata progresia
programului in derulare . Pentru iesirea din PROGRAM DSPLAY selectati alt afisaj.
PROGRAM D SPLAYS
Cand rulati un program functia BACKGROUND EDT este disponibila ca parte standard.
BACKGROUND EDT va permite sa editati orice program cunoscut din memorie in timp ce
orice program se deruleaza in memorie. BACKGROUND EDT se selecteaza din modul
MEM in afisajul PROG prin introducerea Onnnnn cu numarul programului si apasand F4.
Afisajul se va schimba pe primul programul aflat initial in derulare . BACKGROUND EDT
este posibil cu ajutorul parametrilor masnii .
AFSARE POZT
n controlul masinii se afla urmatoarele cinci pozitii ale afisajului :
Home Page
Acest afisaj arata patru afisaje in acelasi timp, cu caractere mici. Celelalte afisaje arata
caractere mari. Tastele PAGE UP si PAGE DOWN vor schimba afisajele. Ultimul afisaj
selectat va afisa CURNT COMDS si SETNG / GRAPH cand acestea sunt selectate.n
acest afisaj orice axa aflata pe pozitia zero va fi luminata intens.
Operator Display (Afisajul operator)
Acest afisaj este folosit la dorinta de operator / persoana care regleaza procesul si nu este
utilizat de controlul masinii pentru nici o pozitie functionala. n modul JOG si cand acest
afisaj este selectat tasta ORGN poate fi utilizata pentru reglarea pozitiei zero. Acest afisaj
indica pozitia relativa a punctului zero selectat.
Work Display (Afisaj lucru)
Acest afisaj arata cat de departe este scula fata de X si Z zero a piesei programate. La
pornire valoarea va fi afisata in ofset-ul de lucru G54 automat. G54 poate fi schimbat prin
G59, G110 prin G129 sau prin comanda G29. Masina utilizeaza acest sistem de
coordonate pentru executia piesei.
Machine Display (Afisaj masina)
Acest afisaj indica sistemul de coordonate al masinii care sunt automat setate la pornirea
masinii si la primul ZERO RET (luarea punctului de referinta al masinii) Nu poate fi
modificat de operator nici o coordonata de lucru a sistemului si va indica intotdeauna
distanta de de la punctul zero al masinii. Nu poate fi folosita de o comanda ne-modala
G53.
Distance To Go (Distante de parcurs)
Acest afisaj este un afisaj incremental care arata distanta ramasa de parcurs inainte de
oprirea axelor.
Cand este in modul ZERO RET , acest afisaj indica valoarea de diagnoza. Cand este in
modul JOG, afisajul arata distanta totala parcursa. La filetare acest numar descreste la
zero pana la fundul gaurii si apoi creste din nou cand are loc cursa de intoarcere.
AFSAREA OFFSETULU DE SCULE
Geometria sculelor, uzura acestora si coordonatele de lucru sunt afisate pe acest ecran.
Atat YASNAC cat si FANUC sunt compatibile cu acest tip de offset.
Aparitia afisajului offsetului de scule,se va schimba putin depinzand de felul setarii
SETTNG 33, COORDNATE SYSTEM, daca sunt setate pe YASNAC sau FANUC.
Offsetul de scule poate fi vazut sau setat conform cu afisajul OFFSETS.
Pe afisajul OFFSET sunt vizibile trei sectiuni majore. Daca SETTNG 33 este setat pe
YASNAC, atunci paginile cu postul sculei,uzura acesteia si offset zero de lucru sunt
disponibile.
Daca SETTNG 33 este setat pe FANUC, atunci geometria sculei, uzura sculei si offset
zero de lucru sunt disponibile.Exista 50 de posturi (pozitii ) disponibile pentru geometria
sculei, 50 de pozitii pentru uzura sculelor ,si 24 de pozitii pentru offsetul de lucru.
TOOL GEOMETRY (geometria sculei)
Este o metoda FANUC de compensare a diferitelor lungimii de scula.Offsetul cu geometria
sculelor este numerotata de la 1 la 50. Fiecare offset contine valori pentru distanta de la
punctul zero al masinii ,la varful sculei, cand scula este pozitionata pe ( X0, Z0 ) in
coordonatele curente de lucru. Valorile sunt plasate in pagina de TOOL GEOMETRY , iar
valorile nu se vor schimba pe toata durata operatiei de prelucrare. Acolo exista o
geometrie pentru axele X si Z impreuna cu varful razei si directie.
Fiecare scula are o caracteristica proprie in offset. ntr-un cod de adrese T cand este
specificata o scula, al treilea si al patrulea numar sunt asociate cu geometria sculei.
Pentru FANUC al treilea si al patrulea numar din codul de adrese T selecteaza simultan
ambele , si geometria sculei si uzura acesteia, pentru scula indicata de primul si al doilea
numar.
TOOL SHFT ( postul sculei )
Valorile TOOL SHFT sunt o versiune YASNAC a TOOL GEOMETRY FANUC. Offsetul
posturilor sculelor sunt numerotate de la 51 la 100.Pagina tool shift este destinata datelor
care nu se modifica in decursul derularii programului. Ea contine valorile posturilor pentru
X si Z impreuna cu raza sculei , varful si informatiile ce sunt folosite la compensarea de
raza a sculei. G50 este folosit pentru tool shift offset. Fiecare scula trebuie sa aiba un post
separat, iar offsetul tool shift trebuie sa contina o comanda G50 inainte de schimbarea
acelei scule.Apelati la sectiunea SETUP PROCEDURES pentru instructiuni ale setarii
automate TOOL SHFTs.
TOOL WEAR ( uzura sculei )
Valoarea uzurii sculei este destinata pentru a inregistra si modifica in offset , cerintele de
compensare, pentru o uzura normala in timpul unei prelucrari.Valoarea uzurii se refera la
X ,Z si raza sculei. Valoarea uzurii sculelor este numerotata de la 1 la 50.
Tool wear offset se aplica practic prin introducerea unui numar de la 1 la 50, in al treiea si
al patra adresa a unui cod T. Folosind 00 pentru uzura intr-un cod de adrese T, aceasta va
anula uzura atat in coordonatele YASNAC cat si FANUC
Uzura sculelor este adaugata la coordonatele curente de lucru, in scopul de a adauga o
anumita valoare , ce se pierde in timp prin uzura sculei.Uzura sculei este setata si se
foloseste ca o valoare a diametrului acesteia.nitial aceasta valoare este introdusa in
pagina posturilor, prin setare de catre personalul abilitat. Dealungul operatiilor , operatorul
face schimbari minore in ceace priveste uzura sculelor pe aceasta pagina. Aceasta
metoda permite operatorului sa observe actuala uzura,prin limitarea acesteia. Valoarea
initiala se poate introduce automat in offset, pe pagina cu posturile sculelor, prin folosirea
tastelor X DA MESUR sau Z FACE MESUR in timpul procesului de setare.
WORK ZERO OFFSET (offset zero de lucru ) aceste valori sunt folosite doar cand
SETTNG 33 este setata pe FANUC. Coordonatele de lucru sunt G54 pana la G59 si
G110 pana la G129. Work zero offset poate accesat prin apasarea PAGE UP in pagina
OFFSET, pana cand WORK ZERO OFFSET devine vizibil. Stilul FANUC in coordonatele
de lucru poate fi folosit pentru posturile tuturor sculelor, ca o valoare a geometriei
individuala a acestora.G 54 este absent in coordonatele de lucru, cand comanda control a
masinii este pornita . Daca intentionati sa folositi coordonatele de lucru in timpul lucrului ,
trebuie sa setati toate axele pe zero a coordonatelor de lucru G54, si sa va asigurati ca
G54 este folosit de controlul masinii.
PAGE DOWN ( pagina jos ) in afisajul OFFSET, va derula pana la 50 de posibile afisari
ale posturilor sculelor precum si geometria acestora, si dupa aceia schimbati pe work zero
offset. Dupa toate cele 27 de offseturilor de lucru , PAGE DOWN va afisa toate cele 50 de
posibile uzuri ale sculelor din offset. Pentru o cautare anume in offset, puteti introduce
numarul din offset dorit , dupa care apasati tasta sageata DOWN ( jos). ntroducand cifra 1
pana la 50 comanda masinii va cauta uzurile din offset. ntroducand 51 pana la 100, va
cauta posturile si geometria sculelor.
De ex. n modul de coordonare FANUC daca doriti sa cautati geometria numarului 3
( scula),introduceti nr. 53 urmat de apasarea tastei -sageata jos-.
Compensare de taiere este controlata de G41 si G42 si de selectarea razei sculei din
offset. Valori pozitive pentru compensarea de taiere sunt pentru lucru normal. Valorile
negative pentru compensarea de taiere trebuiesc folosite pe partea opusa a compensarii
de taiere. Aceasta inseamna ca un G41 negativ va lucra ca un G 42 pozitiv cu acelasi
numar.
Offsetul poate fi trimis si receptionat cu portul RS-232. A se vedea sectiunea Data input /
output pentru informatii suplimentare referitoare la felul cum se face acest lucru.
AFSAREA COMENZ CURENTE
Urmatoarele 7 afisari ale comenzii curente existente in memoria masinii :
PROGRAM COMMAND CHEK.VERFCAREA COMENZ PROGRAM
CURRENT DSPLAY COMMANDAFSAREA CURENTA A COMENZ
OPERATON TMERSCRONOMETRU DE OPERARE
MACRO VARABLE
TOOL LFE TMERS.CRONOMETRU ptr. DURATA DE VATA
SCULELOR
TOOL LOAD MONTOR..MONTORZAREA NCARCAR PE SCULA
AXS LOAD MONTOR.MONTORZAREA NCARCAR AXELOR
Cu tastele PAGE UP si PAGE DOWN se poate selecta intre aceste afisari.
PROGRAM COMMAND CHEK
Acest afisaj arata o imagine de ansamblu curenta a principalelor comenzi.ndica viteza
arborelui (Snnnnn), viteza arborelui conducator (CMDnnnnn) si daca parametrul 278 bit
ACT DSPLAY este setat pe 1, precum si encoderul actual al vitezei arborelui
( ACTnnnnn)
Aditional este afisat sensul de rotire (sens orar sau contra sensului orar), sau oprirea
comenzii inainte de trimiterea acesteia catre arbore. De asemenea este afisata viteza
dupa cum urmeaza HGH GEAR (viteza mare), LOW GEAR (viteza mica), sau NO
GEAR (nu viteza).Afisarea mai indica si pozitia axelor.
Afisarea coordonatelor ( de operare, lucru, masina sau distanta de parcurs) sunt selectate
prin folosirea tastelor cursorului sus UP sau jos DOWN.
CURENT DSPLAY COMMAND
Acest afisaj arata toate adresele alfabetice ale codurilor ( G , M , S ) si valorile lor curente
Aceste valori nu pot fi modificate in acest afisaj.
MACRO VARABLES
Acest afisaj indica o lista a macro variabilelor cu valorile lor actuale.
Variabilele acestea pot fi modificate in acest afisaj .Pentru mai multe informatii asupra
acestui afisaj le puteti gasi in sectiunea MACROS din acest manual.
OPERATON TMERS DSPLAY
Acest afisaj arata cat timp masina a functionat , timpul cat a prelucrat precum si timpul
avansurilor rapide.
Timpul afisat poate fi resetat si adus la zero, prin folosirea cursorului UP si DOWN, cu
aducerea celulei luminoase pe informatia dorita si apasarea tastei ORGN.
Aceasta lista a timpilor, are doua contoare activate de M30 , si care pot fi setate
independent ca nr. de piese executate de un schimb sau ca nr. de piese executate in total.
Ambele contorizari sunt in crestere cand M30 este operational
PERODC MATENANCE
ntitulat grafic de intretinere , aceasta pagina poate fi accesata prin PAGE UP sau PAGE
DOWN, si da posibilitatea operatorului de activare sau dezactivare a unor verificari de
intretinere periodice.
TOOL LFE DSPLAY
Acest afisaj arata timpul cat a lucrat scula, cat timp scula a fost in avans de lucru si de
cate ori a fost utilizata scula
Aceste informatii pot fi utilizate ptr. a putea aprecia durata de viata a sculei .Valori pot fi
modificate si resetate prin folosirea cursorului si apasarea tastei ORGN. De asemenea
acest afisaj poate genera o alarma,daca durata de utilizare a unei scule se apropie de
timpul setat de operator.Si aceasta afisare se poate seta si aduce la zero.
TOOL LOAD MONTOR
Cu afisajul incarcarii pe scula , operatorul poate incarca pe orice scula o anumita valoare ,
specificata de altfel pe tabelul de incarcare a sculei livrata de producator.Concret ficarei
scule i se poate da o anumita incarcare in raport de materialul ce urmeaza a fi prelucrat si
viteza avansului comandat.Aceasta functie este operationala intodeauna cand masina se
afla intr-o operati de avans ( G01, G02 sau G03 )si nu atunci cand masina se afla in modul
constant de finisare (G96).Vaolarea introdusa pentru incarcarea pe scula este verificata
n comparatie cu incarcarea arborelui motor.Daca limita este depasita ,supraincarcarea pe
scula este specificata in Setting 84 ( alarma, oprire avans, beep,sau auto avans).
Daca Alarm- este selectat iar limita este depasita, atunci va aparea alarma 174 TOOL
LOAD EXCCEDED.Aceasta alarma va opri axele motoarelor si arborele motor, de
asemenea va opri lichidul de racire si va decupla servomotoarele.
Daca in timpul avansului incarcare pe scula ajunge la limita de incarcare, iar AUTO FEED
este selectat,atunci ea va reduce avansul la procentajul specificat in parametrul 301 ( 1%)
la rata specificata de parametrul 300 (20 % ).Daca incarcarea pe scula scade mai jos de
95% decat limita admisa de incarcare, atunci caracteristica AUTOFEED va regla automat,
in sensul ca va creste avansul la valoarea initiala din start, cu rata specificata de
parametrul 299 ( 10% / sec.). Aceasta ajustare se va face intr-un increment de 0.1 sec.
M 19 ORENT SPNDEL ( orientare arbore )
Daca ne uitam pe afisajul Current Commands Tool Load ( comanda curenta ,incarcare pe
scula ), o comanda M 19 va orienta arborele pe pozitia zero. O anumita valoare poate fi
adaugata , ce va orienta arborele intr-o anumita pozitie particulara ( in descrestere ).
Pozitia specificata de ultimul M 19 va fi afisata cand parametrul 278 bit 24 LVE TOOLNG
( scula rotitoare )este setat pe 1.
SUB SP RPM CMD ( live tooling only)-Doar pentru scule rotitoare-
Daca ne uitam pe afisajul Current Commands Tool Load ( comanda curenta ,incarcare pe
scula ) ultima comanda a sculei rotitoare conducatoare RPM, specificata de un M 133 sau
M134 , este afisata cand parametrul 278 bit 24 LVE TOOLNG ( scula rotitoare ) este
setata pe 1.
BALL SCREW TEMPERATURES ( temperatura suruburilor cu bile )
Cand masina este echipata cu aceasta optiune Temp Track, atunci suruburile
conducatoare ale axelor X si Z , prin intermediul senzorilor, vor afisa temperatura , in
raport cu incarcarea pe axa . Aceasta se intampla cand parametrul 266 sau 268
( respectiv ) bit 9 TEMP SENSOR este setata pe 1.
Monitorizarea incarcarii pe axa
ncarcarea pe axe reprezinta o valoare de 100% din maxima valoare de
incarcare.Deasemenea este posibil sa poata fi afisata o valoare de 250% sau mai mare
de 100%, pentru o anumita perioada de timp ,dar aceasta este o perioada scurta, dupa
care va aparea o alarma de supraincarcare a axei.
AFSAJUL ALARMELOR / MESAJE
Afisarea alarmelor poate fi selectata in orice moment prin apasarea tastei ALARM /
MESGS. Daca nu exista nici o alarma , atunci pe ecran va aparea NO ALARM, iar in cazul
in care exista, aceasta va fi afisata in partea inferioara a listei cu alarmele aparute
anterior. Exista trei tipuri de alarme ce pot fi afisate. Prima afisare indica alarma activa
curenta.Apasand sageata dreapta , afisajul se va schimba pe istoricul alarmelor aparute.
Apasand a doua oara pe sageata dreapta, afisajul se va schimba pe ecranul de observare
a alarmelor. Pe acest ecran se poate observa o singura alarma , timpul cand a aparut, si
descrierea ei. Operatorul poate trece in revista toate alarmele aparute, prin apasarea
sagetilor sus si jos. Deasemenea operatorul poate introduce un numar de alarma , dupa
care apasand tasta WRTE, aceasta va aparea automat pe ecran.Apasand din nou
sageata dreapta , se va reveni la pagina cu alarmele curente.
Apasand PAGE DOWN ( in josul paginii ) pe ecran va aparea o pagina ce poate fi folosita
de operator, pentru notari, sau pentru mesaje.
Tastele CURSORULU , PAGE UP si PAGE DOWN pot fi folosite pentru a trece in revista
un larg numar de alarme.
CURSORUL dreapta sau stanga , poate fi folosit pentru a porni sau a opri istoricul afisarii
alarmelor.
MESSAGE DSPLAY ( afisare mesaje )
Acest afisaj poate fi selectat in orice moment , prin apasarea tastei ALARM MESGS de
doua ori. Este un afisaj de mesaje al operatorului, si nu are nici un efect asupra comenzii
control al masinii.Orice mesaj poate fi tiparit si afisat mai tarziu . Acest tip de mesaj ajuta
operatorul la efectuarea unor intretineri zilnice, la schimbarea sculelor dupa efectuarea
unui anumit numar de piese, sau simplu la lasarea unui mesaj pentru schimbul
urmator.Datele sunt introduse prin simpla tastare, care apar afisate pe ecran. Cu butonul
DELETE se poate sterge o linie intreaga.
AFSAJUL PARAMETRLOR S DAGNOZA
PARAMETER DSPLAY poate fi selectat oricand prin apasarea tastei PARM DGNOS.
Schimbarea parametrilor poate fi efectuata in orice mod exceptand doar perioada de
derulare a unui program prin apasarea tastei PARM DGNOS. Cursorul sus si jos se poate
muta pe diferiti parametrii si tastele PAGE UP si PAGE DOWN muta prin grupele de
parametrii. Parametrii 1, 15, 29,43 si 57 sunt afisati ca o singura pagina ca o informatie
discreta. Selectarea intre informatiile discrete se poate face cu tastele dreapta sau stanga.
Parametrii nu pot fi schimbati cu servo pornite.Este indicat ca schimbarea parametrilor sa
se faca cu servo oprite.Butonul EMERGENCY STOP poate fi utilizat penmtru
deconectarea servo.
Parametrii au fost regrupati astfel ca sa fie grupati impreuna intr-o asociatia logica.
Aceasta grupa logica este localizata impreuna pentru a putea fi accesata pe o pagina de
ecran. Cea mai comuna schimbare de parametrii este plasata la inceputul paginii .O lista
cu paginile parametrilor, precum si succesiunea lor este prezentata in continuare.
PAGE TITLE ( titlul paginii ) DATA DESCRIPTION ( descrierea )
COMMON SWTCH Parametrii generali
COMMON PAGE 1 Prima pagina a parametrilor generali
COMMON PAGE 2 A doua pagina a parametrilor generali
COMMON PAGE 3 A treia pagina a parametrilor generali
MACRO M CALL Parametrii care sunt impreuna cu codurile M
pentru subprograme
MACRO G CALL Parametrii care sunt impreuna cu codurile G pentru
Macro
X BT SWTCH Comutare biti pentru axa X
X PARAMETERA Prima pagina a parametrilor axei X
X PARAMETERB Pagina a doua a parametrilor axei X
Z BT SWTCH Comutare biti pentru axa Z
Z PARAMETERA Prima pagina a parametrilor axei Z
Z PARAMETERB Pagina a doua a parametrilor axei Z
B BT SWTCH Comutare biti pentru axa B
B PARAMETERA Prima pagina a parametrilor axei B
B PARAMETERB Pagina a doua a parametrilor axei B
X SCREW COMP Valoarea de compensare a suruburilor axei X
Z SCREW COMP Valoarea de compensare a suruburilor axei Z
Tasta HOME afiseaza prima pagina a parametrilor generali COMMON SWTCH-
Apasand tasta PAGE DOWN ( pagina jos ) urmatoarea pagina a parametrilor va fi afisata.
Tasta END afiseaza ultima pagina a parametrilor B PARAMETERB. Apasand PAGE UP
( pagina sus ) va fi afisat pagina precedenta a parametrilor din lista. Daca nu sunteti
familiarizati cu acest format nou al parametrilor, puteti cauta cu ajutorul numarului
parametrului. ntroduceti numarul parametrului ce doriti a fi vizualizat, si apasati cu ajutorul
sagetilor sus sau jos . Pagina cu parametrul respectiv va fi afisata , iar parametrul va fi
luminat intens. Pentru mai multe informatii , vedeti capitolul Parametrii.
AFSAJUL DATELOR DE DAGNOZA
Acest afisaj poate fi selectat in orice moment, prin apasarea tastei PARAM DGNOS de
doua ori. Aici exista doua pagini de diagnoza , si cu ajutorul tastelot PAGE UP S PAGE
DOWN se poate selecta intre acestea.Dupa aceasta este afisat timpul actual al derularii
programului si numarul de schimbari de scula.
FUNCTA DE SETARE GRAFCA
SETTNGS DSPLAY poate fi selectat in orice moment apasand tasta SETGN / GRAPH.
Cand apare afisajul pot fi facute schimbari in reglaje. Acolo sunt cateva functii speciale ; se
refera la sectiunea SETTNGS pentru mai multe detalii.
GRAPHCS FUNCTON inseamna vizualizarea derularii programului pentru piesa fara a
fin evoie de miscari pe axe si faa risc de coliziuni ale sculelor din cauza erorilor de
programare. Acesta functiune este de departe cea mai eficienta cand se utilizeaza modul
DRY RUN pentru ca toate setarile de lucru, pentru scule si curse pot fi verificate inainte de
punerea in miscare a masinii. Riscul unei coliziuni in timpul reglajului fiind in mare masura
redus.
Pentru rularea programului in GRAPHCS, trebuie sa fiti intr-unul din modurile MEM sau
MD.
Dupa incarcarea programului in memorie selectati MEM (sau MD) si apasati tasta
SETNG/GRAPH de doua ori pentru a selecta modul Graphics Simulation (Simulare
grafica). Aceasta functiune opereaza ca rularea unui program pe masina , fara ca masina
sa intreprinda vreo actiune fizica.
Afisajul grafic este compus din urmatoarele zone :
DSPLAY TTLE AREA (Afisarea zonei titlu)
Zona Titlu este pe linia superioara in partea stanga a ecranului si indica (GRAPHCS),
modul in care va aflati (MEM sau MD), numarul oprogramului si programul curent ce este
executat. Este acelasi lucru in partea superioara la toate afisajele.
KEY HELP AREA (Zona tastei ajutor)
Partea dreapta din linia superioara este zona tastei functionale ajutor. Tastele functionale
sun in mod curent disponibile cand sunt afisate aici cu o scurta descriere pentru folosirea
lor.
LOCATOR WNDOW (Fereasta de fixare)
n partea centrala a ecranului se afla o fereastra mare in care se poate vizualiza starea
axelor X si Z.Este deasemenea vizualizata cursa ( drumul ) urmat de scula , in cursul
simularii grafice. Miscarea rapida este afisata ca o linie punctata grosiera, iar avansul ca o
linie fina continua. Drumul rapid ( traiectoria ) poate fi invalidata de SETTNG 4.
TOOL PATH WNDOW
n centrul afisajului exista o fereastra mare care reprezinta vederea de perspectiva a
axelor X Y.
n aceasta fereastra cursele sculei pot fi scalate . Dupa rularea programului puteti scala
orice portiune a cursei sculei prin apasarea F2 si apoi utilizand tastele PAGE DOWN si
ARROW pentru a selcta portiunea pe care doriti sa o mariti. Pe durata acestui proces va
aparea un dreptunghi fara fereastra TOOL PATH si fara ca fereastra de fixare sa indice
cand procesul de marire este complet. Tasta PAGE UP micsoreaza dreptunghiul cu un
pas. Dupa dimensionarea sau mutarea dreptunghiului apasand tasta WRTE procesul de
marire / micsorare va fi complet. Prin apasarea tastei F2 si apoi a tastei HOME fereastra
TOOL PATH va fi extinsa pe intraga masa. Dupa ce fereastra TOOL PATH a fost
micsorata aceasta va fi stearsa si puteti relua rularea programului sau a altei portiuni
pentru a vedea calea (cursa) sculei. Aceasta cursa a sculei nu va fi retinuta de controlul
masinii. Scalarea si pozitionarea TOOL PATH este salvata in comanda in SETTNG 65
prin setarea 68. Orice scalare produsa in fereastra TOOL PATH este retinuta. Puteti parasi
simularea grafica pentru editarea programului, iar la intoarcere ,scalarea isi va pastra
efectul.
POSTON WNDOW (Fereasta de pozitionare)
Amplasarea tuturor axelor disponibile poate fi vizualizata in aceasta fereastra. n lipsa este
inchisa. Aceasta fereastra poate fi deschisa apasand tasta F3. Apasarea inca odata a
tastei F3 sau apasarea sagetilor sus sau jos vor afisa diverse formate de pozitii retinute de
controlul masinii. Aceasta fereastra afiseaza scara curenta la care este prezentata cursa
sculei si numarul curent al sculei a carei miscare este simulata. Valoarea reprezentata de
dimensiunea pe verticala a cursei sculei este etichetata X-SZE. La pornire aceasta va fi
intraga cursa pe axa Z. Cand mariti o portiune din suprafata mesei aceasta valoare va
deveni mica indicand faptul ca vizualizati o portiune mica a mesei.
Pentru iesirea din modul Grafic se selecteaza un alt afisaj sau un alt mod. Cand iesiti din
modul Grafic imaginea grafica se pierde si trebuie reconstruita prin rularea din nou a
programului.
FUNCTi AJUTATOARE / CALCULATOR
Functiile ajutatoare pot fi selectate prin apasarea tastei HELP. Aceasta functie va afisa pe
ecran un mini manual.
Exista acolo 26 de zone tipice ce pot fi selectate cu ajutorul tastelor de la A la Z
Apasand tasta D, va fi afisat un director al temei ce va intereseaza.
Zonele ( temele )acestea acopera urmatoarele:
A START UP AND RUNNNG. PORNRE S MERS
B PROG.REVEW /DNC/BGEDT/POWER DOWNVZUALZARE PROGRAM,
EDTARE,DECUPLARE
C G/M/S/T COMMAND CODESCODUR DE COMANDA
D RETURN TO THS DRECTORY..NTOARCERE LA ACEST DRECTOR
E EDTNG PROGRAMSEDTARE PROGRAME
F SETTNG PAGE...PAGNA DE SETARE
G SPECAL G CODESCODUR SPECALE G
H TROUBLE SHOOTNGPROBLEME DE DECLANSARE
MD/MANUAL DATA NPUT.NTRODUCERE MANUALA DE DATE
J JOGGNG/ HANDLE FUNCTON.FUNCTONARE MANUALA
K CRT DSPLAY / KEYBOARD..ECRAN S TASTATURA
L ALARMS / MESSAGESALARME/ MESAJE
M MANTENANCE REQUREMENTSNTRETNERE
N SET UP PROCEDURES..PROCEDUR DE SETARE
O OVERDES FEED/SPN/COOLANT..SUPRAVEGHERE AVANS, ARBORE
RACRE
P PARAMETERS /DAGNOSTCSPARAMETR/ DAGNOZA
Q POSTON DSPLAYAFSAR
R RECV / SEND PROGRAMSTRANSMTERE S RECEPTONAR DE
PROGRAME
S SAMPLE PROGRAM...MOSTRA (ex) de PROGRAM
T TOOL OFS / TOOL LFE / LOAD OFFSET DE SCULE,VATA S
NCARCARE SCULA
U GRAPHC FUNCTON...FUNCTE GRAFCA
V TOOL TURRET..TURELA DE SCULE
W WORK COORDNATES.COORDONATE DE LUCRU
X CREATNG PROGRAMS..CREARE PROGRAME
Y SPECAL FUNCTON.FUNCT SPECALE
Z ZERO RETURNNTOARCERE LA ZERO
Tastele PAGE UP si PAGE DOWN fac posibila deplasarea la informatia dorita.
CURSOR-ul sus si- jos selecteaza fiecare tema. Cand afisajul HELP este selectat ,
tastele alfa numerice nu pot fi folosite pentru introducerea de date , pe linia de introducere
a datelor de pe ecran.
Functia calculator,poate fi selectata prin apasarea a doua oara pe tasta HELP.Pe ecran
vor aparea trei pagini.
nterpolare circulara, Functii ajutatoare de trigonometrie si ajutor pentru strunjire si filetare.
Functiile ajutatoare de trigonometrie, interpolare circulara si strunjire sunt selectate
folosind tastele PAGE UP si PAGE DOWN.
Tastele Fn pot fi folosite pentru mutarea datelor de la un alt afisaj la /de la calculator.
Functiile ajutatoare ale calculatorului pot efectua adunari, scaderi, inmultiri si impartiri.
Cand una din cele trei functii, Trigonometrie, interpolare circulara sau strunjire este
selectata, atunci va aparea o fereastra (LOAD ) in coltul stanga sus al ecranului unde este
posibil de efectuat operatia de inmultire , adunare ,scadere sau impartire.
nitial fereastra LOAD apare ca o fereastra luminata ( activata ) iar celelalte optiuni pot fi
selectate cu ajutorul tastelor cu sageti dreapta stanga.
Numerele vor fi introduse prin tastare, si vor aparea in partea stanga jos a ecranului, iar cu
tasta WRTE confirmate.
Cand un numar este introdus, si LOAD este selectat, atunci acel numar va fi introdus
direct in fereastra calculatorului.
F 3 . n modurile EDT si MD tasta F 3 va copia valorile ( triunghi, circular, frezare si
filetare ) Aceasta se foloseste cand doriti sa rezolvati o problema de miscare circulara.
Apasati NSERT pentru a adauga o miscare circulara in linia de program a Dvs.
F 4. n functile ajutatoare aceasta tasta executa operatii de adunare, scadere, impartire si
inmultire a valorilor (trigonometrice, circulare,sau frezare si filetare ) ce se afla inscrise in
fereastra ( celula ) luminata.
Functii ajutatoare trigonometrice
Aceasta pagina va va ajuta la rezolvarea unor probleme legate de triunghiuri. ntroduceti
lungimile si unghiurile unui triunghi , iar cand sunt suficiente date introduse, controlul
masinii va rezolva aceasta problema si va afisa restul valorilor pe ecran. Se foloseste
CURSOR UP sau DOWN pentru a selecta valorile, iar cu tasta WRTE se confirma
acestea.Pentru problemele care au mai mult de o singura rezolvare, introduceti ultimele
valori de date a doua oara , si va fi posibila o a doua solutionare a problemei, ce va fi
afisata pe ecran.
Tastele F3 si F4 fac posibil acest import si export de functii.
Ajutor pentru interpolarea circulara
Aceasta pagina va va ajuta la rezolvarea unor probleme legate de cerc.ntroduceti valorile
pentru centrul ,raze, unghiuri ,punctele de plecare si sosire ,si cand sunt suficiente date
introduse, controlul masinii va rezolva aceasta problema pentru miscarea circulara si va
afisa deasemenea restul valorilor.Aditional va afisa patru cai posibile de programare si
efectuare a unei miscari cu G 03 sau G 04.Aceste patru linii pot fi selectate , folosind
CURSORUL sus sau jos, si tasta F3 va importa linia luminoasa ( celula ) in programul pe
care il editati.
Cursorul sus / jos va selecta valorile care vor fi introduse si confirmate cu WRTE.
Pentru introducerea de date a unei probleme, ce are mai mult de o solutie, introduceti a
doua oara valoarea datelor , si pe ecran va aparea urmatoarea solutie posibila.
ntroducerea datelor CW ( sens orar ) sau CCW ( contra sensului orar ) pot fi schimbate la
alte valori prin apasarea WRTE.
Functii ajutatoare de Frezare / Filetare
Pagina ajutatoare de strunjire / filetare va va ajuta sa rezolvati trei ecuatii legate de
strunjire si filetare. Acestea sunt :
1. SFM = (TURNNG DAMETER N.)* RPM*3.14159 / 12
2. ( CHP LOAD N.) = ( FEED N. / MN. ) / RPM / #FLUTES
3. ( FEED N. / MN. ) = RPM / * (THREAD PTCH )
TRADUCERE
1. SFM = (Diametru de strunjire in inch ) x rot/min x 3,14159 / 12
2. ( incarcare span in inch ) = ( avans in inch / minut ) / rot/min.# scobitura
3. ( avans in inch / minut ) = rot / min x ( pasul filetului )
De notat este faptul ca valoarea RPM pentru ecuatile 1 si 2 au aceeasi (intrare)
inregistrare.
Cand unitatea metrica este selectata, atunci afisajul se schimba in milimetrii ,mm/ min,
filetare / min.,respectiv metrii.
CRCLE LNE Tangent calculator ( calcularea unei linii tangente la cerc)
Cu aceasta metoda se poate determina punctul de intersectare a unei linii la un cerc
(Tangent ).Utilizatorul asigura doua puncte A si B pe o linie, si un al treilea C in afara
liniei. Controlul masinii va calcula punctul de intersectare unde o linie din C se va
intersecta cu linia AB, ca o distanta perpendiculara la acea linie. Acesta este echivalentul
calculului razei si a punctului tangential la un cerc, ce are centrul localizat in punctul C, si
cu o raza egala din punctul C la linia A B.
De notat ca in cazul in care nu sunt introduse toate datele , pe ecran va aparea mesajul
NO SOLUTON YET. Un exemplu ar fi cand centrul cercului se afla pozitionat pe linia
respectiva, nu va exista nici o solutie deci nu se poate calcula.
CRCLE CRCLE Tangent calculator ( calcularea a doua cercuri tangente )
Cu aceasta metoda se poate determina punctul de intersectare a doua cercuri sau a doua
puncte.
Utilizatorul asigura locatia a doua cercuri cu razele respective acestora. ( O raza zero
specifica un punct, in loc de un cerc ). Controlul masinii va calcula toate punctele de
intersectare care se formeaza de linia tangenta , la ambele cercuri sau puncte.
Este important de notat ca pentru fiecare data introdusa , acolo unde exista doua cercuri
separate, vor exista mai mult de opt puncte de intersectare. Patru puncte de intersectare
sunt obtinute din desenarea linilor drepte tangente, si patru puncte prin intersectarea
tangentelor. Tasta F1 este folosita pentru articularea celor doua diagrame. Cand F 1 este
apasat , controlul va determina conturul la punctele ( A,B,C,etc.) care specifica segmentul
diagramei.
Daca segmentul este un arc ,controlul va determina conturul pentru C sau W ( CW sau
CCW)-sens orar sau contra sensului orar. Codul G este apoi afisat pe linia de introducere
date in partea inferioara a ecranului. Cand se apasa M, codul G va face articularea intre
modurile G90 si G91.Modul ramane activ pana cand operatorul face schimbarea
.Deoarece codul G este intodeauna pe linia de introducere date, utilizatorul poate comuta
intre modurile MD sau EDT si apasarea tastei ENTER, pentru a introduce codul G in
program.
OPERATA DE SCHMBARE A SCULE
Presiunea scazuta de aer sau volumul insuficient, vor reduce presiunea aplicata pistonului
de fixare sau deblocare a turelei.Din acest motiv turela nu va fi idexata, existand
posibilitatea alunecarii de pe pozitie a acesteia .
Dupa POWER UP / RESTART si ZERO RET, controlul masinii va asigura ,ca turela de
scule se afla intr-o pozitie normala.
Pentru incarcarea sau schimbarea sculelor,selectati modul MD,si apasati TURET FWD
( turela inainte ) sau TURET REV ( turela inapoi ), iar masina va indexa turela pe pozitia
sculei.Daca introduceti Tnn inainte de TURET FWD sau TURET REV, turela va aduce
scula introdusa in aproprierea pozitiei de taiere. Folosind afisajul CURNT COMDS vom
vedea care scula este in pozitia de taiere.
Sculele pot fi schimbate de pe turela , doar una cate una ,iar scula selectata trebuie
sa se afle in pozitia de taiere.
1. ntroduceti scula de taiere in port scula,dupa care strangeti surubul cu cheia.
2. ntroduceti scula in buzunarul gol al turelei,asigurandu-va ca nutul de
pozitionare se afla aliniat cu orificiul de pozitionare.
3. Strangeti surubul care se afla pe partea din spate a turelei , folosind cheia cu
un singur pin ( cheia speciala HAAS )
4. Strangeti complet piulita cu cheia speciala cu doi pin HAAS
Pozita de taiere
Surub de fixare
Orificiu de pozitionare
Nut de pozitionare
Nut de blocare
Cheie speciala HAAS
Operatia de schimbare a sculei
Pentru o strangere mai puternica si o rigidizare extrema, port scula are trei suruburi de
fixare.
IMPORTANT! Asigurati-va intodeauna ca ati scos cheia , inainte de a roti turela.
5. n modul MD utilizati TURET FWD sau TURET REV pentru a muta la
urmatoarea pozitie a sculei
SPECFCATE PENTRU PORT SCULA
2.20 LMTAREA CURSELOR
La aceasta masina limitarea curselor este definita de intrerupatoare de limita in directia
pozitiva , si de limitarea de cursa prin setarea parametrilor pentru directia negativa.
nainte de stabilirea pozitiei de baza Home Positions- cu ajutorul tastelor POWER
UP / RESTART sau AUTO ALL AXES neexistand limitare de cursa , operatorul trebuie
sa fi atent sa nu intre cu turela in opritoare si sa deterioreze suruburile sau aparatorile
cailor de rulare. nainte de stabilirea pozitiei de baza ( home positions ) POWER UP /
RESTART sau AUTO ALL AXES, nu este permisa miscarea masinii in modul manual.
Setarea 53 poate fi pusa pe on,si atunci este posibila deplasarea masinii in mod
manual inainte de aducerea acesteia la zero.Aceasta miscare poate anula limitatoarele
de curse si atunci pot aparea defectiuni grave la masina.
De notat ca toate deplasarile sunt in directie negativa de la punctul zero al masinii.
Limita de cursa pentru orice axa auxiliara, este setata in controlul sigular al axei.
n modul manual , o incercare de deplasare peste cursa admisa nu va genera o
alarma, dar masina se va opri la limita de cursa. Manipularea in acest mod manual
poate fi ignorata.
Cand derulam un program , o incercare de depasire a limitelor de curse , va genera o
alarma inainte de pornirea masinii si programul va fi oprit instantaneu.O exceptie face o
miscare circulara, care are un inceput si un sfarsit in interiorul limitelor de curse, dar
deplasrea in afara limitelor in decursul operatiei va caua o alarma ce va area in timpul
deplasarii.
Deasemenea in modul Grafic cand se deruleaza un program si se depasesc limitele de
curse, va aparea o alarma si programul se va opri.
2.21 AVANS RAPD / COMANDA ASUPRA ARBORELU
Avansul poate fi variat de la 10 % la 200 % din valoarea programata in timpul operarii.
Aceasta se poate face cu ajutorul tastelor + 10% , - 10% si 100%.Cresterea avansului
este lipsita de efect in ciclul de filetare G76 si G92. FEED RATE nu va schimba viteza
pe nici o axa auxiliara. n modul manual, se poate ajusta rata avansului cu ajutorul
butoanelor de la tastatura. Aceasta permite un control fin al vitezei in modul manual.
Deasemenea viteza arborelui poate fi variata de la 10% la 150% folosind SPNDLE
override.Deasemenea este lipsita de efect in cazul lui G76 si G92.n modul SNGLE
BLOCK arborele poate fi oprit. El va porni automat in cazul pornirii programului.
Daca viteza arborelui este variata in modul G99 (FEED PER REV) avans /rot.- atunci
rata avansului va fi reglata automat pentru a tine avansul constant per rot.
Avansul rapid poate fi limitat la 5, 25 , sau 50% din maximum. Daca avansul de 100%
este prea rapid, el poate fi setat la 50% din maxim prin SETTNG 10.
n pagina de setting, este posibila dezactivarea tastelor de comandare a acestor valori,
in asa fel ca operatorul sa nu poata face aceste selectari.Acestea sunt setarile din
SETTNG 19, 20, si 21.
Tasta FEED HOLD ( oprire avans ) actioneaza ca un buton de oprire a avansului si a
avansului rapid ,aducand valoarea acestora la zero in momentul cand este apasat.
Dupa ce FEED HOLD a fost apasat , trebuie actionata tasta CYCLE START.
n partea inferioara stanga a ecranului va fi indicata optiunea FEED HOLD daca
aceasta a fos actionata. ntrerupatorul de la usa masinii are un efect similar, doar ca pe
ecran va aparea DOOR HOLD, cand aceasta este deschisa. Dupa inchiderea usii,
masina va continua ciclul normal de lucru. Ca dispozitiv de siguranta door hold
poate fi setat cu SETTNG 51.
DOOR HOLD si FEED HOLD nu vor opri nici o axa auxiliara.
Cand parametrul 57 este setat pe 1 , atunci orice deschidere a usii va opri servo si
arborele masinii.n orice caz DOOR HOLD , nu va opri o operatie de schimbare de
scula,
o operatie de filetare si nu va opri pompa lichidului de racire.Deasemenea in cazul in
care se va deschide usa masinii, viteza arborelui va fi limitata la 500 rot/ min.
Exisat o functie de reglare a racirii suplimentare.Ea se poate face de la SETTNG 32.
Setarea- NORMAL- verifica nivelul scazut al lichidului de racire, si opreste sau
porneste pompa cu ajutorul codului M. Setarea-OFF- ignora alarmele de racire, dar ne
va atentiona in cazul ca dorim sa pornim racirea.Setarea GNORE- este utilizata
pentru a ignora toate comenzile de racire, si nivelul scazut al acestuia. n timpul
derularii unui program, operatorul poate regla racirea prin apasarea tastei MD Coolant.
Pompa va ramane pornita sau oprita pana cand urmatoarea comanda M este
actionata.
Reglajul poate fi resetat cu un M30 sau RESET. Aceasta caracteristica este selectata
de SETTNG #83.
2.22 COMPENSAREA de NCALZRE
Cand masina este pornita , iar SETTNG109, si mai apoi una din setarile 110 sau 112
este setata la o valoare nonzero, urmatoarea avertizare va fi afisata:
CAUTION! Warm-up Compensation is specified- Compensarea de incalzire este
specificata-
Do you wish to activate Doriti sa o activati
Warm-up Compensation ( Y/N) Compensare de incalzire DA sau NU
Daca operatorul raspunde Y-( da ) , controlul masinii foloseste imediat compensarea
totala, ( setting 110 sau 112 ) si compensarea incepe sa descreasca in cursul timpului
de prelucrare. De exemplu dupa 50% din timpul in SETTNG 109 consumat, distanta
de compensare pentru axa X in SETTNG 110 va fi de 50%.
La fel si cu alte setari , compensarea de incalzire, poate fi schimbata in orice moment.
Updatarea timpului compensarii de incalzire, este posibila prin activarea acestuia, dar
schimbarea distantei pe X sau Z prin setare nu va activa aceasta compensare.
Pentru RESTART-ul perioadei de timp , este necesara oprirea si apoi pornirea masinii,
dupa care urmeaza raspunsul afirmativ yes- la intrebarea legata de compensare, la
inceputul startului.
ATENTIUNE !
Schimband setarile 110 sau 112, in timp ce compensarea este in progres,poate aparea
o miscare ( deplasare )brusca, de pana la 0,044 inch.
Totalul timpului ramas al compensarii de incalzire, se afla afisat in coltul de jos dreapta
al ecranului la afisajul DAGNOSTCS NPUTS2, folosind formatul standard hh : mm :
ss.
Totalul timpului de incalzire porneste si este utilizat , din clipa pornirii si settarii 109
WARMUP TME N MN.
2.23 CUM ACTONEAZA CONTROLUL ASUPRA MSCAR MASN
Accelerarea si decelerarea apare atunci cand masina schimba vitezele. Accelerarea apare
atunci cand viteza este in crestere, si decelerarea cand viteza este in scadere.
Masina nu poate schimba viteza instantaneu, asa ca in timpul schimbarii vitezei va aparea
o valoare a timpului si a distantei.
Schimbarea vitezei va afecta controlul asupra deplasarii pe ambele miscari, - deplasarea
rapida si miscarea de avans-
Deplasarea rapida are loc independent pentru fiecare axa in miscare, si foloseste
accelerarea pentru fiecare axa in parte.
Miscarea de avans coordoneaza una sau mai multe axe pentru accelerarea la unison,
deplasare la unison si decelerarea la unison. Acest tip de avans poarta numele de
Accelerare inaintea interpolarii si foloseste o rata fixa a accelerarii pentru toate axele.
DEPLASAREA RAPDA
Deplasarea rapida foloseste o accelerare si decelerare constanta, cu o accelerare maxima
si o viteza maxima ce este setata de paramerii per axa. Punctul de sosire final, in
deplasarea rapida, apare ca o curba ( arc ) S, pentru a preveni vibratiile soc la masina. O
deplasare rapida urmata de o alta deplasare rapida , este imbinata cu o rotunjire a coltului,
controlata de un parametru numit n position Limit ( in pozitie limita ). n mod curent este
de aprox. 0,06 inch. O deplasare rapida urmata de o miscare de avans, in modul Exact
Stop- va decelera la un stop exact, inaintea urmatoarei deplasari.
Viteza curbei S , se refera la rata de schimb a accelerarii sau decelerarii. Fara aceasta
curba ( arc )S, se va face o schimbare brusca a decelerarii, dand nastere unor vibratii pe
masina.
Cu aceasta curba caracteristica , la sfarsitul unei deplasari rapide, se va face o schimbare
graduala a deceleratiei si atunci vibratile vor fi reduse.
MSCAREA DE AVANS
O miscare de avans,coordoneaza sau interpoleaza miscarea pe mai multe axe. Miscarea
de avans foloseste intodeauna accelerarea inaintea interpolarii. Cu controlul HAAS se pot
deplasa pana la cinci axe. Acestea sunt X , Y ,Z ,A ,si B. Avansul maxim este de 12,7m
( 500 inch ) pe min. pentru avansul liniar ( X Y Z ), si 300 pe min. pentru axele rotative
( A, B).
mbinarea miscarii axelor este controlata de SETTNG 85 ( Max Corner Rounding )-
rotumjirea max. a coltului- , si de comanda G 187.Setarea 85 si G 187 asigura o ajustare
continuua in domenile de rotunjire a coltului, intre o oprire exacta si o oprire
inexacta.Valoarea setarii este maximum deviatiei permise de drumul sau directia
programata. O deplasare liniara ( G 01 ) va avea o pornire exacta si o terminare exacta , si
nu vor exista erori de pozitionare.Aceasta inseamna ca traseul programat va fi urmat cu
exactitate.
O miscare circulara ( G02 sau G03 ) nu este tratata diferit , ca o miscare de avans
liniar.ntr-o miscare circulara cand un start al avansului la un stop exact si o oprire a
acestuia la un stop exact, nu pot fi introduse erori de pozitionare, deoarece nu conteaza
rata avansului. Avansul intr-o miscare circulara este limitat la 300 inch / min. Rotunjirea
colturilor poate aparea cand o miscare circulara este combinata cu o miscare liniara sau
circulara, dar este totusi controlata de SETTNG 85 si G 187.
CURSA AVANSULU LOOK AHEAD (citire in avans)
Blocul look ahead este necesar intr-o oarecare masura atunci cand distanta pe care o
necesita controlul pentru a creste viteza , este mai mare decat jumatatea cursei liniare
programata. Fara look-ahead , controlul va avea o acoperire partiala a decelerarii pe o
cursa ,cu accelerarea cursei urmatoare.aceasta va limita viteza de miscare , bazata pe
lungimea acestor curse. Controlul HAAS are aceasta caracteristica LOOK-AHEAD
standard, dar fara optiunea HGH SPEED MACHNNG ( prelucrare cu inalta viteza ),
aceasta este limitata.
2.24 SSTEM DE FLTRARE AUXLAR
Acest filtru auxiliar se foloseste pentru a proteja pompa de inalta presiune, de particulele
ce se afla in lichidul de racire, si care pot deteriora pompa.
Acest filtru este recomandat la prelucrarea aluminiului turnat , a fontei turnate sau a
titanului.
Este deasemenea indicat la prelucrarea cu inalta viteza, cand spanul rezultat are
dimensiunu foarte mici, si practic in urma prelucrarii rezulta o pulbere foarte fina.
Filtrul este compus dintr-un sac filtru cu dimensiuni foarte mici, carcasa respectiva ,
tubulatura , fitingurile si furtunurile adiacente.La anumite intervalle de timp , acesti saci de
filtrare se vor inlocui. Pentru reducerea uzurii si prelungirea vietii intregului sistem, un
furtun din plastic este conectat intre carcasa filtrului si intrarea principala a lichidului de
racire, pentru amorsarea sistemului de racire. Este interzisa folosirea pompei in lipsa
lichidului de racire.
NLOCUREA FLTRULU
nlocuiti filtrul, cand ceasul indicator indica indica un nivel al vacumului de 5 in Hg sau
mai mult. Nu lasati niciodata ca acest nivel sa depaseasca 10 in Hg , deoarece pot
aparea defectiuni ale pompei .HAAS recomanda folosirea filtrelor tip sac , cu dimensiunea
de 25 microni. Un astfel de filtru este livrat odata cu intreaga instalatie.Acest filtru are
codul Nr.93-9130, codul trebuie specificat in comanda adresata dealer-ului.
IMPORTANT
La prima utilizare a sistemului de filtrare , sau dupa inlocuirea sacului filtrant, lasati timp de
patru minute sa functioneze pompa ,pentru umplerea acestuia cu lichid de racire.
Ceas indicator al filtrului
2.25 LUMNA DE NALTA NTENSTATE
Sistemul de inalta luminozitate lucreaza automat.n partea superioara sunt montate doua
becuri cu halogen, care asigura o iluminare superioara.
Cand usa este complet deschisa, un comutator aprinde automat lumina in incinta masinii.
Tot optional, acest sistem de iluminat poate fi comandat manual prin intermediul unui
comutator instalat pe partea laterala a consolei de comanda.
Filtru murdar
2,26 TESTARE 200 DE ORE
Aceste optiuni ( Quick Code, Macro etc ) necesita un cod de deblocare pentru a putea fi
activate, acestea pot fi acum activate si dezactivate timp de 200 de ore. Aceasta se face
introducand cifra 1 pentru deblocare si apoi cifra 0 pentru blocare. Aceste optiuni se vor
dezactiva automat dupa 200 de functionare.Aceasta dezactivare se va produce cand
masina va fi oprita si in nici un caz cand se afla in miscare.
Toate aceste optiuni pot fi activate definitiv doar prin introducerea unui cod de dezactivare.
3. PROGRAMARE
Controlul CNC foloseste o varietate de sisteme de coordonare,si offseturi ce permit
utilizatorului sa localizeze exact pozitia sculei fata de piesa, intr-o maniera eficienta si
precisa.
Strungul HAAS permite utilizarea ambelor stiluri de sisteme de coordonate si offset atat
YASNAC cat si FANUC.Aceasta sectiune descrie interactiunea intre diferitele sisteme de
coordonate si offseturile de scule. Diferentele si similitudinile intre sistemele FANUC si
YASNAC sunt detaliate. Referitor la- Procedura de setare- , aceasta se poate vedea la
descrierea detaliata a setarii offsetului. Referitor la -codurile G- , mai multe informatii gasiti
la coordonate de lucru si offset.
Sistem efectiv de coordonare
Sistemul efectiv de coordonare , este suma totala a tuturor sistemelor de coordonate, si a
offseturilor aflate efectiv. Este sistemul afisat sub eticheta ( WORK )-lucru- aflat pe ecran.
Este de altfel identic cu valorile programate intr-un cod G, program ce cuprinde numarul
sculei cu varful de compensare al acesteia inainte de executie.
Coordonate efective = Coordonate globale
+ Coordonate comune
+ Coordonate de lucru
+ Coordonate auxiliare
+ Offset de scule
Urmatoarea figura indica asocierea cu fiecare sistem de coordonate
Sistem efectiv de coordonate, cu componentele lui.
NOTA
Toate aceste coordonate si offseturi sunt disponibile si pot fi utilizate pentru programarea
de prelucrare a piesei. Sunt rare cazurile cand doua sau trei sunt utilizate pentru a
prelucra o piesa.
Sistemul coordonatelor de lucru ( FANUC )
Coordonatele de lucru sunt niste coordonate aditionale optionale ale postului,
corespunzatoare sistemului global de coordonate.Exista 26 de sisteme de coordonate la
un HAAS control , Dela G 54 pana la G59 si de la G110 la G129. Coordonatele de lucru
sunt retinute in memorie si la o scadere a tensiunii..Ultimele coordonate de lucru raman
active , pana cand alte coordonate de lucru sunt schimbate sau pana cand masina este
scoasa de sub tensiune. Daca SETTNG56 este pe ON si se va comanda un M30 atunci
se selecteaza un G54.
G54 este coordonata de lucru activa atata timp cat controlul este sub tensiune
( alimentat ). G54 poate fi deselectat prin asigurarea ca,valorile pentru Z si X de pe pagina
offsetului de lucru pentru G54, sunt setate pe zero.
Sistemul de coordonate de lucru FANUC este deasemenea valabil ,cand SETTNG 33
este setat pe YASNAC.
Sistem de coordonate auxiliar ( FANUC )
Un sistem auxiliar de coordonate este un sistem de coordonate ce contine coordonate de
lucru. Doar un singur sistem de coordonate este valabil , si este setat prin comanda G52.
Fiecare program trebuie setat clar, ca un sistem de coordonate auxiliar.Neexistand lipsa
unor coordonate auxiliare, si fiecare G52 setat prin executia programului , este inlocuit prin
terminarea programului, M30 , reset sau prin oprirea tensiunii.
Sistem comun de coordonate (FANUC )
Acest sistem comun de coordonate este deasemenea valabil pentru programare.El se
gaseste pe pagina a doua a ecranului , la offsetul coordonatelor de lucru, sub sistemul
global de coordonate (G50).
Sistemul comun de coordonate este retinut in memorie, chiar si atunci cand tensiunea este
oprita.Sistemul comun de coordonate poate fi schimbat manual , cu comanda G10 sau
prin folosirea macro-variabilelor.
Postul coordonatelor de lucru (YASNAC )
Controlul YASNAC duce deasemenea la deplasarea coordonatelor de lucru. Serveste
functiuniilor identice cu cele ale sistemului comun de coordonate.
Cand SETTNG 33 este setat pe YASNAC, aceste coordonate se gasesc pe pagina
offsetului de lucru ca T00
Sistemul de coordonate ale masinii
Valorile coordonatelor reale , sunt luate de la coordonatele zero ale masinii. Coordonatele
masinii pot fi referentiate prin specificarea G53 cu X si Z intr-un bloc de
deplasare( miscare).
Offsetul de scule (FANUC )
Aici exista doua offseturi valabile, offsetul pentru geometrie, si offsetul de uzura a sculelor.
Offsetul de geometrie permite CNC-ului sa ajusteze diferite lungimi si diametre ale
sculelor, in asa fel ca fiecare scula sa revina la aceiasi referinta plana fata de piesa
programata.
Offsetul geometriei este setat in mod curent ca timp de utilizare a sculei si va ramane fix
pe toata durata derularii programului. Offsetul uzurii sculelor,permite operatorului sa
efectueze ajustari minore ale ale geometriei, in raport cu compensarea normala a uzurii.
Uzura sculei este in mod curent zero , la inceputul programului , dar poate fi schimbata in
decursul timpului.
ntr-un sistem FANUC ambele geometrii,precum si uzura, sunt utilizate in calcularea reala
a sistemului de coordonate.
Offsetul de scule (YASNAC )
Cand SETTNG 33 este setat pe YASNAC, offsetul de scule lucreaza diferit fata de
descrierea anterioara. Offsetul uzurilor este aplicat in aceiasi maniera. n modul YASNAC,
offsetul geometriei nu este valabil, acesta fiind inlocuit cu offsetul posturilor sculelor.
Offsetul posturilor sculelor in YASNAC , modifica coordonatele globale, pentru a permite
modificarea lungimii sculei.Offsetul postului sculei,trebuie specificat inainte de folosire a
sculei, prin comanda G50 Txx00. Orice comanda G50 nu tine cont de selectarea
anterioara a postului sculei. n offsetul posturilor sculelor exista 50 de pozitii, numerotate
de la 51 la 100.
G50 YASNAC postul sculei
Setarea automata a offsetului de scule
Offsetul sculei poate fi inregistrat automat prin folosirea tastelor X DA MESUR sau Z
FACE MESUR .Trebuie acordata mare atentie la folosirea acestor chei.
Daca offsetul de lucru comun, global sau curent este selectat, si are anumite valori,
inregistrarea offsetului de scula , va fi diferit de actualele valori de coordonate ale masinii.
Dupa setarea sculelor pentru lucru ,toate sculele trebuiesc programate pentru a avea o
siguranta fata de coordonatele punctelor de referinta X si Z , in vederea schimbarii locatiei.
Toate sculele trebuie sa vina in acelasi punct.
Sistemul de coordonate global (G50 )
Sistemul de coordonate global ,este un sistem singular de coordonate , care schimba
toate coordonatele de lucru si offsetul de scule in alta directie de la punctul zero al masinii.
Sistemul de coordonate global are avantajul ca este calculat intimpul mersului de
comanda numerica a masinii, de unde rezulta ca locatia curenta a masinii devine,
coordonata efectiva , specificata de comanda G50. Valorile sistemul de coordonate
globale calculate,pot fi vazute pe ecranul masinii,pe pagina a doua a coordonatelor de
lucru, sub offsetul auxiliar de lucru129. Sistemul global de coordonate este adus la zero
automat, in clipa cand comanda numerica este sub tensiune. Coordonatele globale nu se
schimba cand se apasa tasta RESET.
3.1 STRUCTURA UNU PROGRAM
Partea unui program CNC contine unul sau mai multe blocuri de comanda.
Daca vizualizam un program, vom observa ca un bloc este identic cu o linie a unui text.
Fiecare bloc se termina cu semnul ; (punct si virgula), semn care poarta numele de EOB
( End of bloc ).
Blocurile sunt concepute din coduri de adrese alfabetice, si pot contine optional simbolul / .
Codurile de adrese sunt intodeauna formate dintr-un caracter alfabetic urmat de o valoare
numerica.
De exemplu, pentru specificarea unei deplasari pe axa X, intodeauna va exista un numar
urmat de simbolul X.
Simbolul / numit si slash, este utilizat pentru a defini un bloc optional.
Un bloc care este pornit cu acest simbol / , poate fi ignorat cu ajutorul tastei BLKDEL, in
timpul derularii unui program.
Urmatorul este un ex. de program, asa cum apare pe ecran.
Cele doua puncte aflate dupa un cuvant nu fac parte din program , ci sunt puse numai
pentru modul explicativ.
% :Programul trebuie sa inceapa si sa se termine cu semnul %
O12345 :Litera O urmata de un nr. de program format din 5 DGT
(SPNDLE PART) :Numele progr.va fi afisat in capul listei de programme.
N101 G28 :Rapid spre punctul zero al masinii
N102 T101(scula ptr. strunjirea rogozitatii) : Scula 1, Offset1( in paranteze inf.despre
scula)
N103 G50 S2000 :Defineste vit. maxima a arborelui la 2000 Rot / min.
N 104 G97 S554 M03 :Anulare CSS cu o vit. constanta a arborelui de 2200 rot/min.
N 105 G54 G00 X3.1Y0.1M08 :Offset lucru G54, Rapid la locatia X-Y,pornire lichid.de
racire
N 106 G96 S450 :Pornire vit. constanta de finisare la 450 SFM
N 107 G71 P108 Q117 D0.095 U.010 W0.005 F0.010 : Strunjire rugozitate G71,ciclu
inchis
utilizand calea PQ
N108 G00 X1.648 : Bloc P #, comandarea primului bloc de geometrie G71
N109 G01 Z0. F0.01 :Definirea intre blocurile N108 pana la N117
N110 G03 X1.748 Z-0.05 R0.05 F0.003 : Avans ciclu rugozitate la .010 inch/rot in G71
N111 / G01 Z-2.5 :Toleranta rest de finisare de .010inch in diametrul X
N112 / X2.25 :si .005 in axa Z cu o adancime de taiere de . 095
N 113 G01 3.25 : N111 si N112 au un simbol / slash pentru a putea ignora
N114 X2.742 f0.005 ;aceasta linie a traseului daca comutati pe on
N115 X2.942 Z-3.35 :stergere blok
N 116 Z-4.1 :
N117 X3.1 :Q Block #, ultimul bloc de geometrie OF G71 comanda.
N118 G97 S554 M09 :Anulare viteza de finisare , oprire lichid de racire
N120 M01 :Optional ,comanda stop
N201 G28 :Rapid, la punctul zero al masinii
N202 T202(scula de finisare) :Chemare scula 2,offset 2 (in paranteze info. Scula)
N203 G50 S2000 :Definirea vitezei maxime a arborelui la 2000 rot/min.
N204 G97 S554 M03 :Anulare viteza constanta de finisare la 554
N205 G54 G00 X3.1 Z0.1 M08 :Offset de lucru G54,rapid spre locatia X-Z pornire lichid
de
racire
N206 G96 S450 :Pornire viteza constanta de finisare la 450 SFM
N207 G71 P108 Q117 :Terminare strunjire G70 ,geometria piesei intre P si Q
N208 G97 S554 M09 : Anulare viteza constanta de finisare, oprire lichid de racire
N209 G28 :Rapid la pozitia de baza a masinii ptr. schimbare de scula
N210 M01 :Optional, comanda stop
N301 G28 :Rapid la punctul zero al masinii
N302 T303(1/2 Diam.punctare centru gaura) :Chemare scula 3,offset 3 (in paranteze
info.
Scula)
N303 G97 S2200 M03 :Anulare CSS, cu o vit. constanta a arborelui la 2200 rot/min
N304 G54 G00 X0 Z1. M08 :Offset lucru G54, rapid spre locatia X-Z pornire lichid de
racire
N305 G82 Z-0.2 P0.3 R0.1F.0025 :Temporizare .3 sec pentru punctare gaura la
baza
N306 G80 G00 Z1. M09 : Anulare ciclu inchis, rapid la 1.0, oprire lichid de racire
N307 G28 : Rapid la pozitia de baza a masinii ptr. schimbare de scula
N308 M01 : Optional, comanda stop
N401 G28 : Rapid la punctul zero al masinii
N402 T404(burghiu 5/6 diam.) :Chemare scula 4,offset 4 (in paranteze info.scula)
N403 G97 S2750 M03 : Anulare CSS, cu o vit. constanta a arborelui la 2750 rot/min
N404 G54 G00 X0 Z1. M08 : Offset de lucru G54,rapid spre locatia X-Z pornire lichid de
racire
N405 G83 Z-1,5 Q0.2 R0.1 F0.003 :Gaurire la o adancime de 1.5 la fiecare 0.200
N406 G80 G00 Z1. M09 : Anulare ciclu inchis, rapid la 1.0, oprire lichid de racire
N407 G28 : Rapid la pozitia de baza a masinii ptr. schimbare de scula
N408 M01 : Optional, comanda stop
N401 G28 : Rapid la punctul zero al masinii
N402 T505 (3/8-16 tarod) : Chemare scula5,offset 5 (in paranteze info.scula)
N403 G97 S650 M03 : Anulare CSS, cu o vit. constanta a arborelui la 650 rot/min
N404 G54 G00 X0 Z1. M08 : : Offset de lucru G54,rapid spre locatia X-Z pornire lichid de
racire
N405 G84 Z-.825 R0.2 F0.0625 :Filetare pe dreapta, la o adancime de .825
N406 G80 G00 Z1. M09 : Anulare ciclu inchis, rapid la 1.0, oprire lichid de racire
N407 G28 : Rapid la pozitia de baza a masinii ptr. schimbare de scula
N408 M01 : Optional, comanda stop
% :Programul trebuie sa se termine cu semnul %
Acest program strunjeste grosier, si finiseaza un cilindru cu doua diametre diferite, dupa
care gaureste si taie filet la unul din capete.
A se nota ca fiecare scula incepe cu setarea vitezei arborelui, si se termina cu o intoarcere
la o pozitionare de schimbare de scula.
n mod curent se procedeaza la fiecare operatie cu pregatirea codului si se termina fiecare
operatie cu intoarcerea la punctul zero al masinii pentru o schimbare de scula.
Aceaste moduri se executa pentru siguranta , si de a se afla intr-o zona sigura, in cazul in
care operatorul incepe derularea programului de la mijlocul acestuia, dupa eventualitatea
ruperii unei scule.
Aceasta este o practica comuna in programare.
Mai mult de un program poate fi stocat in memoria CNC.Fiecare program inmagazinat are
un nume de program Onnnn, si o adresa de cod, pentru a definii numarul acelui program.
Acest numar este utilizat pentru identificarea programului, pentru selectarea lui ca program
principal ce urmeaza a fi derulat, sau ca un sub-program chemat dintr-un program
principal.
Exemplu de program ptr. strung
3.2 DMENSUNEA SCULELOR SL 20, SL-30, SL-40
X2.942
Z-3.25
Z-4.1
Z0
X1.748
----- Rapid
-- Avans
Traseu programat
S Pozitia de start
P Pornire blocuri
Q Terminare blocuri
Dimensiuni
SL-10 SL-20 SL-30 SL-40
A-Papusa mobila
la capat de cursa 237mm 278mm 306mm 323mm
B-Cursa papusa mobila 344mm 508mm 867mm 1118mm
C-Turela HAAS VD
pozitie baza N/A 654mm 1013mm 1395mm
D-Turela BOT poz.
baza 482mm 654mm 1013mm 1388mm
E-Suprafata frontala
arbore 54mm 35mm 35mm 36mm
F-Diametru universal 165mm 210mm 254mm 381mm
G-Suprafata frontala
universal 144mm 139mm 155mm 196mm
H-Bacuri universal 32mm 51mm 46mm 80mm
J-Lungimea din scula
Scula HAAS / VD OD Scula HAAS / VD D
Scula BOT OD Scula BOT D
Scula radiala rotitoare Scula axiala rotitoare
HAAS OD care iese
din diametrul turelei N/A 32mm 29mm 34mm
K-Scula OD HAAS
pozitie de baza N/A 113mm 185mm 325mm
L- Scula D HAAS
pozitie de baza N/A 190mm 262mm 406mm
M-Scula BOT OD
pozitie de baza 132mm 131mm 205mm 365mm
N- Scula BOT D
pozitie de baza 147mm 146mm 220mm 388mm
P-Scula rotitoare
radiala poz. de baza N/A 120mm 193mm 338mm
R- Scula rotitoare
radiala X , Zona T/S N/A 89mm 148mm 293mm
S- Scula rotitoare
radiala Z , Zona T/S N/A 112mm 102mm 211mm
T-Lungimea din scula
radiala care iese din
diametrul turelei N/A 72mm 105mm 123mm
U- Lungimea din scula
axiala care iese din
diametrul turelei N/A 189mm 262mm 406mm
V-Scula rotitoare axiala
X, Zona T/S N/A 89mm 148mm 293mm
W- Scula rotitoare axiala
Z, Zona T/S N/A 112mm 102mm 211mm
X- Cursa axa X 159mm 215mm 287mm 432mm
Z-Cursa axa Z 356mm 508mm 864mm 1118mm
3.3 ADRESE DE CODUR ALFABETCE
Adrese de coduri folosite in programare strungului.
A miscarea de rotatie a celei de a patra axe
Adresa caracterului A este utilizat , pentru a specifica miscarea de rotire a celei de a patra axe
( axa A ) acesta este optionala. El este specificat ca un unghi in grade ,pentru axa rotitoare.
Este intodeauna urmat de un semn numeric , cu trei zecimale.Daca nu este introdus un punct
zecimal, ultima cifra se presupune a fi 1 /1000 grade. Cea mai mica marime este de 0.001
grade, cea mai mica valoare negativa este 8380.000, iar cea mai mare 8380.000 grade.
n mod curent axa A este rezervata pentru turela de scule si ea este ascunsa programatorului.
Unitatea de rotatie indica pozitia sculei ca 1000 reprezentand scula # 1.
B miscarea liniara a axei B
Adresa caracterului B este utilizat , pentru a specifica miscarea absoluta a axei B. Specifica o
pozitie sau o distanta dealungul axei B.Daca este in inch este urmat de patru zecimale , iar
daca este in mm este urmat de trei zecimale. Este urmat de un semn numeric cuprins intre
8380.000
Si 8380.000.Daca nu este introdus un punct zecimal , ultimul numar este considerat a fi
1 / 10000 inch sau 1 / 1000 mm.
n mod curent axa B este rezervata papusii mobile.
C miscarea de rotatie a celei de a cincea axe
Adresa caracterului C este utilizat , pentru a specifica miscarea externa axei C, aceasta este
optionala. El este specificat ca un unghi in grade ,pentru axa rotitoare.Este intodeauna urmat
de un semn numeric , cu trei zecimale.Daca nu este introdus un punct zecimal, ultima cifra se
presupune a fi 1 /1000 grade. Cea mai mica marime este de 0.001 grade, cea mai mica
valoare negativa este 8380.000, iar cea mai mare 8380.000 grade.
D adancimea de taiere
Adresa caracterului D se foloseste pentru a alege adancimea de taiere a fiecarui ciclu de
trecere, pentru indepartarea adaosului. Daca este in inch atunci este urmat de patru
zecimale , iar daca este in mm, este urmat de trei zecimale.
E avans , 6 locuri de precizie ( la fel ca F )
Adresa caracterului E este folosita pentru a aplica un avans la orice interpolare a codurilor G,
ori a ciclurilor inchise. Unitatea este in inch / rotatie sau mm /rotatie. Pot fi specificate pana la
sase pozitii fractionale.absenta unitatii / rotatie ( G99 ), poate fi schimbata pe unitate / minut,
cu G 98.
Atat controlul YASNAC cat si FANUC sunt compatibile pentru a utiliza codul E, atunci cand
sunt dorite 5 sau 6 locuri de zecimale.
F Adresa caracterului F este folosita pentru a aplica un avans la orice interpolare a
codurilor G, ori a ciclurilor inchise. Unitatea este in inch / rotatie sau mm /rotatie. Pot fi
specificate pana la sase pozitii zecimale ale.absenta unitatii / rotatie ( G99 ) poate fi
schimbata pe unitate / minut, cu G 98. n mod normal codul E a fost capabil doar de 4 pozitii
zecimale de precizie, dar pe aceasta comanda numerica puteti specifica pana la 6 coduri F de
pozitii de zecimale de maximum 154.000000 inch ( 393.000000 mm ) . Codurile E si F sunt
echivalente.
G pregatirea functiilor ( coduri G )
Adresa caracterului G , este folosit pentru a specifica tipul operatiei care apare intr-un bloc.G
este urmat de doua sau trei numere , cuprinse intre 00 si 255. Fiecare cod G face parte dintr-
un grup numerotat. Grupa codurilor 0 nu sunt modale. Aceasta inseamna ca specifica o
functie,doar pentru acel bloc, si nu afecteaza alte blocuri.Celelalte grupe sunt modale,si
specificarea unui cod intr-un grup, anuleaza codul aplicat anterior in acel grup.
Un cod modal G aplicat tuturor sub segmentelor blocurilor, face ca acele blocuri sa nu
necesite re-specificarea aceluiasi cod G.ntr-un bloc pot fi amplasate mai multe coduri G in
ordinea specificarii conditilor unei operatii, Dar fara a avea doua coduri G din aceeasi
grupa numerica. A se vedea sectiunea cu coduri G , pentru o lista mai detaliata.
H nu este folosit, optional macro-parametrii
I date optional , ciclu inchis si circular.
Adresa caracterului se foloseste pentru a specifica datele utilizate de unele cicluri inchise si
de miscari circulare, fie in inch, si atunci sunt cu patru zecimale, fie in mm , avand in acest caz
trei zecimale. este urmat de un semn numeric cuprins intre - 15400.0000 si 15400.0000
pentru inch, sau intre - 39300.000 si 39300.000 mm pentru sistemul metric.
J date optional , ciclu inchis si circular.
Adresa caracterului J se foloseste pentru a specifica datele utilizate de unele cicluri inchise si
de miscari circulare, ca format este identic cu datele .
K date optional , ciclu inchis si circular.
Adresa caracterului K se foloseste pentru a specifica datele utilizate de unele cicluri inchise si
de miscari circulare, Este formatat identic cu si K si este urmat de un semn numeric cuprins
intre - 15400.0000 si 15400.0000 pentru inch, sau intre - 39300.000 si 39300.000 mm pentru
sistemul metric.
L numararea ciclurilor,pentru cicluri repetitive
Adresa caracterului L se utilizeaza in specificarea calcularii repetitive, pentru unele cicluri
inchise si functii auxiliare. Este urmat de un semn numeric cuprins intre 0 si 32767.
M codul M, diverse functiuni
Adresa caracterului M e utilizeaza in specificarea unui cod M pentru un bloc. Acest cod este
folosit pentru a controla diferite functiuni ale masinii. De mentionat este faptul ca doar un
singur cod M este permis intr-un bloc , dintr-un program CNC.Codul M se foloseste la sfarsitul
unui bloc.
N numar de bloc
Adresa caracterului N este optionala. Poate fi folosit pentru identificarea fiecarui bloc dintr-un
program. Este urmat intodeauna de un numar cuprins intre 0 si 99999.
Functiile M97 si M99, fac referinta la un N , numar de linie.
O numar de program / nume
Caracterul O este folosit la identificarea unui program,este urmat intodeauna de un numar
cuprins intre 0 si 9999. Un program salvat in memoria masinii are intodeauna un Onnnnn
( numar de identificare ) in primul bloc, acesta nu poate fi sters. Schimbarea lui O in primul
bloc poate determina redenumirea programului. Un Onnnnn poate fi introdus in ori care bloc
dintr-un program , dar aceasta nu va avea efect , si poate fi confundat la citire. Doua puncte
( : ) pot fi folosite in loc de O , dar intodeauna vor fi afisate ca O.
P timp de intarziere, sau numar de program
Adresa caracterului P este utilizata pentru a introduce un timp in secunde , un numar de
program, pentru a chema un subprogram , sau o linie de numer pentru inlocuirea unei parti a
unui ciclu. Daca este folosit ca timp ( pentru G04, oprire temporizata ) poate fi o zecimala
pozitiva intre 0.001 si 1000.0. Daca este folosit ca o linie de numar ( pentru M97 ) sau ca un
nume de program ( pentru M98 ), valoarea trebuie sa fie un numar pozitiv, fara punct zecimal
pana la 9999.
Q date optionale ciclu inchis
Caracterul Q este folosit in ciclu inchis , ca un numar pozitiv, in inch sau mm cuprins inter 0 si
100.0
R date optionale ciclu inchis si circular.
Caracterul R este utilizat in cicluri inchise si interpolarea circulara. Daca este in inch are patru
pozitii zecimale iar daca este in mm are trei pozitii zecimale . R este urmat de un semn
numeric cuprins intre 15400.0000 si 15400.0000 pentru inch, si 39300.000 si 39300.000
pentru sistem metric. Uzual este folosit pentru a definii planul de referinta a ciclului inchis.
S comanda vitezei arborelui
Adresa S se foloseste pentru a specifica viteza arborelui, sau a vitezei de suprafata
( finisare ). S este urmat de un numar cuprins intre 1 si 99999. Comanda S nu va porni sau
opri arborele , ci doar va seta viteza dorita. Aceasta comanda nu va influenta o schimbare in
cutia de viteze
T cod de selectare a sculei
Codul T este folosit pentru a selecta scula , si pentru a specifica postul sculei, geometria si
valoarea uzurii ce urmeaza a fi aplicata. A se vedea sectiunea 4.4 pentru o descriere detaliata
a acestui cod.
U miscare incrementala pe axa X
Acest caracter U se foloseste la definirea unei miscari pe axa X. Specifica o pozitie
incrementala , sau distanta dealungul axei X relativ de pozitia curenta amasinii. Daca este in
inch are patru pozitii zecimale iar daca este in mm are trei pozitii zecimale . U este urmat de
un semn numeric cuprins intre 15400.0000 si 15400.0000 pentru inch, si 39300.000 si
39300.000mm pentru sistem metric.
V optional macro-parametrii
W Caracterul W se foloseste la definirea unei miscari pe axa Z. Specifica o pozitie
incrementala , sau distanta dealungul axei Z relativ de pozitia curenta amasinii. Daca este in
inch are patru pozitii zecimale iar daca este in mm are trei pozitii zecimale . W este urmat de
un semn numeric cuprins intre 15400.0000 si 15400.0000 pentru inch, si 39300.000 si
39300.000mm pentru sistem metric. Formatarea este identica cu U.
X miscare liniara pe axa X
Caracterul adresei X este folosit pentru a specifica miscarea absoluta pe axa X. Specifica o
pozitie sau distanta dealungul axei X. Daca este in inch are patru pozitii zecimale iar daca
este in mm are trei pozitii zecimale . X este urmat de un semn numeric cuprins intre
15400.0000 si 15400.0000 pentru inch, si 39300.000 si 39300.000mm pentru sistem
metric. Daca nu este introdus un punct zecimal , atunci ultimul numar se considera a fi 1 /
10,000 pentru inch , sau 1 / 1000 mm.
Y nu este folosit, optional macro- parametrii
Z miscare liniara pe axa Z
Caracterul adresei Z este folosit pentru a specifica miscarea absoluta pe axa Z. Specifica o
pozitie sau distanta dealungul axei Z. Daca este in inch are patru pozitii zecimale iar daca
este in mm are trei pozitii zecimale . Z este urmat de un semn numeric cuprins intre
15400.0000 si 15400.0000 pentru inch, si 39300.000 si 39300.000mm pentru sistem
metric. Daca nu este introdus un punct zecimal , atunci ultimul numar se considera a fi 1 /
10,000 pentru inch , sau 1 / 1000 mm
3.4 NFORMAT UTLE
PROGRAMARE
Stergerea fisierului de pe Floppy Disk- Se merge la pagina LIST PROG, se tasteaza
DEL ( nume de fisier ) si se apasa tasta WRITE.
Mesajul DSK DELETE va aparea , si fisierul va fi sters de pe floppy disk.
Conditia necesara ,este ca floppy disk drive-ul sa aiba versiunea 2.11.
Comanda curenta va afisa pe ecran , incarcarea arborelui si a axelor, avansul si viteza
actuala, precum si 15 linii din programul curent.
Tasta ORGN poate fi utilizata pentru a aduce la zero offsetul si macro-variabilele. Aceasta
se face prin accesarea afisajului Offset ( Macros ) si apasarea tastei Origin. Controlul va afisa
ZERO ALL ( Y/ N ) da sau nu daca se apasa Y , adica da, atunci intreaga zona afisata va fi
setata la zero. Valorile din pagina comenzii curente pot fi aduse la zero dupa dorinta. Durata
de functionare, incarcarea pe scula , precum si contorul de timp, pot fi aduse la zero , prin
selectarea optiunii de aducere la zero si apoi apasarea tastei origin. Pentru aducerea la zero
a unei intregi coloane, mutati cursorul in varful coloanei, chiar sub titlu ,dupa care apasati
ORGN.
Offsetul, parametrii si setting pot fi salvati pe o disketa sau RS-232. Pentru a salva pe o
disketa, apasati LST PROG, dupa aceea selectati pagina afisata OFSET, SETNG sau
PARAM. ntroduceti un nume de fisier, si apasati F2 pentru a transpune pe disketa , sau
apasati F3 pentru a citii fisierul de pe disketa. Pentru a salva prin RS-232, apasati mai intai
LST PROG, dupa aceea selectati OFSET ,SETNG sau PARAM si apoi apasati SEND RS-
232. Pentru receptionare apasati RECV RS-232.
Pentru selectarea rapida a unui program, aceasta se poate executa prin introducerea
numarului de program ( Onnnnn ), si apasarea sagetilor sus sau jos.Masina trebuie sa se
gaseasca in modul MEM sau EDT.
Pentru cautarea unei comenzi specifice intr-un program, aceasta poate fi facuta in ambele
moduri MEM sau EDT. ntroduceti adresa codului ( A, B, C etc ) sau adresa codului si
valoarea (A 1.23 ) si apasati tasta cu sageti sus sau jos. Daca adresa codului este introdusa
fara valoare, cautarea se va opri la urmatoarea litera identica folosita.
Conveiorul de span , poate vi pornit si oprit manual, cu ajutorul tastei de pe panou, sau in
program cu ajutorul codurilor M, folosind M31, ( Chip FWD conveior inainte ) sau M32 (Chip
REV conveior inapoi ) si M33 (Chip STOP ) cand un program este in derulare. Timpul pentru
ciclul conveiorului poate fi setat prin SETTNG 114 si 115.
Arborele poate fi oprit sau pornit la un single block stop sau la Feed Hold. Cycle Start se
foloseste pentru a restarta programul la viteza initiala a arborelui.
Se poate transfera si salva un program in modul MD in lista de programme.Daca pozitionam
cursorul la inceputul programului in modul MD, introducem un numar de program Onnnnn,
dupa care apasam ALTER, vom transfera programul din MD in lista de programme, sub
numarul nou introdus.
Trecerea in revista a programului
Apasand F4 in timpul modului MEM si afisajului PRGRM, ecranul masinii va fi impartit in doua
sectiuni.n partea stanga a ecranului va fi afisat programul in derulare, iar in dreapta afisarea
programului pentru a da posibilitatea operatorului sa treaca cu cursorul in revista programul.
Editarea din plan secund
ntroduceti un numar de program( Onnnnn ), al programului pe care doriti sa-l editati, dupa
care apasati F4,va aparea afisajul PRGRM.( Programul poate fi derulat in modul de operare
MEM ).
Edit, nsert, Alter, Delete si Undo (editare, inserare, inlocuire, stergere ) pot fi efectuate intr-un
program existent, un program nou sau intr-un program in derulare. Nu se vor putea efectua
schimbari intr-un program aflat in derulare , pana cand nu se termina programul cu un M30
sau Reset.
Fereastra zoom pentru grafice
F2 va activa fereastra zoom. Page down va face zoom-ul, si pagina va fi marita.Folosind
tastele cu sageti, putem muta fereastra pe zona dorita a piesei si se apasa Enter. Apasand F2
si Home, vom avea posibilitatea de a vedea intreaga imagine.
n modul Edit un program poate fi copiat ( nsert ) intr-un, alt program, o linie, sau un bloc de
linii .Se porneste prin definirea unui bloc in Edit, selectarea textului , dupa aceea cu ajutorul
cursorului se defineste ultima linie a ultimului program, se apasa F2 sau Write pentru a lumina
acel bloc.Selectati un alt program unde dorit sa faceti modificari , amplasati cursorul pe linia
unde doriti sa iexecutati modificarea ,si apasati nsert.
ncarcarea mai multor fisiere este posibila de la Advanced Editor. De la meniul principal
merge la Floppy Disk Directory menu. Controlul masinii va incarca fisierul selectat , cand
apasati Enter.
Cursorul va ramane activ pentru a avea posibilitatea de incarcarea a altor fisiere
selectate.Reset sau Undo vor da posibilitatea de iesire din afisajul respectiv.
Editarea de programme
Apasand tasta F4 n timp ce va aflati in Advanced Editor, cu ajutorul ei, se poate afisa o alta
versiune a programului curent de editare. Acelasi program va fi afisat pe doua jumatati ale
ecranului. Diferite parti ale programului, pot fi editate alternativ,prin apasarea tastei Edit,
pentru schimbarea de pe o parte pe alta .Programul va fi updatat cand se comuta de pe o
parte pe alta.
Multiplicarea programelor
Folosind modul List Prog, un program existent poate fi multiplicat. Pentru a face acest lucru
selectati numarul programului pe care doriti sa-l multiplicati, tastati un nou numar de program
( Onnnnn ) si apasati F1. Multiplicarea poate fi deasemenea facuta , prin selectarea Program
menu apoi Duplicate Active program menu in Edit.
Mai multe programme pot fi trimise prin port serial, prin tastarea numelor tuturor programelor
impreuna, fara a lasa spatii .Ex ( O1234O98765O45678 ) si apasarea tastei Send RS232.
Cand trimiteti fisiere catre floppy disk, trebuie sa puneti cursorul luminat, pe programul salvat
sau pe ALL, deasemenea numele introdus pe linia de introducere date, este numele fisierului
de pe disketa.
Lichidul de racire poate fi oprit si pornit manual in orice moment ,in timpul derularii unui
program.
Acelasi lucru este valabil si pentru conveiorul de eliminare a spanului.
Cand filetati nu este necesar sa porniti arborele cu comanda M03 sau M04. Controlul masinii
va porni automat rotirea arborelui, inaintea oricarui ciclu, si va fi mai rapid decat comanda
data de Dvs.de pornire a arborelui.
Compensarea conicitatii
Piesele care nu au un suport exact in centru, sau nesprijinite,pot suferii unele abateri datorate
lungimii sculei.Aceasta caracteristica permite utilizatorului, introducerea unei valori calculate
pe miscarea X , bazata pe pozitionarea taierii pe Z. Conicitatea este introdusa pe pagina cu
posturile sculelor avand la dispozitie 5 locuri de numere, si stocate intr-un tabel cu variabilele
de scule, numite TAPER ( conicitate ) aflate pe pagina cu posturile sculelor / geometrie.
Alarme
Pe afisajul alarmelor , apasad tastele cu sageti ale cursorului Dreapta Stanga-, vor fi
afisate alarmele anterioare ( pana la 100 de alarme ), apasand oricare din taste din nou, se va
reveni la afisarea paginii de baza a alarmelor.
Ultimele 100 de alarme pot fi salvate pe o disketa ,prin introducerea unui nume de fisier si
apasand tasta F2, aceasta cand ne aflam pe pagina Alarm History.
Alarm History poate fi trimis la un PC folosind RS-232, si apasand SEND RS-232.
Offset-uri
Strungul ofera pana la 200 de offset-uri de scule.
ntrare offset : Apasand tasta WRTE, se va adauga numarul introdus, la valoarea selectata
de cursor.Apasand tasta F1 se va lua numarul introdus, si se va scrie peste registrul offset
selectat de cursor. Apasand F2 vom introduce valorile negative in offset.
Apasand OFFSET ne vom putea intoarce, la paginile offsetului lungimii sculei si offset zero de
lucru.
Setari si parametrii
Modul manual poate fi utilizat pentru deplasarea prin parametrii si setting.
Acest control se poate opri singur , in cazul in care este reglat de setari. Aceste setari sunt :
Setting 1 pentru oprire ,daca masina este inactiva pentru nn minute, si Setting 2 pentru
oprire, daca este executat un M30.
Aditional , pentru motive de siguranta , controlul masinii se va opri singur daca apare o supra
tensionare sau o supraincalzire, ce dureaza mai mult de patru minute.
Memory Lock memorie blocata- (Setting 8 ). Cand aceasta setare este pe ON, functiile de
editare din memorie sunt blocate. Cand este pe OFF memoria poate fi modificata.
Setting 9 schimba dimensionarea din INCH in MM. Aceasta va schimba toate valorile din
offset in concordanta cu acestea .
Setting 31 Reset Program Pointer. nchide si deschide posibilitatea de trimitere de adrese de
programe inapoi la inceputul programului.
Setting 77Scale teger F. Aceasta setare se foloseste pentru a schimba felul in care
interpreteaza controlul masinii avansul.
Avansul care este introdus in program, poate fi interpretat gresit ,daca nu exista un punct
zecimal in comanda Fnn. Selectarea acestei setari poate sa nu fie prezenta , pentru a
identifica patru pozitii zecimale. Presupunem ca avem un numar intreg pentru o valoare in
inch a avansului, sau pentru a recunoaste un avans, pentru o pozitie zecimala selectata, sau
un avans ce nu are zecimale.
Setting 85 Max Corner Rounding. Acesta se foloseste la setarea preciziei de rotunjire a
colturilor, ceruta de utilizator.Frezarea poate fi programata , pentru orice avans, pana la
maximum, fara erori de prelucrare. Controlul va incetinii singur avansul la colturi ,cand este
necesara aceasta prelucrare.
Setting 88 Reset Resets Override. Comutand ON sau OFF, se va obtine o setare a tuturor
reglajelor inapoi la 100 %.
Setting 103 Cycle Start / Feed Hold aceiasi tasta-
Cand aceasta setare este comutata pe ON , Tasta Cycle Start , trebuie sa fie apasata, pentru
a opri derularea unui program.Eliberand tasta Cycle Start, va fi generata o conditie Feed Hold
oprire avans-. Aceasta setare nu poate fi setata pe ON, atata timp cat Setting 104 este pe
ON.
Cand una din aceste setari este pe ON , atunci automat cealalta setare se va comuta pe OFF.
Aceasta setare poate fi schimbata in timpul derularii unui program.
Setting 104 Jog Handle to Single Block-mod manual in bloc cu bloc.
Cand aceasta setare este comutata pe ON, si single bloc este selectat, atunci modul manual
poate fi folosit ca pas cu pas, pentru un program. O comutare a modului manual , va duce la o
situatie de Feed Hold. Aceasta poate fi folosita cand se intalneste un bloc cu o miscare lunga
de deplasare. Cycle Start trebuie utilizat pentru inceperea derularii unui program. Aceasta
setare nu poate fi comutata pe ON , atata timp cat Setting 103 se afla pe ON. Cand una din
aceste setari este pe ON , atunci automat cealalta setare se va comuta pe OFF.
Aceasta setare poate fi schimbata in timpul derularii unui program.
Offset Lock ( Setting 119 ) Offset blocat
Cand aceasta setare este pe ON, utilizatorul nu poate modifica nimic din Offset-uri, aceasta
fiind ca o masura de siguranta.
Macro Variable Lock ( Setting 120 )
Cand aceasta setare este pe ON, utilizatorul nu poate modifica nimic din Macro Variabile.
Operatiuni
Optional Stop are efect pe o linie , atunci cad linia respectiva este luminata intens ( celula
intens luminata )si se apasa tasta Stop.
Block Delete stergere bloc
Aceasta tasta are efect dupa patru linii, de la apasare, cand este activata compensarea de
taiere , sau doua linii cand compensarea de taiere sau compensarea varfului sculei nu sunt
utilizate.
Block Look Ahead, -citirea in avans a blocurilor-
Controlul citeste in avans pentru interpretare pana la 20 de blocuri. Aceasta nu este
necesara , in cazul prelucrarii cu viteza mare. Se foloseste pentru a ne asigura ca programul
DNC este de calitate, si de a permite compensarii de taiere de a nu avea introduse deplasari
pe X Y, cand aceasta se afla pe ON.
Memory Lock memorie blocata-
Aceasta comutare, nu da posibilitatea operatorului sa editeze programme, sau sa schimbe
settari , atata timp cat memoria se afla pe pozitia- Lock- blocata
Tasta G 28 pozitia zero, sau de baza.
Apasan tasta G28 , vom intoarce toate axele la pozitia zero a masinii. Pentru a trimite doar o
axa la pozitia de baza zero in deplasaare rapida , introduceti litera pentru axa respectiva ,
si apasati Home G28. Atentiune ! nu exista nici o avertizare sau vreo alarma la o posibila
coliziune.
Fiecare axa poate fi adusa la zero independent, pentru a arata pozitia relativa la un punct
zero selectat.
Pentru a face acest lucru , mergeti la pagina POS OPER ( cu ajutorul pag. Sus sau pag. Jos )
pentru afisarea cu litere mari a pozitiei. ntroduceti modul manual , pozitia axei X Y Z etc, la
pozitia dorita si apasati ORGN la zero. Un numar aditional poate fi introdus pentru pozitia
axei.
Aceasta se face prin introducerea unei axe si a unui numar Ex. X2.125 si apoi apasarea tastei
Origin.
Tool Life - durata de folosire a sculei-
Cand va aflati in pagina Current Commands, exista o afisare cu uzura sculelor. Acest contor
iregistreaza timpul de folosire a unei scule. Cand se ajunge la timpul setat pe aceasta pagina ,
masina se va opri ,pentru a preveni reperea sculei sau deteriorarea piesei.
Tool overload- incarcarea pe scula-
ncarcarea pe scula poate fi definita de TOOL LOAD MONTOR- , aceasta va opri masina ,
in cazul ca incarcarea pe scula este mai mare decat valoarea setata.
Exista patru posibilitati de atentionare ( Setting 84 )cand aceasta valoare este depasita
1-Alarm se genereaza o alarma
2-Feedhold oprirea avansului
3-Beep- atentionare acustica
4-Autofeed-cresterea sau descresterea automata a avansului.
Puteti verifica viteza exacta a arborelui, prin verificarea in Curnt Comds a afisajului ACT-
Cand receptionati un program de pe disketa, setarea trebuie facuta -Recive All-, aceasta
inseamna ca pe disketa trebuie sa existe un nume de program Onnnnn . Numele pe care il
introduceti pe linia de introducere date , este numele fisierului.
Fisierele program de pe o disketa trebuie sa inceapa si sa se termine cu semnul % la fel si
RS-232.
Puteti selecta o axa , pentru modul manual, prin introducerea numelui acelei axe pe linia de
introducere date, si apoi prin apasarea tastei Handle Jog. Aceasta este valabila pentru axele
normale X, Y, Z si A , si pentru axele auxiliare B, C, U si V.
Afisajul HELP ajutor contine listate toate codurile G si M.Pentru a ajunge repede la
aceasta pagina, apasati tasta Help, si dupa aceea tasta C.
n modul manual, viteza de 100, 10 , si 0,1 inch / sec a avansului poate fi reglata de butonul
Feed Rate Override , aceasta da posibilitatea unui control de 10 pana la 200%.
Daca palpatorul (sonda) de masurare a sculei este in pozitia jos , pedala papusii mobile este
dezactivata, deasemenea derularea programului si schimbarea de scula nu este posibila .
Reguli pentru functionare arborelui , universalului si a usi.
1. Un program nu poate fi derulat sau continuat ( Cycle Start ) cat timp usa este deschisa.
2. Un program nu poate fi pornit cu universalul deschis, ( acesta este asigurat de parametrul
278 bit 8 CHUCK OPN CS ,in cazul in care este setat pe 1.
3. Nu va fi posibila nici o comanda a arborelui, atata timp cat usa este deschisa.Cand
comanda numerica a masinii va primi o comanda S , aceasta va verifica mai intai daca usa
este deschisa ,si in cazul acesta va genera o alarma. Comanda de rotire a arborelui nu va
fi executata atata timp cat usa este deschisa.
4. Nici o comanda mai mare de cea a valorii parametrului 248 CHUCK UNCLAMP RPM, nu
va fi permisa cand universalul este deschis. Daca universalul este comandat pentru
deschidere, si arborele se roteste la o viteza setata de parametrul 248, sau universalul
este deschis ,si arborele este comandat la o rotatie mai mare decat cea setata de
parametrul 248, atunci va fi generata o alarma 172 UNCLAMP RPM HGH.
5. Nici o deschidere a universalului nu va fi posibila atata timp cat arborele se roreste,
( operare manuala ) si usa este deschisa. O alarma va fi generata daca tastele CW
( sens orar )sau CCW ( contra sensului orar )sunt apasate si usa este deschisa sau daca
universalul este deschis si viteza arborelui este mai mare decat cea setata de parametrul
248, sau universalul este deschis.
6. Deschiderea usii va fi posibila , cu un cod M ( M85 ), in timpul derularii unui program, dar
arborele trebuie sa fie oprit. n cazul in care arborele se roteste, cand este comandat un
M85, controlul masinii va genera o alarma , si nu va permite deschiderea usii.
Advanced Editor editare avansata -.
Editarea avansata permite operatorului sa selecteze diferite programe( folosind tasta
NSERT )
avand posibilitatea de a le trimite pe toate, la portul serial RS-232.
Apasand tasta F2, si folosind modul manual se poate deplasa pe linia din program .Pentru a
opri derularea in modul manual , si de a ramane pe pozitie apasati UNDO.
Calculator
Numarul din casuta de calcul , din coltul de sus dreapta, poate fi transferat pe linia de
introducere date, prin apasarea tastei F3 in modul EDT sau MD. Aceasta va transfera
numarul din casuta calculatorului in modul EDT sau MD al Bufferu-lui ( linie de introducere
date ).
Mai intai va fi necesar sa introduceti litera X, Y, sau Z , pentru comanda ce doriti sa o folositi
cu numarul de la calculator.
Datele din celula luminoasa de trigonometrie, miscare circulara sau frezare , pot fi transferate
spre a fi luate in calcul , adunate , scazute, inmultite, impartite in calculator, prin selectarea
valorii si apoi apasarea tastei F4.
Pentru calcularea unui cerc, vor fi de exemplu patru cai diferite ce pot fi programate pentru o
miscare circulara , cu toate valorile introduse pentru o solutie calculata.
Patru linii de programare diferite vor fi afisate in partea de jos a ecranului pentru executarea
unei miscari circulare. Una din aceste patru linii de programme poate fi transferata in ambele
moduri EDT sau MD. Pentru a face acest lucru , puneti mai intai cursorul pe miscarea
circulara pe care doriti sa o folositi. Apasati modul EDT sau MD, acolo unde doriti sa
introduceti miscarea circulara. Apasati tasta F3,care va va transfera miscarea circulara pe
linia de introducere a datelor de la baza ecranului. Apasand NSERT vom adauga comanda
circulara de pe linie ,in program.
Si o simpla expresie matematica poate fi introdusa in calculator, dupa care se apasa WRTE,
si va fi afisat rezultatul. nmultirea si impartirea vor fi efectuate inaintea adunarii sau scaderii.
3.5 CONTROLUL AXELOR AUXLARE
n afara de controlul posibil a cinci axe, o pozitionare aditionala externa a unei axe poate fi
adaugata. Aceasta axa V poate fi comandata direct din program. Comanda spre aceasta axa
este permisa doar in blocuri G00 sau G01. Conectarea la aceasta axa se poate face prin cel
de al doilea port serial RS-232 . Setarea 38 este folosita pentru selectare numarului auxiliar
de axe ( 0 sau 1 ). Afisajul pozitiei masinii va arata pozitia prezenta a acestei axe.
Daca un avans( G01 )este programat , valoarea avansului programat in CNC, este trimis la
controlul auxiliar, fara nici o schimbare. Pentru avansul unei axe V, la F 30.0 , aceasta
inseamna ca axa V se va deplasa cu 30 de grade / secunda. O miscare G00, va misca axa
cu maximum de avans.
Tasta FEED HOLD si RESET nu vor opri axele auxiliare. EMERGENCY STOP si SNGLE
BLOCK, vor opri axele auxiliare.
Cand un control CNC asteapta miscarea unei axe auxiliare, sa fie terminata, in partea
inferioara a ecranului va aparea afisajul- V FN-. O intrerupere a comunicarii RS-232 cu axa
auxiliara va duce la aparitia unei pauze nesfarsite pe ecran. Tasta RESET va intrerupe
aceasta comunicare cu axa auxiliara.
Axa auxiliara nu poate fi deplasata manual de pe panoul frontal al masinii. Butonul manual de
control al unei axe, trebuie folosit pentru aceasta. Cand axa auxiliara este nefolosita , tasta
JOG pentru axa auxiliara poate fi folosita pentru miscarea axei.
Nu exista offset de lucru pentru aceasta axa , asa ca toate comenziile sunt in sistemul de
coordonate ale masinii. Daca o pozitie zero decalata a fost introdusa intr-un servo control
HAAS, acea pozitie va fi utilizata ca zero. Cand se intrerupe tensiunea la CNC, controlul axei
auxiliare va fi deasemenea initializat, si pozitia zero va fi decalata de valoarea setarii, in
controlul singular al axei. Pentru a seta un zero decalat, trebuie sa mutati controlul axei, la o
noua pozitie zero, dupa care sa apasati si sa tineti apasata tasta CLEAR a controlului axei.
Aceasta trebuie facuta doar cand controlul axei este diferit de modul inactiv.
Comunicarea cu axa auxiliara este intodeauna cu seven data bits( sapte biti) even parity
(paritate egala ) sau two stop bits ( stop doi biti). Rata de transmitere a datelor,este in Setting
54, si aceasta trebuie sa fie setata pe 4800. CNC Setting 50 trebuie sa fie setat pe
XON/XOFF.
Parametrul 26 in controlul individual al axei trebuie setat pe 5 pentru 4800 biti / secunda,
Parametrul 33 trebuie setat pe 1 pentru XON /XOFF. Parametrul 12 in controlul individual al
axei trebuie deasemenea setat pe 3 sau 4 pentru a preveni infasurarea circulara.
Cablul de conectare trebuie sa fie de tipul DB 25.( cu conexiune mufa tata la ambele
capete)cu conexiune la pinii 1,2,3, si 7 de la portul serial 2 ( cel de al 2 de pe panoul electric )
al CNC , la conectorul din partea superioara a servo controlului.
3.6 OPERARE CU PAPUSA MOBLA HDRAULCA
Operarea cu papusa mobila la strungul SL- 10 se gasesc la sfarsitul acestei sectiuni.
Optional papusa mobila hidraulica de la HAAS , este un element al masinii ,din fonta turnata ,
ce culiseaza dealungul a doua ghidaje liniare.
Cei 508 mm ai cursei la SL-20 permit prelucrarea pieselor mai lungi. ( La SL-30 cursa este de
850 mm iar la SL-40 de 1118mm )
Deplasarea papusii mobile este controlata in unul din cele trei moduri.
1.Prin programarea codului
2.n mod manual
3.Prin intermediul unei pedale
Papusa mobila este conceputa a se deplasa in doua moduri.
1. Presiunea ridicata se numeste Rapid si poate fi programata cu G00.
2. Presiunea scazuta numita Avans care poate fi programata cu G01. Aceasta este
folosita pentru a tine piesa. Un cod F este cerut pentru modul de avans, dar care nu va
afecta avansul actual.
ATENTIUNE
1. Daca presiunea hidraulica a papusii mobile este setata sub 120 psi este posibil ca
aceasta sa nu lucreze corect
2. Este foarte important de a verifica spatiul liber intre turela si papusa mobila, inainte
de a opera pe masina , in caz contrar , pot aparea avarii serioase. Daca este
necesar ajustati Setting 93 si 94.
3. FEED HOLD (oprire avans) NU va opri papusa mobila hidraulica

Setarea unei zone delimitate pentru papusa mobila
Setarea 93 ( TAL ST :XCLEARANCE ) si Setarea 94 ( Z/TS DFF@X CLEARANCE ) pot fi
utilizate , pentru a ne asigura ca papusa mobila nu va intra in coliziune cu turela de scule, si
cu nici o scula aflata pe aceasta. Zona delimitata , este un spatiu dreptunghiular aflat in partea
de jos dreapta , a spatiului de lucru al strungului. n zona delimitata este asigurata o distanta
libera unde axa Z si papusa mobila pastreaza o distanta adecvata intre ele.
Setting 93 specifica spatiul plan liber, si Setting 94 specifica axa Z si B de mentinere a
separarii.
Daca o miscare programata , traverseaza zona de protectie a papusii mobile, va da nastere
unei alarme nr 609 ( TALSTOCK CONFLCT ). Tineti minte, ca aceasta zona delimitata nu
este intodeauna ceruta (de ex cand se face o setare) Pentru a seta corespunzator o zona
delimitata, va fi necesar, de a restrange zona libera la nimic- , adica prin plasarea unui 0 in
Setting 94 si cursa maxima pe X in Setting 93.
Determinarea unei valori pentru planul liber X
- Selectati modul MD
- Selectati cea mai lunga scula de pe turela ( scula cu proeminenta cea mai mare
in planul axei X
- Comutati controlul masinii in modul manual
- Selectati axa X pentru deplasarea pe partea libera a papusii mobile
- Selectati papusa mobila ( axa B ), pentru deplasarea acesteia sub scula
selectata.
- Selectati axa X si apropiati papusa mobila , pana cand acestea se afla la o
departare de 0.25 inch ( 6,37 mm )
- Gasiti pe display pozitia axei X a masinii, care va deveni valoarea pentru
Setting 93 ,se retrage un pic scula pe axa X inainte de introducerea valorii in
setting 93.
Determinarea unei separari penttru axa Z si B sub planul liber X
- Puneti controlul masinii in ZERO RET si HOME G28 toate axele
- Selectati axa X, si mutati turela in fata papusii mobile in centrul varfului.
- Deplasati axa Z in asa fel ca partea din spate a turelei de scule sa fie in interior
cu aprox. 6mm de la varful papusii mobile.
- Gasiti pe display pozitia axei Z a masinii, care va deveni valoarea pentru Setting
94.
Dupa executarea acestei setari, poate fi necesara o ajustare a programului pentru a evita
zona restrictiva. Sau zona restrictiva trebuie sa fie extinsa in raport de tipul sculelor folosite
sau de dimensiunile piesei.
SETAREA PAPUS MOBLE
Doua setari asigura protectia papusii mobile. SETTNG 93 ( TAL ST :X CLEARANCE ) si
SETTNG 94 (Z /TS DFF @X CLEARANCE ) care interactioneaza impreuna, pentru a
respinge orice deplasare ce poate duce la coliziunea intre papusa mobila si turela de scule.
n figura urmatoare puteti observa raportul intre aceste doua setari, si cum pot fi ele
folosite,pentru a seta o zona de protectie a papusii mobile.
Setting 93 este planul liber al masinii pe axa X, unde axa X nu se poate deplasa daca
diferenta
intre pozitia axelor Z si B este mai mica decat Setting 94.Cand diferenta locatiei axelor Z si B,
este mai mare decat Setting 94, axei X ii este permisa deplasarea la limita de cursa. Atata
timp cat este tinuta o distanta propice intre Z si B , axa X se poate deplasa la limita de cursa .
La fel , daca axa X este la capatul cursei , sau in planul liber setat de Setting 93, atunci nu
este posibil de a reduce diferenta axelor Z si B sub Setting 94.
Lipsa valorilor acestor setari , sunt lasate de fabricant, pentru a prevenii lovirea papusii mobile
in turela de scule, atata timp cat aceasta este goala. Va trebui sa schimbati aceasta setare de
protectie , pentru orice prelucrare a pieselor , pentru a evita coliziunea turelei cu piesa . Este
recomandat de a verifica aceste limite dupa schimbarea setarilor.
Universal
Turela de scule
Zona delimitata
93 TAIL ST. X CLEARANCE ( papusa mobila , zona libera X )
Aceasta setare este efectiva doar atunci cand exista si este validata axa B.Lucreaza
impreuna cu Setting 94, pentru a defini o cursa in zona interzisa , delimitata de interactiunea
intre papusa mobila si turela de scule. Aceasta setare determina limita cursei axei X in
coordonatele masinii, cand diferenta intre locatiile axelor Z si B cad sub valoarea din Setting
94. Cand aceasta conditie apare , si programul este in derulare, atunci va fi generata o alarma
cu nr.609.
Cand ne aflam in modul manual , nici o alarma nu va fi generata ,dar cursa va fi limitata.
Unitatile sunt in inch. Lipsa valorilor pentru aceasta setare depinde de modelul strungului.
Valorile sugestionate sunt :
SL 20 6.0 (152,4mm)
SL 30 6.0 (152,4mm)
SL 40 6.0 (152,4mm)
94 ZB DIFF @X CLEARANCE
Aceasta setare este efectiva doar atunci cand exista si este validata axa B. Reprezinta
minimul diferentei permise intre axele Z si B , sau sub planul liber X al papusii mobile ( vedeti
Setting 93 )
Unitatile sunt in inch.O valoare de 1.0000 , inseamna ca axa X este sub planul liber X
(Setting 93 ), Axa Z trebui sa fie mai mare de 1 inch departare de pozitia papusii mobile , in
directia negativa a axei Z. Lipsa valorii pentru aceasta seatre este 0.0 .
105 TS RETRACT DISTANCE ( distanta de mers inapoi )
Diagrama setarilor 105 , 106 , 107.
Presiune ridicata AV
.RAPD
Presiune ridicata
AV .RAPD
Presiune scazuta
AVANS
Distanta de la HOLD PONT (Setting 107 ), papusa mobila va merge inapoi cand primeste o
comanda. Aceasta setare trebuie sa fie cu o valoare pozitiva. 3.0 este o valoare buna pentru
start.
106 TS ADVANCE DISTANCE
Cand papusa mobila se deplaseaza inainte spre HOLD PONT (Setting 107 ), acesta este un
punct unde se va opri deplasarea rapida si de acolo va incepe o miscare de avans. . Aceasta
setare trebuie sa fie cu o valoare pozitiva. 2.0 este o valoare buna pentru start.
NOTA Daca valoarea din setting 105 si 106 este zero, papusa mobila nu va functiona
corect.
107 TS HOLD POINT ( coordonatele absolute ale masinii )
Punctul de avans , pentru retinere cand M 21 este invocat. n mod curent acesta se afla
pozitionat in partea interioara a unei piese.Este determinat de modul manual de deplasare
spre piesa , si se adauga o anumita valoare la pozitia absoluta.aceasta valoare trebuie sa fie
o valoare negativa .Papusa mobila nu trebuie sa se afle in zona de influenta a punctului de
retinere.
CODUR M PAPUSA MOBLA
M21 Avans papusa mobila ( Cod M standard )
Utilizeaza Setting 105, 106 si 107 pentru a avansa la HOLD PONT.
M22 Retragerea papusii mobile (Cod M standard )
Utilizeaza Setting 107 pentru retragere la RETRACT PONT.
OPERAREA CU PEDALA DE PCOR A PAPUS MOBLE
Comandati M21 sau M22, depinde de pozitia curenta
Daca papusa mobila se gaseste in partea stanga a punctului de retragere, apasand
pedala de picior va fi comandat M22 ( deplasatre la RETRACT PONT )
Daca papusa mobila se gaseste in partea dreapta a a punctului de retragere, apasand
pedala de picior va fi comandat deasemenea M22 ( deplasatre la RETRACT PONT )
Daca papusa mobila se afla la punctul de retragere, apasand pedala de picior, va fi
comandat M21 ( deplasare la HOLD PONT ).
Daca se apasa pedala in timp ce papusa mobila se afla in miscare, papusa se va opri, si
va trebui inceputa o noua secventa.
OPERAREA MANUALA A PAPUS MOBLE
n modul JOG , tastele TS si TS sunt folosite pentru deplasarea manuala a
papusii mobile la presiune scazuta ( avans )
La apasarea tastelor TS si TS impreuna cu TS RAPD presiune ridicata
( avans rapid ) se va face o deplasarea rapida
Cand tastele de actionare ale papusii nu sunt apasate , controlul masinii revine la
ultima deplasare manuala a axelor X sau Z.
ALARME APARUTE N TMPUL CURSE
Daca o piesa este prinsa , si este detectata o miscare a papusii mobile, alarma ( 394 /
317 ) B AXS OVERTRAVEL va fi generata.
Aceasta va opri derularea programului si va opri in acelasi timp arborele masinii.
Aceasta alarma va aparea si atunci cand papusa mobila se deplaseaza la HOLD
PONT, cu presiune scazuta ( avans ), indicand ca piesa a cazut .
AFSAREA DAGNOZE PAPUS MOBLE
IESIRI : TSFAST 0 = presiune scazuta
1 = presiune ridicata
TS 1= papusa se deplaseaza de la universal in directie
Pozitiva
TS 1= papusa se deplaseaza de la universal in directie
Negativa
INTRARI TS FSW intrare pedala de picior
Presiunea hidraulica recomandata pentru papusa mobila este de 120 psi
Operarea cu o presiune mai mica de 120 psi, duce la functionari nesigure a
papusii mobile.
PRESUNEA HDRAULCA A PAPUS MOBLE
SL 20 si SL 30
Element de filtrare
Ajustare pres. papusa
Ajustare pres. Teava de
tragere
Nivel
Buson de drenare
Umplere cu ulei
Forta hidraulica a papusii mobile Forta hidraulica a tevii de tragere
Forta de strangere a
universalului
Presiunea maxima
recomandata a cilindrului
Viteza arborelui Viteza arborelui
SL 30 BB si SL 40
Element filtrant
Reglare presiune papusa mobila
Reglare presiune teava de tragere
Nivel ulei
Buson drenare
Umplere ulei
Forta hidraulica papusa mobila Forta hidraulica teva de tragere
Presiune maxima recomandata
cilindru
Forta de strangere a universalului
( bacuri standard 330 psi )
OPERAREA CU PAPUSA MOBLA LA SL - 10
Aceasta optiune , papusa mobila HAAS pentru SL-10, este actionata hidraulic,
papusa mobila este pozitionata manual, si blocata prin intermediul unei manete de
blocare.deplasarea papusii este controlata in trei moduri.
1. Prin coduri de programare
2. n mod manual
3. De un comutator de picior.
Apasand POWERUP / RESTART sau AUTOALLAXES, nu se va produce o miscare
fizica a centrului papusii mobile. Aceasta intra in atributiunile operatorului , de a muta
papusa in asa fel incat sa un existe posibilitatea unei coliziuni.
Deplasarea centrului papusii, folosind modul manual, sau cu ajutorul rotii de mana, nu
sunt posibile.
Centrul papusii mobile este considerat intodeauna a fi la zero.Controlul masinii nu va
sti unde este centrul papusii mobile.
ATENTIUNE
1- Este foarte important de a verifica papusa mobila si zona libera a
turelei, inaintea unei operatii, deoarece pot aparea deteriorari serioase
ale masinii. Daca este necesar ajustati Setting 93 si 94.
2- FEED HOLD - NU va opri papusa mobila hidraulica.
3- Cand nu folositi papusa mobila, retrageti papusa la capat de cursa si
setati presiunea la zero. Papusa mobila poate fi pasiva in pozitia de
retragere ,atata timp cat electro-valva nu este activata.
SETAREA PAPUS MOBLE
Doua setari asigura protectia papusii mobile . Setting 93 ( TAL ST. X CLEARANCE ) si
Setting 94 (Z / TS DFF@X CLEARANCE ) actioneaza impreuna pentru a recunoaste
si a respinge, orice posibilitate de coliyiune intre turela de scule si papusa mobila .
figura alaturata arata relatia intre cele doua setari, si cum pot fi ele utilizate , pentru a
seta zona de protectie a papusii mobile.
Setarea A zona restrictiva pentru papusa mobila
Setarea 93 ( TAL ST :XCLEARANCE ) si Setarea 94 ( Z/TS DFF@X CLEARANCE ) pot fi
utilizate , pentru a ne asigura ca papusa mobila nu va intra in coliziune cu turela de scule, si
cu nici o scula aflata pe aceasta. Zona delimitata , este un spatiu dreptunghiular aflat in partea
de jos dreapta , a spatiului de lucru al strungului. n zona delimitata este asigurata o distanta
libera unde axa Z si papusa mobila pastreaza o distanta adecvata intre ele.
Setting 93 specifica spatiul plan liber, si Setting 94 specifica axa Z si B de mentinere a
separarii.
Daca o miscare programata , traverseaza zona de protectie a papusii mobile, va da nastere
unei alarme nr 609 ( TALSTOCK CONFLCT ). Tineti minte, ca aceasta zona delimitata nu
este intodeauna ceruta (de ex cand se face o setare) Pentru a seta corespunzator o zona
delimitata, va fi necesar, de a restrange zona libera la nimic- , adica prin plasarea unui 0 in
Setting 94 si cursa maxima pe X in Setting 93.
Nota Aceasta asigura o zona restrictiva fixa, bazata pe home position. Software-ul va
alerta operatorul daca axele X si Z intra in aceasta zona, dar nu va alerta operatorul
daca centrul papusii mobile va ramane in zona.
Trebuie sa va asigurati, ca centrul papusii opereaza doar in interiorul acestei zone.
Determinarea unei valori pentru planul liber X
- Selectati modul MD
- Selectati cea mai lunga scula de pe turela ( scula cu proeminenta cea mai mare
in planul axei X
- Comutati controlul masinii in modul manual
- Selectati axa X pentru deplasarea pe partea libera a papusii mobile
- Selectati papusa mobila ( axa B ), pentru deplasarea acesteia sub scula
selectata.
- Selectati axa X si apropiati papusa mobila , pana cand acestea se afla la o
departare de 0.25 inch ( 6,37 mm )
- Gasiti pe display pozitia axei X a masinii, care va deveni valoarea pentru
Setting 93 ,se retrage un pic scula pe axa X inainte de introducerea valorii in
setting 93.
Determinarea zonei Z sub planul liber X
- Comutati controlul pe modul manual
- Selectati axa X, si mutati turela inainte spre arbore, atat cat permite aceasta.
- Selectati axa X si deplasati turela in fata papusii mobile, la varful acesteia.
- Deplasati axa Z in asa fel ca partea din spate a turelei de scule sa fie in interior
cu aprox. 6mm de la varful papusii mobile.
- Gasiti pe display pozitia axei Z a masinii, care va deveni valoarea pentru Setting
94.
-
Dupa executarea acestei setari, poate fi necesara o ajustare a programului pentru a evita
zona restrictiva. Sau zona restrictiva trebuie sa fie extinsa in raport de tipul sculelor folosite
sau de dimensiunile piesei.
PROGRAMAREA PAPUS MOBLE
M 21 va comanda deplasarea papusii mobile catre arbore.
M 22 va comanda retragerea papusii mobile dinspre arbore.
Cand se comanda un M 21 ,centrul papusii se va deplasa spre arbore , si va mentine o
presiune constanta. De notat este faptul ca programul nu va astepta, pana ce aceasta
miscare este completa. n schimb urmatorul bloc va fi executat imediat. O temporizare
trebuie comandata , pentru a permite varfului papusii mobile sa execute o deplasare
completa , sau programul trebuie derulat in modul SNGLE BLOCK.
Cand este comandat un M22, varful papusii se va deplasa dinspre arbore, in raport de
timpul specificat de parametrul 580, dupa care se va opri. Derularea programului va
astepta trecerea acestui timp.
NOTA Daca papusa mobila nu este utilizata in timpul unei operatii. Pot fi aplicate doua
metode, ori reducerea presiunii valvei la zero, ori reglarea timpului de retragere a presiunii.
Acest timp se poate regla cu ajutorul parametrului 580 TS HYH RETRACT TME, care
controleaza intervalul de timp. Acesta se masoara in milisecunde. O valoare de 60,000 va
avea un timp de 1 minut, 900,000 pentru 15 minute etc. Setarea strungului de la fabrica
producatoare este de 5000 ( 5 secunde )
OPERAREA PAPUS MOBLE CU PEDALA DE PCOR
- Se poate comanda M21 sau M 22, in raport de pozitia curenta.
A ) Daca papusa mobila a fost comandata anterior pentru a se retrage, apasand
pedala de picior , aceasta va inainta cu presiune scazuta , si va mentine presiunea
pe orice este prins, pana cand primeste o alta comanda.
B ) Daca papusa mobila a fost comandata anterior pentru a avansa , apasand si
mentinand pedala apasata, aceasta se va retrage cu presiune ridicata rapid
pana cand pedala este eliberata.
OPERAREA N MOD MANUAL A PAPUS MOBLE
n modul JOG , tastele TS si TS sunt folosite pentru deplasarea manuala a
papusii mobile la presiune scazuta ( avans )
La apasarea tastelor TS si TS impreuna cu TS RAPD presiune ridicata
( avans rapid ) se va face o deplasarea rapida
Cand tastele de actionare ale papusii nu sunt apasate , controlul masinii revine la
ultima deplasare manuala a axelor X sau Z.
AFSAREA DAGNOZE PAPUS MOBLE
IESIRI : TSFAST 0 = presiune scazuta
1 = presiune ridicata
TS 1= papusa se deplaseaza de la universal in directie
Pozitiva
TS 1= papusa se deplaseaza de la universal in directie
negativa
INTRARI TS FSW intrare pedala de picior
SISTEMUL HIDRAULIC
1. Decuplati intodeauna masina inaintea inspectarii sistemului hidraulic, sau a
curatirii componentelor acestuia
2. Suflati cu aer praful acumulat pe componentele sistemului , si de pe capacul
motorului.
3. ndepartati spanul din returul racirii tubului de tragere (drawbar)
Cand nu se foloseste trecerea prin tubul de tragere ,este recomandat a se monta
un capac la intrarea acesteia , pentru a nu permite intrarea spanului in interiorul
tevii.
Cilindru hidraulic DRAW TUBE
4. Nu atasati niciodata un suport in spatele cilindrului hidraulic,pot aparea
stricaciuni serioase.
5. Presiuni normale de lucru
PS- kgf/cm
Presiunea hidraulica max. a universalului 300 (21)
Presiunea hidraulica max. a papusii mobile 200 (14)
DRAW TUBE presiune normala pentru penseta 160 (11)
DRAW TUBE presiune normala pentru universal 200 (14)
Papusa mobila presiune normala ptr. papusa mobila 50 (3,5)
Lucrand cu o presiune ridicata , la o turatie mare a arborelui, pot aparea incalziri foarte
mari ale cilindrului.
Temperatura normala de lucru este intre 100 si 140 F (56 78 C)
6. Schimbati la fiecare 24 de luni uleiul hidraulic . Acesta trebuie sa fie de tipul DTE
24 / 25 sau echivalentul lui.
Umplere ulei
Filtru ulei
Reglare presiune
papusa mobila
Reglare presiune tub de tragere
Nivel
Buson drenare
DSPOZTV DE SCOATERE A PESE
Dispozitivul de scoatere a piesei este un dispozitiv automat conceput sa lucreze cu un
alimentator de bare.Acest jgheab este activat cu ajutorul codurilor auxiliare M. El se
roteste pentru a prelua piesa finita , si a o depune intr-un cos aflat in fata usii.Pe afisajul
ecranului apar codurile M , setate de fabricant. Acestea sunt :
M36 pentru activare
M 37 pentru dezactivare
Forta hidraulica papusa mobila Forta hidraulica tub de tragere
Presiunea maxima
recomandata ptr. cilindru
Forta de strangere a universalului
Bacuri standard 300 psi
Lungimea Max a piesei este de 140 mm ( la toate masinile)
Diametrul maxim al barei este de 50 mm la SL 20
Diametrul maxim al barei este de 63 mm la SL 30
OPERARE
Dispozitivul de scoatere trebuie sa fie aliniat corect inaintea inceperii executiei
1. Alimentati electric masina. n modul MD introduceti un program care va activa
acest dispozitiv ( M36 ), dezactivati dispozitivul cu un ( M37 ), dupa care sariti la
inceputul programului cu un ( M99 )
2. Derulati programul in modul SNGLE BLOCK bloc cu bloc Verificati rotirea
axului dispozitivului de prindere, la fiecare pas.Acesta trebuie sa se roteasca
contra sensului orar cand este activat, si in sens orar cand este dezactivat.
Daca functioneaza in mod corespunzator, opriti programul cand axul se roteste
contra sensului orar.
3. Slabiti surubul , de la colier ,reglati pozitia dupa cum se observa in imaginea
urmatoare.
4.Verificati ca miscarea facuta de dispozitiv , sa nu afecteze alte componenteale
masinii . La descarcarea piesei , rotiti acest jgheab pentru a descarca piesa in
cosul aflat montat , dupa care strangeti colierul.
Colier de prindere
Dispozitiv de prindere a
piesei
Dispozitiv de prindere a piesei la
SL- 20
NOTA Usa masinii trebuie sa fie inchisa , in momentul actionarii acestui
dispozitiv.
5.Continuati derularea programului pas cu pas , in vederea verificarii dispozitivului
de
descarcare.
6.Cand folositi dispozitivul de descarcare, trebuie sa utilizati un cod M04, intre un
M53 si M63, pentru a acorda o pauza dispozitivului, pe pozitia deschis,o pauza
destul de mare, pentru a avea timp ca masina sa taie piesa si sa o depuna in tava
de descarcare.
ATENTIUNE
Verificati axele Z si X , sculele , si turela ,in timpul actionarii dispozitivului ,
pentru a fi siguri ca nu exista posibilitatea unei coliziuni.
Strungul SL 10
Bacurile prea lungi folosite la universal, se pot interfera cu dispozitivul de
prindere.Asigurati-va ca exista spatiu suficient intre acestea inaintea oricarei operatiuni.
DSPOZTV DE PRESETAREA SCULELOR
Dispozitivul de presetarea sculelor ( TOOL PRE-SETTER), permite operatorului sa seteze
rapid masina , cu offset de lucru si cu scule.
OPERARE
Dispozitivul de presetare este localizat imediat dupa universal, si este ridicat si coborat
manual. Pentru activarea Tool Pre-setter , parametrul 278 bit TL SET PROBE trebuie sa
fie setat pe 1 ( cu aceasta setare este livrat din fabrica ) Cand bratul este in pozitia ridicat,
pozitia HOME, atunci intrarea # 23 PROBNH va fi afisata 0.
Odata ce bratul este coborat, turela poate fi manipulata manual, sau cu ajutorul tastelor
Jog.
Afisajul # 23 PROBNH va fi pe 1, si tasta CYCLE START nu va functiona . Cand tasta
CYCLE START este apasata , va aparea mesajul PROBE S DOWN -. Aceasta
protejeaza operatorul de pornirea accidentala a unui program , si implicit coliziunea cu
bratul de presetare. O alta caracteristica este aceea ca rata avansului manual ,este de
maxim .01 si tasta RAPD nu poate fi folosita.
IMPORTANT! nregistrarea si stocarea datelor referitoare la pozitia masinii poate fi
efectuata doar atunci cand se folosesc tastele Jog. Tastele de manipulare manuala pot fi
folosite pentru a putea atinge varful sculei cu testerul de probe ( sonda ), in momentul in
care s-a efectuat atingerea , controlul masinii va emite un beep, iar axa isi va opri
miscarea.
Valoarea trebuie introdusa manual in controlul masinii.
Odata ce sonda a fost atinsa , si controlul a emis beep-ul , controlul masinii nu va permite
operatorului sa continuie miscarea in acea directie.Aceasta protejeaza operatorul de alte
inadvertente si asigura in acelasi timp o mare acuratete .
ATENTIUNE
In momentul schimbarii unei scule, aduceti intodeauna scula la o distanta de
siguranta fata de sonda , pentru a nu intra in coliziune cu bratul.
Sonda poate fi apasata cu mana , pentru a testa existenta beep-ului, si pentru a verifica
intrarea de la PROBNH.Oprirea axei poate interveni si in momentul cand operatorul atinge
prea repede varful sculei cu sonda. Daca aceasta se intampla ,utitizati alta axa pentru a
aluneca cu vatful sculei pe sonda. Toate axele vor fi revalidate, daca aceasta nu
functioneaza ,atunci bratul trebuie se fie adus in pozitia de baza HOME position -
Daca bratul nu poate fi deplasat , atunci actionati intrerupatorul care sesizeaza aceasta
miscare, prin apasarea acestui intrerupator, toate axele vor fi revalidate, si scula va putea
fi retrasa.
REALZAREA SETAR
Setare X offset
1.Prindeti o bucata de material in universal si strunjiti pe diametrul exterior
2.Masurati diametrul exterior cu ajutorul unui micrometru , si notati valoarea pe o
bucata de hartie
3.Atingeti cu varful sculei partea strunjita,si folosind tasata ORIGIN , puneti pe zero
afisajul OPERATOR POSITION
4.Utilizand afisajul cu operator position ca ghid, deplasati scula pe axa X, pana
cand
afisajul citeste aceeasi valoare , cu cea de masurare a diametrului , si folosind
tasta
ORGN si zero de pe contorul ecranului.
5.Mutati scula intr-o pozitie sigura, coborati bratul de masurare ( tool setter ) si
atingeti
varful sculei, in modul manual si cu avans de .001. Cand scula a atins sonda de
masurare,controlul va emite un beep ,iar miscarea pe directia respectiva va fi
oprita.
6. nregistrati valoarea respectiva si afisata in X operator position , in SETTING 59
PROBE OFFSET X +
7.Scadeti de doua ori valoarea diametrului sondei de la afisajul - X operator
position-
si treceti aceasta valoare in SETTING 60 PROBE OFFSET X
Setare Z Offset
1. Valoarea lui SETTING 61 PROBE OFFSET Z+ trebuie sa fie zero.
2. Valoarea lui SETTING 62 PROBE OFFSET Z- trebuie sa aiba valoarea
diametrului sondei (palpatorului ) de ex. daca sonda are .3937, atunci
SETTING 62 PROBE OFFSET Z- trebuie sa aiba valoarea .3937
SETAR
Urmatoarele setari se refera la offsetul sondei , si au fost executate in fabrica
producatoare. Schimbari ale acestor setari, pot duce la avarieri ale masinii.
Setting 59 PROBE OFFSET X+
Setting 60 PROBE OFFSET X-
Setting 61 PROBE OFFSET Z+
Setting 62 PROBE OFFSET Z-
De notat este faptul ca Setting 63 TOOL PROBE WIDTH nu este utilizat.
SETAREA GEOMETRE SCULE FOLOSND PALPATORUL
NOTA
Setarile 59 pana la 62 ( probe offset ) trebuiesc setate in conformitate cu
instructiunile anterioare.
1. Setarea 33 COORDNATE SYSTEM controleaza oricare din Tool
Offset,obtinut in urma utilizarii presetarii sculei,si care se afla inregistrata in
TOOL GEOMETRY ( FANUC ) sau TOOL SHFT ( YASNAC )
2. Comandati scula
3. Deplasati scula intr-o pozitie de siguranta,si lasati bratul palpator in jos
Atingerea sculelor pe diametrul interior sau exterior
4.n modul .001 inch, deplasati turela in directia X, pana cand atingeti cu scula
palpatorul
NOTA
Odata ce scula a atins palpatorul si comanda masinii a emis un beep, operatorul
nu va mai avea posibilitatea sa continue deplasarea pe acea directie.
NOTA
Daca atingem a doua oara o scula Setting 64 trebuie sa fie pe OFF, pentru a
ignora valoarea pe G54.
Universal
Piesa
Universal Piesa
Diametru
strunjit
Palpator sonda
Palpator sonda
Diagrama setarii sondei
IMPORTANT!
nmagazinarea datelor referitoare la pozitia masinii poate fi facuta doar prin
folosirea tastelor JOG. Modul manual poate fi deasemenea utilizat in cazul
introducerii manuale a valorilor in comanda.
5.Urmatorul pas, deplasati scula in directia Z, pana ce aceasta atinge sonda
(palpatorul ). Aceasta valoare va fi inscrisa in Offset Page. ( pagina offset )
Atingerea sculelor de gaurire, filetare si centru ambore
6. Comandati scula
7. Apasati tasta F2 , aceasta functie converteste valoarea in parametrul 254 (
Spindle Center ) intr-o unitate programata, inch / mm si o inmagazineaza in
offsetul
de scule a axei X selectate.
8. n modul inch .001, deplasati scula pe axa Z , pana ce atingeti palpatorul.
Aceasta valoare va fi inmagazinata in offsetul de scule a axei Z selectate.
Setarea offsetului zero de lucru
nainte de derularea programului, trebuie introdus zero offsetului de lucru WORK
ZERO OFFSET ( G52- G129 )
1. n pagina de OFFSET , selectati offsetul de lucru dorit.
2. Comandati ( chemati ) scula dorita, si atingeti cu aceasta suprafata piesei
3. Apasati Z FACE MESUR, aceasta va face ca restul sculelor sa ia referinta de la
suprafata piesei.
3.9 CONVEOR MELCAT DE SPAN AUTOMATC
Acest conveior automat de span ajuta operatorul la eliminarea spanului rezultat in urma
prelucrarii. n timpul mersului , conveiorul la o supraincarcare , sesizeaza acest lucru si
automat isi schimba sensul de rotire pana ce se deblocheaza, dupa care revine la sensul
de scoatere a spanului ( parametrul 219 ).n timpul functionarii conveiorului, daca se
deschide usa masinii, acesta se va opri instantaneu, aceasta ca o masura de
siguranta.Daca nu se efectueaza nici o miscare pe axe, sau nu este actionata vreo tasta
de setare a timpului in parametrul 255, atunci conveiorul va fi decuplat.
NOTA
Este recomandat ca folosirea conveiorului sa se faca intermitent, mersul continuu poate
duce la incalzirea motorului.
COMANDA TASTELOR PENTRU CONVEOR
Conveiorul poate fi pornit in orice moment , din tastatura. Acesta poate efectua rotatii
inainte sau inapoi, prin apasarea tastelor,CHP FWD sau CHP REV si oprire prin
apasarea tastei CHP STOP.
Deasemenea poate fi oprit , prin apasarea tastei RESET.
PROGRAMAREA CONVEORULU
Se folosesc coduri M .M31 si M33 pot controla conveiorul in timpul derularii unui program,
sau in MD. M31 comanda mersul inainte al conveiorului , iar M33 il opreste.
Pentru mai multe detalii consultati sectiunea M Coduri
PARAMETR PENTRU CONVEOR
Urmatorii parametrii controleaza conveiorul
CODUR M PENTRU CONVEOR
M31 - conveior -mers inainte
M31 comanda mersul inainte al conveiorului. Mersul inainte defineste de altfel eliminarea
spanului din interiorul masinii.
M33 conveior STOP.
M33 opreste miscarea conveiorului.
3.10 SUBPROGRAME
Una dintre cele mai importante caracteristici ale unui program CNC sunt subprogramele.
Subroutine sau subprograme permit programatorului, sa defineasca o serie de comenzi,
care permit efectuarea unor comenzi repetitive,care pot fi chemate. Chemarea unui
subprogram se face cu M97 sau M98 si Pnnnn. Codul P este ca O numar, a unui
subprogram ce urmeaza a fi chemat .
mportant este de mentionat ca exista o mica diferenta intre un program principal si un
subprogram. n afisajul LST PROG acestea apar ca programme numerotate. Cand pornim
executia unui program, pagina cu LST PROG este utilizata pentru a selecta un program
PRNCPAL, si di interiorul acestui program se Cheama un subprogram.
Subprogramele locale pot fi folosite utilizand M 97.Acestea sunt mai usor de folosit decat
M98, deoarece subprogramul face parte dintr-un program principal, fara a fi nevoie de a
definii unprogram diferit Onnnn. Cu un subprogram local,puteti coda un M30 pentru un
sfarsit de program, urmat de o linie de numere si un subprogram, urmat de M99 sfarsit de
program.
Subprogramul chemat dintr-un program principal, va fi executat acolo unde este introdus,
in programul principal. Pentru a reveni la programul principal este nevoie ca subprogramul
sa se termine cu un M99.
O alta caracteristica importanta a sub programelor este aceea ca dupa o chemare
M98, poate fi inclus un L Daca exista un L subprogramul poate fi repetat de cate ori este
programat, inainte ca programul principal sa citeasca blocul urmator.
3.11 POSTURLE SCULELOR
Codul Tnn00, este utilizat in selectarea sculelor si a offset-lui. Utilizarea acestor coduri
difera putin , in raport de Setting 33 , sistem de coordonate FANUC sau YASNAC.
Sistem de coordonate FANUC
Codul T are formatul Txxyy, unde x specifica numarul sculei, de la 1 la valoarea din
parametrul 65, iar y reprezinta geometria sculei si uzura acesteia numerotate de la 1 la 51.
Valorile geometriei sculei X si Y sunt adaugate la offsetul de lucru. Daca compensarea
varfului sculei este utilizata, yy specifica geometria sculei pe raza, conicitate si varf.
Daca yy = 00, nu se aplica geometria sculei si uzura.
Sistem de coordonate YASNAC
Codul T are formatul Tnnn00, nn are insemnatate diferita, depinzand de faptul unde este
amplasat codul T , in interiorul sau exteriorul blocului G50.Valoarea 00 specifica uzura
sculelor si este numerotata de la 1 la 50.Daca compensarea varfului sculei este utilizata,
50 + 00,specifica postul sculei pentru raza, conicitate si varf. Daca 00+00 este scris ,
atunci nu sunt aplicate uzura si compensarea varfului sculei.
n afara unui bloc G50, nn specifica numarul sculei si este numerotat de la 1 la valoarea in
parametrul 65.
ntroducand un bloc G 50, nn specifica postul sculei si este numerotat de la 51 la 100.
NOTA
Daca Tnn este utilizat, acesta lucreaza ca Tnnnn. Ex.00=xx.
OFFSETURLE SCULELOR APLCATE DE T 0101, FANUC vs YASNAC
Setand o valoare negativa a uzurii sculelei,in offsetul de uzura a sculelor ,vom muta
suplimentarea sculei in directia negativa a axei.Pentru strunjirea diametrului exterior si
finisare, setand un offset negativ in axa X , va rezulta un diametru mai mic al piesei, iar
setarea unei valori negative pe axa Z , va rezulta mai mult material ce trebuie strunjit.
NOTA
Nu este ceruta o miscare pe axa X sau Z, inainte de a face o schimbare de
scula,deoarece se va pierde timp in majoritatea cazurilor, cu intoarcerea axelor la opzitia
de baza Home pozition -. ntodeauna cand prelucrati piese mai mari , sau prindeti in
universal piese cu gabarit marit , trbuie sa faceti mai intai o pozitionare pe X si Z , inainte
de a face o schimbare de scula, in vederea inlaturarii unei coliziuni intre scula si piesa
montata in universal.
O presiune scazuta de aer, sau un volum insuficient , va reduce presiunea aplicata
pistonului turelei, de fixarea , aparand posibilitatea ca aceasta sa nu fie indexata in timp
sau sa nu poata fi blocata.
Dupas POWER UP / RESTART si ZERO RET, controlul masinii va verifica mai intai , daca
turela cu scule se afla in pozitia corecta.
Pentru a incarca sau a schimba scule, selectati modul MD, dupa care apasati TURET
FWD (turela inainte ) sau TURET REV ( turela inapoi ), turela va aduce scula dorita in
pozitia frontala. Daca introduceti Tnn, inainta de a apasa tasta TURET FWD sau TURET
REV,turela va aduce scxula solicitata in pozitia frontala.
Folosind afisajul CURENT COMDS, puteti observa ce scula se afla in pozitia curenta.
3.12 FUNCTONAREA ARBORELU
COMANDAREA VTEZE ARBORELU
Viteza arborelui este controlata prima data de adresa codului S. Adresa S specifica RPM
(rotatii / min ),in intreaga valoare de la 1 la viteza maxima a arborelui. ( Parametrul 131 A
NU FI SCHIMBAT DE UTILIZATOR )
Viteza mare sau viteza mica , sunt slectate prin programarea unui M41 (viteza mica) sau a
unui M42 (viteza mare) Arborele nu isi va schimba automat viteza, acesta trebuie sa se
opreasca mai intai si dupa aceea isi va schimba viteza.
Daca masina nu are cutie de viteza , atunci aceasta este invalidata de parametrii.
ntodeauna masina este setata pe viteza mare si M21 sau M22 sunt ignorate.
Trei coduri M sunt utilizate pentru a opri sau porni arborele. M03 porneste arborele in sens
orar acelor de ceasornic, M04 porneste arborele in sens contrar acelor de ceasornic, M05
opreste arborele.
De notat este faptul ca un singur cod M este permis intr-un bloc.Daca doriti se reglati
viteza cu M 41 sau M 42,puneti Snnnn si M41 ( sau M42 )intr-un singur bloc, si M03 ( sau
M04 ) in blocul urmator.
CONTROLUL ARBORELU PENTRU FLETAR
Filetarea fara mandrina de compensare, reduce costurile pentru achizitionarea port
sculelor, in cazul de fata a port tarodului, aceasta putandu-se efectua cu ajutorul unei
pensete de prindere. Arborele este sincronizat perfect cu domeniul axei Z.
Filetarea fara mandrina de compensare , elimina distorsiunile aparute la extragerea
tarodului la prima filetare, distorsiuni ce pot aparea datorita compresie / decompresiei
arcului , capului de filetare. Deasemenea puteti refileta o gaura, fara a exista riscul de a
incaleca filetul, atata timp cat nu se modifica si adancimea pe Z. Filetarea fara mandrina
de compensare se utilizeaza cu ciclul inchis G84 si G184.
Este validat de parametrul 57 RGD TAP -. Cand este validat acesta schimba calea de
lucru G84 si G184.Pasul controlului este de o precizie de 0,0005 inch, iar exactitatea in
repetabilitate este de +/-0,005 inch.filetarea se poate efectua cu o viteza de la 100 la 2000
rot/min. cu un avans de pana la 100 inch/min (2540mm).Pasul filetului este limitat de la 4
la 100 TP (pasul filetului )
Pasul filetului unei gauri este definit de relatia intre rata avansului si viteza arborelui.
Cand filetarea fara mandrina de compensare este selectata , acestea doua trebuie setate
cu exactitate Encoderul montat pe arbore va da impulsul necesar deplasarii pe axa Z in
vederea realizarii filetarii.
Cu G84 / G184, nu este necesara se folosi M03, M04 sau M05. Acest ciclu inchis va porni
sau va opri automat arborele.
3.13 ACURATETEA CONTURULU
Cand prelucrati o piesa , este de dorit a se folosi avansul cel mai rapid posibil,pentru
obtinerea unei acurateti maxime. Nici o masina nu poate accelera sau decelera
instantaneu pentru a corecta erorile aparute la schimbarea directiei axelor. O rata de
avans ridicata la o frezare dreapta, va avea ca efect rotunjirea colturilor la intersectare,
cand in realitate doriti un colt ascutit. Similar se intampla la avansul frezarii unei raze,
aceasta va fi mai mica decat cea programata ,datorita distantei accelerarii pe axa.Pentru a
contracara acese impedimente controlul HAAS foloseste o functie speciala numita
COUNTORNG ACCURACY ( acuratetea conturului) G187, dand astfel operatorului
posibilitatea se selecteze acuratetea ceruta.
Folosind aceasta functie,controlul masinii, va creste rata avansului programat la
deplasarea in linie dreapta , si va incetini la intersectare, sau la raze , pentru a obtine
acuratetea ceruta. Aceasta acuratete este uniforma in miscare tri-dimensionala.Utilizati
Setting 85 pentru a defini absenta unei valori, si un G187 pentru a programa o noua
valoare direct din programul Dvs.
Programarea G187 este dupa cum urmeaza :
G187 E0.01 ( pentru a seta valoarea )
G187 ( pentru a reveni la valoarea setarii 85 )
Prima linie va seta acuratetea ceruta la 0,01 inch.G187 trebuie sa fie programat singur pe
o linie.daca nu exista codul E ,acuratetea revine la Setting 85.
Daca programarea MM este activa atunci unitatiile sunt in mm.Valorilor posibile sunt
cuprinse intre 0,001mm si 2,5 mm.
Cand degrosati un buzunar, setting 85 trebuie sa fie pentru viteza maxima , pentru ca la
final curatarea sa fie de o acuratete marita.Daca frezati un dreptunghi, si variind valorile
pentru COUNTOURNG ACCURACY, ve-ti vedea diferenta .
3.14 COMPENSAREA CONCTAT
Arcuirea unei piese apare atunci cand nu este sprijinita in centru, sau este prea lunga.Din
aceasta cauza, taierea este prea putin adanca, si partea rezultanta este sub
taiere.Aceasta poate aparea la strunjirile exterioare sau cele interioare . Exista
posibilitatea compensarii acestei caracteristici, prin adaugarea la o valoare calculata la
deplasarea X , bazata pe pozitia de taiere Z. Punctul zero al conicitatii este definit fi 0.0 pe
coordonatele zero de lucru pe Z. Conicitatea este introdusa pe pagina cu postul sculei, si
este reprezentat ca un numar cu 5 cifre, stocat intr-o ordine indexata de scula, care este
numita TAPER ( conicitate ) pe gagina TOOL SHFT / GEOMETRY. Utilizatorul poate
modifica conicitatea in orice moment.
3.14 TURELA HAAS BOLT-ON
Turela BOLT ON consta dintr-un disc turela special, care accepta scule bolt-on in jurul
perimetrului acesteia. Aceasta turela are ca o caracteristica un numar standard de fante in
forma de stea pe suprafata ei, creeand posibilitatea montarii sculelor de strunjire pe
directia dreapta sau pe stanga.
Turelele de la strungurile SL-20 si SL-30, sunt compatibile cu LB-25 bolt-on tooling.si se
potrivesc pentru gaurirea barelor de pana la 50,8 mm ,si accepta scule patrate de strunjire
de 25,4 mm.
Turela de la SL-40 este compatibila cu scule LB-45 bolt-on si se potrivesc pentru gaurirea
barelor de pana la 63,5 mm ( 2,5 Toli ),si accepta scule patrate de strunjire de 31,75 mm
(1,25 Toli).
SL10-Turela cu 12 scule
SL20-Turela cu 10 scule
SL30-Turela cu 12 scule
SL40-Turela cu 10 scule
Valoarea centrului arborelui folosit in tabelul Offsetu-lui de Scule, a fost presetata de
fabricant bazata pe urmatoarele valori :
Bloc duze de racire
Setare turela BOLT-ON
naltimea centrului port
sculei
Valoarea offsetului
port sculei
MASINA INALTIMEA CENTRULUI PORT SCULEI
SL - 10 25,4 mm
SL 20 32 mm
SL 30 32 mm
SL 40 40 mm
PORT SCULE PENTRU TURELA BOLT-ON
Port scule BOLT-ON
SL-20/30 turela cu 10 si 12 posturi
SL-10 turela cu 10 posturi
TL-15 turela cu 12 posturi 6 BOT+6 VD
Specificatie diam. nterior
scula
Scule BOLT-ON lista de repere
DUZE
Bloc de racire
Brida de
prindere pe
suprafata turelei
SL 10
Turela cu 12 posturi
Specificatie diam.interior scula
Diagrama curselor axelor SL 10 BOT 12 posturi
Set Marimea
Spatiu liber Turela de scule SL 10 cu 12 posturi
Diagrama curselor axelor SL-20 BOT
Spatiu liber Turela de scule SL 20 cu 10 posturi
Diametrul maxim al
piesei(214,38 mm) cu scula
la centrul arborelui, si scule
montate pe fiecare laterala
Diametrul maxim al piesei
261,38 mm
Duzele de racire trebuiesc
indepartate , pentru acest
diametru
Diagrama curselor axelor SL-30 BOT
Spatiu liber Turela de scule SL 30 cu 12 posturi
Diametrul maxim al piesei
431,8 mm
Diametrul maxim al piesei,
(218,68 mm) cu scula la
centrul arborelui, si scule
montate pe fiecare parte
Duzele de racire
trebuiesc indepartate
pentru acest diametru
Diagrama curselor axelor SL- 40 BOT
Spatui liber Turela cu scule
SL 40 cu 10 pozitii
3.16 STRUNG HAAS CU ALMENTATOR DE BARE
n aceasta sectiune este aratata interdependenta intre comanda numerica a unui strung
HAAS , si un alimentator de bare. Aceasta interfata a strungului poate acoperii marea
majoritate a tipurilor de alimentator.
COD M S NTERFATA M-Fin
Codul M si interfata M-fin de la HAAS este identica cu majoritatea altor CNC-uri.
Aceasta interfata este utilizata la alimentatorul de bare pentru a initializa alimentarea cu
bara sau pentru o schimbare a barei. Un conector amplasat pe partea laterala a dulapului
electric , asigura utilizarea acestei interfete, depinzand de codul de programare M121 si
M124.
Cand un cod M121 sau un M124 , este programat, atunci CNC-ul masinii, va face o pauza
in executarea unui bloc, pana cand un semnal M-fin este receptionat.
Urmatoarea diagrama arata secventa de timp pentru iesirea lui M21:
Forma inalta in aceasta diagrama indica un circuit activ sau un circuit inchis.
NTRARE SEMNAL SFARST DE BARA S TESTARE
Multe interfete ale alimentatoarelor de bara furnizeaza un semnal catre controlul masinii,
care indica terminarea unei bare. n mod uzual aceasta inseamna ca nu se mai face
alimentarea cu bara ,si controlul masinii trebuie sa initializeze o schimbare de bara,sau
STOP, pentru a permite operatorului sa schimbe o alta bara.Exista mai multe semnale
diverse de intrari spre CNC-ul HAAS, care pot fi utilizate spre a determina statutul acestui
semnal,inaintea initializarii unui avans de bara. Doua semnale de intrare asigura intrarea
in interfata alimentatorului de bare de la HAAS.
Avans bara Asteptare Mers ( functionare ) Asteptare
Asteptare
M-fin
Asteptare
sfarsit M-
fin
Ele sunt numite -END Of Bar- ( sfarsit de bara ) si LOAD- OK ( incarcare OK ) Ele sunt
conectate la pinul H si J, respectiv cu un semnalcomunpe pinul K.
Cel mai usor de folosit , pentrul semnalul End Of Bar, este etichetat A 161 pe OPCB
PCB conector P52.
Aceasta poate fi testat cu urmatoarea linie de programare a codului G:
N 2000.... ( programul continua pe aceasta linie )
.
.
.
.
M96 Q26 P2000 ( se duce la linia 2000, daca intrarea 26 este circuit inchis )
n ordine pentru a testa al doilea semnal de intrare Loader OK codul Q 26 , trebuie
schimbat pe Q27. Daca Macro-variabilele sunt folosite pentru aceasta , ele trebuie sa fie
#1026 si respectiv # 1027.
SECVENTA DE PROGRAMARE PENTRU OPERATA DE AVANS AL BARE
O operatie tipica de avans al unei bare , necesita urmatorii pasi de programare in codul G :
1 oprire arbore
2 testare pentru sfarsit de bara, daca aceasta exista , folositi ambele coduri M ,pentru a
schimba bara sau pentru a opri masina.
3 Daca este necesar,pozitionati o scula selectata in fata arborelui ca stop.
4 deschideti arborele
5 daca este necesar, introduceti un cod M, pentru a aplica presiunea necesara
6 daca o scula este folosita ca tampon pentru bara, avansati in directia Z+, pentru a
permite avansul barei
7 inchideti arborele
8 daca este necesar,cu ajutorul unui cod M, decuplati presiunea.
Aceasta interfata nu necesita optiunea Macro.
Cu ajutorul unui cod G se poate realiza un program urmand pasii urmatori :
CODUR M PENTRU PORNREA SAU OPRREA UNOR RELEE DE REZERVA
Daca este necesara o iesire de la CNC pentru a porni sau opri presiunea, exista doua
relee care pot fi folosite pentru aceasta.Aceste doua relee sunt etichetate M21 si M24.
Ele pot fi pornite si oprite cu ajutorul codului M incorporat in controlul
masinii.Deasemenea pot fi oprite si cu alte coduri M. Prin urmatorul cod G , programul
va porni releul M22 pentru o secunda :
M51 porneste M21
G04 P1.0 temporizare pentru o secunda.
M61 opreste M21
Urmatoarele pot fi folosite la control,sunt patru relee de rezerva pentru codul M.
M21 este pornit de M51 si oprit de M61
M24 este pornit de M54 si oprit de M64
M51 si M64 nu vor astepta nici un semnal M-fin. Ele nu vor vor comuta decat releul
corespunzator pe on sau off.
M121 si M124 vor comuta releul pe pornit si vor astepta un semnal M-fin.
NTRARE PENTRU OPRRE DE URGENTA LA CONTROLUL HAAS :
Daca interfata dumneavoastra cere ca o conditie de baza , o oprire de urgenta la un
semnal extern de intrare, atunci exista o a doua intrare E- stop, pe OPCB. Aceasta
intrare este un conector P40 etichetat 770 A. Este un contact normal inchis.Circuitul
este de 12V CC, care trebuie sa se inchida la o cadere de tensiune de 1 V si sa aiba
10 mA. Trebuie sa se deschida la mai mult de 200 k ohmi, si sa se inchida la mai putin
de 200 K ohmi. Statutul acestui intrerupator este etichetat E-STP , pe pagina cu afisajul
diagnostic.
Pinul de intrare a opririi de urgenta este S si T.
ESRE PENTRU OPRRE DE URGENTA LA CONTROLUL HAAS :
Daca interfata dumneavoastra cere ca CNC HAAS sa asigure un semnal E-stop la
alimentatorul de bare, un al doilea intrerupator contact pereche, poate fi adaugat in spatele
panoului frontal unde se afla intrerupatorul de urgenta. Acesta poate fi conectat la
alimentatorul de bare. Daca este necesar un intrerupator normal deschis codul de la
HAAS este 61-0020 ,daca este necesar un intrerupator normal inchis codul de la HAAS
este
61-0030. O intrare de la acest intrerupator este intodeauna legat la controlul masinii.
Pinul de iesire a opririi de urgenta ede la controlul HAAS ste L si M.
NTRERUPATOR NCHDERE / DESCHDERE ARBORE STRUNG HAAS :
Daca un semnal de deschidere este cerut pentru alimentatorul de bare, acesta este
asigurat de interfata alimentatorului. Acest semnal este asigurat de pinul A si B. Cand
universalul este deschis , circuitul este deschis.Daca aveti dispozitiv hidraulic, doua
intrerupatoare pot fi montate pe spatele dispozitivului , pentru inchiderea si deschiderea
universalului.
Aceste intrerupatoare sunt de la KTAGAWA si au ca numar de identificare PSW-CSS 18.
3.17 SCULE ROTTOARE *
* Aceasta optiune nu este instalata pe masina, si se comanda optional odata cu masina.
NTRODUCERE
Optiunea cu scule rotitoare, permite utilizatorului sa execute cu scule VD axiale si radiale
operatii secundare ca : frezare, gaurire sau mortezare. Arborele principal de la strung este
indexabil in 1 grad incremental, pentru o executie precisa a piesei, pozitionare si
repetabilitate. O frana hidraulica blocheaza arborele in timpul unor taieri grele. Frezarea
este posibila prin miscarea arborelui in cod G si ciclu inchis.
Turela standard HAAS , este folosita in conjunctie cu adaptoare VD HAAS. Aceste
adaptoare , localizeaza , orienteaza si blocheaza, sculele VD standard de 40 mm pe orice
locas existent pe turela HAAS. Optional se poate comanda o turela VD , cu optiunea
scule rotitoare. Turela VD este configurata pentru scule cu coada standard de 40 mm.
NOTA
-Sculele rotitoare se decupleaza automat cand intervine o schimbare de scula.
-Arborele principal poate prinde ( M14 si M15 ), pentru folosirea sculelor rotitoare, automat
se va decupla, cand o noua viteza va fi comandata arborelui principal , sau cand se apasa
tasta RESET.
-Viteza maxima a sculelor rotitoare este de 3000 rot/min.
-Ciclurile inchise nu sunt asigurate
-Parametrii axei Y sunt folositi pentru sculele rotitoare, oricum axa Yramane deconectata.
PARAMETR SCULE ROTTOARE
Parametrul 72 LIVE TOOL CHNG DLAY
Acest parametru specifica timpul necesar ( in mili-secunde ), dupa comanda data
motorului sculei rotitoare, pentru a comuta la viteza specificata de parametrul 143.Acest
proces este necesar pentru a activa motorul sculei rotitoare,si este intodeauna executat
inaintea primului M 133 sau m134, dupa o schimbare de scula .
Parametrul 143 LIVE TOOL CHNG VEL
Acest parametru specifica viteza comandata motorului sculei rotitoare, pe perioada
specificata de parametrul 72. Acest proces este necesar pentru a activa motorul sculei
rotitoare,si este intodeauna executat inaintea primului M 133 sau m134, dupa o schimbare
de scula .
Parametrul 278 LIVE TOOLING Bit 24
Pentru strungurile cu scule rotitoare, acest bit trebuie sa fie setat pe 1. pentru celelalte
strunguri acest bit trebuie sa fie pe 0.
Parametrul 298 Y AX RTAP BACKLASH
Acest parametru este normal pe 0, dar poate fi ajustat de utilizator ( cu un numar de la 0 la
1000 ) , pentru a compensa jocul cuplajului dintre motor si scula rotitoare.are efect
dealungul
G95 LVE TOOLNG RGD TAP, cand scula a ajuns in fundul gaurii, si trebuie sa se
intoarca inapoi pentru a iesi.
Parametrul 304 SPINDLE BRAKE DELAY
Acest parametru specifica timpul necesar ( in mili-secunde ) de asteptare a franei arborelui
principal pentru a debloca arborele, dupa ce a fost comandata o viteza , si deasemenea
timpul necesar de asteptare a arborelui principal, dupa ce acesta a primit o comanda de
oprire., pentru a putea fi blocat.
CODUR M SCULE ROTTOARE
M19 ANGLE CMD ( optional )
Se poate observa in afisajul Current Commands al incarcarii scula .
Un M19 va orienta arborele la pozitia 0.Valoarea AP, poate fi adaugata ,pentru orientarea
arborelui intr-o pozitie particulara ( in grade ).Pozitia specificata de ultimul M19 va fi afisata
cand parametrul 278 bit 24 LVE TOOLNG este setat pe 1.
M133 LIVE TOOL DRIVE FORWARD
Acest cod M comanda scula rotitoare sa se invarta inainte, si necesita un cod P , pentru a
specifica rot/ min, De ex M133 P1000.
M134 LIVE TOOL DRIVE REVERSE
Acest cod M comanda scula rotitoare sa se invarta inapoi, si necesita un cod P , pentru a
specifica rot/ min, De ex M134 P1000.
M135 LIVE TOOL DRIVE STOP
Acest cod M comanda oprirea sculei rotitoare.
AFSAJUL COMENZ CURENTE
SUB SP RPM CMD ( LIVE TOOL COMMANDED RPM )
Se poate observa in afisajul Current Commands al incarcarii scula .
Ultima comanda a RPM a sculei rotitoare,specificata de un M133 sau 134 este afisata,
cand parametrul278 bit 24 LVE TOOLNG este setat pe 1.
TOOL SPINDLE MOTOR :
M133 Pxxxx = arbore inainte@ xxxxrpm
M134 Pxxxx = arbore inapoi @ xxxxrpm
M135 = arbore stop @
TOOL SPINDLE MOTOR
M19 Pxxx = idexare la unghiul xxx de la reperul arborelui
M14 = prindere frana arbore
M15 = deschidere frana arbore
Exemplu program
3 gauri @ 120 pe 3 inch BHC
FREZARE SNCRONZATA
Temporizare pentru servo-stabilizare (depinde de setare )
Temporizare pentru servo-stabilizare ( depinde de setare )
Temporizare pentru servo-stabilizare ( depinde de setare )
Miscarea sincronizata G32, este un mod al controlului , unde axele X, Z sunt comandate
de a se deplasa pe o distanta, cu un avans constant , iar arborele este comandat sa se
roteasca cu o viteza constanta.
Deplasarea pe X si Z, pornirea arborelui in acelasi timp,si de al acelasi punct de referinta
se vor face in acelasi timp, si nu vor executa interpolari ci doar miscari de coordonata.
n mod curent G 32 se foloseste in executarea filetelor.
Arborele se roteste cu o viteza constanta si o miscare constanta pe Z , iar inceputul
filetului are aceeasi referinta pe cursa Z
Multe curse repetitive se pot efectua , deoarece punctul de referinta se afla la punctul de
plecare al filetarii. Pasul filetului poate fi creat folosind G32.
Miscarea G32 este mai dificila de adaptat in finalul programului.
Matematica ceruta pentru a calcula distanta de la un punct la altul, precum si avansul
comandat, necesita cunostinte de trigonomertie.
Un tabel tipic este generat de programator, sau un macro cod G este scris pentru a obtine
comenziile.
Pentru a usura sarcina utilizatorului, controlul CNC HAAS, are un cod G al unui ciclu
inchis, care simplifica crearea de forme geometrice. G77, este un algoritm general , care
automatizeaza miscarile pe 1,3 sau mai multe forme uniforme.
Folosind miscarea G32, si introducand variabilele pentru offsetul de unghiuri , numar de
fete, diametru etcse realizeaza acest lucru.
Aditional pentru miscarea sincronizata, G5 este un mod de deplasare,care accepta
comenzile punct cu punct , si controleaza arborele ca un dispozitiv rotativ, la fel ca o
miscare a unei mese rotative.
Aceasta este comandata in unghiuri si distante punct cu punct.
Folosirea lui G32 se poate observa in figurile alaturate
CODUR G PENTRU SCULE ROTTOARE S CODUR
DE CONTROL FN AL ARBORELU
Introducere
Multi utilizatori de scule rotitoare, folosesc oprirea arborelui ,pentru a executa o taiere cu o
scula rotitoare. Pentru acest tip de operatie intodeauna , este necesara o miscare a
arborelui intr-o maniera controlata, pentru efectuarea acestor prelucrari.
Aceasta sectiune din manual , este un ghid al codurilor G , care sunt valabile pentru a
executa FNE SPNDLE CONTROL ( control fin al arborelui )
G32, Traiectoria intre punctul comandat ,
este un arc de cerc
Miscarea G32 include avansul pe X si pozitia
comandata la o constanta a rot / min.
Folosind G32 ,si comandand multe deplasari mici,
rezulta forme geometrice
Utilizarea FINE SPINDLE CONTROL
FNE SPNDLE CONTROL ( FSC ) este cel mai comun mod de creare a acestei
caracteristici, pe sau la exteriorul unei piese , cum ar fi canelare, executarea de locasuri
sau de fatuire plana. Punctul terminus al unui punct de frezare,pe axa Z este folosit pentru
executarea acestei taieri, dupa efectuarea unei gauri pilot. Sculele rotitoare sunt necesare
intodeauna la o secventa de utilizare a FSC.Strunjirea unui singur punct nu este
recomandata, deoarece avansul pe minut cerut este prea mare pentru functia FSC.
LIMITARE A FINE SPINDLE CONTROL-ului
Functia primara a unui arbore este sa se roteasca cu rapiditate. ntroducerea unui cod G
pentru FSC, nu trebuie sa schimbe caracteristicile mecanice ale arborelui motor. De
aceea trebuie sa fie determinata cu precizie divizarea care apare la rotirea arborelui in
cupla de torsiune mica. Aceasta limiteaza adancimea taierii care poate fi executata, cu
scula rotitoare ,in intervalul de timp cat arborele nu este blocat.
Numarul punctelor de control depinde de raza si de traiectoria directiei de
taiere.Traiectoria taierii cu o raza larga ,si un unghi mai putin adanc catre centru vor avea
ca o consecinta , cateva puncte de control. Vedeti traiectoria A
Minimum de unghi
controlabil
Traiectoria A
NSTALAREA SCULELOR RADALE S AXALE
1- introduceti scula in bucsa cu piulita ER-AN. nsurubati bucsa in dispozitivul de
prindere
2- Amplasati cheia tubulara deasupra sculei , si actionati asupra dintilor bucsei ER-AN
,insurubati cu mana folosind cheia tubulara.
3- Puneti cheia de piulita nr 1 deasupra pinului, si blocati piulita
4- Cuplati dintii de la cheia tubulara cu cheia de piulite nr 2 si strangeti.
Cheie de piulite nr.2
Dispozitiv de prindere
ER 32 AN
piulita de
interior
Cheie tubulara
ER 32-AN
Pin
Cheie de piulute nr.1
Suport scula
Scule rotitoare , port scule si diagrama cuplului de torsiune
TURELA HAAS * TURELA VD
Port scula
AXAL
Port scula
RADAL
Port scula
AXAL
Port scula
RADAL
* Necesita set de adaptoare VD (HAAS P/N
VDA )
Sculele rotitoare HAAS sunt construite pentru regimuri medii de frezare si in otel
mediu ca duritate
Diametre mari ale sculelor necesita reductii pentru port scula
Lungimea sculelor trebuie tinuta la minim pentru rigiditatea port sculei
Pentru o operare medie cu scule rotitoare, viata rulmentilor port sculei este de
aprox. 1000 ore.
Port sculele uzate folosite la masina vor influenta negativ calitatea prelucrarii.
Marimea maxima a sculelor este bazata pe cursele complete ale masinii
Restrictiile papusii mobile si ale piesei de prelucrare nu sunt incluse
Folosirea sculelor lungi , reduce cursa pe Z
Toate dimensiunile sunt in inch
NSTALAREA ADAPTOARELOR VD
IMPORTANT
ADAPTOARELE VDI FAC POSIBILA FOLOSIREA SCULELOR VDI 40 IN
TURELA HAAS
PROCEDURA DE INSTALARE
Montati placa peste coada sculei. Orientati placa spre adancitura de suruburi a
sculei VD
ntroduceti adaptorul
Asigurati-va ca dantura este corecta pe profil
Puneti O-ringul peste bucsa , asa ca in fig.
Montati scula VD cu adaptor in turela . Asigurati-va ca pinul de aliniere si placa
sunt corect aliniate
Strangeti piulita, pentru fixarea intregului ansamblu
VD cu stift de fixare si ceas indicator
CAPACITATEA DE TAIERE A SCULELOR ROTITOARE LA SL HAAS
Sculele rotitoare axiale si radiale au o garantie de 1000 ore de functionare sau 6
luni, aceasta in conditii normale de exploatare si tinand cont de montarea corecta a
acestora.
3.18 SSTEM DE RACRE DE NALTA PRESUNE (HPC)
Aceasta este o optiune si nu este instalat pe masina.
Amorsarea sistemului de racire de inalta presiune
Rotiti turela pe o pozitie fara scula, deschideti valva aflata in fata schimbatorului de scule.
nchideti usa. Comutati in modul MD, programati M88 si apasati Cycle Start. Lasati pompa
sa lucreze un minut. Apasati RESET pentru a opri pompa.
Operare
-Amorsati HPC cand porniti prima data masina, sau dupa curatarea rezervorului ,sau a
filtrului. Deasmenea amorsat sistemul daca masin a stationat o zi.
-Mentineti nivelul rezervorului plin.Sistemul de racire va consuma mai mult lichid decat in
mod normal.
NU porniti sistemul de racire normal, in cazul folosirii sistemului de inalta presiune
(HPC) ( NU COMANDATI M08 )
Butonul SHIFT/COOLANT
HPC poate fi activat prin apasarea tastei SHFT, urmat de apasarea tastei COOLANT.
Notati faptul ca HPC si racirea normala au acelasi orificiu comun, ele nu pot fi folosite in
acelasi timp.
Vedem ce se intampla , daca sunt apasate urmatoarele taste :
COOLNT (porneste racirea normala )
COOLNT (opreste racirea normala )
SHFT/COOLNT (porneste racirea HPC )
SHFT/COOLNT ( opreste racirea HPC )
COOLNT (porneste racirea normala )
SHFT/COOLNT (opreste racirea normala,si porneste HPC )
SHFT/COOLNT ( opreste HPC si lasa racirea normala oprita )
SHFT/COOLNT ( porneste HPC )
COOLNT (opreste HPC si porneste racirea normala )
COOLNT ( opreste racirea normala si lasa oprit HPC )
AVERTIZARE
Opriti HPC inaintea unei schimbari de scula. Utilizati M89 pentru a opri HPC, in timpul
derularii programului si inaintea rotirii turelei.
HPC EFECTUL PRESUN
n timpul folosirii HPC si / sau racirii prin scula in timpul taierii, trebuie luata in consideratie
marimea sculei.Dupa cum se vede in figura alaturata cantitatea de lichid va fi diferita ,
precum si presiunea la orificiul de iesire ( aceasta depinde de diametrul si de numarul de
iesiri ale lichidului de racire ale sculei ).
3.19 JET DE AER
Este optiune ,si nu este instalata pe masina
Auto jetul de aer , poate fi programat, pentru a sufla aer pe universal si curatarea acestuia
de span si lichidul de racire, rezultat in urma prelucrarii.
OPERARE
M12 porneste Auto jetul de aer
M13 opreste Auto jetul de aer.
3.20 OPTUNEA USA AUTOMATA
Usa este programata sa se deschida si sa se inchida automat, in raport de operatie.
Pentru o siguranta sporita , cand butonul CYCLE START este apasat, CNC-ul masinii va
verifica daca usa este inchisa sau deschisa.
Daca usa este deschisa , controlul masinii va inchide usa inaintea inceperii prelucrarii.
Usa automata este actionata de un motor conducator cu lant.
Usa poate fi programata sa se deschida dupa terminarea programului, sau pentru
schimbarea piesei.
Cand un nou ciclu din program este inceput, atunci automat usa se va inchide.
OPERARE
Operatia de deschidere si inchidere a usii nu necesita o programare speciala. Pentru
activarea usii automate, se seteaza parametrul 251 la o valoare cuprinsa intre 2400 si
4500.
Acesta este timpul necesar in mili-secunde pentru deschidere.
n cursul unei operatii normale , usa se va inchide in momentul apasarii butonului CYCLE
START, si se va deschide cand un cod M30 este introdus in program.
Aditional cu Setting 131 AUTO DOOR ENABLE setat pe ON , un M00 si un M01 va
deschide usa.
Parametrul 57 SAFETY CRC trebuie setat pe 0,si Parametrul 235 , 236 si 251trebuie sa
fie setat apropiat.
Coduri M
M 85 Deschidere automata a usii
La un strung prevazut cu o usa automata, un M85 va deschide usa iar un M86 o va
inchide.
Pentru a realiza acest lucru este necesara urmatoarea setare :
Setting 51 DOOR HOLD OVERRDE setat pe ON
Parametrul 57 bit 31DOOR STOP SP setat pe zero
Setting 131 AUTO DOOR setat pe ON
Controlul va da beep-uri cand usa se afla in miscare
M 86 Inchidere automata a usii
AXA C
Aceasta optiune asigura o inalta precizie bi-directionala a arborelui motor cu o interpolare
completa cu X si / sau Z.
Viteza arborelui poate fi comandata de la .01 la 60 rot / min.
OPERARE
M154 cuplare axa C
M155 decuplare axa C
RPM domeniu 0.1 60
Acuratete +/-.01 grade
Torsiune 100 ft / lbs
Setting 101 Diametrul folosit la calculul avansului.
Parametrul 373 Grid Offset ( acest parametru este setat de fabricant )
Frana automata a arborelui cuplata / decuplata cu miscarea pe axa C.
Strungul decupleaza automat frana cand este comandata axa C pentru o miscare , sau o
recupleaza daca aceasta a fost decuplata. Pentru acestea Parametrul 498 NO N BRAK
trebuie sa fie setat pe 1.
Axa C Quick Rewind
Cand axa C este cuplata cu ajutorul lui M154, controlul masinii va aduce intai la 0 arborele
,si motorul axei C va fi angrenat.
Cand este comandat un M154 ,controlul masinii va efectua o derulare , nu mai mult de o
jumatate de rotatie.
Derularea rapida va fi deasemenea folosita cand axa C este adusa la 0 sau cu o comanda
HOME g28.
Axa C miscare incrementala
Miscarea incrementala a axei C este posibila folosind un cod de adresa H, ca in ex.
urmator :
G0 C90. ; ( deplasarea axei C la 90. grade )
H 10. ; (deplasarea axei C la 80. grade )
EXEMPLE DE PROGRAME
EXEMPLUL # 1
3.22 TRANSFORMARE DN CARTESAN N POLAR
EXEMPLUL # 1
ntrare intr-o gaura data anterior
retragere
Coordonatele polare sunt specifice aplicatilor de rotire. Pozitia este calculata avand la
baza un C unghi in grade, de la o linie fixa de referinta, dandui-se o raza definita de X.
Componenta C poate fi in egala masura negativa sau pozitiva in grade de rotatie, cand X
pleaca de la origine ,este intodeauna pozitiv. Daca privim intr-un cerc concentric , originea
este in centru. Gradele unghiulare sunt masurate intre o linie orizontala de pe partea
dreapta a originii, si o linie de la origine la un punct localizat. X este lungimea liniei de la
origine la punct.
Coordonatele Cartesiene sunt intr-un format de program comun , pentru aplicatii de
frezare.
Planul cartesian X ,Y formeaza o grila a unitatilor masurate. De la originea coordonatelor
X zero si Y zero, o pozitie poate fi masurata in unitati, in distante pozitive sau negative
dealungul fiecarei axe. Arata ca o hartie milimetrica, unde originea este in mijloc, in
dreapta este X pozitiv , in stanga X negativ, in sus este Y pozitiv iar in jos Y negativ.
Ambele sisteme de coordonat , polar si cartesian, divizeaza axa Z , traversand
respectivele lor puncte de origina. Unitatea Z este pozitiva sau negativa, depinzand pe
care parte a planului polar sau cartesian este punctul.
Orice punct in spatiu poate fi raportat de la o origine comuna, in ambele sisteme de
coordonata. De Ex : un punct polar A pe X 1.414 si si C 45 grade, convertit in echivalent
cartesian X1, Y1.
Programarea coordonatelor cartesiene in polare , este o caracteristica ce converteste
datele introduse de utilizator pe X, Y intr-o comanda de rotire a axei C si o miscare liniara
pe X.
Programarea cartesiana in polara, reduce mult, numarul de coduri ce trebuiesc introduse
pentru o comanda complexa de deplasare. Prelucrarea pe o linie dreapta , in coordonate
polare, necesita mai multe puncte programate pentru a defini traiectoria , pe cand in
cartesian este necesar doar punctul de sfarsit. Utilizand ambele optiuni la strung, scule
rotitoare si axa C, deplasarea liniara necesita in prealabil multe linii de coduri, care pot fi
completate intr-o singura linie. Din aceasta cauza se va reduce mult lungimea unui
program.
Acesta poate fi mai compact si mai usor de citit.
Aceasta caracteristica a strungului permite prelucrarea programului in sistemul de
coordonate cartesian. Software-ul converteste codurile coordonatelor cartesiene in
coordonate polare de deplasare.
Programarea deplasarii trebuie sa pozitioneze intodeauna scula pe linia de centru. A nu se
folosi G41 sau G42 compensare de taiere.
Traiectoria sculei nu trebuie sa intersecteze niciodata centrul arborelui. Taierile care
trebuie sa intersecteze centrul arborelui , pot fi efectuate prin doua treceri paralele pe
ambele parti ale centrului arborelui.
Conversia cartesiana in polara este o comanda modala. G112 valideaza conversia si
G113 invalideaza conversia. n acest timp deplasarea pe axa Z nu este permisa atata timp
cat acest mod este validat.
NTERPOLAREA CARTESANA
Comandarea coordonatelor cartesiene, sunt interpretate intr-o miscare liniara a axei
( deplasarea turelei ), si o miscare a arborelui ( rotirea piesei )
Exemplu de program
3.23 FUNCT 8 M -
Aceasta optiune adauga 8 iesiri aditionale, pentru fiecare optiune 8 M.
Masina poate fi dotata cu doua 8M optiuni, pentru a ajunge la un total de 16.Acest optiuni
servesc la activarea sondelor, a pompelor auxiliare, a diverselor sisteme de prindere etc.
Releul 8M de la masina are 8 relee cu iesiri ( M21 M28 ),si 2 terminale de conexiune P4
si P5.Fiecare terminal are 12 pozitii care sunt normal deschis, normal inchi si comun.
Un total de 4 panouri cu 8 relee sunt posibile intr-un sistem HAAS.
Panoul 0 si 1 sunt interne pe /O PCB. Panoul 1 include releele M 21- 25 in varful /O PCB.
Panoul 2 cu adresele primelor 8 M optiuni PCB. Panoul 3 cu adresele urmatoarelor 8 M
optiuni PCB.
Doar un singur panou cu iesiri poate avea adrese cu coduri M in acelasi timp.Acesta este
controlat de parametrul352 RELAY BANK SELECT . Releele din panourile ne-activate
sunt utilizabile doar cu macro variabile. Parametrul 352 este livrat si setat pe 1 ca
standard. Cand unul sau ambele optiuni 8 M sunt instalate, M fin, si cablurile sondelor
sunt mutate pe prima optiune 8 M PCB, si parametrul 352 este setat pe 2 . Cu optiunea 8
M, codurile M M121-128 corespund releelor etichetate M21 M28.
Corespondentele panoului 8M PCB, se efectueaza prin selectarea puntilor. Puntea MCD
trebuie sa fie selectata la JP1 pentru panoul 1 (primele 8M optiuni ) Puntea MCD trebuie
sa fie selectata la JP2 pentru panoul 2 (celelalte 8M optiuni )
M51 - M52 vor cupla releele, iar M61 M68 , vor decupla releele. M 51 si M61 corespund
lui M21 etc , pe panoul cu relee 8 M.
Terminale normal inchis 1, 4 , 7, 10.
Terminale normal deschis 3 , 6 , 9 , 12.
Terminale comune 2 , 5 , 8 ,11.
Conectari relee 8 M
P4 contine
M21 Functi M
M22 Optiunea sonde
M23 rezerva
M24 rezerva
P5 contine
M25 rezerva
M26 rezerva
M27 rezerva
M28 rezerva
P1 16-Pin releu de la OPCB ( M21-M28 ) (540 ) ( intrare )
P3 nefolosit
P2 12V CC de la trafo 860A
P6 16 pin- iesire relee, la celelalte 8 M relee.
3.24 PROGRAMAREA COMPENSAR VARFULU SCULE
Compensarea varfului sculei este o caracteristica , ce permite utilizatorului sa ajusteze
traiectoria programata lasata de scula ,in raport cu diferite taieri sau uzuri normale ale
sculei.
Utilizatorul poate face acest lucru , prin introducerea in offset a unor date minime , in
raport de timpul cat a fost folosita scula respectiva.
CAND SE FOLOSESTE COMPENSAREA VARFULU SCULE
Compensarea varfului sculei se foloseste cand raza varfului sculei se modifica, si apare
uzura la taiere, la suprafete curbe si conice.
Aceasta compensare nu este necesara cand se efectueaza o taiere dealungul axelor X
sau Z.
La taieri circulare sau conice,pot aparea schimbari ale razei sculei si atunci intervin devieri
de la traiect. Asa cum se poate vedea si in figura alaturata.C1 este raza geometriei din
offset pentru a urma conturul programat. Prin uzura intervenita la scula aceasta traiectorie
se modifica, daca se face aceasta compensatie la scula , atunci automat controlul masinii
va urma acelasi contur , dar cu compensarea corespunzatoare.
Traiectoria sculei
Taiere dupa uzura
Taierea dorita
Taierea dupa doua raze de taiere
Taiere incorecta
Traiectoria sculei compensate
Taierea dorita si traiectoria
programata
NOTUNEA DE COMPENSAREA A VARFULU SCULE
Compensarea varfului sculei lucreaza prin decalarea PROGRAMMED TOOL PATH la
dreapta sau stanga. Programatorul va utiliza programul pentru a scoate piesa la forma si
dimensiunea finala. Cand se foloseste compensarea sculei,, controlul va compensa
diametrul sculei , prin niste instructiuni speciale introduse in program.
Doua coduri G sunt comandate pentru aceasta compensare . G41 comanda controlului sa
decaleze la stanga traiectoria programata, si G42 comanda controlulul sa decaleze la
dreapta traiectoria programata. O alta comanda ,G40 , anuleaza orice decalare facuta de
compensare. G40 , G41 , si G42 sunt descrise in detaliu in sectiunea Coduri G de
compensare a varfului sculei.
Decalarea directiei este bazata pe directia de miscare a sculei relativ la scula, si care parte
a piesei este de prelucrat. Comandand G41 , vom deplasa varful sculei spre stanga , si
comandand G42 acesta se va deplasa spre dreapta. La strung aceasta inseamna ca
pentru o strunjire exterioara se cere un G42 pentru o corecta compensare de scula , iar
pentru strunjirea unui diametru interior se cere o compensare G41.
Traiectoria programata
Traiectoria si cursa sculei , in relatia cu piesa
Compensarea
sculei pe dreapta
Compensarea sculei
pe stanga
Decalarea directiei
Prin compensarea varfului sculei, se intelege raza unei scule , ce trebuie
compensata.Aceasta se numeste TOOL NOSE RADUS. Este dificil a se determina cu
exactitate unde este cectrul exact al acestei raze, in mod uzual se foloseste denumirea
MAGNARY TOOL TP. Astfel controlul trebuie sa stie care sete directia in care varful
sculei este relativ fata de centrul razei varfului de scula, sau a TP DRECTON.
Compensarea varfului sculei,se realizeaza prin citirea in avans a unuia sau a doua
blocuri,, pentru a determina cat trebuie sa se modifice blocul curent de coduri.Aceasta
poarta denumirea de BLOCK LOOKAHEAD sau LOOKAHEAD TME PROCESSNG.
La alimentarea masinii sau dupa un reset, compensare varfului sculei este anulata.
Compensare varfului sculei este activata intr-un program, prin programarea G41 sau G42.
Cand aceasta comanda este executata , controlul masinii va citii inainte unde trebuie sa
determine aceasta compensare. Prima miscare se numeste APPROACH, si se executa
cand este ceruta o compensare. DEPART este deasemenea cerut. La o deplasare
DEPART, controlul se va deplasa de la o pozitie compensata la o pozitie non-compensata.
O deplasare depart apare cand compensare varfului sculei este anulata cu G40 sau o
comanda Txx00.
FOLOSREA COMPENSAR VARFULU SCULE
Aprroach and departure (apropiere si departare )
Asigurati-va ca acolo exista o miscare de apropiere,pentru fiecare traiectorie de
compensare si determinati daca G41 sau G42 trebuie folosit.
Raza varfului sculei
Extremitatea imaginara a
sculei
Figura 4.7-5
Deasemenea verificati daca este o miscare de departare pentru fiecare traiectorie
compensata.
Raza varfului sculei si uzura
Folositi o introducere standard de date ( scula cu raza ) pentru scula care va fi folosita.
Setati raza varfului sculei pentru fiecare scula compensata. Aduceti la zero offsetul cu
uzura varfului sculelor a tuturor sculelor
Tool tip direction
ntroduceti directia varfului sculei, pentru fiecare scula care foloseste compensarea G41
sau G42
Tool geometry offset ( offsetul cu geometria sculelor )
Setati geometria lungimii sculei,si aduceti la zero offsetul cu uzura lungimii celorlalte scule.
Verificati geometria compensarii
Verificati programul in modul grafic,si corectati orice compensare a varfului sculei unde
apar probleme. O problema poate aparea in doua moduri, o alarma poate aparea ca
urmare a interferentei compensarii, sau o geometrie incorecta va fi vazuta in modul grafic.
Derulati programul si inspectati prima piesa
Ajustati compensarea uzurii pentru piesa setata.
Toate aceste puncte vor fi descrise in detaliu in urmatoarele sectiuni
DEPLASAR DE APROPERE S DEPARTARE PENTRU COMPENSAREA VARFULU SCULE
Prima deplasare pe X sau Z pe aceeasi linie contin G41 sau G42 si se numeste
APPROACH (apropriere ) Prima deplasare trebuie sa fie o deplasare liniara, G01 sau
G00. La startul unei deplasari de apropiere, pozitia curenta nu este compensata. La
sfarsitul unei deplasari de apropiere , pozitia masinii va fi complet compensata., ca in
figura alaturata.
Orice linie care contine G40, va anula compensarea varfului sculei , si se numeste miscare
DEPARTURE ( miscare de departare ) Ultima deplasare trebuie sa fie o misacre liniara,
G01 sau G00. La startul unei miscari de departare, pozitia curenta este complet
compensata. Pozitia compensata in acest punct va fi in mod normal ( unghi drept ) fata de
ultimul bloc programat. La sfarsitul miscarii de departare , pozitia masinii nu este
compensata . a se vedea fig 4.7-6.
Figura 4.7-7 arata conditiile normale, inaintea anularii compensarii varfului sculei .
Asemenea geometrii vor genera intrari in piesa sau vor lasa mai mult material.
Programatorul poate controla acest lucru , introducand un si un K , in blocul de anulare
G40. Adresa si K introduse intr-un bloc vor defini un vector pe care controlul masinii il va
folosi in determinare compensarii pozitiei din blocul anterior. n fig. 4.7-7 se poate observa
cum si K pot corecta aceasta taiere nedorita , intr-o miscare de departare.Pentru
instructiuni de calculare ale valorilor si K a se vedea descrierea de la G40.
Traiectorie compensata
Traiectorie programata
OFFSETUL RAZE VARFULU DE SCULA S OFFSETUL DE UZURA
Fiecare scula de strunjire care fioloseste compensarea varfului de scula necesita TOOL
NOSE RADUS ( raza varfului de scula ) .Raza varfului de scula specifica controlului cat
trebuie compensata o scula data.Aceasta este determinata de geometria varfului sculei.
Pe pagina offset, este asociata cu fiecare scula TOOL NOSE RADUS OFFSET. Pe
coloana cu RADUS ( raza ) este locul unde se trece raza varfului de scula a fiecarei scule.
Daca valoarea sculei este trecuta zero, atunci nu va fi facuta nici o compensare.
Asociat cu fiecare raza din offset, este RADUS WEAR OFFSET ( offset cu uzura razei )
Aceasta se gaseste pe pagina cu offsetul de uzura. Controlul masinii va adauga uzura la
pagina cu offsetul razei, pentru a obtine raza ce trebuie folosita pentru a avea valoarea
compensata.
Mici ajustari ale offsetului de raza ,trebuiesc facute, in timpul prelucrarilor.
NOTA
Este important de a ne aduce aminte,ca aceasta valoare a compensarii varfului de scula
este in termeni de raza si dupa aceea diametru.Aceasta este important in blocurile unde
compensarea varfului de scula este anulata. Daca miscarea incrementala a unei miscari
de departare pe o traiectorie compensata nu este ca valoare de doua ori raza, a sculei de
taiere, atunci vor aparea taieri in plus din material.Amintiti-va intodeauna ca traiectoria
programata este pentru diametru, si permite de doua ori raza sculei la o miscarede
departare.Blocul Q a unui ciclu inchis, care necesita o secventa PQ, poate fi deasemenea
o miscare de departare.
Exemplul urmator ilustreaza cat de incorecta este programarea ,si va rezulta o intrare in
plus , in material
Folosirea lui si K intr-un bloc G40
Un program gresit ,folosind TNC si G70
VARFUL MAGNAR AL SCULE S DRECTA
Pentru un strung nu este usor de a determina centrul razei unei scule. Marginea de taiere
este setata atunci cand scula este atinsa pe exterior, pentru a inregistre valoarea
geometriei.
Controlul poate calcula centrul raza sculei , prin utilizarea informatiei exterioare, a razei si
a directiei de taiere. Geometria axei Z si X se intersecteaza intr-un punct , numit
Deplasarea este mai mica de .032, care este valoarea, pentru a evita intrarea in material,cu
o miscare de departare, inaintea anularii TNC (compensarea varfului sculei )
Eroare de taiere
MAGNARY TOOL TP ( varful imaginar al sculei ) care ajuta in determinarea directiei
varfului sculei.TOOL TP DRECTON ( directia varfului sculei ) este determinata de un
vector, ce isi are originea in centrul razei sculei, si se extinde spre varful imaginar al sculei.
A se vedea fig 4.7-5
Directia varfului sculei pentru fiecare scula in parte ,este codat cu un numar intreg de la 0
la 9. codul varfului directiei se afla pe pagina urmatoare a offsetului de raze, pe pagina cu
offsetul geometriei. Este recomandat ca acest varf de directie sa fie specificat pentru toate
sculele care folosesc compensarea varfului sculei. Fig 4.7-9 exemplifica schema cu
orientarea varfurilor.
COMPENSAREA VARFULU SCULE S LUNGMEA SCULE
Geometria lungimii sculei , foloseste compensarea varfului sculei, si se seteaza in aceeasi
maniera ca in cazul in care nu se foloseste compensarea sculei.Detalii gasiti in sectiunea
Procedura de setare-, la detalii referitoare la atingerea exterioara a sculei, si inregistrarea
geometriei lungimii sculei.
Cand o noua scula este setata, geometria uzurii trebuie adusa la zero.
Adesea sculele nu se uzeaza uniform.
Aceasta particularitate apare atunci cand se executa taieri mai grele pe o singura parte
ascutita a sculei. n acest caz este de preferat a se ajusta X sau geometria uzurii pe Z ( Z
GEOMETRY WEAR ) inainte sau decat RADUS WEAR ( uzura razei ).
La ajustarea uzurii lungimii pe X sau Z, operatorul poate adesea compensa
neuniformitatea uzurii varfului sculei.
Uzura lungimii va schimba toate dimensiunile pe o axa.
Forma programului nu permite operatorului sa compenseze uzura , prin folosirea
deplasarii geometriei lungimii. Se poate verifica care uzura trebuie ajustata , prin
masurarea exacta a piesei finite.
Uzura care afecteaza dimensiunea pe o singura axa , sugereaza o uzura a lungimii. Un
program bine elaborat este bazat pe geometria piesei, si trebuie eliminate problemele
legate de uzura neuniforma.
Orientare varfului
imaginar al sculei
Localizarea centrului
sculei
Zero ( 0 ) indica ca nu este
specificata directia, se
foloseste cand nu se
doreste compensarea
varfului sculei
Varful imaginar al sculei
Orientarea imaginara a
varfului sculei
Localizarea centrului
sculei
Varful imaginar al sculei
Directia Z+ Muchia sculei
GEOMETRA COMPENSAR VARFULU SCULE
Figura 4.7-10 arata varietatea geometriilor in compensarea varfului sculei. Aceasta este
organizata in patru categorii de intersectie, bazate pe miscarea bloc cu bloc. ntersectarea
poate fi : 1 liniara cu liniara, 2 liniar cu circular, 3 circular cu liniar ,4 circular cu circular.
Dupa aceste categorii de intersectare sunt clasificate in unghi de intersectare si apropiere,
mod cu mod si miscare de departare.
Suporta doua tipuri de compensare FANUC, Tip A si tip B, compensarea lipsa este de tip
A
COMPENSAREA VARFULU SCULE N CCLU NCHS
Aceasta sectiune descrie cum lucreaza compensarea varfului sculei, cand se foloseste un
ciclu inchis. Multe cicluri inchise ignora compensarea
Urmatoarele cicluri inchise vor ignora compensarea razei varfului sculei
Este recomandat de a se anula orice compensare inaintea efectuarii acestor cicluri
G74 ciclu de canelare, gaurire
G75 canelare exterioare/interioare , gaurire
G76 ciclu de taiere filete, multipli pasi
G92 ciclu de taiere filete, modal
Urmatoarele cicluri lucreaza bime , cand se utilizeaza o secventa de programare
specifica.
Aceasta secventa de programare se numeste TEMPLATE ( model , sablon ).
Prin folosirea acestui model ,programatorul nu va avea probleme prin folosirea acestor
cicluri inchise cu compensarea varfului sculei
Aceste cicluri folosesc P si Q , pentru a identifica traiectoria cu care sa lucreze ciclul
inchis.
LINIAR CU LINIAR - TIP A
APROPERE MOD CU MOD PLECARE,NDEPARTARE
LINIAR CU CIRCULAR TIP A
UNGH
NU este permis
CIRCULAR CU LINIAR TIP A
CIRCULAR CU CIRCULAR TIP A
EXEMPLE DE PROGRAME CU FOLOSREA COMPENSAR
n sectiunea urmatoare se va exemplifica cate un model de cod G
S-a demonstrat ca aceste programme au lucrat, si sunt compatibile cu ambele controale
HAAS si FANUC
EXEMPLUL 1
Acest exemplu ilustreaza utilizarea compensarii varfului sculei, cu interpolarea standard a
modurilor G01 / G02 / G03.
Pregatire
SETTNG 33 FANUC
SCULE
T1 inserare cu .0312 raza, degrosare
T2 inserare cu .0312 raza, finisare
T3 .250 scula lata cu.016 raza / aceiasi scula pentru offset 3 si 13
Pozitie start
Start bloc
Sfarsit bloc
Degrosare de la P la Q cu T1, folosind G71 si TNC
G71 P10 Q20 U0.02 W0.005 D.1 F0.015
Finisare de la P la Q cu scula T2 folosind G70 si TNC
Deplasare la punctul S
Selectare scula 1 si offset 1,varful directiei
ptr.offset 1 este 3
Anulare compensare
Zero pentru schimbarea
sculei
Selectare scula 2 si offset 2, varful
directiei ptr.offset 1 este 3
Deplasare la punctul S
G 28
M30
%
Modelul aratat mai sus foloseste G70.
Compensarea este valabila in secventa P Q, dar este anulata dupa ce G70 este complet.
TNC cu G71
EXEMPLUL 3
Deplasare la punctul C , compensare pe dreapta
Canelare la punctul A , folosid offset 4
Schimbarea offsetului la alta parte a sculei
Deplasare la punctul C,TNC apropiere
Anulat TNC
TNC cu G72
EXEMPLUL 4
Acest exemplu foloseste compensarea varfului sculei, cu un ciclu inchis de strunjire
G72
Selectare scula 1
Rapid la punctul de plecare
Strunjire de la P la Q cu scula 1, folosind G71 si TNC
Definirea traiectoriei piesei, secventa P Q
(P) G71 tip1,Compensare pe dreapta
Start pentru finisare
Sfarsit al conturului piesei
Anulare TNC
X zero pentru schimbare de scula
Selectare scula 1
Deplasare la punctul de start
Compensare stanga
Anulare TNC
Zero pentru schimbare de scula
Selectare scula 2
Optional secventa de finisare
TNC cu G73
EXEPLUL 5
Acest exemplu foloseste compensarea varfului sculei, cu G73 ciclu inchis de strunjire
Deplasare la punctul de plecare
Finisare de la P la Q,cu T2 si TNC,
folosind G70
Zero pentru schimbare de scula
Deplasare la punctul S
Compensare dreapta
Anulare TNC
Selectare scula 1
TNC cu G90
EXEMPLUL 6
Optional secventa de finisare
Zero pentru schimbare de scula
Selectare scula 2
Deplasare la punctul de plecare
Zero pentru schimbare de scula
G73 este bine de folosit ,cand se doreste o degrosare mai mare de material pe cele
doua axe X si Z.
Degrosare la un unghi de 30 grade,pe X2.si Z1.5 folosind G90 si TNC.
Acest exemplu foloseste compensarea , cu un G90 modal cu ciclu de degrosare
Selectare scula 1
Deplasare la punctul de
start
3.25 PROGRAMARE FARA COMPENSAREA SCULE
Desenul unei piese pentru TNC cu G94 ca exemplu
Acest exemplu foloseste TNC cu G94 modal pentru ciclu de degrosare
Selectare scula 1
Deplasare la punctul de start
Optional cu o trecere aditionala
Zero pentru schimbare de scula
Anulare TNC
TNC cu G94
Degrosare cu unghi de 30 grade,laX1.si
Z0.7, folosind G94 si TNC
Trecere aditionala optionala
Anulare TNC
Zero pentru schimbare de scula
Urmatoarea sectiune ii ajuta pe aceia ce nu au timp sau rabdarea necesara, pentru a
invata sa foloseasca compensarea sculei.
Sugestia noastra este, daca doriti sa economisiti timp si bani dealungul timpului, TNC va
poate ajuta.
CALCULAREA MANUALA A COMPENSAR SCULE
Cand programati o linie dreapta, pe X sau Z ,varful sculei atinge piesa in acelasi punct, ca
in originalul din offsetul de scule , pe X si Z.
De cate ori programati un chamfren, sau un unghi, varful sculei nu trebuie sa atinga piesa
in acelasi punct.
Acolo unde varful sculei atinge piesa , depinde de gradul unghiului de taiere,si astfel de
marimea introdusa pe care o puteti folosi. Daca ve-ti incerca sa programati o piesa fara a
folosi nici o compensare , ve-ti vedea ca in piesa respectiva vor aparea taieturi in plus si in
minus fata de piesa propusa.
Pagina urmatoare va contine tabele si ilustratii , care vor demonstra cum sa calculati
compensarea in programul dumneavoastra, pentru o acuratete a piesei.
Exisata doua tabele cu 1/32 si 1/64 valori ale razei inserate pe ambele axe X si Z.
n aceste diagrame, exista ilustrate trei exemple de compensare, care folosesc ambele
tipuri si pe trei unghiuri diferite.Mai departe vom exemplifica cum a fost calculata
compensarea.
1- Varful sculei arata ca un cerc cu punctele X si Z in afara. Acest puncte indica unde
in mod normal ve-ti atinge diametrul exterior X si suprafata frontala a offset-ului Z.
2- Fiecare ilustreaza o piesa cu un diametru de 3 inch, cu linii care se extind in afara
piesei, si intersecteaza unghiuri de 30, 45 si 60 de grade.
3- Acest punct unde se intalneste varful sculei cu ambele linii de intersectare, este
punctul unde se masoara valoarea compensare.
4- Aceasta valoare de compensare , este distanta de la suprafata varfului sculei,
masurata la coltul piesei.n acest moment varful sculei este in pozitia corecta ,
pentru urmatoarea deplasare, si de a anula orice taiere, in ,si peste traiectoria
programata.
5- Folositi valorile gasite in tabel, ( marimi de unghiuri si raze ), pentru a calcula
corect pozitia traiectoriei in programul Dvs.
DIAGRAMA PENTRU CALCULAREA RAZEI VARFULUI DE SCULA
Valoarea compensarii ptr.
unghi de 30 grade
Valoarea compensarii ptr.
unghi de 45 grade
Valoarea compensarii ptr.
unghi de 60 grade
COMPENSARE 1/32 TNR
COMPENSARE 1/32 TNR
COMPENSARE 1/32 TNR
TABEL CU UNGHIURI SI RAZE PENTRU SCULE
NOTA : Calculatarea masurarii pe X este bazata pe diametrul piesei
RAZA 1 / 32
Unghi
ntersectare Longitudinal
DIAGRAMA PENTRU CALCULAREA RAZEI VARFULUI DE SCULA
Compensare 1 /64 TNR
Compensare 1 /64 TNR
Compensare 1 /64 TNR
Folosirea valorilor de
compensare ptr, unghi de 30
grade
Folosirea valorilor de
compensare ptr, unghi de 45
grade
Folosirea valorilor de
compensare ptr, unghi de 60
grade
TABEL CU UNGHIURI SI RAZE PENTRU SCULE
NOTA : Calculatarea masurarii pe X este bazata pe diametrul piesei
RAZA 1 / 64
Unghi
ntersectare Longitudinal
COMPENSAREA VARFULU DE TAERE AL SCULE FOLOSND G112
Compensarea varfului de taiere al sculei, este o metoda de deplasare a traiectoriei, in asa
fel ca actuala taiere de finisare, sa poata fi deplasata spre dreapta sau spre stanga
traiectoriei programate.Normal compensarea de taiere este programata a fi deplasata, cu
exact raza sculei, in asa fel ca taierea sa urmeze traseul programat. Afisajul offsetu-lui se
foloseste pentru a introduce valoarea sculei ce trebuie decalata.Ofssetul poate fi folosit
pentru introducerea datelor legate de geometrie si de uzura sculei.Valoarea efectiva este
suma dintre valorile geometriei si uzurii.
Compensarea razei de taiere este singura disponibila in planul X Y ( G17 ) in interiorul
modului cartesian (G112 )
DESCRER GENERALE ALE COMPENSAR VARFULU DE TAERE
G41 va selecta compensarea taierii pe stanga, astfel scula este deplasata in stanga
traseului programat, pentru a compensa marimea sculei. O scula trebuie sa fie programata
sa selecteze corect marimea sculei, din memoria compensarii. Daca memoria de
compensare contine o valoare negativa pentru taiere, atunci compensarea taierii va opera
ca G42 care a fost specificat.
G42 va selecta compensarea taierii pe dreapta, astfel scula este deplasata in dreapta
traseului programat, pentru a compensa marimea sculei. O scula trebuie sa fie programata
sa selecteze corect marimea sculei, din memoria compensarii. Daca memoria de
compensare contine o valoare negativa pentru taiere, atunci compensarea taierii va opera
ca G41 care a fost specificat.
Codul G40 va anula compensarea taierii, si nu va fi activ la pornirea masinii. Cand anulati,
traseul programat va fi pe centrul traseului de taiere.Nu trebuie sa terminati un program
( M 30, M00, M01 sau M02 ) cu compensarea de taiere activa.
Daca compensarea razei de taiere este activa ( G41 sau G42 ),trebuie folosit doar planul
X,Y pentru o miscare circulara (G17 ).Compensarea razei de taiere este singura valabila in
planul de coordonate X Y.
Este o regula simpla referitoare la compensarea taierii, care ajuta la clarificarea miscarii si
controlul foloseste commpensarea pentru marimea sculei. Controlul foloseste cate un bloc
in timp. Acesta va citii inainte, pentru a verifica urmatoarele doua blocuri, unde intalneste
o miscare de deplasare ce contine X Y. Setarea 58 va controla cum lucreaza aceasta
parte a compensarii de taiere.Acesta poate fi setat pe Fanuc sau Yasnac.
Cand Setting 58 este setat pe Yasnac, controlul trebuie capabil sa pozitioneze marginea
( muchia ) sculei dealungul tuturor taierilor programate, fara a intra in urmatoarele doua
deplasari. Toate unghiurile exterioare sunt lucrate de o miscare circulara.
Cand Setting 58 este setat pe Fanuc, controlul nu necesita ca marginea sculei sa fie
plasata dealungul tuturor taierilor programate. ntodeauna intrarile in piesa sunt protejate si
daca exista posibilitatea de intrare in piesa , atunci va fi generata o alarma.
Unghiurile exterioare mai mici sau egale cu 270 de grade sunt executate de un colt patrat,
iar unghiurile mai mari de 270 de grade sunt executate de o miscare liniara extra.
Urmatoarele patru diagrame indica cum lucreaza compensarea taierii ,pentru cele doua
posibile valori ale Setting 58.
NTRAREA S ESREA DN COMPENSAREA DE TAERE
Cand intram sau iesim din compensarea de taiere, sau cand schimbam de pe partea
dreapta pe stanga a compensarii,trebuie tinut cont de niste considerente. Taierea nu
trebuie executata dealungul celor trei miscari.ntr-un bloc unde se activeaza compensarea
de taiere,pozitia de start a deplasarii, este identica cu pozitia programata, dar pozitia de
sfarsit vafi modificata de marimea compensarii de taiere.
ntr-un bloc unde se dezactiveaza compensarea de taiere, punctul de start este modificat,
iar punctul de terminare nu este modificat. Similar se intampla la schimbarea blocurilor de
compensare de la stanga la dreapta, punctul de plecare este deplasat intr-o directie, iar
punctul de sosire este deplasat in alta directie. Rezultatul tuturor acestora, este acela ca
scula este deplasata pe un traseu, care nu va fi acelasi cu traseul sau directia dorita.
Cand compensarea de taiere este activata sau dezactivata intr-un bloc, fara nici o
deplasare pe X sau Y,atunci aici nu se va face nici o schimbare de compensare a taierii,
pana cand nu apare urmatoarea deplasare pe X sau Y. Pentru introducerea unei
compensari de taiere, un cod D dar nu 0, trebuie specificat in ambele G41 sau G42.
Pentru a iesii din compensarea de taiere trebuie specificat oricare D0 sau G40 sau
ambele.
Daca un program se termina cu o compensare de taiere activa , o alarma va fi generata.
Deasemenea nu se poate activa sau dezactiva o compensare de taiere , la o miscare
circulara (G02 sau G03 ), intodeauna va aparea o alarma.
Nu se poate schimba codul offset sau partea intr-un bloc in timpul unei miscari circulare.
Cand activati compensarea de taiere intr-o deplasare, urmata de o a doua deplasare la un
unghi mai mic de 90 de grade, exista doua moduri de calcul a primei deplasari
Compensarea taierii tip A si Tip B ( SETTNG 43 ).
Tip A nu este valabil in Setting 43, deoarece este normal ce se doreste, adica scula se
deplaseaza direct la punctul de start programat pentru a doua taiere.
Tip B este utilizat cand se doreste un spatiu liber in jurul unui dispozitiv de fixare, sau in
cazuri mai rare cand geometria piesei o necesita.
Figura alaturata ilustreaza diferenta intre tipul A si B in ambele setari Yasnac si Fanuc
( SETNG 58 )
REGLAREA AVANSULU N COMPENSAREA DE TAERE
Cand se foloseste compensarea taierii in miscarea circulara,exista posibilitatea reglarii
vitezei la ce a fost programat.
Daca se intentioneaza ca finalul taierii sa fie pe partea exterioara a unei miscari circulare ,
atunci scula trebuie sa incetineasca pentru a asigura, ca avansul nu depaseste ce a fost
programat. ntodeauna sunt probleme, cand viteza este micsorata. Din aceasta cauza
SETTNG 44 este utilizat pentru a limita marimea avansului . Acesta poate fi setat intre 1
% si 100 %, si nu va schimba viteza. Daca este setat pe 1% viteza poate fi incetinita la 1
% din avansul programat.
Cand taierea se efectueaza pe partea interioara a unei miscari circulare, nu exista
ajustarea vitezei facuta la rata avansului.
Compensarea taierii
Compensarea taierii
G41 cu diametru pozitiv al
sculei,sau G42 cu diametrul
negativ al sculei
G41 sau G42 in acest
bloc
G40 in acest
bloc
Centrul actual al
traseului sculei
Traseu programat
Compensare de taiere
G42 cu diametru pozitiv al
sculei,sau G41 cu diametrul
negativ al sculei
G42 cu diametrul pozitiv al sculei
sau G41 cu diametrul negativ al
sculei
G41 cu diametrul pozitiv al sculei
sau G42 cu diametrul negativ al
sculei
Actualul centru al traseului
sculei
Traseu programat
G 40 in acest
bloc
G41 sau G42 in
acest bloc
G41 sau G 42 in
acest bloc
G40 sau G42 in
acest bloc
Compensare de taiere STL FANUC
Compensare de taiere STL FANUC
INTRAREA COMPENSARII DE TAIERE
( YASNAC )
Raza sculei
Traseu programat
Traseul centrului sculei
INTRAREA COMPENSARII DE TAIERE
( FANUC )
Raza sculei
Traseul programat
Traseul centrului sculei
3.27 QUCK CODE (COD RAPD )
QUCK CODE este o cale inovativa de programare a masinilor cu CNC.
Acesta combina simplicitatea si flexibilitatea codurilor G de programare cu o fraza
descriptiva in limba engleza ,pentru validarea inceputului de construire a programelor, in
doua parti dimensionale. Aceasta este posibil, deoarece prin selectionarea unui
menu,puteti inlocuii o varietate de numere de taste individuale, cu doar cateva.
Un sistem deschis
Quick Code este adaptabil la mai multe programme. Nu toti programatorii au acelasi stil de
programare ,unii au preferinte speciale, cum ar fi : aducerea masinii la pozitia de baza,
pentru o schimbare de scula .Cu Quick Code puteti edita programul in asa fel, incat orice
comanda in engleza pe care doriti sa o ajustati, este posibila prin introducerea unui cod G.
Datorita acestui format deschis,se pot definii inovatii, si noi cai de programare a unor parti
complexe folosind QUCK CODE.
TERMNOLOGA QUCK CODE
nainte de a descrie Quick Code ,este necesar sa cunoasteti terminologia care urmeaza.
n cele ce urmeaza se gaseste lista cu termeni folositi in Quick Code , precum si afisarea
aparuta pe ecran.
UTLZARE S CARACTERSTC
Accesare Quick Code
ntroduce-ti Quick Code prin selectarea modului EDT,si apoi prin apasarea de doua ori a
tastei PRGRM / CONVRS. Cand apasati tasta EDT , vor aparea 80 de coloane de editare.
La prima apasare vor aparea 40 de coloane de editare standard,la a doua apasare a
acestei taste, va aparea ecranul QUCK CODE. La fiecare apasare a acestei taste se va
comuta intre aceste afisaje Advanced Editor, Standard Editor si modul Quick Code.
Editarea in Window
Editarea Window in Quick Code este identica cu editarea standard pe care o utilizati in
controlul HAAS.n orice moment cand selectati un grup de informatii, editarea Window va
actualiza , pentru a se putea vedea, ce cod a fost adaugat la programul actual editat.
Aveti acces la toate functiile de editare, cu exceptia modului manual si a tastelor de
copiere a blocurilor. n editarea standard, puteti folosi modul manual , doar pentru a trece
repede in revista textul programului.n Quick Code modul manual este rezervat , pentru a
putea vedea lista de grupe. Deasemenea este restrictionata folosirea tastelor de copiere a
blocurilor .Pentru aceasta , se poate comuta intodeauna la modul de editare standard, prin
apasarea tastei PROGRM / CONVRS. De aici aveti acces la modul manual pentru
comentarii lungi si functiile de copiere a blocurilor.
Grupul Window
Grupul Window afiseaza o lista de grupe care sunt definite de fisierul Quick Code. Grupele
pot fi deplasate pentru selectare , prin rotirea rotii de mana in sensul orar al celor de
ceasornic. La fiecare clic al rotii de mana,in directia plus, cursorul grupului Window, va
avansa la grupa urmatoare. Pentru a vizualiza in interiorul unui grup , rotiti roata de mana
in sens invers acelor de ceasornic.Atata timp cat invartiti roata de mana in directia
negativa , cursorul va avansa, va afisa ,si va lumina intens informatia curenta din grup.
Ajutor Window ( HELP )
Ajutorul Window se gaseste chiar in grupul Window. Este folosit pentru a afisa fisierele de
ajutor Quick Code, adresele codurilor de ajutor, si mesaje de atentionare catre utilizator.
Taste speciale
Actiunea Quick Code poate ocupa un loc , cand tasta WRTE este apasata. Daca exista
un text in linia de introducere a datelor, prin apasarea tastei WRTE, acel text ia locul
respectiv. Daca pe linia de introducere a datelor nu se afla nimic, apasand tasta WRTE,
Quick Code va reactiona astfel :
- daca paragraful intens luminat al Quick code este construit doar ca text de
ajutor, atunci editarea Window nu este modificata.
- daca codul numeric de program este asociat cu celula luminata intens luminata
de la Quick Code, si cursorul editarii Window, este deplasat la sfarsitul blocului
curent editat, atunci codul asociat va fi inserat dupa acel bloc.
CONVERSA QUCK CODE
Quick Code este folosit de operator pentru a obtine prompt informatiile necesare pentru
crearea unui program.
Comentariile prompte sunt create prin plasarea unui semn de intrebare ?, ca prim
caracter in fata comentariului ( ? comment )in fisierul Quick Code ( O9999 ).
Comentariul este orice text ce poate cuprinde pana la 34 de caractere, cuprins intre
paranteze. Cand un program este scris folosind Quick Code, comentariul prompt va
aparea pe ecran, cerand un raspuns de la operator.
Quick Code fisier program este O09999.
De exemplu definind o deplasare avans a axiei X, urmatoarea linie de coduri va fi in fisier:
cat este locati pe X cat este rata avansului
Aceasta va produce raspunsul prompt cand cream un nou program, sub un numar de
program diferit ( O1234 ) folosind Quick Code.
Valoarea locatia lipsa pe X va fi afisata in felul urmator :
Si introduceti o noua valoare de 1.25 a locatiei X
Urmatoarea prompt comanda va veni cu valoarea ratei avansului
Operatorul poate introduce un numar valoric, si apoi apasand WRTE,pentru a schimba
valoarea ratei avansului, sau simplu apasand tasta WRTE / ENTER, pentru a accepta
rata avansului. Controlul va astepta un raspuns de la operator, inainte de a introduce
blocul in editarea Window.Un raspuns inacceptabil , ca de ex. care sa contina prea multe
cifre , sau zecimale care nu sunt necesare, vor genera un mesaj de eroare, si va astepta
un alt raspuns.
Odata ce operatorul a introdus toate valorile codurilor G intr-un bloc de coduri,
introducerea acestora blocuri va fi afisata pe linia de intrare a datelor , si va arata in felul
urmator :
CORECT ( Y / N )?
G01 X1.25 F.005 ;
Operatorul trebuie sa apese tasta Y sau ENTER pentru a accepta blocul , sau tasta N
pentru a anula.Daca eswte acceptat , blocul este scris in fisierul de editare, si Quick Code
proceseaza rezumatul cu blocul urmator ( daca acesta exista ). Daca raspunsul nu este
acceptat, procesul este repetat pentru acelasi bloc.
Apasand tasta UNDO in timpul Quick Code,aceasta va scoate blocul curent, si veti
ramane acolo unde sunteti in program.
Apasand RESET ,veti iesi din Quick Code, iar cursorul se va intoarce la inceput.
( ciclu de filetare )
Un fisier cu Quick Code , poate fi gasit pe disketa cu care este livrata masina. Ea contine
multe exemple de cum se poate folosi Quick Code.
3.28 VSUAL QUCK CODE
Visual Quick Code ( VQC ) este o editare grafica care ajuta la simplificarea
programarii,pentru piese simple. Daca se da un model simplu de piesa , si un set de
dimensiuni, programul este creat.
Quick start guide ( ghid quick start )
1 naintea pornirii VQC , daca doriti sa introduceti un cod G , la un program existent,
deschideti programul Dvs. in Advanced Editor, si amplasati cursorul la sfarsit de bloc ( ; )
acolo unde noul program va fi adaugat.
2 n modul EDT, apasati tasta PRGRM / CONVRS de trei ori pentru a intra in VQC.
Dupa ce ati intrat , veti vedea niste liste cu cuvinte sau fraze scurte,aflate in dreapta,
acestea sunt categorii de piese.
3 Folosind tastele cu sageti sus / jos, selectati categoria de piesa pe care o doriti, apoi
apasati tasta WRTE.Modelul piesei va aparea in varianta marita.
4 Folosind tastele cu sageti sus / jos, dreapta stanga, selectati modelul si apasati WRTE
sau CANCEL, pentru a va intoarce la categoria afisata pe ecran.Apasand WRTE ( pe
modelul piesei ) va aprea un patrat largit care include variabilele de identificare ale
dimensiunilor piesei.
5 ntroduceti datele pentru piesa.NOTA Z0 va fi tipic pe 0, si cealalta valoare Z va fi
negativa. Valorile R si C sunt folosite pentru a specifica raza sau champhren-ul unui colt.
6 Cand ultima valoare a fost introdusa, controlul va deschide o fereastra afisand 4 optiuni.
A ) Selectarea / crearea unui program
Daca selectati, o alta fereastra va fi deschisa , pentru a da posibilitatea utilizatorului sa
aleaga un nume de program. Programul selectat va fi luminat intens,dupa care se apasa
tasta WRTE. Aceasta va face ca VQC sa iasa din programul selectat.
Utilizatorul are deasemenea optiunea de a crea un nou program, prin introducerea unui
nume de program, folosind O. Prin simpla apasare din nou a tastei WRTE, VQC va
scoate noul program creat.
B ) Adaugarea la programul curent
Daca selectati , un cod G generat de VQC ,va fi introdus la ultima pozitie a cursorului aflat
in interiorul unui program,inaintea introducerii VQC. Daca programul a fost gol, atunci orice
M30, intr-o sectiune de coduri G a VQC model, va fi trimis in program. Daca programul
contine ceva, atunci nici un M30 nu va fi introdus.
C ) MDI
Daca selectati noul creat VQC, codul G va fi scos la MD.Orice se face in MD se va
supraprascrie
D ) Anulare
Daca selectati, fereastra se va inchide,si focalizarea se va intoarcela lista de parametrii.
Deasemenea tastele UNDO si CANCEL vor efectua aceasta operatie.
Verificati programul care a fost creat, prin derularea lui in modul grafic,verificati traiectoria
sculelor. Verificati offsetul de scule, si derulati , folosind avans redus.
NTRODUCERE N VSUAL QUCK CODE
Pornirea
Aveti doua posibilitati, pornirea prin crearea unui nou program,sau folosind VQC , pentru a
introduce coduri intr-un program existent. Pentru a insera intr-un program existent,
selectati programul,intrati in Advanced Editor,si pozitionati cursorul la sfarsitul de bloc ,
unde doriti sa introduceti noul cod.
Daca alegeti varianta de pornire cu un nou program, VQC va termina programul cu un
M30, daca acesta exista in model.
VQC nu va termina codul cu un M30 ,daca acesta este introdus in programul existent.
Pentru a porni Visual Quick Code (VQC),introduce-ti modul Edit, si apasati de 3 ori tasta
PRGRm / CONVRS.
Selectarea unei categorii
Utilizati tastele cu sagetile pentru a selecta piesa dorita, si apasati tasta WRTE. Vor
aparea un set de imagini mici , care apartin categoriilor de piese.Acestea sunt imaginile de
unde se pot selecta.
Selectarea modelului unei piese
Utilizati tastele cu sagetile pentru a selecta modelul dorit din acea pagina. Apasand
WRTE va fi afisat conturul piesei, si va permite programatorului sa introduca dimensiunile
si alte informatii pentru realizarea piesei. Apasand CANCEL, se revine la lista cu
categoriile pieselor.
Introducerea datelor
Controlul va informa prompt programatorul , pentru informatii asupra piesei selectate.
Datele nu sunt verificate pentru compatibilitate, asa ca trebuie acordata atentia cuvenita
asupra corectitudini numerelor introduse. Odata informatia introdusa, un alt afisaj va
intreba utilizatorul asupra locului unde vor fi amplasate coduri G. Exista 4 optiuni.
1-Selectare / creare program
Daca este selectat, o alta fereastra se va deschide, dand posibilitatea utilizatorului sa
selecteze un nume de program. n celula luminata intens, se apasa WRTE. VQC va
scoate programul selectat. Daca se alege optiunea CREATE, creare de nou program,se
introduce un nume de program folosind O. Apoi dupa apasarea WRTE, VQC va scoate
noul program creat.
2- Adaugarea la programul curent
Daca selectati , un cod G generat de VQC ,va fi introdus la ultima pozitie a cursorului aflat
in interiorul unui program,inaintea introducerii VQC. Daca programul a fost gol, atunci orice
M30, intr-o sectiune de coduri G a VQC model, va fi trimis in program. Daca programul
contine ceva, atunci nici un M30 nu va fi introdus
3- MD
Daca selectati noul creat VQC, codul G va fi scos la MD.Orice se face in MD se va
supraprascrie.
4- Anulare
Daca selectati, fereastra se va inchide,si focalizarea se va intoarcela lista de parametrii.
Deasemenea tastele UNDO si CANCEL vor efectua aceasta operatie.
Verificati prima data programul in modul grafic
Extinderea Visual Quick Code
Sistemul VQC, utilizeaza programul O09997 care genereaza icoanele si intrebarile pe care
utilizatorul le vede, si codurile G care le produce.
Programul O09997 contine comentarii complete. Comentariile contin cuvinte cheie, pe
care VQC le intelege. Unele dintre aceste cuvinte folosite , impart programul O09997 in
mai multe sectiuni. Sectiunile sunt ierarhice,si se impart la randul lor .Programul se
imparte in categorii, categoriile se impart in parti model ( sablon ), iar aceasta ultima
categorie se imparte in diagrame, parametrii si coduri.
n cele ce urmeaza se va gasii o lista completa cu aceste cuvinte cheie folosite de Visual
Quick Code.
Cuvatnt cheie Definitie Sectiunea
inceputul unei sectiuni categorie
sfarsitul unei sectiuni categorie
inceputul unei sectiuni model categorie
sfarsitul unei sectiuni model categorie
inceputul unei sectiun diagrama model
sfarsitul unei sectiun diagrama model
specifica o linie in diagrama diagrama
specifica data in diagrama diagrama
specifica o sageata in diagrama diagrama
specifica un cerc diagrama
spec.un arc in sens orar diagrama
spec.un arc contra sensului orar diagrama
spec. unfilet in diagrama diagrama
inceputul unei sectiuni parametri model
sfarsitul unei sectiuni parametri model
eticheta atribuita unui parametru parametri
seteaza simbolul fara zecimale parametri
seteaza simbolul un loc parametri
seteaza simbolul doua locuri parametri
seteaza simbolul trei locuri parametri
seteaza simbolul patru locuri parametri
inceputul sectiuni coduri G model
sfarsitul sectiunii model model
n sistemul Visual Quick Code, cuvintele cheie apar in sectiunea coloane. Daca cuvintele
cheie apar in alta zona,VQc le va ignora, si va emite un mesaj de eroare, deoarece textul
care se afla dupa cuvantul cheie nu se afla
3.29 ADVANCED EDTOR
Editarea avansata de la HAAS, da posibilitatea utilizarorului de a vedea si edita doua
programme in acelasi timp. Este mult mai usor de a modifica un program existent, si de a
crea unul nou. Aditional, un context sensitiv de functii ajutatoare sunt disponibile , pentru
a asigura informatii pentru editare.
Urmatorii termeni sunt folositi pentru a descrie advanced editor :
CURRENT PROGRAM programul planificat de a fi derulat din modul MEM
ACTIVE PROGRAM prog.modificat de utilizator prin introducere de date
INACTIVE PROGRAM program opus programului activ din editor
CONTEXT- SENSITIVE HELP functii ajutatoare, care asigura informatii necesare
utilizatorului in ceeace trebuie sa faca
PULL- DOWN MENUS accesare menu, un singur menu poate fi accesat odata
HOT KEY o cheie , care prin apasare , va executa imediat un
menu de editare
Advanced editor este introdus prin apasarea tastei EDT.
Utilizatorul poate sa alterneze intre Advanced editor , 40 de coloane de editare,si Quick
code, prin apasare succesiva a tastei PRGRM/CONVRS.
Tasta EDT poate fi folosita pentru a schimba dreapta / stanga intre doua programe , care
au fost selectate in EDT.
Apasand tasta F4 se va deschide o alta copie a programului curent in advanced editor.
Daca utilizatorul introduce Onnnnn si apoi apasa F4, programul Onnnnn este deschis in
fereastra inactiva.
Afisajul Advanced Editor este impartit in urmatoarele categorii :
Mode si Status Control- contine afisajul cu pagina curenta , modul de operare si statutul
de control.
Mesaje,- acolo unde statutul controlului este afisat, aceast domeniu este folosit pentru
afisajul promt, al mesajelor utilizatorului.
Input intrare- sunt afisate intrarile utilizatorului.
Menu Bar- contine bara de menu
Key Help contine mesaje scurte de ajutor, arata utilizatorului , cele mai importante taste
care pot fi folosite in contextul curent al operatiei.
Left/ right side display indica programele active si inactive.La prima introducere de
date, in editor, programul curent va fi afisat in partea stanga , iar partea dreapta va fi
libera.
Context-Sensitive help este afisat contextul sensitiv de ajutor , acolo unde cursorul
este pozitionat pe menu.
CARACTERSTC
CONTEXT SENSITIVE HELP
Cand ne aflam in advanced editor, apasand tasta F1 se merge in menu, folosind tastele
cu sageti sau , cursorul, pentru a ajunge la meniul dorit care este intens luminat. Textul de
ajutor va aparea in partea dreapta jos a ecranului. PAGE UP sau PAGE DOWN se
folosesc pentru a vizualiza textul de ajutor.Cu ajutorul tastelor UNDO sau RESET se iese
din menu.
MENIUL PROGRAM
Crearea unui nou program
Acest menu va crea un nou program.Asigurand unde este loc in programul director, si
unde este spatiu in memorie. ntroducand un nume de program ( Onnnnn ) in domeniul de
la 0 pana la 99999 , care nu este deja in programul director
SELECTAREA PROGRAMULUI DIN LISTA
Controlul HAAs contine un director de program , pe care utilizatorul il poate
selecta.Selectand acest menu, se poate edita un program care exista in director.
Cand acest menu este selectat, o lista de programe este prezentata spre a fi vizualizata.
Cu ajutorul cursorului , sau in modul manual se poate trece in revista programele afisate.
Apasand tasta ENTER, va fi selectat programul care este luminat intens, si va inlocui lista
selectata cu programul selectat. Programul selectat este acum activ.
DUPLICAREA UNUI PROGRAM ACTIV
Acest menu va crea un nou program, facand o copie a continutului programului
curent,redenumirea specifica si facandu-l pe acesta sa devina program activ.
STERGEREA PROGRAMULUI DIN LISTA
Acest menu va sterge programul din programul director. O lista cu toate programele este
prezentata cu ALL la sfarsit.
Pentru a sterge un program singular, se merge cu cursorul pe numarul programul
respectiv, va aparea o intrebare de confirmare a stergerii , se introduce litera Y pentru da,
si se va sterge programul luminat intens.Daca orice alta tasta este apasata, programul nu
va fi sters.
Pentru a sterge toate programele, se pune cursorul pe ALL, si se apasa ENTER.
Cand toate programele sunt sterse, programul O0000 este creat, si va deveni program
activ.
COMUTAREA PE PARTEA DREAPTA SAU PE STANGA
Aceasta comutare va face programul activ ,inactiv si invers.Daca nu exista nici un program
activ , atunci nu se va intampla nimic.Exista doar doua posibilitati de afisare, una pe
stanga si alta pe dreapta.Ecranul ( afisajul ) inactiv este folosit cand un program secundar
este creat sau selectat.
MENU EDITARE
UNDO
Ultima inserare , stergere sau schimbare ( in editare simpla ) se va reveni cu aceasta tasta
SELECTARE TEXT
Prin aceasta operatie se va seta, punctul de plecare al blocului selectat. Pentru a seta
punctul de plecare,derulati in sus/jos pana la punctul dorit, si apasati F2 sau ENTER.
Blocul selectat va fi luminat intens.
Pentru deselectare apasati UNDO.
Aceasta functiune lucreaza la fel ca in cele 40 de coloane editor.exceptarea acestei optiuni
din menu, este startul textului selectat, in loc de tasta F1. Se pot folosi ENTER sau F2,
pentru terminarea selectarii.Pe ecran va aparea
SCROLL UP / DOWN ; PRESS ENTER OR F2 ( ptr.completarea textului selectat )
MOVE SELECTED TEXT ( deplasarea textului selectat )
Tot textul selectat va fi mutat , deplasat,dupa linia unde se afla pozitionata sageata
cursorului.
COPY SELECTED TEXT ( copierea textului selectat )
Tot textul selectat va fi copiat ,dupa linia unde se afla pozitionata sageata cursorului
DELETE SELECTED TEXT ( stergerea textului selectat )
Aceasta se poate executa pentru orice bloc selectat. Daca nici un bloc nu a fost selectat,
atunci actuala celula luminata intens va fi stearsa. Tasta UNDO va repune la loc ce a fost
sters anterior, dar nu va repune la loc orice bloc sau cod sters.
CUT SELECTION TO CLIPBOARD (taierea selectiei la clipboard)
Toate textele selectate vor fi mutate din programul curent, la un program nou numit
clipboard.Orice continut anterior al clipboard va fi sters.Numarul de program pentru
clipboard ( 8998 ), este specificat de Parametrul 226, si poate fi modificat daca este
necesar.
COPY SELECTION TO CLIPBOARD (copierea selectiei la clipboard)
Toate textele selectate vor fi copiate din programul curent, la un program nou numit
clipboard.Orice continut anterior al clipboard va fi sters.Numarul de program pentru
clipboard ( 8998 ), este specificat de Parametrul 226, si poate fi modificat daca este
necesar.
PASTE FROM CLIPBOARD ( lipirea de la clipboard )
Continutul de la clipboard este copiat intr-un program curent, pe linia unde este pozitionat
cursorul.
MENU DE CAUTARE
Gasire text
Acest menu va cauta unul sau mai multe coduri G din programul curent.
Cautarea poate fi facuta in doua moduri, in directia inaint si inapoi, de la locul unde este
pozitionat CURSORUL..n clipa in care codul este gasit , cursorul se va pozitiona automat
pe el
FIND AGAIN (gasire din nou )
Acest menu va cauta programul curent, pentru ultimul bloc de coduri, ce a fost cautat
inainte. Va incepe din nou cautarea , de unde este pozitionat cursorul, in directia care a
fost specificata in cautarea anterioara.
Aceasta functie va cauta blocurile selectate cat si cele neselectate.
FIND AND REPLACE TEXT (gasire si inlocuire text )
Acest menu va cauta programul curent ,in care apare unul sau mai multe coduri G
specificate, si va schimba unul sau toate codurile cu alt cod G.
Cautarea se poate face in ambele sensuri inainte sau inapoi, din locul unde este pozitionat
cursorul.La fiecare cod G gasit , cursorul se va pozitiona pe acesta, si va apare promt
intrebarea unde sa inlocuiasca.
Aceasta functiune afecteaza atat blocurile selectate cat si cele neselectate.
THE MODIFY MENU ( modificarea meniului )
REMOVE ALL LINE NUMBERS (mutarea tuturor linilor de numere )
Acest menu va muta automat toate codurile N nereferentiate, din programul editat.
Daca un bloc este selectat, doar blocurile cu cod G , care au in interiorul lor aceste coduri
vor fi afectate.
RENUMBER ALL LINES ( renumerotarea tuturor linilor )
Acest menu va renumerota fiecare cod G din bloc, selectat dintr-un program, sau intr-un
bloc selectat .Va renumerota doar acele blocuri cu cod G continut in acel bloc.
RENUMBER BY TOOL ( renumerotare dupa scula )
Cautarea textului selectat, sau a intregului program , pentru coduri T, si renumeroteaza
blocurile din program grupate dupa coduri T.
REVERSE + & - SIGN (inversarea semnelor + si - )
Acest menu va inversa semnele tuturor valorilor numerice, asociate cu unul sau mai multe
adrese de coduri intr-un program. Daca un bloc determinat este selectat, doar adresa de
cod din blocul selectat va fi afectata.
I / O EDIT
SEND RS232 ( transmiterea prin RS232 )
Acest menu va transmite programe care sunt selectate din programul director, spre portul
RS 232
Cand acest menu este selectat, o lista cu toate programele din memorie este prezentata,
cu ALL la sfarsit.
Pentru a selecta un program, se pune cursorul pe numarul programului si se apasa tasta
NSERT. Va aparea un spatiu intens luminat,inainte ca programul indicat sa fie
selectat.Apasand din nou NSERT,programul va fi deselectat, iar spatiul intens luminat va
disparea. Tasta DELETE poate fi deasemenea folosita pentru deselectarea programelor
Pentru a transmite programele selectate, apasati tasta ENTER.
Datele vor fi transmise cu un semm % la inceputul programului si cu un semn % la sfarsitul
programului.
RECEIVE RS 232 ( receptionarea prin RS232 )
Acest menu va receptiona programme de la portul serial RS 232.
Programele vor fi stocate in memoria CNC, cu numarul corespunzator de program
Onnnnn.
Pe LSTPROG ALL trebuie mai intai luminata intens celula, inainte de a utiliza acest
menu.
Numarul programului Onnnnn va fi introdus automat din lina de intrare date.
ALL trebuie reselectat pe afisajul LSTPROG, dupa fiecare transfer fisiere.
SEND DISK ( transmitere catre floppy )
Acest menu va transmite program(e) spre floppy. Cand acest menu este selectat, o lista
cu toate programele din memoria masinii este prezentata, avand ALL( tot ) la sfarsit.
Pentru a selecta un program , se va muta cursorul pe numarul programului si se apasa
tasta NSERT. Va aparea o celula luminoasa inaintea programului care a fost selectat.
Apasand din nou NSERT, se va deselecta programul, si celula luminoasa va disparea.
Tasta DELETE poate fi folosita pentru a deselecta toate programele selectate.Cand
cursorul se afla pe ALL, toate programele selectate vor aparea intens luminate.
ENTER FLOPPY FLENAME (introducerea numelui de fisier pe floppy )
Tastati numele de fisier dorit ( in format standard PC DOS ) pentru fisierul de disketa, dupa
care apasati ENTER. Daca unul sau toate ALL- programele sunt selectate, datele vor fi
trimise cu un semn % la inceput si unul la sfarsit. Daca nu este introdus nici un nume de
fisier, atunci controlul va trimite fiecare fisier separat, folosind un numar de program
Onnnnn ca nume de fisier.
RECEIVE FLOPPY ( receptionare de pe floppy )
Acest menu va receptiona programele aflate pe disketa. Programele vor fi stocate in
memoria CNC, cu numarul de program Onnnnn corespunzator.
Tastati numele de fisier dorit ( in format standard PC DOS ) pentru fisierul de disketa
existent , dupa care apasati ENTER.
FLOPPY DIRECTORY ( directoare floppy )
Acest menu va afisa directoarele de flopy, cu primele intrari (ferestre )luminate intens.
Pentru a selecta un fisier, apasati tastele cu sageti sus / jos, sau folositi modul manual.
Pentru a incarca un fisier mai intai trebuie selectat si apoi apasati tasta ENTER.
Programele codurilor G din fisier vor fi incarcate in memorie.
n cazul in care nu este suficient spatiu de memorie, va aparea o alarma 429, si doar un
director partial va fi afisat.
TASTA F1 MENU AJUTOR
Cum se foloseste Editor
Selectand acest menu,ne vom plasa on-line, pe un manual ajutator aflat pe ecranul inactiv.
Acest manual ajutator, ne va da o descriere scurta si concisa,asupra editarii si
caracteristicilor acesteia. Cu tastele cu sageti PAGE UP S PAGE DOWN, sau in modul
manual se poate trece in revista acest manual ajutator.
QUICK CODE
Selectand acest menu vom plasa Quick Code-ul, in partea inactiva a editarii.
Toate functiile Quick Code nu sunt activate.Mai multe date referitoare la Quick Code se
gasesc in manualul operatorului.
Apasand tasta EDT se poate iesii din Quick Code.
TASTE DESCREREA TASTELOR
Afiseaza lista programelor , pe afisajul Edit, pentru selectarea
programelor din lista
Aceasta tasta va incepe sa selecteze textul,si defineste linia de start a
blocului ce va fi editat. Prin deplasarea in jos la ultima linie de bloc, si
apasarea tastei F2 sau ENTER, blocul va fi luminat intens.
Tasta poate fi folosita pentru comutarea de pe partea dreapta / stanga,
intredoua programe, ce au fost selectate la editare
Tastand F4 ,se va deschide o alta copie al aceluiasi program, pe cealalta
parte a ecranului in Advanced Editor. Utilizatorul poate edita repede, doua
locatii diferite in acelasi program. Daca introduceti un numar de program
( Onnnn ), si dupa aceea tastand F4,programul se va duce pe partea pe
partea opusa a Advanced Editor.
NSERT poate fi folosit pentru a copia un text selectat intr-un program, pe
linia unde a fost plasata sageata cursorului.
ALTER poate fi folosit pentru a deplasa textul selectat intr-un program, pe
linia unde a fost plasata sageata cursorului.
DELETE se foloseste la stergerea unui text selectat intr-un program
Daca un bloc a fost selectat, apasand UNDO,acea definitie de bloc va fi
scoasa
Apasand tasta SEND RS232 se va activa menu-ul / O (transmitere date)
Apasand tasta SEND RS232 se va activa menu-ul / O (receptionare date)
Apasand ERASE PROG se va activa menu-ul / O. Acesta va aduce o lista de
programe pe partea inactiva a ecranului de editare, pentru amplasarea
cursorului pe un program ;si stergerea acestuia.
Introducere
Aceasta functie a calculatorului este optionala. Daca se doresc mai multe informatii in legatura cu
instalarea acestei optiuni apelati la Haas Automation sau la dealerul dumneavoastra.
Acest capitol reprezinta o introducere in macros asa cum a fost ea implementata in comanda Haas.
MACROS adauga posibilitati noi si o flexibilitate mai mare a programarii standard, doar cu codurile G,
ajutand programatorul sa defineasca mai bine un contur intr-un mod mai rapid. Cu mici exceptii
programarea Macros implementata de Haas este compatibila cu comanda Fanuc 10M si 15M. Facilitatile
Macro omise din aceasta prezentare sunt enumerate la finalul capitolului. Programatorii familiarizati deja
cu programarea Macro pot sa revada acest capitol in scopul efectuarii unei programari mai rapide.
n programarea standard un program consta intr-o insiruire de rutine care NU POT fi modificate decat prin
utilizarea unui editor pentru a reedita fiecare valoare in parte. Macro ofera posibilitatea de a programa
subrutine modificand contururile si deplasarile in functie de anumite valori continute de un set de variabile
setate de catre programator. Aceste variabile pot actiona in cadrul subrutinelor ca niste parametri, sau pot
constitui niste variabile globale.
Aceasta inseamna ca programatorul poate crea o colectie de subrutine perfect functionale, care pot fi
utilizate ca niste facilitati de nivel superior pentru a imbunatati programarea si a mari productivitatea.
Macro nu intentioneaza inlocuirea softurilor moderne CAD/CAM, dar poate ajuta la marirea productivitatii
celor ce o utilizeaza.
ata cateva exemple de aplicatii pentru Macros. Fara a prezenta direct codurile macro, in continuare se
subliniaza unele aplicatii generale in care se pot folosi Macro-programarea.
Facilitati la executia prinderii pieselor
Multe dintre procedeele de executie pot fi semiautoimate in scopul ajutarii operatorului. Anumite
instrumente de lucru pot fi rezervate pentru situatii immediate ce nu au fost anticipate in faza proiectarii.
De exemplu, sa presupunem ca o companie utilizeaza o prindere standard a piesei prin niste gauri dupa
un anumit sablon. Se descopera mai tarziu ca dispozitivul necesita o prindere suplimentara, iar daca
subrutina 2000 a fost programata in scopul efectuarii sablonului de gauri, atunci tot ce se necesita in plus
pentru a efectua prinderea suplimentara sunt doar urmatorii doi pasi.
1. Se determina coordonatele X si Z si unghiul la care se va face prinderea suplimentara prin
deplasarea manuala la pozitia dorita si se citesc valorile de pe afisaj.
2. se executa in MD urmatoarea comanda:
G65 P2000 X???Z???A???;
Unde ??? sunt valorile determinate la primul punct.
Aici programul macro (neprezentat) va executa toate operatiile in cazul in care a fost proiectat sa execute
sablonul respectiv la un anumit unghi specificat prin adresa A. mportant este ca programatorul si-a creat
propriul ciclu inregistrat.
3.31 Macros (optional)
Programarea Macro cu Parametri
Parametri Macro pot fi folositi pentru a scrie un singur program pentru o famile de piese (piese care sunt
asemanatoare dar au dimensiuni diferite). Se vor modifica doar parametri (dimensiunile) folositi la apelarea
programului in timp ce macro programul in sine ramane neschimbat.
Aceasta metoda de programare este potrivita pentru anumite operatii care sunt des executate evitandu-se
asfel scrierea din nou a unui program asemanator cu cel initial.
Exemple de operatii pentru care se utilizeaza programarea cu parametri:
1. Repere din aceeasi familie
2. Prelucrarea bacurilor moi
3. Cicli inregistrati definiti de catre utilizator (de exemplu cicli pentru caneluri)
Setarea automata a offseturilor din interiorul programului
Cu ajutorul macro programarii se pot seta noile origini de lucru in fiecare program separat din interiorul
programului, astfel incat procedura de fixare devine mai usoara si mai sigura.
Masurarea
Masurarea imbunatateste posibilitatile masinii in mai multe feluri. n continuare se enumera doar cateva
dintre ele.
1. Masurarea unei piese pentru determinarea unor cote necunoscute in vederea prelucrarilor
ulterioare.
2. Calibrarea sculelor pentru offseturi si pentru determinarea uzurii.
3. Verificarea premergatoare prelucrarii finale pentru determinarea tolerantei.
Macro programarea permite operatorilor cu mai putina experienta sa lucreze in bune conditiuni pe masina.
Se pot testa indeplinirea unor anumite conditii care sa determine afisarea unor mesaje sau alarme proprii.
Apelarea unei subrutine macro (G65)
G65 reprezinta comanda de apelare a unei subrutini macro cu posibilitatea de a defini si argumentele
necesare. Formatul este urmatorul:
[N####] G65 P#### [L####] [argumente];
Tot ce este inclus intre paranteze este optional. Acestea nu trebuie sa fie confundate cu paranrezele de
explicatii din continuare. Comanda G65 necesita un parametru de adresa P ce corespunde unui anumit
numar de program aflat in memoria masinii. Adresa optionala L reprezinta numarul de repetitii a subrutinei
respective.
n exemplul 1 subrutina 1000 este apelata o data fara definirea nici unui parametru. G65 este similara, dar
nu identica cu apelarea M98. Se pot utiliza pana la patru apelari G65 in acelasi moment (patru nivele in
profunzime).
Exemplul 1: G65 P1000; (cheama subrutina 1000 ca macro)
M30; (stop
program)
O1000;
(subrutina macro)

M99; (revenire
din subrutina macro)
Aliasing
Aliasing inseamna alocarea unui cod G unei secvente G65 P####. De exemplu:
G65 P9010 X.5 Z.5 F.01 T1;
Poate fi scrisa ca:
G06 X.5 Z.5 F.01 T1;
Aici s-a inlocuit codul un cod G neutilizat, G06, pentru G65 P9010. Pentru ca secventa respectiva sa fie
viabila trebuia ca parametrul asociat cu subrutina 9010 sa fie 06. De remarcar ca ca G00 si G65 nu pot fi
alocate, precum toate celalte coduri G de la 1 la 255.
Numerele de program de la 9010 la 9019 sunt rezervate pentru alocarea cu coduri G. Urmatorul tabel
enumereaza care parametri Haas sunt rezervati pentru alocarea subrutinelor macro.
Parametru Haas Cod O
91
92
93
94
95
96
97
98
99
100
9010
9011
9012
9013
9014
9015
9016
9017
9018
9019
Setarea unui parametru de alocare la 0 (zero) invalideaza alocarea subrutinei respective. Daca un
parametru este setat la un anumit cod G si subrutna respectiva nu este in memorie se va genera o alarma.
Alocarea codurilor M
Parametru Haas Cod O
81
82
83
84
85
86
87
88
89
90
9000
9001
9002
9003
9004
9005
9006
9007
9008
9009
Agumentele macro
Argumentele din expresia lui G65 reprezinta un set de valori care seteaza valorile variabilelor locale a unei
subrutini macro.
Urmatoarele doua tabeluri indica alocarea alfabetica a variabilelor cu valori utilizate in subrutina macro.
Adresare alfabetica
Adresa:
Variabila:
A
1
B
2
C
3
D
7
E
8
F
9
G
-
H
11
I
4
J
5
K
6
L
-
M
13
Adresa:
Variabila:
N
-
O
-
P
-
Q
17
R
18
S
19
T
20
U
21
V
22
W
23
X
24
Y
25
Z
26
Adresare alfabetica alternanta
Adresa:
Variabila:
A
1
B
2
C
3
I
4
J
5
K
6
I
7
J
8
K
9
I
10
J
11
Adresa:
Variabila:
K
12
I
13
J
14
K
15
I
16
J
17
K
18
I
19
J
20
K
21
I
22
Adresa:
Variabila:
J
23
K
24
I
25
J
26
K
27
I
28
J
29
K
30
I
31
J
32
K
33
Argumentele accepta pana la patru zecimale dupa virgula. Daca se lucreza in coordonate metrice
controlerul va presupune valoarea fara virgula ca fiind miimi (.000). n exemplul 2 de mai jos variabila #7
va primi valoarea .0004.
Daca punctul zecimal nu este inclus in argument, ca de exemplu:
G65 P9910 A1 B2 C3
Atunci valorile ce vor fi alocate pentru subrutina macro vor fi conform tabelului; (pentru inch)
Alocare argumentului valoare intreaga (fara virgula)
Adresa:
Variabila:
A
.001
B
.001
C
.001
D
1.
E
1.
F
1.
G
-
H
1.
I
.0001
J
.0001
K
.0001
L
-
M
1.
Adresa:
Variabila:
N
-
O
-
P
-
Q
.0001
R
.0001
S
1.
T
1.
U
.0001
V
.0001
W
.0001
X
.0001
Y
.0001
Z
.0001
Toate cele 33 de macrovariabile locale pot fi alocate cu ajutorul argumentelor prin folosirea metodei de
alocare cu adrese alternante. Urmatorul exemplu arata cum se pot trimite unei subrutine macro doua seturi
de variabile locale.
Asfel variabilele locale #4 pana la #9 vor primi valorile .0001 pana la .0006. (pentru coordonate in inch).
Exemplu 2: G65 P2000 1 J2 K3 4 J5 K6 ;
Literele G, L, N, O si P nu pot fi foloste ca adrese pentru aalocarea unor variabile din subrutina macro.
Constantele Macro
Constantele reprezinta valori zecimale aflate in expresia macro. Ele pot fi combinate cu adresele AZ sau
pot fi folosite in expresii (matematice, logice, etc.). Exemple de constante sunt .0001, 5.3, -10.
Macro Variabile
Exista trei categorii de macro variabile: de sistem, macro variabile globale si macro variabile locale.
Utilizarea variabilelor
Referirea la toate variabilele se face cu simbolul # urmat de un numar pozitiv. Exemple: #1, #101 si #501.
Variabilele sunt numere zecimale. Daca o variabila nu a fost definita niciodata atuci ea are o valoare
nedefinita (nu 0). Aceasta indica ca ea nu a fost utilizata. O variabila poate oricand fi setata ca nedefinita
cu ajutorul variabilei speciale #0. #0 are o valoare nedefinita. Referirile indirecte la variabile se fac prin
includerea numarului variabilei intre paranteze drepte.
#[<expresie>]
Expresia este calculata, iar rezultatul se aloca variabilei accesate. De exemplu:
#1=3;
#[#1]=3.5+#1;
Aceasta expresie aloca variabilei #3 valoarea 6.5.
Variabilele pot fi utilizate in locul constantelor ce insotesc adresele AZ
n blocul
N1 G0 X1.0;
variabilele se pot seta asfel:
#7=0;
#1=1.0
iar blocul poate fi inlocuit cu:
N1 G#7 X#1;
Se utlizeaza valorile variabilor existente in timpul executiei blocului.
Variabile Locale
Variabilele locale au domeniul cuprins intre #1 si #33. n orice moment este valabil un nou set de variabile
locale. Cand se executa o apelare a unei subrutini cu comanda G65 variabilele locale sunt salvate si
pentru utilizare sunt valabile un nou set de variabile locale. Aceasta se numeste nesting. Asfel la
apelarea G65 toate noile variabile locale sunt sterse la valoare nedefinit, iar toate variabilele locale ce au
adrese in expresia G65 vor fi setate la valorile corespunzatoare. Mai jos este un tabel al variabilelor
locale impreuna cu argumentele folosite pentru setarea lor:
Variabila
Adresa:
Alternativ:
1
A
2
B
3
C
4
I
5
J
6
K
7
D
I
8
E
J
9
F
K
10
I
11
H
J
Variabila
Adresa:
Alternativ:
12
K
13
M
I
14
J
15
K
16
I
17
Q
J
18
R
K
19
S
I
20
T
J
21
U
K
22
V
I
Variabila
Adresa:
Alternativ:
23
W
J
24
X
K
25
Y
I
26
Z
J
27
K
28
I
29
J
30
K
31
I
32
J
33
K
De remarcat ca variabilele 11, 12, 1416 si 2733 nu au o adresa a argumentului corespunzatoare. Ele
pot fi setate doar prin utilizarea a suficientor coduri , J sau K coform tabelului.
Odata aflati in interiorul subrutinei toate variabilele pot fi definite, citite sau modificate doar prin referirea lor
cu numerele 133.
Cand se utilizeaza argumentul L pentru mai multe repetitiii a macro subrutinei atunci de remarcat ca
argumentele din expresie se vor seta doar la prima repetitie. Aceasta inseamna ca daca variabilele 133
sunt modificate in executia programului urmatoarea repetitie va avea acces doar la noile valori ale
variabilelor. Asfel valorile variabilor sunt memorate de la repetitie la repetitie cand valoarea adresei L este
mai mare decat 1.
Apelarea unei subrutini prin M98 nu creaza un nou set de variabile locale. Asfel toate variabilele locale din
cadrul unei subrutini apelate cu M98 vor avea acelasi valori ce au existat inaintea apelarii.
Variabilele globale
Variabilele globale sunt acele variabile care sunt accesibile in orice moment. Exista doar o singura copie a
variabilelor globale. Aceste variabile au doua domenii: 100199 si 500599. Variabilele globale sunt
memorate si raman valabile si dupa decuplarea masinii, nefiind sterse ca in cazul controlerului FANUC.
Variabilele de sistem
Variabilele de sistem dau programatorului posibilitatea de a utiliza o varietate de parametri si setari. Prin
setarea unei variabile de sistem anumite functii ale masinii pot fi modificate sau anulate. Prin citirea si
utilizarea variabilelor de sistem un program isi modifica executia corespunzator acestor variabile. Unele
dintre variabilele de sistem au atributul de READ ONLY (doar citire) si nu pot fi modificate de catre
utilizator. Se prezinta in continuare o scurta enumerare a variabilor de sistem implementate.
Variabile Utilizare
#0 nu este un numar (doar atribut de citire)
#1-#33 variabile locale
#100-#199 variabile globale salvate la decuplarea masinii
#500-#599 variabile globale salvate la decuplarea masinii
#600-#699 variabile globale salvate la decuplarea masinii
#700-#749 variabile ascunse utilizate doar intern
#800-#999 variabile globale salvate la decuplarea masinii
#1000-#1063 64 intrari discrete (doar citire)
#1064-#1068 ncarcarea pe axe
#1080-#1087 valori brute pentru intrarile conv. Analog digital (doar citire)
#1090-#1098 valorile filtrate ale conv. Analog-digital (doar citire)
#1094 ncarcarea spindelului cu actionare OEM (doar citire)
#1098 ncarcarea spindelului cu actionare Vector Drive (doar cititre)
#1100-#1139 40 de iesiri discrete
#1140-#1155 16 iesiri suplimentare de relee obtinute de la placa de iesiri suplimentara
#1264-#1268 ncarcarea maxima pe axe
#2001-#2099 offseturile sculelor pe axa X
#2101-#2199 offseturile sculelor pe axa Z
#2201-#2299 offseturile pentru forma sculei (tool nose)
#2301-#2399 directia varfului sculei
#2401-#2499 offsetul diametrului/raza sculei
#2601-#2699 uzura diametrului/razei sculei
#2701-#2799 uzura sculei pe axa X
#2801-#2899 uzura sculei pe axa Z
#2901-#2999 uzura razei sculei (tool nose radius)
#3000 alarma programabila
#3001 contor de timp in milisecunde
#3002 contor de timp in ore
#3003 anulare regim bloc cu bloc
#3004 control suprareglaj
#3006 stop programabil cu afisare de mesaj
#3011 anul, luna, ziua
#3012 ora, minutul, secunda
#3020 timpul de cuplare a masinii (doar citire)
#3021 timpul de lucru in regim automat (doar citire)
#3022 timpul de lucru cu avansurile (doar citire)
#3023 timpul programului curent (doar citire)
#3024 timpul ultimului program terminat (doar citire)
#3025 timpul programului anterior (doar citire)
#3026 scula activa (doar citire)
#3027 turatia spindelului (doar citire)
#3030 bloc cu bloc (doar citire)
#3031 Dry run (doar citire)
#3032 block delete, optiune stergere bloc / (doar citire)
#3033 stop optional (doar citire)
#3901 contor 1 M30
#3902 contor 2 M30
#4001-#4020 ultimul cod G activ din grupa respectiva
#4101-#4126 ultima valoare a adresei respective
______________________________________________________________________
NOTE: Utilizand variabilele 4101 pana la 4126 este acelasi lucru cu utilizarea adresarii
alfabetice a macro argumentelor prezentata anterior. Exemplu: X1.3
seteaza variabila #4124
valoarea 1.3.
#5000-#5006 pozitia finala a blocului anterior
#5020-#5027 pozitia actuala in coordonate masina
#5041-#5046 pozitia actuala in coordonate de lucru
#5061-#5065 pozitia actuala a semnalului skip X, Y, Z, A, B
#5081-#5086 offseturile actuale ale sculei
#5201-#5206 offseturile comune
#5221-#5226 originea de lucru G54
#5241-#5246 originea de lucru G55
#5261-#5266 originea de lucru G56
#5281-#5286 originea de lucru G57
#5301-#5306 originea de lucru G58
#5321-#5326 originea de lucru G59
#5401-#5500 timp de avans al fiecarei scule (secunde)
#5501-#5600 timpul de apelare al fiecarei scule (secunde)
#5601-#5699 limita de utilizare a sculelor
#5701-#5800 contor pentru utilizarea sculelor
#5801-#5900 ncarcarea maxima a sculelor (pana la momentul respectiv)
#5901-#6000 limita setata pentru incarcarea sculelor
#6001-#6277 setarile (doar citire)
#6501-#6999 parametri (doar citire)
_______________________________________________________________
NOTE: bitii cei mai putin semnificativi ale valorilor mari nu vor aparea in macrovariabilele
Pentru setari si parametri.
#7001-#7006 coordonate de lucru aditionale G110
#7021-#7026 G111
#7041-#7046 G114
#7061-#7066 G115
#7081-#7086 G116
#7101-#7106 G117
#7121-#7126 G118
#7141-#7146 G119
#7161-#7166 G120
#7181-#7186 G121
#7201-#7206 G122
#7221-#7226 G123
#7241-#7246 G124
#7261-#7266 G125
#7281-#7286 G126
#7301-#7306 G127
#7321-#7326 G128
#7341-#7346 G129
Prezentarea variabilelor de sistem
Intrari discrete de 1 bit
ntrarile desemnate ca Spare (de rezerva) pot fi conectate la dispozitive externe si utilizate de
programator.
Incarcarea maxima pe axe
Variabilele urmatoare sunt utilizate acum pentru a indica valoarea maxima a incarcarii pentru fiecare axa.
Ele pot fi anulate prin repornirea masinii sau prin setarrea lor la zero in cadrul programului (de exemplu:
#1064=0;).
1064 = axa X 1264 = axa C
1065 = axa Y 1265 = axa U
1066 = axa Z 1266 = axa V
1067 = axa A 1267 = axa W
1068 = axa B 1268 = axa T
Iesiri discrete pe 1 bit
Controlerul Haas este capabil sa lucreze cu pana la 56 de iesiri discrete. Un anumit numar dintre acestea
sunt deja rezervate pentru functionarea masinii.
____________________________________________________________________________
ATENTIE! Nu se pot utiliza iesirile care sunt rezervate pentru sistem. Folosirea
acestor iesiri poate produce ranirea operatorului si defectarea masinii
____________________________________________________________________________
Utilizatorul poate modifica starea iesirilor desemnate ca rezerva (spare). Daca iesirle sunt conectate la
relee atunci valoarea 1 va anclansa releul, iar valoarea de 0 va dezactiva releul.
Fosind aceste iesiri se va modifica starea curenta a iesirii care este ultima valoare alocata sau ultima stare
dictata de vreun cod M. De exemplu dupa ce se verifica ca iesirea #1108 este libera (spare):
#1108=1; (comuta releul #1108 pe 1 logic)
#101=#3001+1000; (101 este de o secunda pornind din acest moment)
WHLE [[#101 GT #3001] AND [#1109 EQ 0]]D01
END1 (se asteapta 1 secunda sau pana ce releul #1109 anclanseaza)
#1108= 0; (elibereaza releul #1108)
Numarul iesirilor valabile pentru utilizator si care sunt prevazute cu coduri M pentru uz general depind de
modelul masinii. Daca masina nu este echipata cu o noua placa M pentru relee suplimentare atuci codurile
valabile M21 pana la M24 sunt reprezentate de variabilele #1124 pana la #1127. Daca echipamentul
dumneavoastra este prevazut cu o placa de relee M suplimentara atunci pentru informatii suplimentare
vedeti optiune 8M.
ntotdeauna programele create cu macros ce ruleaza pe un echipament nou trebuie testate in prealabil.
Offseturile sculelor (corectia sculelor)
#2001-#2050 geometria sculei pe axa X/corectia translatarii
#2101-#2150 geometria sculei pe Z/corectia translatarii
#2201-#2250 raza varfului sculei
#2301-#2350 directia varfului sculei
#2701-#2750 uzura sculei pe axa X
#2801-#2850 uzura sculei pe axa Z
#2901-#2950 uzura razei sculei
Mesaje (alarme) programabile
#3000 Alarmele pot fi programate. O alarma programata actioneaza exact ca si
alarmele interne Haas.
O alarma este generata prin setarea macro variabilei #3000 unui numar
ntre 1 si 999.
#3000= 15 (MESAJ PLASAT N LSTA DE ALARME)
Cand aceasta instructiune este executata mesajul ALARMA palpaie in coltul din dreapta jos al ecranului si
textul din comentariul urmator este plasat in lista de alarme. Numarul alarmei (in acest exemplu 15)este
adaugat la 1000 si utlizat ca un numar de alarma. Daca o astfel de alarma este generata toate deplasarile
se opresc si programul trebuie sa fie resetat pentru a se putea continua. Alarmele programate pot fi
intodeauna recunocute in lista de alarme pentru ca domeniul lor este intre 1000 si 1999.
Primele 34 de caractere din comentariu vor fi folosite pentru mesajul alarmei. Primele 15 caractere din
comentariu vor fi afisate in coltul din stanga jos al ecranului.]
Contoare de timp
Haas Macro are acces la doua contoare de timp. Aceste contoare pot fi setate la o anumita valoarea prin
alocarea unui numar variabilei respective. Astfel un anumit program poate citi aceasta variabila si
determina timpul trecut de la setarea variabilei. Contoarele de timp se pot folosi la crearea ciclurilor Dwel
(de asteptare), la determinarea timpului de la o piesa la alta, sau in orice alta aplicatie a carei rulare este
dependenta de timp.
#3001 CONTOR DE MLSECUNDE Contorul de milisecunde este actualizat la
fiecare 20 de milisecunde si asfel aplicatia loate fi temporizata cu o acuratete
de 20 de milisecunde.La pornirea masinii contorul de timp este resetat.
Contorul are o limitare de 497 de zile. Numarul intreg obtinut la accesarea
#3001reprezinta numarul milisecundelor.
#3002 CONTOR DE ORE Contorul de ore este similar contorului de milisecunde
cu exceptia faptului ca numarul obtinut prin accesarea #3002 reprezinta
numarul de ore. Contoarele de ore si de milisecunde sunt independente si
pot fi setate individual.
Suprareglajele de sistem
#3003 Variabila #3003 reprezinta un parametru de blocare a modului bloc cu bloc. El supracomanda
functia bloc cu bloc de rulare a programului. n exemplul de mai jos anularea modului de lucru bloc cu bloc
este initiata cand #3003 este egala cu 1. Dupa setarea #3003 =1 fiecare bloc (liniile 24) se executa
continuu chiar daca se incearca rularea programului bloc cu bloc. Cand #3003 este zero se reactiveaza
posibilitatea utilizarii functiei bloc cu bloc, ceea ce ar insemna ca utilizatorul ar trebui sa apese butonul
Ciclu Start pentru a initia executia fiecarui bloc urmator (liniile 68).
#3003=1;
G54 G00 G90 X0 Z0;
G81 R0.2 Z-0.1 F20 L0;
S2000 M03;
#3003=0;
T02 M06;
G83 R0.2 Z-1 F10. L0;
X0. Z0.;
#3004 Variabila #3004 supracomanda anumite functii ale masinii in timpul functio-
narii acesteia.
Primul bit invalideaza butonul FEED HOLD de pe tastatura. Alocand valoarea 1 variabilei #3004 se
dezactiveaza butonul Feed Hold de pe tablou, iar valoarea 0 il reactiveaza. De exemplu:
Blocuri pentru apropiere (se permite actionarea Feed Hold-stop avans)
#3004=1; ( se dezactiveaza Feed Hold)
Rulare fara stop (nu se accepta oprirea avansului)
#3004=0; (reactivare buton Feed Hold)
Degajare fata de piesa (se permite oprirea avansurilor)
n continuare se prezinta un tabel cu valorile variabilei #3004 si supracomenzile aferente.
A=activ. =inactiv.
#3004
Buton
Feed Hold
Modificare
avans
Functia
exact stop
0 A A A
1 A A
2 A A
3 A
4 A A
5 A
6 A
7
Stop Programabil
#3006 Se pot programa opriri ale programelor. Un stop programabil actioneaza ca si M00.
n exemplul urmator cand este adevarata conditia din expresie se vor afisa in coltul
din stanga-jos primele 15 caractere ale comentariului, deasupra liniei de comanda.
Masina se opreste si va astepta din partea operatorului apasarea butonului Ciclu
Start. La restartare programul continua cu blocul urmator.
F [#1EQ#0]THEN#3006=101 (SE CERE ARG. A);
Ultimul cod G (modal) activ din grup
#4001-#4020 Gruparea codurilor G permite o procesare mai eficienta a programelor. Codurile G
asemanatoare sunt de obicei in acelasi grup. De exemplu, G20 si G21 sunt in gru-
pul 6. Asfel s-au alocat variabile pentru memorarea separata a ultimului cof G din
fiecare din cele 21 de grupuri.Prin citirea codului grupului un program poate fi facut
sa-si modifice comportamentul. Daca #4006 are valoare 21 atunci un macro
program poate determina ca toate deplasarile sa fie in milimetri si nu in inch.
Nu este nici o variabila alocata grupului zero intrucat codurile G aferente grupului
nu sunt modale.
Valoarea ultimei adrese (modale)
#4101-##4126 Codurile de adresa AZ (mai putin G) contin valori care sunt modale. Astfel,
informatia modala reprezentata de ultima valoare a adresei si citita de controler
este continuta in variabilele 4101 respectiv 4126. Valorile numerice ale variabilelor
sunt in ordinea adreselor AZ din tabelul alocarii argumentelor. De exemplu,
valoarea ultima a adresei D se regaseste in variabila #4107, iar valoarea
precedenta a adresei in #4104.
Ultima pozitie programata
#5001-#5006 Valoare punctului final al blocului, pozitia programata, pentru ultimul bloc poate
fi accesata prin intermediul varabilelor #5001-#5006 adica valorile X, Z, Y, A, B
respectiv C. Valorile sunt dare in coordonate masina si se pot utiliza in timpul
functionarii.
Pozitia actuala in coordonate masina
#5021-#5026 Se poate obtine pozitia actuala a masinii in coordonate masina prin variabilele
#5021-#5026 adica: X, Z, Y, A, B respectiv C. Valorile NU POT fi citite cand masina
este in miscare. #5022 (Z) reprezinta valoarea dupa aplicarea corectiei sculei.
Pozitia actuala in coordonate de lucru
#5041-#5046 Se poate obtine pozitia actuala a masinii in coordonate de lucru prin variabilele
#5041-#5046 adica: X, Z, Y, A, B respectiv C. Valorile NU POT fi citite cand masina
este in miscare. #5042 (Z) reprezinta valoarea dupa aplicarea corectiei sculei.
Pozitia actuala a semnalului Skip
#5061-#5064 Se poate obtine ultima pozitie in care a fost declansat semnalul Skip prin variabilele
#5061-#5064, si anume X, Z, Y, respectiv A. Valorile sunt date in coordonate de
lucru si pot fi utilizate cand masina este in lucru. #5062 (Z) reprezinta valoarea
dupa aplicarea corectiei de scula.
Compensarea sculei
#5081-#5086 Variabilele reprezinta compensarile actuale ce se aplica sculei. Acestea includ
geometria sculei referitoare la valorile modale setate la codul T respectiv la care
se adauga si valorile din coloana de uzuri.
Offseturi (origini de lucru)
Toate originile de lucru pot fi citite si modificate prin macro-expresii. Aceasta permite programatorului sa
seteze coordonatele de lucru la valori aproximative sau sa le seteze in functie de rezultatele semnalului
Skip dat de sonda de masurare la care eventual sa adauge propriile corectii. La citirea oricarei dintre
aceste variabile ce reprezinta origini de lucru controlerul se opreste din interpretarea in avans a blocurilor
pana la executia blocului premergator.
#5201-#5206 G52 valorile offseturilor X, Z, Y, A, B, C
#5221-#5226 G54
#5241-#5246 G55
#5261-#5266 G56
#5281-#5286 G57
#5301-#5306 G58
#5321-#5326 G59
#7001-#7006 G110
#7021-#7026 G111
.................................................................................................
#7381-#7386 G129
Inlocuirea constantelor din cadrul adreselor
Metoda uzuala de setare a valorilor adreselor A...Z este prin atasarea unei constante adresei respective.
De exemplu:
G01 X1.5Z3.7F0.02;
seteaza adresele G, X, Z si F la 1, 1.5, 3.7 respectiv 0.02 si prin aceasta comanda controlerului o
deplasare lineara, G01 la pozitia X=1.5 Z=3 cu un avans 0.02 inch pe rotatie. Sintaxa macro permite
inlocuirea constantelor cu orice variabila sau expresie in orice sectiune a programului (nu trebuie sa fim
intr-o subrutina macro).
Astfel secventa anterioara poate fi scrisa:
#1=1;
#2=.5;
#3=3.7;
#4=0.02;
G#1 X[#1+#2] Z#3 F#4;
Astfel sintaxa permisa pentru adresele A...Z (mai putin pentru N si O) este dupa cum urmeaza:
<adresa><-><variabila> A-#101
<adresa>[<expresie>] Z[#5041+3.5]
<adresa><-><expresie> Z-[SN[#1]]
Daca valoarea variabilei nu se incadreaza in domeniul desemnat pentru adresa respectiva atunci
controlerul va genera o alarma. De exemplu, secventa urmatoare poate genera o alarma de cod G invalid
pentru ca nu exista codul G143:
#1=143;
G#1;
Cand o variabila sau o expresie este utilizata in locul unei constante de adresa atunci valoarea fractionala
se rotunjeste la cel mai putin semnificativ digit. Daca #1=.123456, atunci G1 X#1 va deplasa scula la
0.1234 inch pe axa X. Daca comanda este setata pe modul Metric atunci deplasarea se va face la 0.123
pe axa X.
Daca este utilizata o variabila de valoare nedefinita intr-o anumita adresa atunci adresa respectiva este
ignorata. De exemplu daca #1 este nedefinita atunci blocul
G00 X1.0 Z#1;
devine
G00 X1.0
fara nici o deplasare pe Z.
Specificari Macro
Specificarile macro sunt fraze formate din coduri care permit programatorului sa utilizeze facilitati specifice
tutror limbajelor de programare stndard. Astfel sunt incluse functii, operatori, expresii aritmetice si
conditionale, specificatii de alocare de valori si specificatii de comenzi.
Functiile si operatorii sunt utilizati in cadrul expresiilor in scopul modificarii variabilelor sau valorilor.
Operatorii au un rol esential in cadrul expresiilor in timp ce functiile au rolul de a ajuta programatorul in
cadrul desfasurarii muncii.
Functiile
Functiile sunt subrutine cade facute si care sunt la dispozitia utilizatorului. Toate functiile au forma
<numel_functie> [argument]. Functiile pot fi folosite in orice expresie exact ca si argumentele. Functiile
respecta valorile zecimale de dupa virgula. Functiile puse la dispozitie de catre Haas sunt:
FUNCTIE_____ARGUMENT_______VALOARE _____NOTE
SN[ ] grade zecimala sinus
COS[ ] grade zecimala cosinus
TAN[ ] grade zecimala tangenta
ATAN{ } zecimala grade arctangenta
Ca si la Fanuc
ATAN[ ]/[1]
SQRT[ ] zecimala zecimala radacina patrata
ABS[ ] zecimala zecimala valoare absoluta
ROUND[ ] zecimala zecimala rotunjire
FX[ ] zecimala intreaga trunchiere
ACOS[ ] zecimala grade arccosinus
ASN[ ] zecimala grade arcsinus
#[ ] intreaga intreaga atribuire variabila
DPRNT[ ] ASC text esire externa
Note la functii
Functia ROUND se comporta diferit in functie de contextul in care este utilizata. Cand este utilizata
intr-o expresie aritmetica functia lucreaza normal. Aceasta inseamna ca orice numar avand partea
fractionala mai mare sau egala cu .5 este rotunjit superior la valoarea intrega urmatoare, in caz
contrar partea fractionala fiind trunchiata.
#1=1.714;
#2=ROUND[#1]; (#2 este setata la 2.0)
#1=3.1416;
#2=ROUND[#1]; (#2 este setata la 3.0)
Cand functia ROUND este utilizata intr-o expresie a adresei atunci argumentul lui ROUND este rotunjit la
rezolutia specifica adresei. Pentru coordonate metrice si pentru grade valoarea implicita a rezolutiei este
miimea, iar pentru inch zecimea de miime. Adresele ca de exemplu T sunt rotunjite ca si in mod normal.
#1=1.00333;
G0 X[#1+#1];
(X se deplaseaza la 2.0067);
G0 X[ROUND[#1]+ROUND[#1]];
(X se deplaseaza la 2.0066);
G0 C[#1+#1];
(axa se deplaseaza la 2.007);
G0 X[ROUND[#1+ROUND[#1]];
(axa se deplaseaza la 2.006);
Operatori
Operatorii pot fi clasificati in trei categorii: operatori aritmetici, operatori logici si operatori boolean.
Operatorii aritmetici
Operatorii aritmetici sunt:
+ plus +1.23
- minus -[COS[30]]
+ adunare binara #1=#1+5
- scadere binara #1=#1-1
* inmultire #1=#2*#3
/ impartire #1=#2/4
MOD rest tip modulo #1=27MOD20
(#1=7)
Operatori logici
Operatorii logici sunt operatorii ce lucreaza cu biti- valori binare. Macro variabilele sunt numere cu virgula
mobila. Cand sunt utilizati operatori logici in expresiile macro se utilizeaza doar valoarea intreaga a
numerelor. Operatorii logici sunt:
OR- functia SAU logic a doua valori
XOR- functia SAU Exclusiv a doua valori
AND- functia S a doua valori
Exemple:
#1=1.0; 0000 0001
#2=2.0; 0000 0010
#3=#1 OR#2; 0000 0011 Aici #3 va contine 3.0 dupa efectuarea operatiei OR
#1=5.0;
#2=3.0
F[[#1GT3.0]AND[#2LT10]] GOTO1 deoarece #1 GT 3.0 se evalueaza la 1.0 si #2 LT 10 se
evalueaza la 1.0, iar 1.0 AND 1.0 este 1.0 (adevarat)
atunci saltul GOTO va fi realizat.
Asa dupa cum se vede utilizarea operatorilor logici trebuie facuta cu atentie pentru obtinerea rezultatului
dorit.
Operatori Booleani
Operatorii Booleani au intotdeauna ca rezultat al evaluarii 1.0 (adevarat) sau 0.0 (fals). Exista sase tipuri
de astfel de operatori. Utilizarea operatorilor Booleani nu este restrictionata la expresii conditionale, dar
este tipul de aplicatie in care sunt intalniti cel mai des. Ei sunt:
EQ- egal cu
NE- inegal cu
GT- mai mare decat
LT- mai mic decat
GE- mai mare sau egal cu
LE- mai mic sau egal cu
n continuare se prezinta patru exemple de utilizare ale operatorilor logici si Booleani:
Exemplu_______________________________Expliocatie
F [#1 EQ 0.0] GOTO100; Salt la blocul 100 in cazul in care valoarea din #1 este 0.0
WHLE [#101LT10] DO1; Se repeta bucla de program DO1...END1 atat timp cat
variabila #101 este mai mica decat 10
#1=[1.0LT5.0]; Se seteaza variabila #1 la 1.0 (adevarat).
F[#1AND#2EQ#3]GOTO1 Daca variabila #1 S logic variabila #2 este egal cu #3
se efectueaza salt la blocul 1.
Expresii
Expresiile sunt definite ca orice secventa de numere, variabile si operatori aflate intre paranteze patrate [
si ]. Exista doua feluri de expresii: expresii conditionale si expresii aritmetice. Expresiile conditionale obtin
valorile FALS (0.0) si ADEVARAT (orice valoare diferita de zero). Expresiile aritmetice utilizeaza operatori
aritmetici si functii pentru determinarea unei valori.
Expresii Conditionale
Pentru comanda Haas, TOATE expresiile determina o valoare conditionala. Valoarea este fie 0.0 (FALS),
fie diferita de zero (ADEVARATA). Contextul in care este utilizata expresia determina daca ea este
conditionala. Expresiile conditionale se folosesc in formularile F si WHLE si in cadrul comenzii M99. Ele
pot utiliza operatori Booleani pentru a evalua conditia de ADEVARAT sau FALS.
Codul conditinal M99 este unic pentru comanda Haas. Fara macro M99 in cadrul comenzii Haas are
posibilitatea de a face salt neconditionat la orice linie din subrutina curenta prin plasarea unui cod P in
aceeasi linie. De exemplu:
N50 M99 P10;
executa salt la linia N10. El nu executa aici o revenire la programul principal. Daca optiunea macro este
activa M99 poate fi utilizat impreuna cu o expresie conditionala pentru un salt conditional. Pentru
efectuarea unui salt cand variabilA #100 este mai mica decat 10 se poate codifica o linie astfel:
N50 [#100LT10] M99 P10;
n acest caz saltul se efectueaza daca si numai daca #100 este mai mica decat 10, in caz contrar
programul continuand cu blocul urmator. Fraza respectiva poate fi inlocuita cu:
N50 F [#100LT10] GOTO10;
Expresii aritmetice
O expresie aritmetica este orice expresie ce utilizeaza constante, variabile, operatori, sau functii. n final
expresiei aritmetice i se atribuie o valoare. De obicei aceste expresii sunt folosite pentru asignarea
diferitelor specificari dar se pot folosi si in alte scopuri.
Exemple de utilizare ale expresiilor aritmetice:
#101=#145*#30;
#1=#1+1;
X[#105+COS{#101]];
#[#2000+#13]=0;
Specificatii de alocare
Specificatiile de alocare permit programatorului modificarea variabilelor. Formatul pentru aceste alocari
este:
<expresie>=<expresie>
Expresia din stanga egalului trebuie sa se refere intotdeauna la o variabila, fie direct fie indirect.
Urmatoarea secventa macro initializeaza o serie de variabile la o anumita valoare. Se vor folosi atat
alocarea directa cat si cea indirecta.
O0300 (initializeaza o arie de variabile);
N1 F[#2NE#0]GOTO2 (B=baza seriei de variabile);
#3000=1 (Baza variabilelor nu este data);
N2 F[#19NE#0]GOTO3 (S=marimea ariei);
#3000=2 (Marimea ariei nu este data);
N3 WHLE[#19GT0]DO1;
#19=#19-1 (decrementarea contorului);
#[#2+#19] =#22 (V=valoarea la care se initializeaza aria de variabile);
END1;
M99
Secventa macro de mai sus poate fi utilizata pentru setarea a trei arii de variabile astfel:
G65 P300 B101. S20 (NT 101...120 cu #0);
G65 P300 B501. S5 V1 (NT 501...505 cu 1.0);
G65 P300 B550. S5 V0 (NT 550...554 cu 0.0);
Este necesar punctul zecimal la argumentul B101, B501, etc.
Specificatii de comenzi
Specificatiile de comenzi permit programatorului salturi in program, atat salturi conditionale cat si salturi
neconditionale. Ele permit de asemenea sa repete o sectiune in functie de o anumita conditie.
Salt neconditionat (GOTOnnn si M99 Pnnn)
Controlul Haas prevede doua metode de a efectua salturi neconditionale. Un salt neconditionat va provoca
intotdeauna reluarea programului de la blocul specificat. M99 P15 va executa neconditionat salt la blocul
15. M99 se poate utiliza atat daca exista optiunea macro, cat si daca ea nu exista si reprezinta metoda
uzuala de folosire a salturilor neconditionale. GOTO15 face acelasi lucru ca si M99 P15. La controlul Haas
comanda GOTO poate fi folosita in aceeasi linie cu alte coduri G. Comanda GOTO va fi executata dupa
celelalte comenzi din cadrul blocului, exact ca si codurile M.
Salturi calculate (GOTO#n si GOTO[expresie])
Salturile calculate permit continuarea programului de la alt bloc al aceluiasi subprogram. Numarul blocului
poate fi calculat in timpul executiei instructiunii GOTO ca si in cazul utilizarii [expresiei] in comanda GOTO,
sau blocul poate fi definit de catre o variabila, ca si in cazul formatului GOTO#n.
Comanda GOTO va rotunji automat variabila sau expresia respectiva care este asociata cu saltul calculat.
De exemplu, daca #1 contine 4.49 si se executa GOTO#1 controlerul va executa saltul la blocul N4. Daca
#1 contine 4.5 executia programului va fi transferata la blocul N5.
Astfel se poate utiliza urmatorul sablon pentru realizarea unui program ce contorizeaza piesele :
O9200 (graveaza digit la locatia curenta.)
;
(D=VALOAREA DGTULU GRAVAT);
F [[#7NE#0]AND[#7GE 0]AND[#7LE 9]] GOTO99;
#3000=1 (VALOARE DGT NVALDA)
;
N99
#7=FX[#7] (TRUNCHEAZA PARTEA FRACTONALA);
;
GOTO#7 (GRAVEAZA DGTUL RESPECTV);
N0 (GRAVEAZA ZERO);
...
M99
;
N1 (GRAVEAZA DGTUL 1);
...
M99
;
N2 (GRAVEAZA DGTUL DO)
...
;
...
(etc.,...)
Astfel cu ajutorul subrutinei de mai sus se poate grava digitul 5 prin:
G65 P9200 D5;
Comenzile calculate GOTO ce folosesc expresii pot fi folosite pentru salturi ale programului in functie de
anumite intrari hardware ale masinii. Un exemplu ar putea arata astfel:
GOTO[[#1030*2]+#1031] ;
N0 (#1030=0, #1031=0) ;
...
M99;
N1 (#1030=0, #1031=1) ;
...
M99;
N2 (#1030=1, #1031=0) ;
...
M99;
N3 (#1030=1, #1031=1) ;
...
M99;
Valorile intrarilor discrete pot avea valorile fie 0 fie 1. nstructiunea GOTO[expresie] va efectua saltul la
locatia respectiva in functie de valoarea celor doua intrari discrete #1030 si #1031.
Salt conditionat (IF si GOTOn)
Salturile conditionate permit programatorului sa transfere comanda in alta sectiune a programului din
acelasi subprogram. Salturile conditionale se pot utiliza doar daca este validata optiune macro. Comanda
Haas permite doua metode de folosire a salturilor conditionate.
F[<expresia conditionata>] GOTOn
Aici, dupa cum s-a vazut mai sus, <expresia conditionata> este orice expresie care utlizeaza operatorii
Booleani EQ, BE, GT, LT, GE, sau LE. Parantezele drepte care cuprind expresia sunt obligatorii. La
comanda Haas nu este neaparat necesar sa se utilizeze acesti operatori. De exemplu:
F[#1NE 0.0]GOTO5;
poate fi scrisa si:
F[#1]GOTO5;
n aceasta forma daca variabila #1 contine orice altceva diferit de 0.0, sau de valoarea nedefinita #0,
atunci se va executa saltul la blocul 5; in caz contrar se va executa blocul urmator. Daca se urmareste
compatibilitatea cu alte comenzi diferite de Haas atunci se recomanda utilizarea operatorilor Booleani.
n cadrul comenzii Haas o expresie conditionala poate sa foloseasca formatul M99 Pnnnn, daca optiunea
macro este activa.
G0 X0 Z0 [#1EQ #2] M99 P5;
Aici expresia conditionala se refera doar la partea cu M99. Masina va efectua deplasarea la X0, Z0
indiferent daca expresia este FALSA sau ADEVARATA, doar saltul M99 va fi executat in functie de
valoarea expresiei. Daca se urmareste o constanta si o compatibilitate in programare se recomanda totusi
utilizarea versiunii F GOTO.
Executia conditionata ( IF THEN)
Executia specificatiilor de comenzi poate fi realizata si prin utilizarea formatului F THEN. Formatul exact al
instructiunii este:
F[<expresie conditionala>] THEN <specificatie>;
______________________________________________________________________
NOTA: Pentru a pastra compatibilitatea cu FANUC sintaxa THEN nu poate fi utilizata cu
GOTOn.
Acest format este utilizat in general pentru specificari conditionale, ca de exemplu:
F[#590GT100] THEN#590=0.0;
Aici variabila #590 ste setata la zero daca valoarea ei depaseste 100.0. La comanda haas daca o expresie
conditionala este evaluata ca FALS (0.0), atunci partea ce urmeaza dupa F este ignorata. Aceasta
inseamna ca specificatia de comanda poate fi de asemenea conditionata, astfel inat se poate scrie:
F[#1NE #0] THEN G1 X#24 Z#26 F#9;
Acest bloc va executa o deplasare lineara doar daca varabilei #1 i s-a atribuit o valoare. Se poate utiliza si
astfel:
F[#1GE180]THEN #101=0.0 M99;
Aceasta inseamna ca daca varibila #1 (adresa A) este mai mare sau egala cu 180, atunci varibila #101 se
seteaza la zero si se revine din subrutina.
Aici este un exemplu de specificatie F care executa un salt daca o varibila a fost initializata sa contina o
anumita valoare. n caz contrar programul va continua si se va genera o alarma. De retinut ca la generarea
unei alarme se opreste executia programului.
N1 F[#9NE#0] GOTO3 (SE TESTEAZA VALOAREA F);
N2 #3000=11 (RATA DE AVANS NEDEFNTA);
N3 (CONTU\NUARE);
Repetitie/Bucla (WHILE DO END)
Este foarte important pentru toate limbajele de programare sa existe posibilitaea executiei unei anumite
secvente de un anumit numar de ori sau sa se continue o secventa pana la indeplinirea anumitei conditii.
Programarea standard cu coduri G permite repetitia prin utilizarea adresei L. Un subprogram poate fi
executat de oricat de multe ori folosind adresa L
M98 P2000 L5;
Aceasta programare este limitata in sensul ca ea nu poate fi conditionata. Macro permite mai multa
flexibilitate cu formatul WHLE-DO-END. Sintaxa este urmatoarea:
WHLE[<expresie conditionala>] DOn;
<specificatii>;
ENDn;
Aceasta instructiune executa specificatiile dintre blocurile DOn si ENDn atat timp cat expresia conditionala
este evaluata la starea ADEVARAT. Parantezele drepte din cadrul formatului sunt obligatorii. Daca
expresia este evaluata FALS atunci blocul care se executa dupa aceea este blocul care urmeaza dupa
ENDn. nstructiunea WHLE poate fi prescurtata cu WH. Secventa DOn-ENDn a specificatiei trebuie sa
reprezinte o pereche. Valoarea lui n poate fi 1..3. Aceasta inseamna ca nu pot fi mai mult de trei nivele de
bule in bucle pentru un subprogram.
Desi specificatiile WHLE pot fi create ca bucla in bucla doar pe trei nivele, in realitate nu exista o limitare a
acestor nivele deoarece fiecare subprogram poate avea trei nivele. Daca vreodata se necesita utilizarea
mai multor nivele atunci nivele suplimentare pot apela un alt subprogram anuland astfel limitarea de trei
nivele.
Daca se utilizeaza in cadrul aceluiasi program doua bucle independente atunci ele pot folosi acelasi index.
De emplu:
#3001=0 (se va astepta 500 milisecunde);
WH[#3001LT 500]DO1;
END1;
<alte specificatii>
#3001=0 (se va astepta 300 milisecunde);
WH[#3001LT 300] DO1;
END1;
Aceste coduri sunt valabile.
Se poate utiliza GOTO pentru un salt in afara zonei determinate de DO-END, dar nu se poate utiliza
GOTO pentru un salt in interiorul zonei respective. Se permite saltul in jurul zonei determinate de DO-END
printr-o instructiune GOTO.
Daca se elimina WHLE din cadrul expresiei se creaza o bucla infinita. Astfel,
DO1;
<specificatii>
END1;
va executa instructiunile respective pana la apasarea tastei RESET.
ATENTE! Urmatorul cod poate fi confuz: WH[#1] D01;
END1;
Mai sus se va genera o alarma indicand nu a fost gasit then; aici then referindu-se la D01. Trebuie
modificat D01 (cifra 0) in DO1 (litera O).
Comunicatia cu dispozitive externe DPRNT[ ]
Macro permit facilitati suplimentare pentru comunicatie cu dispozitivele periferice. Se pot astfel digitiza
piese, efectua rapoarte de inspectie periodice, sau sincroniza controlerul cu dispozitivele utilizatorului.
Comenzile prevazute pentru acestea sunt POPEN, DPRNT [ ] si PCLOS.
Comenzile de comunicare pregatitoare
POPEN si PCLOS nu sunt necesare pentru strungul HAAS, dar s-au inclus totusi in scopul ca programe
realizate cu alte controlere sa fie compatibile cu Haas. La unel controlere POPEN este necesar pentru sa
fie utilizat inaintea specificatiei DPRNT. POPEN are rolul de a pregati dispozitivul extern conectat la portul
serial prein transmiterea nui cod DC2. PCLOSE are rolul de a incheia comunicarea cu dispozitivul prin
trimiterea unui cod DC4.
Formatul iesirii
Specificatia DPRNT permite programatorului sa trimita un anumit format de text spre portul serial. Astfel, la
acest port se poate imprima orice text si orice variabila. Variabilele pot fi formatate. Formatul specificatiei
DPRNT este urmatorul:
DPRNT[ <text> <#nnnn[wf]>...];
DPRNT trebuie sa fie unica comanda din bloc. <text> poate reprezenta orice litere A...Z sau caractere (+,
-, /, * si spatiu). Daca se transmite caracterul asterisc * el este convertit la spatiu. <#nnnn[wf]> este o
variabila urmata de un format. Numarul variabilei poate fi orice numar de variabila valabil. Formatul [wf]
este necesar si reprezinta doi digiti intre paranteze drepte. Macro-variabilele sunt numere reale cu parte
intreaga si parte fractionala. Primul digit din format reprezinta astfel numarul total de locuri rezervate de
formatul iesirii pentru partea intreaga. Al doilea digit desemneaza marimea partii fractionale. Numarul total
de locuri definite de format nu poate fi zero sau mai mare decat opt. Astfel formatele urmatoare nu sunt
valabile:
[00] [54] [45] /* nu sunt formate valabile */
Puntul zecimal va fi transmis intre digitii patrii intregi si cei ai partii fractionale. Partea fractionala este
rotunjita la cel mai putin semnificativ digit. Daca formatul comenzii prevede zero pentru partea fractionala,
atunci nu se va transmite nici un punct zecimal. Daca exista parte fractionala se va transmite, daca e
cazul, un numar corespunzator de zerouri. Chiar daca partea intreaga este zero se va utiliza cel putin un
digit pentru transmiterea partii intregi. Daca partea intrega contine mai multi digiti decat a fost definit in
format, atunci campul alocat partii intregi se va extinde pentru a se putea imprima aceste numere. Un
semnal carriage return este transmis dupa fiecare bloc DPRNT.
DPRNT[ ] Exemple
Cod esire
[] [] [] [] [] [] [] [] []
N1 #1=1.5436;
N2 DPRNT[X#1[44]*Z#1[03]*T#1[40]]; X1.5436 Z1.544 T1
N3 DPRNT[***MEASURED*NSDE*DAMETER***]; MEASURED NSDE DAMETER
N4 DPRNT[ ]; (nici un text, doar carriage return-enter)
N5 #1=123.456789;
N6 DPRNT[X-#1[25]]; X-123.45679
Executia comenzii DPRNT
Specificatia DPRNT este executata in momentul interpretarii blocului. Aceasta inseamna ca programatorul
trebuie sa fie atent la pozitia in care comanda DPRNT apare in program, mai ales cand se intentioneaza
printarea anumitor informatii referitoare la pozitionari. n general interpretarea programului se realizeaza cu
multe blocuti inaintea executiei efective in scopul de a se evita oprirea masinii intre comenzile de
deplasare.
Se poate utiliza G103 pentru limitarea interpretarii blocurilor. Astfel daca se doreste limitarea avansata a
interpretarii la un bloc se va include la inceputul programului urmatoarea comanda: (in mod efectiv
reducerea se face la doua blocuri)

G103 P1;
Pentru a anula ulterior aceasta limitare de interpretare se va comanda G103 P0;. G103 nu poate fi utilizat
daca compensarea de raza a sculei este activa.
Instructiuni pentru operator
Acest capitol explica afisajele si actiunile suplimentare ale operatorului in cazul in care macro este activ.
Macro variabilele pot fi salvate si restabilite prin portul serial RS-232 sau daca este cazul cu ajutorul floppy
discului, exect ca si in cazul parametrilor, setarilor si offseturilor. De vazut capitolul *transmisie/receptie
programe de piesa pentru a vedea modul de operare a portului RS-232 si capitolul *operare floppy disc* in
cazul utilizarii acestuia.
Pagina Variabile Display (afisarea varabilelor)
Macro variabilele pot fi citite si modificate cu ajutorul afisajului CURNT COMDS. Ecranul cu variabilele este
situat dupa cel cu contoarele de timp. Pentru a ajunge la aceasta pagina se apasa tasta CURNT COMDS
si apoi pagina sus/jos.
n functie de cum controlerul interpreteaza programul se poate observa modificarea corespunzatoare a
variabilelor
Paginile de variabile contin pana la 32 de variabile care pot fi rasfoite cu ajutorul tastelor sageata
stanga/dreapta.
Setarea unei variabile se face prin tastarea noii valori si apasarea tastei WRTE. Variabila care este
luminata pe monitor va fi cea afectata.
Cautarea unei variabile se face prin tastarea numarului variabilei si apasarea tastei sageata sus/jos. Daca
este cazul pagina curenta se va schimba pentru a se afisa pagina ce contine variabila cautata, care va fi si
iluminata.
Variabilele afisate vor contine valorile in momentul interpretarii programului. n decursul funtionarii aceasta
poate fi si la 15 blocuri inaintea executiei efective. Astfel corectarea programelor se poate face mai usor
prin inserarea la inceputul programului a lui G103 pentru limitarea acestei interpretari avansate, iar dupa
corectie se anuleaza G103.
Editare
Pentru cele mai multe repere editarea macro programelor este la fel ca si inainte. Exista doar anumite
particularitati de care trebuie tinut cont.
Editarea specificatiilor macro este mai flexibila si mai deschisa decat inainte. De exemplu, este posibila
plasarea unui numar zecimal intr-un bloc ce defineste un cod G standard, dar acest lucru nu are nici un
sens, iar controlerul va genera o alarma in momentul executiei blocului. Pentru toate situatiile de utilizare
sau de definire necorespunzatoare a macro variabilelor controlerul va genera o alarma adecvata.
Majoritatea acestor alarme vor fi intarziate pana la momentul xecutiei blocului respectiv ajutand astfel la
editarea si corectia programului. Se recomanda atentie la editarea expresiilor. Parantezele trebuiesc
utilizate corespunzator ,in caz contrar alarma se va genera doar la executia blocului.
Functia DPRNT[ ] poate fi editata analog unui comentariu. Se poate sterge, sau muta cau un intreg sau se
poate edita separat fiecare caracter din comanda respectiva. Variabilele la care se face referinta si
expresiile ce definesc formatul se vor modifica in intregul lor. Astfel, de exemplu, daca se doreste
modificarea formatului [24] in [44] se plaseaza cursorul pentru a se ilumina [24] se tasteaza [44] si se
apasa tasta WRTE. Nu se modifica doar 2 in 4. De retinut ca se poate utiliza manivela de mana pentru a
se deplasa prin interiorul expresiilor din comanda DPRNT[ ].
Expresiile din cadrul adreselor reprezinta pozitii independente fata de adresele respective. De exemplu
urmatorul bloc contine o expresie pentru adresa X:
G1 X [COS[ 90] ] Z3.0 (este corect);
Aici adresa X si expresia dintre paranteze sunt unitati independente si se pot edita independent. Este
posibil ca la editare sa se doresca stergerea completa a expresiei si inlocuirea ei cu o constanta zecimala.
Va rezulta:
G1 X 0 Z3.0 (!!!gresit!!!0;
Blocul de mai sus va genera o alarma in momentul executiei sale. Forma corecta este:
G1 X0 Z3.0 (corect)
Se remarca ca constanta este atasata adresei X ea nu mai este o unitate separata. N CONCLUZE daca
se vede un alfa caracter (adresa) stand separat va urma o expresie atasata lui.
Facilitati Macro tip Fanuc neimplementate in controlerul Haas
Acest capitol listeza facilitatile macro Fanuc ce nu au fost inca implementate.
----_-"-
"---_"_'__-_----'__
'__--- --_"-^"------
i '__--- --_"-^"---
'__----_--
-_
i ----_---'_-__-"-"_
-_
i -------'__-___-"-"_
-_
i -------'___-___-"-"_
eeecc i c
__
"-"_---'-"-"-"-'"---_-_^"-_
i _____ _--_-_--_----_--_
ii i _ __ _"_"-__--_
-^^__-""_"--- i ^---_'__-
-_---_-__-""- --_-_"^-"_--_-"
_-____ -_-'-_"-_-"_-^-_
"-__ --_-""--
__ --_-""--
cece cecccccecececcceceecc
--__ --'-"_--__--
_-__ _----__
-__ --_-""-
---___
Urmatorul exemplu poate fi utilizat ca o metoda alternativa pentru obtinerea acelorasi rezultate ca si unele
facilitati FANUC neimplementate.
GOTO-nnnn
Cautarea unui bloc pentru salt in directie negativa (inapoi prin program) nu este necesara daca se
utilizeaza adrese N unice.
Cautarea unui program se face pornind de la blocul curent. Cand se ajunge la finalul programului se
continua de la inceputul lui pana la atingerea blocului curent.
Exemplu de program ce utilizeaza Macro
Urmatorul program va efectua o canelura frontala intr-o piesa folosind macro.

i - ---'__
'__
i i '_-__
ii '_
i ___ "-_-_--"-_
i ___ -"-_
_____ -_"---_-""_
i ___ '--"-_-"
___ --_"_"_-_-_
i ceeceecec
cceecececcec
i '_________________
'__________________________"___^
i '___
-_

Exemplu de canelura frontala


Fata Z
Canelura
Pozitia de start Z
Diam X
Latimea X
Adancimea Z
Latimea sculei= 0.125
n continuare se prezinta un cuprins al codurilor G. Simbolul * indica codul implicit din fiecare grup.
Cod: Grup: Functie:
G00 01* Deplasare rapida
G01 01 nterpolare lineara
G01 01 Samfren si rotunjire pe colt
G02 01 nterpolare circulara CW (sensul acelor de ceasornic)
G03 01 nterpolare circulara CCW (sens trigonometric)
G04 00 Dwell (asteptare)
G05 00 Deplasare cu controlul fin al spindelului
G09 00 Stop exact
G10 00 Setarea offseturilor din program
G14 17 Comutarea comenzilor pe subspindel
G15 17 Anulare G14 de comutate pe comenzi subspindel
G17 02 Selectie plan de lucru XY
G18 02* Selectie plan de lucru ZX
G19 02 Selectie plan de lucru YZ
G20 06* Selectie inch
G21 06 Selectie metric
G28 00 Revenire la referinta
G29 00 Revenire de la puntul de referinta
G31 00 Deplasare pana la declansare semnal Skip (optional)
G32 01 Filetare
G40 07* Anulare compensare raza scula
G41 07 Compensare raza scula pe stanga
G42 07 Compensare raza scula pe dreapta
G50 11 Stabilire rot. max. spindel/Setare offs. coord. globale
G51 11 Anulare offseturi (in coord. Yasnac)
G52 00 Setare sistem coordonate locale (pt. Fanuc)
G53 00 Selectie nemodala coordonate masina
G54 12* Selectie sistem de coordonate 1
G55 12 Selectie sistem de coordonate 2
G56 12 Selectie sistem de coordonate 3
G57 12 Selectie sistem de coordonate 4
G58 12 Selectie sistem de coordonate 5
G59 12 Selectie sistem de coordonate 6
G61 13 Stop exact modal
G64 13* Anulare G61
G65 00 Apelare subrutina macro (optional)
G70 00 Ciclu finisare
G71 00 Ciclu ebosare O.D./.D.
G72 00 Ciclu ebosare frontala
G73 00 Ciclu ebosare pe anumit contur
G74 00 Ciclu caneluri frontale , Gaurire adanca
G75 00 Ciclu caneluri O.D./.D., Gaurire adanca
G76 00 Ciclu filetare, Treceri multiple
G77 00 Ciclu creare suprafete plane (optional)
G80 09* Anulare ciclu inregistrat
G81 09 Ciclu inregistrat gaurire
G82 09 Ciclu inregistrat gaurire cu oprire
G83 09 Ciclu inregistrat gaurire normala adanca
G84 09 Ciclu inregistrat filetare (cu tarod)
G85 09 Ciclu inregistrat de alezare
G86 09 Ciclu inregistrat de alezare cu stop
G87 09 Ciclu inregistrat de alezare cu retragere manuala

4. CODURI G functii pregatitoare
G88 09 Ciclu inregistrat de alezare, stop, retragere manuala
G89 09 Ciclu de alezare cu asteptare
G90 01 Ciclu modal de strunjire O.D./.D.
G92 01 Ciclu modal de filetare
G94 01 Ciclu modal de prelucrare frontala
G95 09 Ciclu de filetare cu scula rotitoare (optional)
G96 12 Activare viteza de aschiere constanta
G97 12* Anulare viteza de aschiere constanta
G98 05 Avans in mm (inch) pe minut
G99 05* Avans in mm (inch) pe rotatie
G100 00 Anulare imagine oglindita
G101 00 Activare imagine oglindita
G102 00 esire programabila pe portul serial RS-232
G103 00 Limitare interpretare blocuri in avans
G110 12 Selectie sistem de coordonate 7
G111 12 Selectie sistem de coordonate 8
G112 04 nterpretare coordonate XY ca si XC
G113 04 Anulare G112
G114 12 Selectie sistem de coordonate 9
G115 12 Selectie sistem de coordonate 10
G116 12 Selectie sistem de coordonate 11
G117 12 Selectie sistem de coordonate 12
G118 12 Selectie sistem de coordonate 13
G119 12 Selectie sistem de coordonate 14
G120 12 Selectie sistem de coordonate 15
G121 12 Selectie sistem de coordonate 16
G122 12 Selectie sistem de coordonate 17
G123 12 Selectie sistem de coordonate 18
G124 12 Selectie sistem de coordonate 19
G125 12 Selectie sistem de coordonate 20
G126 12 Selectie sistem de coordonate 21
G127 12 Selectie sistem de coordonate 22
G128 12 Selectie sistem de coordonate 23
G129 12 Selectie sistem de coordonate 24
G154 12 Selectie sistem de coordonate 1-99
G184 09 Ciclu inregistrat de filetare pe stanga (cu tarod)
G186 09 Ciclu filetare pe stanga cu scula rotitoare (optional)
G187 00 Controlul acuratetei pentru HSM
G195 00 Filetare radiala cu scula rotitoare
G196 00 Filetare pe stanga, radiala, cu scula rotioare
G200 00 Schimbare scula din mers
Fiecare cod G definit este o parte a unui grup de coduri G. Grupul 0 nu este modal; adica, specifica o
functie valabila doar pentru blocul respectiv si care nu afecteza celelate blocuri. Celelalte grupuri sunt
modale si specificarea unui cod din grup anuleaza automat celelalte coduri din grupul respectiv. Codul G
modal va avea efect in toate blocurile urmatoare astfel incat nu se necesita alte specificari ale codului G in
blocurile respective.
Exista totusi o exceptie in care codurile G ale grupului 01 vor anula codurile grupului 09 (cicli inregistrati).
Astfel daca este activat un ciclu inregistrat (G81 pana la G89) utilizarea lui G00 sau G01 va anula ciclul
inregistrat.

Comanda deplasare rapida (G00)
G00 Pozitionare cu deplasare rapida Grup 01
*B comanda deplasare axa B
*U comada de deplasare incrementala pe axa X
*W comanda de deplasare incrementala pe axa Z
*X comanda de deplasare in coordonate absolute pe axa X
*Z comanda de deplasare in coordonate absolute pe axa Z
simbolul * indica optional
Acest cod G este utilizat pentru deplasare rapida ale celor doua axe ale masinii. Cu G00 se pot deplasa de
asemenea si axele auxiliare B, C si V. Acest cod G este modal astfel incat un bloc anterior cu G00 va
provoca deplasari rapide si pentru blocurile urmatoare pana cand este specificat un alt cod G din grupul
01. Viteza deplasarii rapide este dependenta de viteza maxima a fiecarei axe in parte, si respecta
supracomenzile comenzile pentru RAPD de pe tastatura.
n general deplasarile rapide nu sunt linii drepte. Toate axele specificate in cadrul blocului pornesc odata
dar mascarile lor nu se incheie neaparat in acelasi moment. Controlerul va astepta efectuarea completa a
deplasarilor pentru fiecare axa. Se vor efectua deplasari doar pe axele specificate,iar comenzile
incrementale sau absolute vor fi executate ca atare.
Comenzi de interpolare (G01, G02, G03)
G01 Interpolare lineara Grup 01
F viteza de avans
*B comanda deplasare axa B
*U comanda de deplasare incrementala axa X
*W comanda de deplasare incrementala axa Z
*X comanda de deplasare in coordonate absolute axa X
*Z comanda de deplasare in coordonate absolute axa Z
Acest cod G provoaca o deplasare lineara (dreapta) de la un punct la alt punct. Deplasarea poate fi
executata in 1, 2, sau 3 axe. Toate axele vor porni si isi vor incheia deplasarea in acelasi moment. Axa C
poate fi de asemenea comandata si va rezulta astfel o miscare elicoidala. Viteza de deplasare este
controlata de catre parametrul vitezei de avans specificat obtinandu-se avansul dorit de-a lungul
conturului. Avansul axei C este dependent de setarea diametrului piesei (setarea 102) si va provoca o
deplasare elicoidala. Comanda F este modala si poate fi specificata intr-un bloc anterior. Se vor deplasa
doar axele specificate. Axele auxiliare B, U, V si W pot fi deplasate de asemenea cu G01 cu specificatia ca
deplasare poate fi executata doar pentru o singura axa auxiliara odata.
Se poate executa automat un colt cu samfren sau rotunjit prin inserarea intre doua blocuri ce contin
deplasari liniare a unui parametru K (pentru samfren) sau R (pentru rotunjire). Este nevoie ca deplasarea
ce urmeaza unui samfren sau unei rotunjiri sa fie lineara, iar intre blocurile respective poate sa intervine un
moment de stop (G04). Aceste doua depasari lineare (intre care se executa samfrenul sau raza) vor
specifica un punct de intersectie fictiv. Astfel daca primul bloc specifica o valoare pentru K, K va
reprezenta distanta de la punctul de intersectie de unde incepe samfrenul si de asemenea distanta de la
punctul respectiv pana unde se termina samfrenul. Daca primul bloc specifica o valoare R valoarea R
respectiva va fi raza cercului tangent la coltul respectiv in cele doua puncte: inceputul arcului de raza R
tangent la prima deplasare si punctul final al arcului tangent la al doile bloc. Pot fi specificate blocuri
consecutive care sa contina samfrene sau raze. ndiferent de planul care este actinv X-Y(G17), X-Z(G18),
sau Y-Z(G19) se necesita deplasari in cele doua axe ale planului de lucru.

EXEMPLU DE PROGRAM
ntroducerea automata a samfrenului

i -__--_"-^-"-'
i i -'__
ii -_'_ '__-_
-_'____
i -_'_^_
i -_'___
i -_'__
i -_'____
i i -_'_"_
i i -'____
i i i -'__
ii i - '_____
i '_
-_

G01 Samfrenarea si rotunjirea coltului Grup01


Samfrenarea si rotunjirea automata a colturilor nu loate fi folosita intr-un ciclu de filetare sau intr-un ciclu
inregistrat. Pentru detalii suplimentare vezi regulile de la sfarsitul capitolului.
Sintaxa urmatoare creata cu coduri G va introduce automat un samfren de 45
o
sau o raza intre doua
blocuri ce contin interpolari lineare care formeaza un unghi drept.
Sintaxa samfren Sintaxa rotunjire colt
G01 X (U) x Kk G01 X (U) Rr
G01 Z (W) Z i G01 Z(W) z Rr
Adrese
= samfren, de la Z spre X (directia axei X cu +/-)
K= samfren de la X spre Z (directia axei Z cu +/-)
R= rotunjire colt (pe directia X sau Z, cu +/- R este valoarea razei)
_________________________________________________________________
NOTA: A-30 = A150; A-45 = A135

G01 Samfren
Samfren 45
0
G01 Samfrenare cu parametru A Grup 01
F avans de lucru
U comanda optionala de deplasare incrementala pe axa X
W comanda optionala de deplasare incrementala pe axa X
X comanda optionala de deplasare in coordonate absolute pe axa X
Z comanda optionala de deplasare in coordonate absolute pe axa Z
A unghiul la care se face deplasarea, optional ( se utilizeaza doar cu o singura valoare X,
Z, U sau W)
Acest cod G executa o interpolare lineara de la un punct la alt punct. Deplasarea poate fi intr-o axa sau
doua. Ambele axe vor porni si se vor opri in acelasi moment. Este controlata viteza fiecarei axe astfel incat
avansul programat va fi respectat de-a lungul intregului contur. Comanda de avans F este modala ea
putand fi specificata intr-un bloc anterior. Se vor deplasa doar axele specificate, iar comenzile
incrementale sau absolute vor schimba corespunzator modul de executie al comenzii. Se pot deplasa de
asemenea si axele auxiliare B si V cu mentiunea ca G01 poate comanda doar o singura axa auxiliara
odata.
Cand se specifica un unghi se va folosi doar o axa, iar punctul final X, Z va fi calculat bazandu-se pe
specificatia unghiului.
___________________________________________________________________
ATENTE: Acest cod G nu se poate folosi in cicli inregistrati de degrosare G71, G72
___________________________________________________________________
EXEMPLU PROGRAM:
c

i -__
'__ i _
_
i i '_^
i i '___^_*_
i __*____ *___**_**___
__
__
'__
-_

G01 Samfren cu A
punct final
punct start
rapid
avans
G01 Rotunjire colt
EXEMPLU PROGRAM:
Rotunjire colt automata

-_--__-""---___--_
ii c
i i c e _ _
c e e _ _ _ _
-_____
i -_'_^_
i c c c _ _ _
i -_'__
i c c c _ __ _
i i -_'_-_
i i c c c
i i i -'__
ii i - '_____
'__
-_

_____________________________________________________________________
NOTE: 1) Este posibila programarea incrementala daca se specifica Ub sau Wb in loc de Xb
respectiv Zb. Efectul va fi : X(POScurenta +i) = Ui, Z(POScurenta +k) = Wk, X(POScurenta +r) =
Ur, Z(POScurenta +r) = Wr.
2) POScurenta reprezinta pozitia curenta pentru axele X, Z.
3), K si R specifica intotdeauna o raza sau samfren.
Samfren Cod/Exemplu Deplasare

G01 Rotunjire colt
1. Z+ la X+ X2.5 Z-2.; X2.5 Z-2.;
G01 Z-0.5 0.1; G01 Z-0.6;
X3.5; X2.7 Z-0.5;
X3.5;
2. Z+ la X- X2.5 Z-2.; X2.5 Z-2.;
G01 Z-0.5 -0.1; G01 Z-0.6;
X1.5; X2.3 Z-0.5;
X1.5;
3. Z- la X+ X1.5 Z-0.5.; X1.5 Z-0.5;
G01 Z-2. 0.1; G01 Z-1.9;
X2.5; X1.7 Z-2.;
X2.5;
4. Z- la X- X1.5 Z-0.5.; X1.5 Z-0.5;
G01 Z-2. -0.1; G01 Z-1.9;
X0.5; X1.3 Z-2.
X0.5;
1. X- la Z- X1.5 Z-1.; X1.5 Z-1.;
G01 X0.5 K-0.1; G01 X0.7;
Z-2.; X0.5 Z-1.1;
Z-2.
2. X- la Z+ X1.5 Z-1.; X1.5 Z-1.;
G01 X0.5 K0.1; G01 X0.7;
Z0.; X0.5 Z-0.9;
Z0.;
3. X+ la Z- X0.5 Z-1.; X0.5 Z-1.;
G01 X1.5 K-0.1; G01 X1.3;
Z-2.; X1.5 Z-1.1;
Z-2.
4. X+ la Z+ X0.5 Z-1.; X0.5 Z-1.;
G01 X1.5 K0.1; G01 X1.3;
Z0.; X1.5 Z-0.9;
Z0.;
Rotunjire colt Exemplu/CoduriG Deplasare

1. Z+ la X+ X2. Z-2.; X2. Z-2.;
G01 Z-1 R.1; G01 Z-1.1;
X3.; G03 X2.2 Z-1. R0.1;
G01 X3.;
2. Z+ la X- X2. Z-2.; X2. Z-2.;
G01 Z-1. R-0.1; G01 Z-1.1;
X1.; G02 X1.8 Z-1 R0.1;
G01 X1.;
3. Z- la X+ X2. Z-1.; X2. Z-1.;
G01 Z-2. R0.1; G01 Z-1.9;
X3.; G02 X2.2 Z-2. R0.1;
G01 X3.;
4. Z- la X- X2. Z-1.; X2. Z-1.;
G01 Z-2. R-0.1; G01 Z-1.9. ;
X1.; G03 X1.8 Z-2.;
G01 X1.;
1. X- la Z- X3. Z-1.; X3. Z-1.;
G01 X2. R-0.1; G01 X2.2;
Z-2. G02 X2. Z-1.1 R0.1;
G01 Z-2.;
2. X- la Z+ X3. Z-2.; X3 Z-2.;
G01 X2. R0.1; G01 X2.2;
Z-1. G03 X2. Z-1.9 R0.1;
G01 Z-1.;
3. X+ la Z- X1. Z-1.; X1. Z-1.;
G01 X2. R-0.1; G01 X1.8;
Z-2 G03 X2. Z-1.1 R0.1;
G01 Z-2.;
4. X+ la Z+ X1. Z-2.; X1. Z-2.;
G01 X2. R0.1; G01 X1.8;
Z-1.; G02 X2. Z-1.9 R0.1;
G01 Z-1.;
Reguli: 1) Se va utiliza adresa K doar cu adresa X (U), iar adresa doar cu adresa Z (W).

2)Se va utiliza adresa R fie cu adresa X (U) fie cu Z (W), dar nu cu amandoua in acelasi bloc.
3) Nu se utilizeaza si K impreuna in acelasi bloc. Cand se foloseste adresa R nu se
utilizeaza si sau K.
4) Blocul urmator trebuie sa fie o alta interpolare liniara perpendiculara pe prima.
5) Samfrenarea automata sau rotunjirea coltului nu se poate utiliza la un ciclu de filetare
sau la un ciclu inregistrat.
6) Samfrenul sau raza coltului trebuie sa fie sufucient de mici pentru ca sa se integreze intre
interpolarile lineare.
7) La realizarea samfrenului sau rotunjirea automata a coltului trebuie sa fie o singura
deplasare pe X sau pe Z in mod linear (G01).
ATENTIE!
Toate regulile trebuiesc respectate, in caz contrar comportarea masinii poate fi
imprevizibila.
G02 Interpolare circulara in sensul acelor de ceasornic CW Grup 01
F avansul de lucru
* distanta pe X la centrul cercului
*K distanta pe Z la centrul cercului
*R raza arcului
*U comanda de deplasare incrementala pe axa X
*W comanda de deplasare incrementala pe axa Z
*X comanda de deplasare in coordonate absolute pe axa X
*Z comanda de deplasare in coordonate absolute pe axa Z
* indica un parametru optional
Acest cod G este folosit pentru specificarea unei deplasari circulare in sensul acelor de ceasornic intr-un
plan definit de doua axe lineare. Astfel, deplasarea circulara se va face in planul axelor X si Z, care este
selectat cu G18. Coordonatele X si Z se folosesc pentru specificarea punctului final al deplasarii, putandu-
se folosi atat deplasari in coordonate absolute cat si in coordonate incrementale. Daca una dintre
coordonate nu este specificata se va presupune ca punctul final al arcului va avea acea coordonata
identica cu cea a punctului initial. Exista doua metode de specificare a centrului cercului miscarii circulare:
prima utilizeaza parametri si K pentru a defini distanta de la punctul initial (de start) la centrul cercului, iar
a doua utilizeaza parametrul R pentru a specifica direct raza arcului de cerc (maxim 7740 inches). Acestea
vor fi aratate si descrise in continuare.
Figura 4.0-1

G02 Interpolare circulara
Start si Final
Start Sfarsit
Arc cu +R
Arc cu -R
,K: Cand se folosesc parametri si K pentru specificarea centrului arcului, nu se mai poate utiliza si
parametrul R. Daca se specifica doar sau K celalalt parametru este presupus a fi zero. si K sunt
presupusi a fi distantele de la punctul initial la centrul cercului. Se permit erori in definirea centrului cercului
in toleranta de 0.0010 inch.
n majoritatea cazurilor este mai usor sa se utilizeze R in locul lui si K.
Fig. 4.0-2 G02
R: Cand se utilizeaza parametrul R pentru a se specifica centrul cercului, este necesara si specificarea lui
X, sau Z pentrul punctul final, diferit de cel initial. R reprezinta distanta de la punctul initial la centrul
cercului (raza cercului). Daca valoarea lui R este pozitiva controlerul va genera un contul de maxim 180
o
.
Pentru a genera o raza mai mare decat 180
o
se va specifica o raza negativa. Se pot permite erori de
definire a arcului in toleranta 0.0010 inch.
Urmatoarea secventa va taia un arc mai mic de 180
o
:
G01 X3.0 Z4.0
G02 Z-3.0 R5.0
G03 Interpolare circulara in sens trigonometric CCW Grup 01
G03 va genera o deplasare circulara in sens opus acelor de ceasornic. n rest este la fel cu G02.
Fig. 4.0-3 G03

G02 U & W (Deplasari incrementale pe X & Z)
G03 U.2624 W-.1312(K-.1312)
(Raza plus Raza)
G03 U-.1376 W-.0688(I-.0688)
(Raza minus Raza)
Raza piesei minus raza sculei pentru
raza concava
Raza piesei plus raza sculei pentru
raza convexa
= valoarea R
.100 raza piesei si .0312 raza sculei
Punct start
Punct start
Punct final
Punct final
= valoarea R
.100 raza piesei si .0312 raza sculei
G03 U & W (Deplasari incrementale pe X & Z)
= valoarea R
= valoarea R
Raza piesei plus raza sculei pentru
raza convexa
Raza piesei minus raza sculei pentru
raza concava
G02 U.1376 W-.0688(I.0688)
G02 U-.2624 W-.1312(K-.1312)
Punct start
Punct start
Punct final
Punct final
Coduri G diverse (G04, G09)
G04 Dwell (asteptare) Grup 00
P Timpul Dwell (de asteptare) in secunde sau milisecunde
G04 este utilizat pentru a crea o intarziere sau o asteptare intr-un program. Blocul care contine G04 va
crea o intarziere cu un timp specificat de codul P. Daca valoare lui P nu contine punct zecimal intarzierea
este in milisecunde (0.001 secunde); in caz contrar intarzierea este in secunde.
G09 Stop exact Grup 00
Codul G09 este utilizat pentru a specifica un stop exact. Nu este modal astfel incat nu va afecta blocurile
urmatoare. Miscarile rapide sau interpolarile vor fi decelerate la final pana la oprire (exact stop) inainte de
procesarea blocului urmator. n modul exact stop deplasarile vor necesita astfel un timp mai mare, si nu se
va realiza o miscare continua intre blocuri. Aceasta poate provoca o prelucrare mai adanca in punctele in
care scula se opreste.
Setarea offseturilor din program (G10)
G10 Setarea offseturilor Grup 00
L selectarea geometriei, uzurii, coordonatelor de lucru, sau deplasarea coordonatelor
P selectarea numarului offsetului
Q tipul varfului sculei
R raza varfului sculei
*U valoarea incrementala ce va fi adaugata offsetului pe axa X
*W valoarea incrementala ce va fi adaugata offsetului pe axa Z
*X offsetul pe axa X
*Z offsetul pe axa Z
* indica optional
Acest cod G poate fi utilizat pentru a modifica geometria sculei/deplasarea coordonatelor, valoarea uzurii
sculei, sau coordonatele de lucru din interiorul programului activ. Se vor utiliza urmatoarele coduri pentru
selectia offseturilor:
L2 originea coordonatelor de lucru pentru cele Comune si pentru G54-G59
L10 geometria sculei sau deplasarea coordonatelor
L1 sau L11 uzura sculei
L20 coordonatele de lucru auxiliare G110-G129
Urmatoarele coduri P se vor utiliza pentru indexarea offseturilor :
P1-P50 pentru geometria, uzura sau coordonatele de lucru L10-L11
P51-P100 pentru deplasarea coordonatelor (la YASNAC) L10-L11
P0 pentru offsetul coordonatelor Comune L2
P1-P6 pentru originile de lucru G54-G59
P1-P20 pentru originile auxiliare de lucru G110-G129 L20
Codurile R, X si Z sunt numere fractionale cu semn in inch (milimetri). U si W sunt incrementale. Daca
setarea 33 este Fanuc, atunci folosind P51-P100 se va seta geaometria sculelor 1 pana la 50. Este
recomandat totusi utilizarea L10, cu P1 pana la P50 pentru a seta geometria sculelor cand se lucreaza in
coordonate Fanuc pentru a se mentine o compatibilitate cu controlerul Fanuc.
Exempe G10:
G10 L2 P1 W6.0 (deplaseaza originea de lucru G54 6.0 unitati spre dreapta);
G10 L20 P2 X-10. Z-8. (seteaza originea de lucru G111 la X-10.0 si Z-8.0);

G10 L10 P5 R.32 (seteaza raza sculei #5 la 0.32 );
G10 L10 P5 R.0625 (seteaza raza sculei #5 la 1/16);
Coduri G pentru sub-spindel
G14 si G15 Scimbare spindel principal/sub-spindel Grup17
Comanda G14 provoaca ca sub-spindelul sa preia functiile spindelului principal si sa primeasca comenzile
care in mod normal se refera la spindelul principal. Dupa comanda G14:
M03, M04, M05 si M19 vor afecta sub-spindelul.
M143, M144, M145 si M149 vor genera alarma 329 UNDEFNED M CODE.
G50 va limita rotatia sub-spindelului. G96 va stabili viteza de prelucrare a sub-spindelului.
Sub-spindelul isi va modifica turatia in concordanta cu G50 si cu G96 la o deplasae pe axa X.
G01 Avans pe rotatie se va referi la sub-spindel.
_____________________________________________________________________
Nota: G14 va cauza activarea oglindirii astfel incat deplasarea pe Z in directia negativa va fi spre
sub-spindel, iar deplasarea pe axa Z in directie pozitiva va fi in directia departarii de sub-
spindel. Daca axa Z este oglindita prin setarea 47 sau o comnda G101, axa Z nu va mai fi
oglindita. G14 se anuleaza cu G15 sau M30 la finalul programului, sau prin apasarea
tastei RESET.
Daca se comanda G14 la o masina fara sub-spindel se4 va genera alarma 310 NVALD G-CODE. La
comanda G14:
Campul de ecran care in mod normal afiseaza ACT (actual spindel speed) va fi inlocuit cu SSC
(sub-spindel speed) iar linia de jos va afisa SSA (actual sub-spindel speed). Campul de pe ecran
care in mod normal este dedicat afisarii oglindirii va afisa alternant starea de oglindire si SUBSPN.
Axa Z oglindita va fi afisata singular doar la setarea 47 sau comanda G101.
Transformare coordonate carteziene in coordonate polare
G17 Planul XY si G19 Planul YZ
Acest cod G suporta transformarea Cartezian- Polar (G112/G113). Comanda G18 va provoca revenirea la
planul normal de lucru ZX.
G112 Interpretarea XY in XC Grup 04
Transformarea cartezian-polar G112/G113 permite utilizatorului sa programeze blocurile urmatoare in
coordonate carteziene XY iar controlerul le va transforma automat in coordonate polare XC. Codul G112
va activa aceasta transformare. Planul G18 ZX va fi folosit pentru realizarea deplasarilor liniare XY, iar
planul G17XY va fi utilizat pentru interpolarile circulare G02 si G03 din coordonatele XY.
G41/G42 compensarea de raza, utilizata impreuna cu G112.
La activarea G112 se activeaza si compensarea de raza in stilul frezelor. De remarcat ca compensarea de
raza G41/G42 trebuie sa fie anulata inainte de G113 (anularea transformarii cartezian-polar), in caz
contrar se va genera alarma 455.
G113 Anulare G112 Grup04
G113 anuleaza conversia coordonatelor carteziene in coordonate polare.

Exemplu de program cu G112/G113.
T101;
G54;
G98;
GZ;
X40.M154;
C;
M133
P3000;
G112;
G17;
G1ZF300.;
Y10.Z-2.;
G3X10.Y20.Z-4.R10.;
G1X-20.Z-6.;
Y-5.Z-8.;
G2X-5.Y-20.Z-6.15.J;
G1X20.Z-4.;
YZ-2.;
G113;
M135;
M155;
G54;
G99;
M30;
Selectarea planului circular (G18)
G18 Selectarea planului ZX Grup02
Codul G02 este utilizat pentru selectarea planului ZX pentru deplasari circulare. El este modal si va
ramane activ pentru toate deplasarile circulare urmatoare pana la executia unui alt cod G din grupul 02.
Acest cod G este codul implicit din grupul respectiv pentru strungul Haas. Aceasta inseamna ca se poate
programa o interpolare circulara pe XZ in aria de lucru fara a se programa in prealabil G18. n acest plan
deplasarile circulare sunt definite in sensul acelor de ceasornic cand operatorul priveste in jos in spatiul de
lucru X-Z din fata. Aceasta deplasare este deplasarea sculei in raport cu piesa.
Selectie Inch/Metric
G20 Selectie Inch Grup06
G21 Selectie Metric Grup06
Cateodata codurile G20 si G21 se utilizeaza pentru a selecta coordonatele in nch, respectiv Metrice, dar
pentru controlerul Haas G20 (inch) si G21 (metric) pot fi utilizate doar pentru a se asigura ca programul
respectiv va fi executat in coordonatele dorite.
Selectia intre coordonatele metrice si cele in inch se face din setarea 9.

Revenirea in punctul de referinta si definirea in punctul de referinta
G28 Revenire la Zero Masina, optional setare G29 punct de referinta Grup00
Codul G28 este utilizat pentru deplasarea in originea masinii a tuturor axelor. Daca in acelasi bloc se
specifica X, Z, U, sau W doar axele respective vor fi deplasate la originea masinii. Daca axele X, Z, U, sau
W definesc o locatie diferita de cea curenta atunci deplasarea masinii la origine se va face prin punctul
specificat. Daca se specifica U sau W deplasarea masinii se va executa de la pozitia curenta printr-un
punct definit incremental de catre U sau W. Acest punct se va numi punct de referinta G29 si va fi salvat in
scopul utilizarii lui la comanda G29. Daca nu se specifica nici X, Z, U sau W toate axele se vor deplasa
simultan in punctul de zero masina. Orice eventuala axa auxiliara (V) va fi deplasata la originea ei dupa
axele X si Z. G28 ignora orice corectie a sculei in cadrul deplasarii.
G29 Revenire prin punctul de referinta Grup00
Codul G29 este folosit pentru deplasarea axelor la o anumita pozitie X, Z. Axele care sunt selectate in
acest bloc vor fi deplasate in punctul de referinta G29 salvat candva anterior in comanda G28, iar abia
apoi in punctul definit de comanda G29. Pozitia punctului este interpretata in coordonate de lucru.
Avans pana la intalnirea semnalului Skip (G31)
G31 Functia Skip (acest cod este optional si necesita o sonda de masura) Grup00
F avans de lucru
*U deplasare incrementala pe axa X
*W deplasare incrementala pe axa Z
*X deplasare in coordonate absolute pe axa X
*Z deplasare in coordonate absolute pe axa Z
indica optional
Functia skip nu este modala si cauzeaza o deplasare lineara la punctul X, Z specificat. Ea se aplica doar
blocului in care se defineste G31. Se necesita o definire anterioara a avansului de lucru. Deplasarea va
continua fie pana la atingerea punctului final fie pana la aparitia semnalului skip. Semnalul skip este o
intrare discreta a masinii care va stabili punctul final al deplasarii; in general este dat de o sonda de
masurare. Tastatura va emite un beep la atingerea punctului final. n timpul funtiei skip nu se permite
activarea compensarii de raza. Se poate utiliza funtia skip in conjunctie cu M78 sau M79 pentru testarea
receptiei semnalului skip.

Filetare (G32)
G32 Executarea filetului Grup01
F Avans de lucru
*U comanda de
pozitionare incrementala pe axa X
*W comanda de pozitionare incrementala pe axa Z
*X comanda de pozitionare in coordonate absolute pe axa X
*Z comanda de pozitionare in coordonate absolute pe axa Z
_____________________________________________________________________
NOTE: Toate comenzile de mai sus sunt optionale.
Avansul de lucru este echivalent cu pasul filetului.
Trebuie specificata cel putin o comanda de deplasare in vreuna din axe.
Filetele conice au pasi ai filetului pentru ambele axe.. n acest caz se va seta avansul de
lucru corespunzator pasului cel mai mare. G99 (avans pe rotatie) trebuie sa fie activ.
Acest cod G este modal si va fi anulat de catre alt cod G din grupa 01, ca de exemplu:
G00, G01, G02, G03, sau butonul RESET.
Figura 4.0-4. Definirea pasului (avansului) pentru filete drepte si conice.
G32 difera de alte cicluri de filetare prin aceea ca forma si/sau pasul poate varia de-a lungul filetului. n
plus nu se revine automat la punctul de pornire la sfarsitul executiei filetului. G32 este modal, aceasta
insemnand ca el se poate folosi in blocul curent, precum si in blocurile urmatoare. Controlerul considera o
serie succesiva de blocuri G32 ca fiind un singur bloc (secventa G32). Aceasta are ca efect invalidarea
functiei Single Block (bloc cu bloc) pana la finalul secventei G32. Deoarece G32 este modal nu este
necesara specificarea lui in fiecare bloc. G32 ramane activ pana la executia unui alt cod G din grupul 01
sau pana la apasarea tastei RESET.
La prima linie a blocurilor G32 avansul de lucru se sincronizeaza cu turatia prin semnalul dat de encoderul
spindelului. Aceasta sincronizare ramane activa pe toata secventa G32. Este posibila anularea lui G32, iar
dupa aceasta la o noua apelare nu se va pierde sincronizarea anterioara. Aceasta este utila la efectuarea
filetelor prin treceri multiple contururile sculei ramand aceleasi (se va pastra aceeasi valoare pentru rotatia
spindelului).
Se recomanda intotdeuna pornirea si oprirea operatiei de filetare la suficienta distanta de piesa pentru a se
evita deformarea filetului ca urmare a intarzierii accelerarii/decelerarii avansurilor.
______________________________________________________________________________
NOTA: Butoanele si functiile SNGLE BLOCK STOP (bloc cu bloc) si FEED HOLD (stop avans)
sunt anulate pana la executia ultimei linii ale secventei G32.

G32 Filetare
Lz = Pasul pe Z
Lz = Pasul pe X
(valoare pe raza)
Filet conic
Filet drept
___________________________________________________________________
NOTA: FEED RATE OVERRDE (suprareglaj avans) este de asemenea ignorat atat timp cat
G32 este activ. Avansul actual va fi astfel intotdeauna 100% din avansul programat.
M23 si M24 nu au nici un efect in cadrul operatiei G32, iar daca programatorul doreste
executia unui samfren el trebuie programat ca atare.
G32 nu poate fi utilizat in interiorul codurilor G ce definesc cicli de prelucrare (ex. G71).
Modificarea turatiei spindelului in timpul executiei filetului are rezultate imprevizibile.
________________________________________________________________________________
ATENTE! G32 este modal. Este obligatorie anularea lui G32 la sfarsitul filetarii prin programarea
unui alt cod G din grupa 01. (Codurile din grupa 01 sunt: G00, G01, G02, G03, G32,
G90, G92 si G94).
Figura 4.0-5 Ciclu de executie a filetului de la drep la conic si de la conic la drept
G32 Exemplu program Comentarii
...
'__-_
i i -- --" - -"" --
------ "-" -"- - _--
-_________
-_____
i -_________ "_____

i '__ __ __ __ *_ '__
i '_
...
_______________________________________________________________________
NOTA: Exemplu anterior este doar pentru referinta. De obicei sunt utilzate treceri multiple pentru
realizarea filetului.

G32 Filetare
Rapid
Avans lucru
Contur program
Start
Poz. finala
Compensarea varfului sculei (G40, G41, G42)
G40 Anularea compensarii varfului sculei Grup07
*X locatia axei X in coordonate absolute a punctului din care va incepe compensarea
*Z locatia axei Z in coordonate absolute a punctului din care va incepe compensarea
*U distanta incrementala pe X la punctul de unde incepe compensarea
*W distanta incrementala pe Z la punctul de unde incepe compensarea
* intersectia dintre axa X si vectorul directiei, (raza)
*K intersectia dintre axa Z si vectorul directiei
* indica optional
G40 anuleaza G41 sau G42. Programand Txx00 va anula de asemenea compensarea varfului sculei. Este
obligatorie anularea compensarii varfului sculei inainte de terminarea programului.
n general punctul de unde incepe compensarea nu corespunde cu un punct de pe piesa. n unele cazuri
se pot realiza suprataieri sau subtaieri.
G40
Cand se utilizeaza adresele si K in cadrul unui bloc G40 controlerul va utiliza aceste valori pentru
definirea unui vector ce va intersecta punctul de final al ultimei deplasari complet compensate. Figura
urmatoare ilustreaza relatia dintre si K si miscarea de anulare a compensarii varfului sculei. De obicei si
K sunt dea lungul unei fete a piesei prelucrate.

Suprataiere aici
Utilizarea lui I si K
Valorile pentru si K se determina prin calcularea sinusului unghiului, respectiv a cosinusului, unde unghiul
este cel creat intre suprafata piesei si axa Z.
G40 anuleaza G41 si G42.
G41 Compensarea varfului sculei pe stanga Grup 07
G41 selecteaza compensarea sculei pe stanga; aceasta insemnand ca scula este mutata pe stanga
conturului programat pentru a compensa marimea sculei. Offsetul sculei trebuie selectat cu codul Tnnxx,
unde xx corespunde offsetului ce va fi folosit cu scula respectiva.
G41

Foloseste I & K pentru
a evita suprataiere aici
G42 Compensarea sculei pe dreapta Grupa 07
G42 selecteaza compensarea sculei pe dreapta; aceasta insemnand ca scula este mutata pe dreapta
conturului programat pentru a compensa marimea sculei. Offsetul sculei trebuie selectat cu codul Tnnxx,
unde xx corespunde offsetului ce va fi folosit cu scula respectiva.
G42
Setarea coordonatelor globale (G50)
G50 Setarea offsetului coordonatelor globale Fanuc, Yasnac Grupa 11
U valoarea si directia incrementala de translatare a coordonatei globale X
X valoarea coordonatei globale translatate X
W valoarea si directia incrementala de translatare a coordonatei globale Z
Z valoarea coordonatei globale translatate Z
S fixarea valorii maxime de rotatie a spindelului la o anumita valoare
T activarea corectiei de scula (doar pentru Yasnac)
G50 poate efectua mai multe functii. Acest cod poate seta coordonatele globale, poate translata
coordonatele globale cu o anumita valoare, si poate limita turatia spindelului la o valoare maximala. Pentru
informatii suplimentare vezi capitolul Sisteme de coordonate si offseturi.
Pentru setarea coordonatelor globale codul G50 este insotit de valori pentru X sau Z. Coordonatele de
lucru efective vor deveni astfel cele specificate de adresele X sau Z. Se iau in considerare pozitia curenta
a masinii, originea de lucru si compensarea sculei, dupa care se calculeaza automat valoarea
coordonatelor globale.
EXEMPLU: G50 X0 Z0 (coordonatele efective sunt acum zero in punctul curent)
Pentru a efectua o translatare a coordonatelor se va specifica G50 impreuna cu U sau W. Sistemul de
coordonate global va fi translatat astfel cu valorile specificate de adresele U sau W. Ca urmare sistemul
efectiv de coordonate se va modifica cu respectivele valori in sens contrar. Aceasta metoda se poate folosi
de exemplu pentru a muta originea piesei in afara zonei de lucru.
EXEMPLU: G50 W-1.0 (coordonatele efective vor fi translatate stanga cu 1.0);

Pentru a seta sistemul de coordonate de tip Yasnac se va specifica G50 impreuna cu o valoare a adresei
T. Aceasta metoda se utilizeaza doar atunci cand setarea 33 este pe YASNAC. Valoare coordonatei
globale va fi setata conform tabelului de scule. Valorile pentru adresa T sunt de forma Txxyy, unde xx
poate lua valorile 51 pana la 100 si yy de la 00 la 50. De exemplu T5101 va specifica translatarea
sistemului de coordonate conform datelor sculei 51 din tabel si a pozitiei 01 din coloana de uzuri scule.
Acest bloc nu va executa efectiv schimbarea sculei 1. Pentru a selecta alta scula codul Txxyy se va folosi
in afara blocului G50. n urmatoarele doua exemple se arata metoda de selectare a sculei 7 si folosirea
translatarii sistemului de coordonate corespunzator cu pozitia 57 a sculei si 07 a coloanei uzurii sculelor.
Exemplu 1
G51; (anulare offseturi)
T700 M3; (selectie scula 7, pornire turatie)
G50 T5707; (se corecteaza coordonatele aferent sculei si se aplica corectia de uzura 7)
EXEMPLU 2:
G51; (anulare offseturi)
G50 T5700; (se aplica corectia sculei)
T707 M3; (se selecteaza scula 7 si se aplica valoarea de uzura 07)
Pentru a seta o valoare maxima de rotatie a spindelului se specifica G50 cu un cod de adresa S. Dupa
executia blocului spindelul nu va depasi turatia indicata de adresa S.
EXEMPLU G50 S1800 (turatia spindelului nu va depasi 1800 rpm);
Translatarea sistemului de coordonate (pentru Yasnac)
Cand setarea 33 este pe Yasnac atunci exista 50 de corectii de scula care se pot utiliza. Acestea se
gasesc in tabelul de scule la numerele 51 pana la 100. Deplasarile coordonatelor aferent sculelor lucreza
diferi fata de originile de lucru. Tipic fiecarei scule i se asociaza o compensare unica. nainte de
schimbarea sculei compensarea aferenta se va activa folosind G50. Valorile din tabel pentru aceste
compensari se stabilesc prin butoanele de setup si prin procedurile specifice de masurare prezentate la
capitolul Procedee de pregatire, masurare. Mai jos este prezentata o secventa tipica de schimbare de
scula folosind G50 pentru aplicarea compensarii.
N1 G51; (revenire la zero masina, anulare offseturi)
N2 G50 T5700; (se aplica compensarea sculei cu offsetul sculei 7)
N3 T700 M3 (schimbare scula 7, pornire spindel)
N4 G0 X1.9428 T707; (deplasare rapida la X specificat, aplicare corectie uzura scula 7 in prealabil)
Valoare X a compensarii sculelor 51 pana la 100 sunt reprezentate de valori de diametre cand se seteaza
pentru X programare pe diametru.
O00101 Program de pregatire fig.5.4
N1 G51 (revenire la zero masina)
N2 G50 T5100; (compensare scula 1)
.
.
.
% translatare pe diametru X si pe Z
Figura 4.0-6 compensare scula Yasnac

OFFSETUL SCULEI
OFFSET SCULA
51
MASINA
TRANSLATARE G50
SPINDLE
G50 Stabilirea rotatiei maxime spindel
G50 poate fi utilizat pentru stabilirea turatiei maxime a spindelului. Controlerul nu va permite depasirea
acestei valori specificate de adresa S in ultima comanda G50. Aceasta se foloseste de obicei cand se
lucreaza cu viteza de aschiere constanta, G96.
N1 G50 S3000; (rotatia spindelului nu va depasi 3000 rpm)
N2 G97 M3; (anulare viteza de aschiere constanta, pornire spindel)
________________________________________________________________________
NOTA: Pentru a anula aceasta comanda se poate folosi o alta comanda G50 ce specifica o alta
rotatie maxima a spindelului (vezi parametrul 131).
G51 Anulare offset (Yasnac)
G51 este folosit pentru anularea oricarei compensatii de scula sau de uzura a sculei, dupa care are loc o
revenire la originea masinii. G51 este echivalent cu comanda urmatoare:
N1 G51 T0000; (anulare compensare scula si uzura scula)
N2 G00 X0 Y0; (deplasare rapida la zero masina)
Selectia sistemului de coordonate (G52, G53, G54-G59, G61, G64)
Controlerul strungului Haas este compatibil cu ambele tipuri de sisteme de coordonate Fanuc si Yasnac.
Sistemele de coordonate (originile de lucru) impreuna cu compensarile de scule sunt folosite pentru a se
putea plasa un program piesa in orice punct din aria de lucru asigurandu-se astfel o mare flexibilitate. De
revazut capitolele Setarea programabila a offseturilor si Originile de lucru pentru detalii suplimentare.
G52 Setarea sistemului de coordonate local pentru FANUC Grupa 00
Acest cod selecteaza un sistem de coordonate propriu utilizatorului. Este compatibil Fanuc.
G53 Selectarea sistemului de coordonate masina Grupa 00
Acest cod anuleaza temporar toate translatarile sistemului de coordonate folosind sistemul de coordonate
al masinii. Nu este modal ; astfel urmatorul bloc va reveni la conditiile anterioare.
G54-G59 Selectarea sistemului de coordonate #1-#6 pentru Fanuc Grupa 12
Aceste coduri selecteaza una dintre cele sase origini de lucru aflate in memoria masinii. Toate referirile
ulterioare la axele de coordonate vor fi interpretate in noile coordonate. Originile de lucru se preiau din
pagina de Offseturi aferenta originilor de lucru.
G61 Exact Stop modal Grupa 13
Codul G61 este utilizat pentru specificarea unui opriri exacte a masinii intre deplasari succesive. Astfel
toate deplasarile rapide sau cu avans de lucru vor fi decelerate pana la oprire inainte de executia blocului
urmator. n acest mod de lucru deplasarile vor necesita un timp putin mai lung, iar miscarea continua intre
blocuri nu va fi realizata. Acest lucru poate provoca o suprataiere in punctele in care se opreste masina.
G64 Anulare G61(selectarea modului normal de lucru) Grupa 13
Codul G64 se foloseste pentru anularea stopului exact. El este modal afectand toate blocurile urmatoare.
Deplasarile rapide si cele cu avans de lucru nu se vor frana pentru un stop exact inainte de procesarea
blocului urmator. Deplasarile rapide vor fi decelerate totusi pentru a se putea incadra intre limitele stabilite
de Parametri 101-104 inainte de executia blocului urmator. Deplasarile cu avans de lucru nu vor fi
decelerate deloc intre blocuri.

Cicli inregistrati (G70, 71, 72, 73, 74, 75, 76, 81, 82, 83, 84, 85, 86, 87, 88, 89, 90, 92, 94)
Cicli inregistrati au fost conceputi pentru simplificarea programarii executiei pieselor. Cicli inregistrati
definesc operatiile uzuale intalnite la strunguri. Ei se pot divide in doua categorii. Exista cicli inregistrati
pentru strunjire si efectuarea de caneluri, si cicli inregistrati pentru gaurire si filetare. Pot exista cicli
inregistrati activi doar un bloc precum si cicli inregistrati modali.
Cicli inregistrati modali raman activi dupa definirea lor si vor fi executati de fiecare data cand se defineste o
noua locatie a axelor. Astfel, odata definit acest ciclu va fi executat in toate pozitiile X-Z definite in blocurile
urmatoare. Unele dintre valorile parametrilor ciclului pot fi schimbate si dupa definirea ciclului. Cele mai
importante dintre aceste sunt planul de referinta R si valoarea de patrundere X sau Z. Cicli inregistrati
modali pot fi dezactivati cu comenzile G80, G01, sau G00. Pozitionarile intre punctele de executie ale
ciclurilor se face prin deplasari rapide (G00).
Daca ciclul inregistrat se defineste intr-un bloc in care nu se specifica nici o deplasare X sau Z pot exista
doua interpretari diferite: una de executie a ciclului in acel moment in punctul curent, iar cealalta sa nu-l
execute. La controlerul Haas selectia dintre cele doua interpretari se face prin setarea 28. ndependent de
setarea 28 programatorul poate decide neexecutia ciclui in punctul curent daca in acelasi bloc de definire a
ciclului plaseaza un contor de bucla de valoare 0 (L0).
Executia ciclui inregistrat poate varia de asemenea in functie de selectia deplasarilor incrementale (U, W)
sau absolute (X,Z). Deplasarile incrementale sunt de un rel folos la executia ciclilor inregistrati. Astfel daca
in blocul de definire a ciclului se defineste un contor de bucla nenul (prin codul L) si se folosesc deplasarile
incrementale atunci ciclul respectiv va fi executat in toate pozitiile definite de incremente si de contorul de
bucla.
n general pozitionarea masinii inaintea unui ciclu inregistra se face printr-o deplasare rapida. (G00).
Miscarea de pozitionare a ciclului inregistrat NU VA F un stop exact inainte de miscarea de patrundere pe
axa X sau Z la planul de referinta. n unele cazuri speciale acest lucru ar putea provoca o ciocnire in cazul
in care exista un obstacol foarte apropiat de punctul de executie al ciclului. Pentru a se evita aceasta,
pentru cazurile necesare exista setarea 57 care poate selecta un stop exact la fiecare miscare de
pozitonare inainte de executia ciclilor inregistrati modali.
Cicli inregistrati G70, G71, G72 si G73 nu pot fi utilizati in modul DNC, deoarece necesita din partea
controlerului interpretari ale blocurilor in avans (inaintea executiei). Acesti cicli nu implica direct deplasari
cu avns de lucru in interiorul secventei PQ. Pentru prevenirea deplasarilor rapide cand se necesita
deplasari cu avans de lucru G01 trebuie programat inainte de definirea blocurilor PQ. Cicli inregistrati G70,
G71, G72 si G73 nu pot fi executati cand compensarea varfului sculei este activa. Daca se doreste
aceasta compensare ea trebuie programata in blocul P specificat de catre ciclul inregistrat.
Cicli inregistrati pentru strunjire si canelare
n continuare se prezinta o lista cu cicli inregistrati ce pot fi folositi pentru strunjire si canelare pentru
controlerul de strunguri Haas.
G70 Ciclu de finisare Grupa 00
G71 Ciclu ebosare O.D/.D. (interior/exterior) Grupa 00
G72 Ciclu ebosare frontal Grupa 00
G73 Ciclu ebosare dupa contur oarecare Grupa 00
G74 Ciclu de canelare frontala, gaurire adanca Grupa 00
G75 Ciclu canelare O.D./.D. (interior/exterior) Grupa 00
G76 Ciclu de filetare, treceri multiple Grupa 00
G90 Ciclu de strunjire O.D./.D. (modal) Grupa 01
G92 Ciclu de filetare (modal) Grupa 01
G94 Ciclu de prelucrare frontala (modal) Grupa 01

G70 Ciclu de finisare Grupa 00
Ciclud de finisare G70 se poate utiliza pentru a finisa pisele ce au fost prelucrate brut cu cicli de ebosare
G71, G72 si G73.
P numarul blocului de start al rutinei ce trebuie executata
Q numarul blocului final al rutinei ce trebuie executata.
Figura 4.0-7 G70
O secventa de apelare tipica folosind G70 poate fi:
G71 P10 Q50 F.012 (contur ebosare N10 pana la N50)
N10
F0.014
...
N50
...
...
...
G70 P10 Q50 (contur finisare definit de N10 pana la N50)
...
Nu este necesara utilizarea ciclilor G71, G72, sau G73 pentru a se putea folosi G70. G70 este un cod G ce
poate fi independent.
G70 este similar cu apelarea unei subrutine locale. n loc de a apela simplu rutina prin definirea unui
numar de bloc ca si M97, G70 necesita definirea unui bloc de inceput (cod P) si a unui bloc final (cod Q).
n plus secventa definita de P si Q nu are in final M99.
n general G70 este folosit dupa executia lui G71, G72 sau G73 si utilizeaza blocurile definite de catre P si
Q. Se vor executa toate blocurile definite de secventa P-Q. Se pot folosi in cadrul secventei codurile F, S,
sau T. Secventa PQ este cautata in programul curent pornind de la inceputul programului. Daca aceasta
secventa nu este gasita se va genera o alarma. Daca secventa este gasita atunci locatia blocului ce
urmeaza blocului cu G70 va fi memorata in scopul revenirii din subrutina. Pozitia curenta a masinii este
salvata si memorata de asemenea ca pozitia de start. Dupa acesta se trece la executia blocului de la fraza
P si a tuturor blocurilor urmatoare pana inclusiv la blocul ce contine ca numar de fraza N cel care se

G70 Ciclu finisare
Contur progamat
G00 in blocul
P
Rapid
Avans
contur programat
Pozitie Start
Bloc Start
Bloc final
potriveste cu cu codul Q din blocul de definire a lui G70. Dupa executia blocului Q, va urma o deplasare
rapida (G00) in punctul de start care a fost memorat anterior in secventa de initializare a lui G70.
Programul va continua apoi cu blocul ce urmeaza lui G70. Poate exista de asemenea o subrutina in
secventa PQ in care sa nu existe nici un bloc cu un numar N care sa se potriveasca cu codul Q al blocului
G70 apelant. Aceasta nu este insa compatibila cu controlerul Fanuc sau Yasnac. Pentru controlerul Haas
secventa PQ definita de G70 nu trebuie neaparat sa preceada apelarea G70.
G71 Ciclu de ebosare O.D./I.D. (interior/exterior) Grupa 00
*D adancimea de strunjire pentru fiecare trecere de ebosare, raza pozitiva
*F avansul de lucru folosit in secventa PQ
* marimea si directia pe axa X a fiecarei treceri de ebosare G71, masurare pe raza
*K marimea si directia pe axa Z a fiecarei treceri de ebosare G71
P numarul blocului de inceput al secventei de definire a conturului de ebosare
Q numarul blocului de sfarsit al secventei de definire a conturului de ebosare
*S rotatia spindelului utilizata in secventa PQ din G71
*T scula si offsetul folosit in secventa PQ din G71
*U marimea si directia pe axa X a valorii pastrate pentru ciclul de finisare, masurare pe diametru
*W marimea si directia pe axa Z a valorii pastrate pentru ciclul de finisare
*R1 pentru modul Yasnac selectia tipului de degrosare
* indica optional
Figura 4.0-8 G71

Pozitie Start
Bloc Start
G71 Ciclu de ebosare O.D./I.D. (interior/exterior)
Bloc final
Contur program
Toleranta degrosare
Toleranta finisare
Avans lucru
Rapid
Contur
program
Toleranta
degrosare
(I,K)
Toleranta
finisare
(U,W)
Setare retragere (73)
Plan de
degajare
pe axa Z
Acest ciclu inregistrat va elimina materialul unei piese lasand o anumita valoare pentru finisare. Tot ceea
ce trebuie sa faca programatorul este sa defineasca forma piesei prin programarea conturului pentru piesa
gata finisata, iar apoi sa foloseasca acest contur in apelarea din ciclul G71 prin intermediul secventei PQ.
Toate avansurile, rotatiile spindelui sau sculele folosite in secventa de definitie a conturului PQ vor fi
ignorate de catre ciclul de ebosare G71. Toate comenzile F, S si T din linia de definire a ciclului G71, sau
cele active la momentul executiei ciclului vor fi folosite pe tot parcursul ciclului de ebosare. n general dupa
operatia de ebosare se executa operatia de finisare G70 care va apela aceeasi secventa PQ, iar la
executia finisarii toate avansurile, rotatiile si sculele definite in secventa PQ vor fi in efect.
Exista doua tipuri de prelucrare a contururilor utilizate de catre comanda G71. Primul tip (TP ) este cel in
care axa X nu-si modifica directia (semnul) pe tot parcursul conturului. Aceasta este ilustrata in figura 4.0-
9. Acest tip de contur se numeste contur monotonic. Al doile tip (TP ) de contur permite axei X
schimbarea directiei (sensului) si este prezentat in figura 4.0-14. Pentru ambele tipuri si de definire a
conturului axa Z trebuie sa fie monotonica, adica nu-si poate schimba directia (semnul). Tipul se
selecteaza prin definirea unei deplasari numai pe X in blocul specificat de adresa P din apelarea G71. Se
presupune a fi tipul de prelucrare cand in blocul definit de adresa P exista o deplasare pe ambele axe X
si Z. n modul de lucru Yasnac tipul este selectat prin includerea R1 in blocul de comanda G71.
Se poate opera in oricare dintre cele patru cadrane ale planului X-Z prin specificarea corespunzatoare a
codurilor , K, U si W. n figura 4.0-8 se indica semnele corecte ale acestor coduri de adresa pentru a se
obtine conturul corect in cadranul dorit.
G71 consta intr-o etapa de degrosare si o etapa de finisare. Aceste doua etapa sunt executate un pic
diferit pentru cele doua tipuri si . n general degrosarea consta in treceri repetate dea lungul axei Z la
avansul specificat. Faza de finisare consta intr-o trecere dea lungul conturului programat pentru eliminarea
excesului de material lasat in urma fazei de degrosare, dar va lasa cantitatea de material programata
pentru finisare pentru executia ciclui de finisare G70 posibil cu o scula de finisare. Pozitionarea finala
pentru ambele tipuri este o revenire la punctul de start S.
n figurile prezentate, pozitia de start este pozitia curenta a sculei in momentul apelarii ciclului G71. Spatiul
liber (de degajare) in planul Z este rezultat din pozitia Z a punctului de start si suma dintre W si valoarea
optionala K lasata pentru finisare.
Figura. 4.0-9 G71 Relatiile dintre adrese

G71 Relatia intre codurile adresa
Detalii tipul I
Cand se specifica de catre programator tipul se presupune ca conturul este monotonic in axa X. nainte
de oricare prelucrare de degrosare conturul sculei definit de secventa SQ este verificat pentru
monotonicitate conform codului G. Daca se gaseste vreo eroare se va genera o alarma.
Degrosarea incepe prin deplasarea de la pozitia de start S la punctul de inceput al primei treceri de
degrosare. Toate trecerile de degrosare incep si se termina la pozitia planului Z de degajare. Valoarea X a
fiecarei treceri de degrosare se determina prin adaugarea valorii specificate de D pozitiei curente a axei X.
Directia de aplicare D este data de de semnul lui U si W. Tipul de deplasare dea lungul planului Z de
degajare pentru fiecare trecere de degrosare este determinat de codul G din blocul cu numarul P. Daca
blocul P contine codul G00 atunci deplasarea dea lungul planului Z de degajare va fi rapida. Daca blocul
P contine G01 atunci deplasarea se va face cu avansul de lucru valabil pentru G71. Degrosarea continua
pana la atingerea valorii axei X a pozitei din blocul P.
Fiecare trecere de degrosare este finalizata inainte de intersectia cu conturul programat lasandu-se
valorile programate pentru finisarea ciclului de ebosare G71 si pentru ciclul de finisare G70. n acel
moment scula se retrage la un unghi de 45
o
la o distanta specificata de setarea 73. Apoi scula se va
deplasa rapid la planul de degajare Z.
La terminarea degrosarii scula se va deplasa dea lungul conturului pentru a-l curata dupa degrosare.Daca
sunt specificati si K va exista si o a doua trecere de finisare a ciclului de degrosare paralel cu conturul.
Detalii tipul II
Daca se specifica tipul de catre programator se permite o variatie non-monotonica a conturului PQ. Cu
alte cuvinte axa X isi poate modifica directia la definirea conturului PQ. Axa Z trebuie insa sa aiba acelasi
semn in permanenta precum directia initiala. nainte de pornirea ciclului conturul PQ este verificat, iar in
cazul unei probleme se va genera o alarma.
Valoarea axei X dea lungul conturului nu trebuie insa sa depaseasca valoarea locatiei de start. Daca
aceasta nu se intampla se va genera alarma 619 STROKE EXCEEDS START POSTON. singura
exceptie de la aceasta regula este pentru blocul Q.
Daca setarea 33 este de tip Fanuc, selectia tipuli se face prin folosirea unei deplasari de referinta in
ambele axe X si Z in blocul specificat de P.
Degrosarea este similara tipului cu exceptia ca dupa fiecare trecere dea lungul axei Z scula va urmari
conturul definit de PQ. scula se va retrage apoi paralel cu axa X o distanta data de setarea 73 (CAN
CYCLE RETRACTON). Astfel degrosarea de tip nu va lasa trepte in piesa inaintea finisarii putandu-se
obtine eventual o finisare mai buna.

Figura 4.0-10 Scobituri la acelasi nivel
n mod normal nu exista nici o limitare a numarului de blocuri foloste pentru a defini conturul PQ. Exista o
limitare a numarului de adancituri care pot fi incluse in definitia conturului PQ. O adancitura poate fi definita
ca o schimbare a directiei care va crea o zona concava in material. Daca adanciturile succesive sunt la
acelasi nivel, se pot executa orice numar de adancituri. Daca adanciturile sunt in cadrul altor adancituri
(incluse) nu pot exista mai mult de zece niveluri de scobituri incluse. La atingerea acestei limite se va
genera o alarma. Figurile 4.0-10 si 4.0-11 ilustreaza conceptul de scobituri.
Figura 4.0-11 Scobituri incluse

G71 Tip I scobituri la acelasi nivel
4 scobituri
un singur nivel
Scobituri incluse pe 5 nivele
(limitare la 10 nivele)
2 scobituri incluse
2 nivele
G71 Tip II scobituri incluse
Figura 4.10-12 ilustreaza secventa de degrosare pentru conturul PQ cu scobituri multiple. Prima data este
degrosat materialul de deasupra scobiturilor, dupa care urmeaza scobiturile in directia lui Z. Se ilustreaza
de asemenea si retragerile sculei pentru tipul si tipul .
Figura 4.10-12 secventa contur pentru degrosare de tipII
Figura 4.0-13 retragere pentru tipul I si tipul II
Suma dintre toleranta lasata pentru finisarea degrosarii si cea pentru finisarea propriuzisa va fi referita
simplu ca toleranta pentru finisare. Un efect secundar al utilizarii torantei pe Z pentru finisare sau a tolerantei
lasate pentru finisarea degrosarii este limitarea distantei pe orizontala a trecerii intre cele doua parti ale
scobiturii (in fond marimea scobiturii pe axa Z). Aceasta distanta trebuie sa fie mai mare decat dublul sumei
dintre tolerantele lasate pentru finisare.

Secventa de degrosare pentru contururi PQ
Secventa contur pentru tipul II de degrosare
regiune a secventei pentru tipul II de degrosare
Retragere scula
Retragere scula pentru tipul I
Setarea 73
Retragere scula pentru tipul II
Setarea 73
De exemplu daca conturul G71 de tipul contine urmatoarele blocuri:
...
X-5. Z-5.
X-5.1 Z-5.1
X-3.1 Z-8.1
...
atunci cea mai mare toleranta pentru finisare ce poate fi specificata va fi 0.999, deoarece distanta pe
orizontala intre punctul de start al blocului 2 si punctul opus lui aflat pe contur in blocul 3 este de 0.2. Daca s-
ar specifica o toleranta mai mare va rezulta o suprataiere. Deoarece tolerantele sunt in general mici in
comparatie cu scobiturile aceste probleme ar putea fi intalmite doar la curbe complexe alcatuite din
segmente de dimensiuni mici.
Compensarea razei sculei in cadrul degrosarii se aproximeaza prin ajustarea tolerantei de finisare a
degrosarii in concordanta cu raza si cu tipul sculei. Astfel limitarea care se aplica tolerantei de finisare se
aplica de asemenea si sumei dintre toleranta si raza sculei.
Problema cunoscuta: Daca ultima prelucrare a conturului PQ este o curba non-monotonica folosirea unei
tolerante pentru finisare (parametrul W) poate provoca o suprataiere. Pentru a se evita aceasta se poate
adauga o scurta retragere.
EXEMPLU DE PROGRAM DESCRERE

-_ i '____* __ ____
i i


''____

i i i i i
i -'__
i '__^_
___
'_______-__
i '__
-___
i --- ee eeece

--


G71 Exemplu general
Contur program
Bloc Start
Bloc final
Pozitie Start
Avans lucru
Rapid
EXEMPLU PROGRAM DESCRERE

i -_
"+++"'"++""""
i i _--'___
''__ _____-_ ___ __
'__ __ __ '_' _
'____-_ __ *__
'___ __ _ __ _____
i i ii i i i '_--____^_ ______ ___* __ ____
i -'_____ " ___* __ ______ _*
i i -_'_ ii ___^_ _* ____ '_ _
i -__
i -_____
i i i -_'________-___
i i -_'____
i -_'__________-___
i -_'_____
i -________
i
ii
i '___ ___ __ __ __ ___'__
--- - " ""-"


'____-_
i
i ii
'____


G71 Exemplu de ebosare tip I O.D./I.D. (interior/exterior)
Rapid
Avans lucru
Contur program
Pozitie Start
Bloc Start
Bloc final
Toleranta finisare
Raza
EXEMPLU PROGRAM DESCRERE

i e i ""--- "- -
ii - -" ""--"
i


i i i i

i i i
i i
i i

-_'______-_
i -_'__

___ _* ____
i '__-_

i '_--_ ____ ____


G71 Exemplu de ebosare tip II O.D./I.D. (interior/exterior)
Rapid
Avans lucru
Contur program
Pozitie Start
Bloc Start
Toleranta finisare
Bloc final
EXEMPLU PROGRAM DESCRERE

-_ '__ ___* __ ____


ii


'__'__

i i i
i -'___
i
_____
i ______
____
-_'__
i '_--_ ____ __ ____
-_
'__
-_


G72 Exemplu general
Rapid
Avans lucru
Contur program
Pozitie Start
Bloc Start
Bloc final
G72 Ciclu de ebosare frontala Grupa 00
*D adancimea de strunjire pentru fiecare trecere de ebosare, pozitiva
*F avansul de lucru folosit in secventa PQ
* marimea si directia pe axa X a fiecarei treceri de ebosare G72, masurare pe raza
*K marimea si directia pe axa Z a fiecarei treceri de ebosare G72
P numarul blocului de inceput al secventei de definire a conturului de ebosare
Q numarul blocului de sfarsit al secventei de definire a conturului de ebosare
*S rotatia spindelului utilizata in secventa PQ din G72
*T scula si offsetul folosit in secventa PQ din G72
*U marimea si directia pe axa X a valorii pastrate pentru ciclul de finisare, masurare pe diametru
*W marimea si directia pe axa Z a valorii pastrate pentru ciclul de finisare
* indica optional
Figura 4.0-14 G72
Acest ciclu inregistrat va degrosa materialul unei piese lasand o forma ce va urma a fi finisata. El este similar
cu G71, dar degrosarea se executa dea lungul partii frontale a piesei. Tot ceea ce trebuie sa faca
programatorul este sa defineasca forma piesei prin programarea conturului piesei finisate si apoi sa apeleze
acest contur din comanda G72 prin definirea corespunzatoare a lui P si Q. Toate avansurile, turatiile si
sculele din secventa de definire a conturului sunt ignorate de apelarea G72. Toate comenzile F, S si T din
linia de definire a ciclului G72, sau cele active la momentul executiei ciclului vor fi folosite pe tot parcursul
ciclului de ebosare. n general dupa operatia de ebosare se executa operatia de finisare G70 care va apela
aceeasi secventa PQ, iar la executia finisarii toate avansurile, rotatiile si sculele definite in secventa PQ vor fi
in efect.
Exista doua tipuri de prelucrare a contururilor utilizate de catre comanda G72. Primul tip (TP ) este cel in
care axa Z nu-si modifica directia (semnul) pe tot parcursul conturului. Aceasta este ilustrata in figura 4.0-15.
Acest tip de contur se numeste contur monotonic. Al doile tip (TP ) de contur permite axei Z schimbarea
directiei (sensului) . Pentru ambele tipuri si de definire a conturului axa X trebuie sa fie monotonica, adica
nu-si poate schimba directia (semnul). Daca setarea 33 este pe Fanuc tipul se selecteaza prin definirea

G72 Ciclu de ebosare frontala
Rapid
Avans lucru
Contur program
Pozitie Start
Bloc Start
Bloc final
Toleranta finisare
Toleranta degrosare
Plan de
degajare
pe axa X
Contur
program
Toleranta
degrosare
(I,K)
Toleranta
finisare
(U,W)
unei deplasari numai pe X in blocul specificat de adresa P din apelarea G72. Se presupune a fi tipul de
prelucrare cand in blocul definit de adresa P exista o deplasare pe ambele axe X si Z. Daca setarea 33 este
Yasnac tipul este selectat prin includerea R1 in blocul de comanda G72.
(Vezi tipul pentru detalii)
Se poate opera in oricare dintre cele patru cadrane ale planului X-Z prin specificarea corespunzatoare a
codurilor , K, U si W. n figura 4.0-16 se indica semnele corecte ale acestor coduri de adresa pentru a se
obtine conturul corect in cadranul dorit.
G72 consta intr-o etapa de degrosare si o etapa de finisare. Aceste doua etapa sunt executate un pic diferit
pentru cele doua tipuri si . n general degrosarea consta in treceri repetate dea lungul axei X la avansul
specificat. Faza de finisare consta intr-o trecere dea lungul conturului programat pentru eliminarea excesului
de material lasat in urma fazei de degrosare, dar va lasa cantitatea de material programata pentru finisare
pentru executia ciclui de finisare G70 posibil cu o scula de finisare. Pozitionarea finala pentru ambele tipuri
este o revenire la punctul de start S.
n figurile prezentate, pozitia de start este pozitia curenta a sculei in momentul apelarii ciclului G72. Spatiul
liber (de degajare) in planul X este rezultat din pozitia X a punctului de start si suma dintre U si valoarea
optionala lasata pentru finisare.
Figura 4.0-15 relatia dintre adrese G72
Detalii tipul I
Cand se specifica de catre programator tipul se presupune ca conturul este monotonic in axa Z. nainte de
oricare prelucrare de degrosare conturul sculei definit de secventa SQ este verificat pentru monotonicitate
conform codului G. Daca se gaseste vreo eroare se va genera o alarma.
Degrosarea incepe prin deplasarea de la pozitia de start S la punctul de inceput al primei treceri de
degrosare. Toate trecerile de degrosare incep si se termina la pozitia planului X de degajare. Valoarea Z a
fiecarei treceri de degrosare se determina prin adaugarea valorii specificate de D pozitiei curente a axei Z.
Directia de aplicare D este data de de semnul lui U si W. Tipul de deplasare dea lungul planului X de
degajare pentru fiecare trecere de degrosare este determinat de codul G din blocul cu numarul P. Daca
blocul P contine codul G00 atunci deplasarea dea lungul planului X de degajare va fi rapida. Daca blocul P
contine G01 atunci deplasarea se va face cu avansul de lucru valabil pentru G72. Degrosarea continua pana
la atingerea valorii axei Z a pozitei din blocul P.

G72 Relatie intre codurile adresa
Fiecare trecere de degrosare este finalizata inainte de intersectia cu conturul programat lasandu-se valorile
programate pentru finisarea ciclului de ebosare G72 si pentru ciclul de finisare G70. n acel moment scula se
retrage la un unghi de 45
o
la o distanta specificata de setarea 73. Apoi scula se va deplasa rapid la planul de
degajare X.
La terminarea degrosarii scula se va deplasa dea lungul conturului pentru a-l curata dupa degrosare.Daca
sunt specificati si K va exista si o a doua trecere de finisare a ciclului de degrosare paralel cu conturul.
Detalii tipul II
Daca se specifica tipul de catre programator se permite o variatie non-monotonica a conturului PQ. Cu alte
cuvinte axa Z isi poate modifica directia la definirea conturului PQ. Axa X trebuie insa sa aiba acelasi semn
in permanenta precum directia initiala. nainte de pornirea ciclului conturul PQ este verificat, iar in cazul unei
probleme se va genera o alarma.
Valoarea axei Z dea lungul conturului nu trebuie insa sa depaseasca valoarea locatiei de start. Daca aceasta
nu se intampla se va genera alarma 619 STROKE EXCEEDS START POSTON. Singura exceptie de la
aceasta regula este pentru blocul Q.
n cazul in care setarea 33 este Yasnac specificarea tipului se face includerea lui R1 in blocul de comanda
G72. R1 trebuie specificat fara punct zecimal.
Daca setarea 33 este de tip Fanuc, selectia tipului se face prin folosirea unei deplasari de referinta in
ambele axe X si Z in blocul specificat de P.
Degrosarea este similara tipului cu exceptia ca dupa fiecare trecere dea lungul axei X scula va urmari
conturul definit de PQ. scula se va retrage apoi paralel cu axa Z o distanta data de setarea 73 (CAN CYCLE
RETRACTON). Astfel degrosarea de tip nu va lasa trepte in piesa inaintea finisarii putandu-se obtine
eventual o finisare mai buna.
Un efect secundar al utilizarii torantei pe X pentru finisare sau a tolerantei lasate pentru finisarea degrosarii
este limitarea distantei pe verticala a trecerii intre cele doua parti ale scobiturii (in fond marimea scobiturii pe
axa X). Aceasta distanta trebuie sa fie mai mare decat dublul sumei dintre tolerantele lasate pentru finisare.
De exemplu daca conturul G72 de tipul contine urmatoarele blocuri:
...
X-5. Z-5.
X-5.1 Z-5.1
X-8.1 Z-3.1
...
atunci cea mai mare toleranta pentru finisare ce poate fi specificata va fi 0.999, deoarece distanta pe
verticala intre punctul de start al blocului 2 si punctul opus lui aflat pe contur in blocul 3 este de 0.2. Daca s-
ar specifica o toleranta mai mare va rezulta o suprataiere. Deoarece tolerantele sunt in general mici in
comparatie cu scobiturile aceste probleme ar putea fi intalmite doar la curbe complexe alcatuite din
segmente de dimensiuni mici.
Compensarea razei sculei in cadrul degrosarii se aproximeaza prin ajustarea tolerantei de finisare a
degrosarii in concordanta cu raza si cu tipul sculei. Astfel limitarea care se aplica tolerantei de finisare se
aplica de asemenea si sumei dintre toleranta si raza sculei.
___________________________________________________________________
ATENTE! Daca ultima prelucrare a conturului PQ este o curba non-monotonica
folosirea unei
tolerante pentru finisare (parametrul U) poate provoca o
suprataiere. Pentru a se evita aceasta se poate adauga o scurta retragere.
___________________________________________________________________________

EXEMPLU PROGRAM DESCRERE

___ __* ____ '__

ii
i
i i ''_____
i i i ii i
i i i -'_____^_
__
i '_____-_
i i '_____
i '______-_
i i '_____
i i '______-_
i ii i '_ ___
i i i '_____-
i '____
i '_______-
'_____-__
i i -_'__
i '_--_ ____ __ ____
-_
'__
-_


Rapid
Avans lucru
Contur program
Pozitie Start
Bloc Start
Bloc final
Toleranta finisare
Toleranta degrosare
Contur
program
Toleranta
degrosare
(I,K)
Toleranta
finisare
(U,W)
G72 Ciclu ebosare O.D./I.D. (interior/exterior)
G73 Ciclu de ebosare pe contur oarecare Grupa 00
D numarul trecerilor de ebosare, numar pozitiv
*F avansul de lucru folosit in secventa PQ
marimea si directia pe axa X a tuturor trecerilor de ebosare , masurare pe raza
K marimea si directia pe axa Z a tutror trecerilor de ebosare
P numarul blocului de inceput al secventei de definire a conturului de ebosare
Q numarul blocului de sfarsit al secventei de definire a conturului de ebosare
*S rotatia spindelului utilizata in secventa PQ din G73
*T scula si offsetul folosit in secventa PQ din G73
*U marimea si directia pe axa X a valorii pastrate pentru ciclul de finisare, masurare pe diametru
*W marimea si directia pe axa Z a valorii pastrate pentru ciclul de finisare
* indica optional
Figura 4.0-16 G73
Ciclul inregistrat G73 poate fi utilizat pentru degrosarea materialelor cu proprietati mai deosebite, de ex.
fonta. Acest ciclu presupune ca nu exista material, sau ca materialul a fost indepartat in prealabil pana la o
anumita distanta fata de conturul final care este programat in secventa PQ.
Prelucrarea incepe de la pozitia curenta, pozitia de start, cu avans rapid sau cu avans de lucru spre punctul
de pornire de pe contur. Tipul de apropiere fata de contur este stabilt de prezenta G00 sau G01 in blocul P.
Prelucrarea continua paralel cu conturul programat. Cand se atinge blocul Q se executa o miscare rapida de
retragere spre pozitia de start, la care se adaugaoffsetul pentru cea de a doua trecere. Trecerile de
degrosare continua in acest mod de un numar de ori specificat in D. Dupa executarea ultimei treceri scula va
reveni in punctul initial S.
Toate avansurile (F), turatiile (S), sau comenzile de schimbare scula (T) aflate in secventa PQ sunt ignorate
ramanad active doar cele definite in blocul G73 sau anterior.
Offsetul la care se executa prima trecere este de U/2 + pentru axa X si de W + K pentru axa Z. Fiecare
trecere urmatoare se va apropia incremental de conturul final cu valoarea de /D 1 pentru axa X si K/D 1

Rapid
Avans lucru
Contur program
Pozitie Start
Bloc Start
Bloc final
Toleranta finisare
Toleranta degrosare
G73 Ciclu de ebosare pe contur oarecare
Contur
program
pentru axa Z. Ultima trecere va lasa intotdeauna materialul necesar finisarii U/2 pentru axa X si W pentru axa
Z. Acest ciclu se presupune a se utiliza impreuna cu ciclul de finisare G70.
Conturul programat PQ nu trebuie sa fie monotonic pe X sau Z, dar trebuie avuta o atentie deosebita pentru
ca materialul existent sa nu intre in coliziune cu scula in timpul deplasarilor de apropiere si de departare.
Valoarea D trebuie sa fie un numar intreg si pozitiv. Daca valoarea D include un numar zecimal se va genera
o alarma.
Se pot executa prelucrari in toate cele patru cadrane ale planului ZX prin folosirea corespunzatoare a
semnelor pentru U, , W si K. Vezi figura 4.0-16.
Axa X Axa Z Scula se apropie din acest cadran
U W K
+ + + +
+ + - -
- - - -
- - + + V
G74 Ciclu de canelare frontala, gaurire adanca Grupa 00
*D Degajarea sculei la revenirea la planul de start, valoare pozitiva
*F avans de lucru
* increment pe axa X intre doua cicluri patrundere, valoare pozitiva pe raza
K increment pe axa Z intre doua patrunderi intr-un ciclu
*U increment pe axa X pentru cea mai adanca patrundere, valoare cu semn pe diametru
W increment pe axa Z pentru adancimea totala, valoare cu semn
*X valoarea absoluta pe X pentru cea mai adanca patrundere, valoare cu semn pe diametru
Z valoarea absoluta pe Z pentru adancimea finala, valoare cu semn
* indica optional
Figura 4.0-17 G74

G74 Ciclu de canelare frontala, gaurire adanca
Rapid
Avans lucru
Contur program
Pozitie Start
Bloc final
Retragere
(Setarea 22) Rapid
Ciclul inregistrat G74 poate fi folosit pentru realizarea canelurilor frontale, pentru gaurire adanca, sau pentru
strunjire cu pauza de evacuare a spanului. Cu acest ciclu inregistrat se poate executa fie o patrundere in
centrul spindelului fie o serie de gauriri.
Cand se adauga blocului de comanda un cod X sau U, iar X nu este pozitia curenta se vor realiza cel putin
doua patrunderi. Una va fi la pozitia X specificata, iar cealalta la pozitia curenta. Codul este distanta
incrementala pe axa X intre doua cicluri de patrundere. La specificarea adresei se vor executa multiple
cicluri de patrundere, egal distantate intre pozitia de start S si pozitia X. Daca distanta dintre S si X nu este
un mutiplu a lui atunci ultimul interval de pe axa X va fi mai mic decat .
Daca blocul G74 specifica si parametrul K atunci se va efectua cate o patrundere la fiecare interval specificat
de K , retragerea va fi cu avans rapid in directie opusa avansului de lucru la o distanta data de setarea 22.
Codul D poate fi folosi pentru realizarea de caneluri sau strunjiri si va realiza o degajare fata de piesa pentru
revenirea la planul de start S.
EXEMPLU PROGRAM DESCRERE

i
ii

'____ ___ __ __ __
i i -- i - ---"-" "
-


G74 Exemplu de ciclu de canelare frontala (o trecere)
Rapid
Avans lucru
Canelura
Scula
EXEMPLU PROGRAM DESCRERE


ii

'____ ___ __ __ __
i i i '_______"_^ ___* ___ _ ____ '*__
'__
-_


Scula
G74 Exemplu de ciclu de canelare frontala (treceri multiple)
Rapid
Avans lucru
Contur program
Canelura
G75 Ciclu de canelare O.D./I.D. (interior/exterior) Grupa 00
*D degajarea sculei la revenirea la planul de start , marime pozitiva
*F avans de lucru
* incrementul pe X al patrunderilor succesive in cadrul ciclului, pe raza
*K incrementul pe Z intre doua cicluri de patrundere
*U distanta incrementala pe X la adancimea finala a patrunderii
W distanta incrementala pe Z pana la ultimul ciclu de patrundere, marime cu semn
*X pozitia in coordonate absolute pe X a adancimii finale de patrundere a ciclului, pe diametru, cu semn
Z pozitia in coordonate absolute pe Z a ultimului ciclu de patrundere, marime cu semn
* indica optional
Figura 4.0-18 G75
Ciclul G75 poate fi utilizat pentru o canelare exterioara cu pauza de evacuare a spanului. Cu acest ciclu se
poate executa fie oun singur ciclu de patrundere pentru realizarea unei caneluri, fie o serie de cicluri de
patrundere pentru executarea unor caneluri mutiple.
Daca blocului G75 i se adauga Z, sau W, iar Z nu este pozitia curenta atunci vor fi executate cel putin doua
cicluri de patrundere. Una va fi la pozitia Z specificata, iar cealalta la pozitia curenta. Codul K este distanta
incrementala pe axa Z intre doua cicluri de patrundere. La specificarea adresei K se vor executa multiple
cicluri de patrundere, egal distantate intre pozitia de start S si pozitia Z. Daca distanta dintre S si Z nu este
un mutiplu a lui K atunci ultimul interval de pe axa Z va fi mai mic decat K.
Daca blocul G75 specifica si parametrul atunci se va efectua cate o patrundere la fiecare interval specificat
de , retragerea va fi cu avans rapid in directie opusa avansului de lucru la o distanta data de setarea 22.
Codul D poate fi folosi pentru realizarea de caneluri si va realiza o degajare fata de piesa pentru revenirea la
planul de start S.

G75 Ciclu de canelare O.D./I.D. (interior/exterior)
Rapid
Avans lucru
Contur program
Pozitie Start
Bloc Start
Bloc final
EXEMPLU PROGRAM DESCRERE


ii

i '____ ___ __ _ __
i -- " -- - -"" "--""
i i '______"^ ___* ___ -"____
i '___
'__
-_


G75 Exemplu de ciclu de canelare O.D./I.D. (o trecere)
Rapid
Avans lucru
Canelura
Scula
n continuare se prezinta un exemplu de program G75 cu treceri multiple:
EXEMPLU PROGRAM DESCRERE


ii

i '____ ___ __ _ __
i '___^_ _ __ __*__
i i i '_________"_^ -"__*_ '*__ _ _
i '___
'__
-_


Scula
Canelura
Avans lucru
Rapid
G75 Exemplu de ciclu de canelare O.D./I.D. (treceri multiple)
G76 Ciclu filetare, Treceri multiple Grupa 00
*A Unghiul varfului sculei
D adancimea de taiere a primei treceri
F(E) avans de lucru, pasul filetului
* conicitatea filetului, masura pe raza
K naltimea dintelui filetului, defineste numarul de treceri, masura pe raza
*U distanta incrementala pe axa X de la Start la adancimea maxima a diametrului filetului.
*W distanta incrementala pe axa Z de la Start la lungimea maxima a filetului
*X pozitia in coordonate absolute pentru axa X a adancimii maxime a diametrului filetului.
*Z pozitia in coordonate absolute pentru axa Z a lungimii maxime a filetului
* indica optional
Setarea 95/96 determina marimea samfrenului/unghiului; M23/M24 activeaza/dezactiveaza samfrena-
rea. Vezi figura 4.0-19.5
Figura 4.0-19 G76
Ciclul inregistrat G76 poate fi utilizat atat pentru filetari drepte, cat si pentru filetari conice. Cu ciclul G76
programatorul poate comanda intr-o maniera foarte usoara treceri multiple dea lungul filetului. Natura
solicitarii sculei si implicit a uzurii poate fi controlata de codul P. Astfel ascest cod P poate specifica care
parte a dintelui sculei sa fie activa, si poate specifica si cat material se indeparteaza.
naltimea dintelui filetului este specificat de catre K si este o marime pozitiva. naltimea filetului se defineste
ca distanta de la varful dintelui la baza acestuia. naltimea la care se va realiza filetul va fi K mai putin
valoarea tolerantei pentru finisare. Aceasta valoare este stabilita de catre setarea 86 ( THREAD FNSH
ALLOWANCE) iar valoare implicita este 0.
Conicitatea filetului este specificata de . Ea este masurata de la pozitia finala X, Z a punctului T la pozitia F.
Un filet conic conventional O.D. (exterior) va avea valoarea negativa.
Adancimea primei treceri a filetului este specificata de D. Acesta determina implicit si numarul de treceri
pana la finalizarea filetului bazandu-se pe valoarea K a inaltimii filetului si pe metoda de prelucrare selectata.

Rapid
Avans lucru
Contur program
Pozitie Start
Tinta
Diametru final
Unghi
Zona prelucrata
G76 Ciclu de filetare, treceri multiple
Adancimea ultimei treceri a filetului poate fi controlata de setarea 86 (THREAD FNSHNG ALLOWANCE).
Pentru fiecare dintre metodele specificate de catre P ultima valoare a trecerii nu va depasi aceasta valoare.
Valoare implicita este .001 inch/.01 mm.
Unghiul varfului sculei de filetare este A. Valoarea acestuia poate fi in domeniul 0 la 120
o
. Daca nu se
specifica parametrul A acesta se presupune a fi 0.
Codul F determina avansul de lucru pentru filetare. Este intotdeuna o buna metoda pentru filetare activarea
G99 (avans pe rotatie) inainte de executia ciclului inregistrat de filetare. n acest caz codul F va fi chiar pasul
filetului.
Se poate programa optional ca la finalizarea filetului sa fie executat automat un samfren. Marimea acestuia
precum si unghiul sunt determinate de Setarea 95 (THREAD CHAMFER SZE) respectiv Setarea 96
(THREAD CHAMFER ANGLE). Marimea samfrenului este calculata in numar de spire de filet, astfel incat
daca valoarea setarii 95 este 1.000, iar avansul este de .05 va rezulta un samfren de .05 inch. Un samfren
poate imbunatati infatisarea si functionalitatea unui filet care ar trebui realizat pana la un umar. Daca nu se
doreste realizarea samfrenului acesta se va elimina prin specificarea valorii 0.000 pentru marimea
samfrenului din setarea 95. Valoarea implicita a acestei setari este 1.000, iar unghiul implicit (setarea 96)
este de 45
o
. Vezi figura 4.0-19.5.
Figura 4.0-19.5

Nota: Setarea 95 si 96
afecteaza marimea si
unghiul samfrenului
final Vezi nota
G76 Filet cu/fara samfren
Figura 4.0-20 G76 Metode de taiere
n continuare se descrie patru metode compatibile Fanuc de taiere a filetului valabile pentru controlerul Haas.
P1 TAERE PE UN SNGUR FRONT, NCARCARE CONSTANTA PE SCULA
D specifica adancimea de taiere a primei treceri. Toate trecerile succesive vor fi determinate de ecuatia
D*sqrt(n) unde n este trecerea n dea lungul filetului. Frontul activ al sculei va realiza singur toata prelucrarea.
___________________________________________________________________
NOTA: P2 TAERE CU AMBELE FRONTUR, NCARCARE CONSTANTA
P3 TAERE CU UN SNGUR FRONT, ADANCME CONSTANTA DE TAERE
P4 TAERE CU AMBELE FRONTUR, ADANCME CONSTANTA DE TAERE
mplementari viitoare. mplicit este P1.

G76 Metode de taiere
Toleranta finisare
Setarea 86
Varf cutit
Trecera minima
Setarea 99
P1: taiere pe un front, incarcare constanta
EXEMPLU PROGRAM DESCRERE

i i _
'___ __ _ '_' _ ___ __'__ _*__
i '___-_ i i __ ___ _* _* _ ___*
i --- "-"-" -"""" " -- --" - -- " --"-"
--"-"-"-"
i '__ ___ __ __ _____ _
i i '_^ __ ___
__
i '____
i i i i i '_--_______^_ _________*______
i -_____ ___*_*
i i -_'____^_
ii -__ __
i i i -_'_______-__
i i -_'__
i i -_____
-_____
i -_'_________-__
i i -'__________-___
i i -'_____ ___*
i '_-
'__
-_
--- - " "-"-"

i
i '____ ___ __

G76 Ciclu de filetare, treceri multiple
Rapid
Avans lucru
Contur program
Pozitie Start
Bloc Start
Bloc final
Toleranta finisare
Nota: Raza a fost
calculata folosind
compensarea
varfului sculei
-_
ii '_ __
i ii i '_________ _^__ ___*______
i '____'__-
-_
__'^*__**_*__


i
i '__'______-_

i i i
i
i i

i
i i

i '_____
ii _ __
i i i '__
'____-
-

Exemplu de filet cu mai multe inceputuri


Se pot realiza cu ajutorul strungurilot CNC si filete cu mai multe inceputuri. Pentru aceasta trebuie modificat
punctul de start pentru fiecare inceput.
Astfel se poate modifica exemplul anterior pentru a se realiza un filet cu mai multe inceputuri. Pentru
calcularea punctelor suplimentare de start avansul (F0.0714) va fi divizat cu numarul de inceputuri (3)
rezultand .0714 / 3 = .0238. Aceasta valoare este apoi adaugata punctului inital de start (linia 2) pentru a se
stabili unrmatorul punct de start (linia4). Pentru calcularea celui de al treilea punct de start (linia 6) se va
adauga din nou aceeasi valoare celui de al doilea punct de start (linia 4).
i
i i -- -"-"""-
i ii i ----` -- eeeeecce
ii - -- -"-" - " - --_--'
i ii i -----` -- eeeeecce
i i ---- -"-- - " - -- - _---'
i ii i _'__ _____ __ _^__ ___* __ ____

"""+""-"'-"'"+'-"-"-""+'"-'"+
'"-"

n continuare se prezinta un cuprins al ciclilor inregistrati utilizati de controlerul Haas pentru strunguri.
Cod G
Spindel
la start
Gaurire
pe axa Z
Operatie la
fundul gaurii
Retragere
pe directia Z
Aplicatie
G81 -- avans nimic rapid
gaurire rapida
centrare
G82 -- avans dwell rapid alezare inversa
G83 -- intermitent dwell rapid gaurire adanca
G84 CW avans spindle CCW rapid filetare
G85 -- avans nimic rapid alezare
G86 CW avans stop spindle rapid alezare
G87 CW avans stop spindle manual/rapid alezare inversa
G88 CW avans dwell, apoi manual/rapid
alezare inversa
cu oprire
G89 -- avans dwell avans alezare
G184 CCW avans spindle CW avans filetare stanga
Un ciclu inregistrat este limitat sa opereze pe axa Z, ceea ce inseamna ca singurul plan posibil de lucru este
G18. Ciclul inregistrat va fi executat pe axa Z la fiecare noua pozitia a axei X.
Existe cinci operatii implicate in fiecare ciclu inregistra:
1. Pozitionarea axei X
2. Deplasare rapida la planul R de referinta.
3. Operatia de patrundere la fundul gaurii
4. Retragere la planul R
5. Deplasare rapida la punctul initial
____________________________________________________________________
NOTA: De cate ori se nacesita repetarea unei oepratii se poate specifica numarul de repetitii
in codul L. Numarul de repetitii (L) nu va fi utilizat pentru urmatorul ciclu inregistrat
n timp ce este activ ciclul inregistrat nu se pot utiliza codurile M de comanda a spindelului.
Cicli inregistrati cu scule rotative.
Cicli inregistrati G81, G82, G83, G85, G89 pot fi utilizati pentru scule rotative prin schimbarea parametrului
315 bit 1 NO SPN CAN pe valoarea 1. Acest parametru va impiedica rotirea spindelului in timpul executiei
vreunuia dintre cicli inregistrati enumerati. Daca acest bit este pe 1 este resposabilitatea utilizatorului sa
activeze spindelul utilizat inainte de executia ciclului inregistrat, atata timp cat programele anterioare care
foloseau cicli inregistrati trebuiau sa fie EXPLCT verificate asupra faptului ca spindelul principal este
comandat. De remarcat ca cicli G86, G87 si G88 nu pot fi utlilizati cu scule rotioare. Daca parametrul 315
bitul NO SPN CAN este zero cicli inregistrati opereaza normal prin utilizarea spindelului principal.

G80 Anulare cicli inregistrati Grupa 09*
Acst cod este modal si consta in dezactivarea oricarui ciclu inregistrat pana la definirea altui ciclu. De
remarcat ca G00 sau G01 vor dezactiva de asemenea un ciclu inregistrat.
G81 Ciclu inregistrat de gaurire (centrare) Grupa 09
F avansul de lucru
*L numarul de repetitii
R pozitia planului de referinta R
*W distanta incrementala pe Z
*X comanda optionala de pozitionare pe X
*Z pozitia fundului gaurii
* indica optional

G81 Ciclu inregistrat de gaurire Rapid
Avans lucru
Inceput sau final patrundere
Acest cod este modal astfel incat el ramane activ pana la anularea sa sau selectarea unui alt ciclu
inregistrat. Odata activat orice deplasare pe axa X va provoca o executie a ciclului.
G82 Ciclu inregistrat de gaurire cu pauza Grupa 09
F avansul de lucru
*L numarul de repetitii
P timpul dwell (de asteptare) la fundul gaurii
R pozitia planului de referinta R
W distanta incrementala pe Z
*X comanda optionala de pozitionare pe X
*Z pozitia fundului gaurii
*indica optional
Acest cod este modal astfel incat el ramane activ pana la anularea sa sau selectarea unui alt ciclu
inregistrat. Odata activat orice deplasare pe axa X va provoca o executie a ciclului.

G82 Ciclu inregistrat de gaurire cu pauza
Rapid
Avans lucru
Inceput sau final patrundere
Dwell (asteptare)
G83 Ciclu normal da gaurire adanca Grupa 09
F avansul de lucru
* marimea primei patrunderi
*J valoare de decrementare a patruderilor succesive
*K valoarea minima a patrunderii
*L numarul de repetitii
*P timpul dwell (de asteptare) la fundul gaurii
*Q valoarea patrunderii, marime incrementala
R pozitia planului de referinta R
*W distanta incrementala pe Z
*X comanda optionala de pozitionare pe X
*Z pozitia fundului gaurii
* indica optional
Acest cod este modal astfel incat el ramane activ pana la anularea sa sau selectarea unui alt ciclu
inregistrat. Odata activat orice deplasare pe axa X va provoca o executie a ciclului.
Daca se specifica , J si K modul de operare al ciclului se schimba. Prima patrundere va avea valoare , iar
patrunderile ulterioare vor fi reduse cu valoarea J, dar nu mai mult decat K care va ramane valoarea minima
a patrunderii.
Setarea 52 modifica de asemenea modul de operare al ciclului G83, si anume revenirea la planul R. Cei mai
multi programatori seteaza pozitia planului R mult deasupra pentru a se asigura ca miscarea de revenire
executa si evacuarea corecta a spanului, dar aceasta va provoca o irosire de timp la prima trecere cand se
executa o miscare cu avans de lucru incepand de la planul R. De aceea daca setarea 52 este suficienta
pentru evacuarea corecta a spanului din gaura, atunci planul R se poate seta mult mai aproape de piesa ce

G82 Ciclu normal de gaurire adanca
Inceput sau final patrundere
Dwell (asteptare)
Avans lucru
Rapid
urmeaza a fi gaurita. La revenirea la planul R axa Z se va deplasa deasupra planului R cu valoarea din
aceasta setare (52).
Setarea 22 este valoarea pe axa Z de la care se porneste cu avans de lucru pentru a se ajunge in punctul
final al patrunderii precedente.
G84 Ciclu inregistra de filetare Grupa 09
F avansul de lucru
R pozitia planului de referinta R
*W distanta incrementala pe Z
*X comanda optionala de pozitionare pe X
*Z pozitia fundului gaurii
* indica optional
Acest cod este modal astfel incat el ramane activ pana la anularea sa sau selectarea unui alt ciclu
inregistrat. Odata activat orice deplasare pe axa X va provoca o executie a ciclului.
Nu este necesara comanda de rotire CW (in sensul acelor de ceasornic) inaintea ciclui inregistrat.
Controlerul face aceasta in mod automat.
Avansul de lucru este chiar pasul filetului. Acesta se poate calcula impartind pe 1 la numarul de spire.
Exemplu: 20 pas 1/20 = .05 viteza de avans
18 pas 1/18 = .0555 viteza de avans
16 pas 1/16 = .0625 viteza de avans
Pentru tarozi metrici, se divide pasul cu 25,4

G82 Ciclu inregistrat de filetare
Rapid
Avans lucru
Spindel inainte
Inceput sau final patrundere
Spindel inapoi
Exemplu: M6 x 1 = F.03937
M8 x 1.25 = F.0492
G85 Ciclu inregistrat de alezare Grupa 09
F avansul de lucru
*L numarul de repetitii
R pozitia planului de referinta R
*U distanta incrementala pe X
*W distanta incrementala pe Z
*X comanda optionala de pozitionare pe X
*Z pozitia fundului gaurii
*indica optional
Acest cod este modal astfel incat el ramane activ pana la anularea sa sau selectarea unui alt ciclu
inregistrat. Odata activat orice deplasare pe axa X va provoca o executie a ciclului.

G85 Ciclu inregistrat de alezare
Rapid
Avans lucru
Inceput sau final patrundere
G86 Ciclu inregistrat de alezare cu stop Grupa 09
F avansul de lucru
*L numarul de repetitii
R pozitia planului de referinta R
*U distanta incrementala pe X
*W distanta incrementala pe Z
*X comanda optionala de pozitionare pe X
*Z pozitia fundului gaurii
*indica optional
Acest cod este modal astfel incat el ramane activ pana la anularea sa sau selectarea unui alt ciclu
inregistrat. Odata activat orice deplasare pe axa X va provoca o executie a ciclului.

G86 Ciclu inregistra de alezare cu stop
Rapid
Avans lucru
Inceput sau final patrundere
Spindel inainte
Stop Spindel
G87 Ciclu inregistrat de alezare si retragere manuala Grupa 09
F avansul de lucru
*L numarul de repetitii
R pozitia planului de referinta R
*U distanta incrementala pe X
*W distanta incrementala pe Z
*X comanda optionala de pozitionare pe X
*Z pozitia fundului gaurii
*indica optional
Acest cod este modal astfel incat el ramane activ pana la anularea sa sau selectarea unui alt ciclu
inregistrat. Odata activat orice deplasare pe axa X va provoca o executie a ciclului.

G87 Ciclu inregistrat de alezare cu retragere manuala
Rapid
Avans lucru
Inceput sau final patrundere
Stop Spindel
Depl. manuala
G88 Ciclu inregistrat de alezare si asteptare, retragere manuala Grupa 09
F avansul de lucru
*L numarul de repetitii
P timpul dwell (de asteptare) la fundul gaurii
R pozitia planului de referinta R
*U distanta incrementala pe X
*W distanta incrementala pe Z
*X comanda optionala de pozitionare pe X
*Z pozitia fundului gaurii
*indica optional
Acest cod este modal astfel incat el ramane activ pana la anularea sa sau selectarea unui alt ciclu
inregistrat. Odata activat orice deplasare pe axa X va provoca o executie a ciclului.

G88 Ciclu inregistrat de alezare cu asteptare si retragere manuala Rapid
Avans lucru
Inceput sau final patrun.
Stop Spindel
Depl. manuala
Dwell
G89 Ciclu inregistrat de alezare cu asteptare Grupa 09
F avansul de lucru
*L numarul de repetitii
P timpul dwell (de asteptare) la fundul gaurii
R pozitia planului de referinta R
*U distanta incrementala pe X
*W distanta incrementala pe Z
*X comanda optionala de pozitionare pe X
*Z pozitia fundului gaurii
*indica optional
Acest cod este modal astfel incat el ramane activ pana la anularea sa sau selectarea unui alt ciclu
inregistrat. Odata activat orice deplasare pe axa X va provoca o executie a ciclului.

G89 Ciclu inregistrat de alezare cu asteptare
Dwell
Rapid
Avans lucru
Inceput sau final patrundere
Cicli inregistrati modali (G90, G92, G94)
Cicli modali inregistrati seamana cu G00 si G01 ptrin aceea ca ei trebuiesc specificati o singura data si
raman activi pana la definirea unui alt cod G din aceeasi grupa. Odata activat ciclul el va fi executat la fiecare
noua specificare a unuia dintre parametri sai, in special , K, U, W, X, sau Z. Daca L0 se include in blocul de
definitie a ciclului el nu va executat in acel moment. Cicli inregistrati modali pot fi utilizati la strunjiri simple
sau acolo unde alti cicli inregistrati mai complecsi nu pot fi folositi.
G90 Ciclu de strunjire O.D./I.D. (interior/exterior) Grupa 01
F(E) avans de lucru
* marimea conicitatii pe X, pe raza, marime cu semn
*U distanta incrementala pe X la pozitia finala T, pe diametru
*W distanta incrementala pe Z la pozitia finala T
X pozitia finala T in coordonate absolute pe X
Z pozitia finala T in coordonate absolute pe Z
* indica optional
Figura 4.0-21 G90
G90 este modal si poate fi folosi pentru strunjiri simple. Fiind modal el poate fi programat pentru treceri
multiple prin simpla specificare a pozitiilor finale X pentru fiecare trecere succesiva.

G90 Ciclu de strunjire O.D./I.D. (interior/exterior
Rapid
Avans lucru
Contur program
Pozitie Start
Pozitie Finala
Toleranta finisare
Toleranta taiere
Strunjirile drepte pot fi realizate prin specificarea doar a lui X, Z si F. Adaugand parametrul se poate strunji
conic. Marimea conicitatii are ca referinta punctul final T. Acesta rezulta deci din adaugarea valorii valorii
X, vezi figura 4.0-20.
Se poate lucra in oricare dintre cele patru cadrane prin programarea corespunzatoare a lui U, W, X si Z.
Conicitatea poate fi pozitiva sau negativa. Selectarea semnului nu este intuitiva. Figura 4.0-22 reprezinta
cateva exemple ale valorilor necesare pentru lucrul in fiecare dintre cele patru cadrane.
Figura 4.0-22 Relatia intre codurile adresa
G92 Ciclu de filetare Grupa 01
G92 este modal si poate fi folosi pentru filetari simple. Fiind modal el poate fi programat pentru treceri
multiple prin simpla specificare a pozitiilor finale X pentru fiecare trecere succesiva.
Filetele drepte pot fi realizate prin specificarea doar a lui X, Z si F. Adaugand parametrul se poate fileta
conic. Marimea conicitatii are ca referinta punctul final T. Acesta rezulta deci din adaugarea valorii valorii
X, vezi figura 4.0-22.
La sfarsitul filetarii se poate executa automat un samfren inante de pozitia finala T. Marimea implicita a
acestui samfren este de un filet, iar unghiul de 45
o
. Aceste valori pot fi insa modificate prin setarea 95,
respectiv setarea 96.
n cadrul programarii incrementale, semnul variabilelor U si W depinde de directia conturului. De exemplu,
daca directia de realizare a conturului este negativ pentru axa X, atunci valoarea U este negativa.
___________________________________________________________________
Nota: Domeniul pentru pasul filetelor, limitarea turatiei spindelului, etc. sunt aceleasi
ca pentru ciclul de filetare G32.
F(E) avans de lucru, pasul filetului
* marimea conicitatii pe X, pe raza, marime cu semn
*U distanta incrementala pe X la pozitia finala, pe diametru
*W distanta incrementala pe Z la pozitia finala
X pozitia finala in coordonate absolute pe X

G 90 / 92 Relatia dintre codurile de adresa
Z pozitia finala in coordonate absolute pe Z
* indica optional
Setarea 95 / 96 determina marimea / unghiul samfrenului. M23 / M24 activeaza / dezactiveaza executia
samfrenului.
Vezi figura 4.0-19.5
G92 Ciclu de filetare
G92 ciclu fe filetare
EXEMPLU PROGRAM DESCRERE

i i c
'__-_
i '_
i ____ ___ __ _ __
i '____^___ ______ ___* __ ____
_____ ____ *_____
_____
_____
_____
_____
i ____
i ___
___
i i _ _
ii _ __

G 92 Exemplu taiere filet filetare 1 - 12
Rapid
Avans lucru
Contur program
Pozitie Start
Pasul filetului

G94 Ciclu de strunjire frontala Grupa 01


F(E) avans de lucru
*K marimea conicitatii pe Z, marime cu semn
*U distanta incrementala pe X la pozitia finala T, pe diametru
*W distanta incrementala pe Z la pozitia finala T
X pozitia finala T in coordonate absolute pe X
Z pozitia finala T in coordonate absolute pe Z
* indica optional
Figura 4.0-23 G94
G94 este modal si poate fi folosi pentru strunjiri frontale simple. Fiind modal el poate fi programat pentru
treceri multiple prin simpla specificare a pozitiilor finale Z pentru fiecare trecere succesiva.
Strunjirile drepte pot fi realizate prin specificarea doar a lui X, Z si F. Adaugand parametrul K se poate strunji
conic. Marimea conicitatii K are ca referinta punctul final T. Acesta rezulta deci din adaugarea valorii K valorii
Z, vezi figura 4.0-22.
Se poate lucra in oricare dintre cele patru cadrane prin programarea corespunzatoare a lui U, W, X si Z.
Conicitatea poate fi pozitiva sau negativa. Selectarea semnului nu este intuitiva. Figura 4.0-24 reprezinta
cateva exemple ale valorilor necesare pentru lucrul in fiecare dintre cele patru cadrane.

G 94 Ciclu de strunjire frontala
Rapid
Avans lucru
Contur program
Pozitie Start
Toleranta finisare
Pozitie Finala
Toleranta taiere
n cadrul programarii incrementale, semnul variabilelor U si W depinde de directia conturului. De exemplu,
daca directia de realizare a conturului este negativ pentru axa X, atunci valoarea U este negativa.
Figura 4.0-24 G94 Relatia intre codurile adresa
Comenzile pentru rotia spindelului (G96, G97)
G96 Activare viteza de aschiere constanta Grupa 12
Aceasta comanda controlerul sa mentina o viteza de aschiere constanta (viteza periferica) a piesei
relativ la scula. Calcularea vitezei de aschiere se bazeaza pe distanta de varful sculei la mijlocul
spindelului. Aceasta este de fapt raza pe care se lucreaza. Viteza de aschiere se mentine constanta
prin ajustarea turatiei la raza de lucru. G96 este modal. Codul S va fi folosit pentru specificarea
vitezei aschiere. Valoarea S va indica astfel feet/minut cand setarea 9 este inch, sau metri/minut
cand setarea 9 este pe metric.
Acest cod este modal.
G97 Anulare viteza de aschiere constanta Grupa 12
Acasta comanda controlerului sa nu ajusteze turatia spindelului in functie de raza de lucru. El este folosit
pentru anularea orice comanda G96 activa. G97 este codul implicit din grupa 12 fiind activat automat la
pornirea masinii sau la apasarea tastei RESET. G97 este modal. Cand G97 este activ orice comanda S va fi
in rotatii pe minut (RPM).
Cicli inregistrati pentru functii auxiliare (G98, G99)
G98 Avans pe minut Grupa 10

G 94 Relatia dintre codurile de adresa
Aceasta comanda modifica modul de interpretare a codului de adresa F. Cand acest cod este activ valoarea
lui F indica inch/minut cand setarea 9 este nch, si milimetri pe minut cand setarea 9 este Metric. Acest cod
este modal.
G99 Avans pe turatie Grupa 10
Aceasta comanda modifica modul de interpretare a adresei F. Cand acest cod este activ valoarea F indica
inch/turatie cand setarea 9 este pe nch si milimetri/turatie cand setarea 9 este pe Metric. Acest cod este
modal si este codul implicit de avans.
Imagine oglindita programabila (G100, G101)
G100 Deazactivare imagine oglindita Grupa 00
G101 Activare imagine oglindita Grupa 00
X comanda optionala axa X
Z comanda optionala axa Z
Cel putin o axa trebuie specificata.
maginea oglindita programabila poate fi activata si dezactivata individual pentru fiecare axa. Cele doua
coduri G (G100 si G101) nu sunt modale dai starea de oglindire a fiecarei axe ramane modala. Cand o axa
este oglindita acest lucru va fi indicat in partea de jos a ecranului. Cele doua coduri trebuiesc specificate intr-
un bloc in care sa nu mai existe alt cod G. Blocul respectiv nu va provoca nici o deplasare. G101 va activa
oglindirea axei care este specificata in blocul respectiv. Valoarile date pentru axele X si Z in cadrul blocului
nu au nici un efect. De asemenea specificarea doar a lui G100 sau G101 (fara nici o axa) nu are nici un
efect.
Oglindirea imaginii poate fi utila si pentru conversia programelor scrise pentru controlere mai vechi, in care
valorile pozitive in mod normal apar ca valori negative.
Setarile 45 pana la 48 pot fi utilizate pentru oglindirea manuala a imaginii.
Iesire programabila pe portul serial RS-232 (G102)
G102 Iesire programabila pe RS-232
*X comanda axa X
*Z comanda axa Z
* indica optional
esirea programabila spre portul serial RS-232 permite trimiterea la respectivul port a coordonatelor de lucru
ale celor doua axe. Acest cod G (G102) nu este modal afectand astfel doar blocul in care este programat.
Acest cod trebuie folosit intr-un bloc de comanda fara nici un alt cod G si nu va provoca nici o deplasare.
Valorile date pentru X sau Z nu au nici un efect. Se va trimite spre portul serial (acelasi folosit si pentru
transferul programelor si rularea in mod DNC) o linie de text. Fiecare axa listata in comnda G102 este trimisa
spre portul RS-232 in acelasi format in care axa respectiva este afisata in program.
Se pot transmite spatii intre adrese (setarea 41) sau caracterul EOB sfarsit de bloc (setarea 25). Valorile
trimise spre portul serial sunt intotdeauna pozitiile curente ale axelor in sistemul de coordonate activ.
Se poate de asemenea digitiza o piesa prin folosirea acestui cod G si a unui program care sa palpeze piesa
pe axele X-Z si folosind o sonda precum si cadul G31. Cand sonda atinge piesa urmatorul bloc trebuie sa fie
G102 pentru a transmite pozitia X, si Z spre un computer extern care va memora pozitiile in vederea
digitizarii.

Functia de limitare a interpretarii in avans (G103)
G103 Limitare interpretare in avans Grupa 00
P = 0-15 Numarul maxim de blocuri pe care controlerul le interpreteaza in avans
G103 [P..]
nterpretare in avans este un termen folosit pentru a descrie ceea ce executa controlerul in timp ce
masina lucreaza. O deplasare a masinii poate dura cateva secunde pentru a fi executata. Controlerul masinii
poate profita de aceasta pentru a interpreta si pregati blocurile urmatoare inainte de executia lor. Se
salveaza astfel timp la executia blocurilor acestea fiin deja gata interpretate si pregatite rezultand in final o
deplasare continua, neintrerupta a masinii la executia blocurilor. nterpretarea in avans este importanta si
pentru calcularea pozitiilor in cazul activarii compensarii de raza a sculei.
Cand se programeaza G103 P0 se dezactiveaza limitarea interpretarii. Aceasta limitare se poate dezactiva si
prin programarea lui G103 intr-un bloc fara nici o adresa P.
Daca se programeaza G103 Pn interpretarea in avans este limitata la n blocuri.
Daca compensarea sculei G41, sau G42 este activa nu sa va putea programa G103. Daca totusi aceasta se
programeaza controlerul va genera o alarma.
G103 poate fi util pentru remedierea programelor ce folosesc macros. Expresiile macro sunt executate in
mod normal in avans. Prin inserarea lui G103 P1 in program vor fi executate cu un singur bloc in avans fata
de blocul curent, putandu-se urmari astfel executia lor.
G103 nu este o comanda compatibila Fanuc.
Selectarea originilor de lucru suplimentare
Sistemele de coordonate G110, G111 si G114-G129 Grupa 12
Aceste coduri vor selecta unul dintre cele 18 coordonate suplimentare de lucru din pagina de offseturi a
masinii. Toate pozitiile urmatoare ale axelor vor fi referite la noul sistem de coordonate. Operarea acestor
origini de lucru G110 pana la G129 este la fel cu G54 G59.
G154 Selectia coordonatelor P1-99
Acest cod prevede inca 99 de coordonate de lucru aditionale. G154 cu o valoare P de la 1 la 99 va activa
coordonatele de lucru aditionale respective. De exemplu G154 P10 va selecta coordonatele de lucru 10 din
lista de coordonate de lucru aditionale aflata in memoria masinii. De remarcat totusi ca coordonatele de lucru
G110 G129 sunt aceleasi cu coordonatele de lucru G154 P1 G154 P20 si pot fi selectate prin utilizarea
ambelor metode. n modul de afisare Position se va afisa in partea din dreapta sus valoarea G154 Pxx in
cazul in care aceasta este activa.
Acuratetea pozitionarii (G187)

G187 Controlul acuratetii Grupa 00
G187 se poate programa dupa cum urmeaza:
G187 E0.01 (pentru a seta o valoare)
G187 (pentru a se reveni la valoarea din setarea 85)
Acest cod G este valabil numai la masinile echipate cu motoare de avans fara perii. G187 este utlizat pentru
a selecta acuratetea cu care se prelucreaza la colt. Formatul comenzii G187 este G187 Ennnn, unde nnnn
este acuratetea dorita.
Coduri G pentru sculele rotitoare
G05 Controlul precis al rotatiei spindelului Grupa 00
R Rotirea spindelului, in grade.
F avansul centrului sculei, in inch/min. (mm/min).
*U comanda incrementala de deplasare pe axa X.
*W comanda incrementala de deplasare pe axa Z.
*X comanda in coordonate absolute de deplasare pe axa X.
*Z comanda in coordonate absolute de deplasare pe axa Z.
* indica optional
Acest cod G este utilizat pentru a putea comanda mai precis miscarea spindelui, si este folost in special
pentru realizarea canalelor. Orice deplasare specificata pentru X si Z se sincronizeaza cu rotatia spindelui. n
mod curent rezolutia codului R este de .045
o
.
Rotatia spindelui va ramane constanta in tot timpul executiei comenzii G05 in timp ce avansul axelor va
varia, daca va exista deplasare dea lungul axei X. Aceasta viteza de rotatie constanta se determina prin
cititrea in avans a blocurilor in scopul stabilirii celei mai mari valori ale axei X intalnite in program in secventa
in care comanda G05 este activa.
Valoarea cea mai mare de avans pe turatie care se poate specifica este de aproximativ 14.77. Aceasta
inseamna ca nu se pot utiliza rotatii R ale spindeluli de valori mici in comparatie cu deplasarile axelor X si Z.
De exemplu la o rotatie de 1.5
O
cel mai mare avans care poate fi specificat este de 14.77 * 1.5/360 = .0615
inch/rot ( 1.562 mm/rot). Reciproc, o deplasare pe X sau Z de .5 inch/rot (12.7 mm/rot) trebuie sa se
completeze cu vel putin .5*360/14.77 = 12.195
o
.
Exemplu de canal frontal simplu executat cu G05

(se presupune ca gaura pilot este executata in prealabil)
i - -" - " "-""" -"
i -_- ___ ___

i
i i -_-__-_
i i -_'_'^___ *___ _ _* _ ___*
-_'_-^_ eceecee
i i
i
i
Exemplu de canal excentric cu G05
i -___ __ _ __ __'__*_ '___
i -_-
-_'___
-_'__ _ ___ _ _ __'_*
i i ---
i i --- ""-" --"" " --"
i -_'_-____^_ ___ _**_
i -_'___^_ ___ __ __ ____ _**_
i -
i --

Exemplu de taiere drapta (fatetare) cu G05
i
i


i -_'_-_
-____ __ _ __ __ __'_*
i

ii _`"- -" ---" - " -"


" "- -- `-" " "--
i i -________
_'*___ _* __* __'_*
i i i i -_
i __ _
i i i i -__-_____
ii i i i -'_'__^
i i i -_-__-_
i i -__-*___ __*____*
i i -__
i i _"-__-___- ceceec ccce cece
i i -____ *___* __ __* ____

i _"-__-____-_
i i i -______
i i i i i -___-____
i i -_'___-_^_
-_

i i i i -____
i -

Comenzi G05
multiple din bucla
inclusa (N18)

i -_-__
i -_'___
-__'___
-__-_
G77 Ciclu fatetare (acest cod G este optional si este folosit cu scule rotitoare) Grupa 00
Nota: Acest ciclu este valabil numai pentru strunguri cu optiunea de scule rotitoare.
* Unghiul primei fatete, in grade.
J Distanta de la centru la fateta.
*L Numarul de fatete de executat
R Raza sculei
*S Viteza de rotatie spindel
*K Diametrul piesei
* indica optional
G77 cu specificarea L G77 cu specificarea K
Codul G77 poate fi folost pentru crearea unei sau mai multor fatete pe o piesa rotunda.
G77 poate opera in unul dintre cele doua moduri, depinzand de care parametri sunt specificati: codul K sau
codul L. Daca se specifica codul K se va executa o singura fateta. Daca se specifica codul L se vor executa
L fatete egale si dispuse echidistant pe tot diametrul piesei. L trebuie sa fie mai mare decat 3. (L2 nu este
compatibil). Daca se doresc doua fatete se pot executa doua operatii simple de fatetare (parametrul K) la un
unghi intre ele. Daca se specifica simultan atat L cat si K se va genera alarma 339 (MULTPLES CODES).
Valoarea J defineste distanta de la centrul piesei la centrul fatetei. Daca se specifica o valoare mai mare
pentru J va rezulta o taiere mai mica. Acest lucru poate fi utlizat daca se doresc treceri separate de
degrosare si de finisare. Cand se foloseste codul L se impune o atentie deosebita acordata verificarii ca
distanta de la un colt la alt colt sa nu fie mai mica decat diametrul original al piesei, in caz contrar rezultand o
ciocnire intre scula si piesa in timpul apropierii.
Valoare K specifica diametrul piesei. Daca se specifica un diametru mai mic decat piesa reala poate rezulta
de asemenea o ciocnire intre scula si piesa in timpul apropierii.
Valoare R specifica raza sculei rotative activa. Este important ca aceasta valoare sa fie corecta deoarece ea
foloseste la compensarea automata a sculei in timpul deplasarilor.

Pozitie
orientare
spindle
Pozitie
orientare
spindle
Valoarea S specifica turatia rpm. pe care o mentine spindelul in timpul executiei ciclului de fatetare. Valoarea
implicita este 6. Aceasta valoare poate fi marita pentru piese de dimensiuni mai mici. Valori mai mari ale
turatiei nu vor afecta planeitatea, dar pot afecta pozitia fatetelor. Pentru calcularea erorii maxime in grade se
foloseste ecuatia rpm * 360 / 60000, sau rpm * .006.
Valoarea L permite specificarea fatelor multiple. De exemplu L4 specifica un patra, iar L6 specifica un
hexagon.
Valoarea specifica offsetul in grade al centrului primei fatete fata de pozitia zero a orientarii spindelui. Daca
nu se specifica valoare prima fateta va incepe la pozita zero. Aceasta este echivalent cu specificarea unei
valori egala cu jumatatea gradelor arcului ce corespunde fatetei. De exemplu un patrat la care nu se
specifica parametrul va fi la fel cu cel la care se specifica de 45
o
.
Exemplu de fatetare cu G77:

Se va taia o fateta de adancime jumatate de inch in partea frontala a piesei la un inch, piesa avand un
diametru de patru inches, folosind o scula de diametru un inch.

i i --_ __ ___*
i i i i --__- __ _* __
i i
i i
i i
i i
i i -_-__ __ _* __
i -_-_ __ ___*

Se taie un hexagon la fata piesei pe jumatate de inch, piesa avand un diametru de trei inch si folosind o
scula de diametru un inch.

Deplasare G77
Deplasare G77

i -_-_ __ ___
i i i -_-__- __ _* __


i
i -___
i -__-__ __ _* __
-__-_ __ ___

Taierea unei fatete de 3/8 la partea superioara si la partea inferioara a piesei, care a re doi inch diametru,
folosind o scula de raza jumatate de inch:

i - ""--- --"-- ""


i ---
ii -'__-_
i i
i
i i -____
i -_'__"___ "-___
i "__ _ __ " __* ____ - __ ___ __ _ __'_* ____
___*__*___*__*____*_
i i -_'__"___ "_-___
i i "__ _ __ "___* ____ - __ ___ __ _ __'_* ____
___*__*___*__*____*_
i i -_'_
i i -_-__
i --_
i -_'_ i __
i


Deplasare G77
Vezi de asemenea capitolul axa C pentru exemple ce utlizeaza axa C.
G95 Filetare (cu tarod) cu scula rotitoare (frontala) Grupa 09
F avans de lucru
R pozitia planului R
W distanta incrementala pe axa Z
X comanda optionala de pozitionare pe axa X, pe diametru
Z pozitia fundului filetului
G186 Filetare (cu tarod) pe stanga cu scula rotitoare (frontala) Grupa 09
F avans de lucru
R pozitia planului R
W distanta incrementala pe axa Z
X comanda optionala de pozitionare pe axa X, pe diametru
Z pozitia fundului filetului
Acest cod G este modal, adica el ramane activ pana la dezactivarea sa, sau pana la selectarea altui ciclu din
aceeasi grupa. Odata activat orice deplasare pe axa X va provoca automat executia ciclului.
Nu este nevoie pornirea spindelui CW inaintea ciclului pentru ca controlerul face automat acest lucru.
Avansul de lucru pentru filetari este pasul filetului. Acesta se calculeaza prin impartirea lui 1 la numarul
filetului.
Exemplu: 20 pas 1/20 = .05 avans

G95 / G186 Filetare cu scula rotitoare
Inceput, final patrundere
Spindel inainte
Rapid
Avans lucru
18 pas 1/18 = .0555 avans
16 pas 1/16 = .0625 avans
Pentru filete metrice se divide pasul cu 25.4
Exemplu: M6 x 1 = F.03937
M8 x1.25 = F.0492
n mod normal filetarea se executa pe axa Z. G95 filetare cu scula rotitoare este similara cu G84 filetare
rigida in sensul ca foloseste parametri F, R, X si Z cu urmatoarele deosebiri:
1. Spindelul principal trebuie sa fie blocat (M14) inaintea executiei comenzii G95, in caz contrar se va
genera o alarma.
2. Controlerul trebuie sa fie in modul G99 AVANS PE TURATE pentru executia corecta a filetului.
3. Comanda S (viteza de rotatie a spindelui) trebuie specificata anterior comenzii G95 din cauza ca
turatia respectiva va fi folosita pentru controlul turatiei sculei rotitioare.
4. Axa X poate fi pozitionata intre valoarea zero masina si centrul spindelui. n cazul poztionarii axei
sub centrul spindelui se va genera o alarma.
G184 Ciclu inregistrat de filetare pe stanga Grupa 09
F avans de lucru in inch/min. (mm/min.)
R pozitia planului R
*W distanta incrementala pe axa Z
*X comanda de pozitionare pe axa X,
*Z pozitia fundului filetului
* indica optional
Acest cod G este modal, adica el ramane activ pana la dezactivarea sa, sau pana la selectarea altui ciclu din
aceeasi grupa. Odata activat orice deplasare pe axa X va provoca automat executia ciclului. La filetare
avansul delucru este pasul filetului. Vezi exemplul G84.
Nu este nevoie pornirea CCW a spindelui inaintea executiei ciclului, pentru ca controlerul face acest lucru
automat.

G184 Ciclu inregistrat de filetare
Avans lucru
Rapid
Inceput, final patrundere
Spindel inainte
Spindel inapoi
G195 Filetare radiala (vectoriala) cu scula rotitoare Grupa 00
X punctul de final al ciclului de filetare (optional) pe axa X
F avans in inch (mm) / rotatie (G99)
Z punctul final pe axa Z
G196 Filetare pe stanga vectoriala cu scula rotitoare Grupa 00
X punctul de final al ciclului de filetare (optional) pe axa X
F avans in inch (mm) / rotatie (G99)
Z punctul final pe axa Z
___________________________________________________________________________
NOTA: G95 este doar filetare axial si permite utilizatorului specificarea planului R.
Aceste coduri G executa filetari cu scula rotitoare dupa o directie vectoriala. Ele nu sunt modale si nu permit
definirea unui plan de referinta R.
Mai jos se prezinta un scurt exemplu cu G195

-_
i i i i -_-"-___--

G195 / G196 Filetare vectoriala cu scula rotitoare Rapid
Avans lucru
Inceput, final patrun.
Spindel inainte
'_ ____*_____*


__
___*__ ________'_______ _
i --__-___ _______
i -______
i i i '___^_____ __


i -____ _*__
i -______ ____
-_

G200 Indexare din mers Grupa 00


Acest cod G va provoca schimbarea de scula in timpul deplasarii dinspre piesa si a repozitionarii inapoi spre
piesa salvandu-se astfel din timp.
Exemplu: G200 T202 U0.5 W0.5 X8. Z2.
U si W specifica o deplasare incrementala pe X si Z care se executa in timpul deblocarii turelei ( o
miscare de cativa milimetri inainte). X si Z specifica pozitia la care se face deplasarea in timpul in
care turela se blocheaza din nou. Ambele deplasari sunt rapide. Pe scurt:
U optional, deplasare incrementala pe X la pozitia de s

5. CODURI M ( diferite functii )
Coduri M - rezumat -
Doar un singur cod M poate fi programat intr-un bloc al unui program.
Toate codurile M pot avea efect si pot actiona , cand acestea se gasesc la un sfarsit de
bloc.
ntodeauna cand parametrul 278 bit CNCR SPNDLE este setat pe 1, un M03 ( pornire
arbore ) va aparea la inceputul unui bloc.
M00 stop program
M01 optional stop program
M02 sfarsit de program
M03 arbore inainte
M04 arbore inapoi
M05 stop arbore
M08 pornire racire
M09 oprire racire
M10 strangere mandrina
M11 deschidere mandrina
M12 pornire jet de aer (optional)
M13 oprire jet de aer (optional)
M14 blocare , prindere arbore principal
M15 deblocare sau deschidere arbore principal
M17 rotirea turelei, intodeauna inainte
M18 rotirea turelei, intodeauna inapoi
M19 orientare arbore. P si R valori optionale
M21 paqpusa mobila inainte
M22 papusa mobila inapoi
M23 chamfren filet ON
M24 chamfren filet OFF
M30 sfarsit de program si revenire
M31 conveior de span ,inainte
M33 oprire conveior de span
M36 prinzator de piese sus (optional)
M37 prinzator de piese jos (optional)
M41 viteza redusa *
M42 viteza marita *
M43 turela deblocata (utilizat doar de personalul SERVCE )
M44 turela blocata (utilizat doar de personalul SERVCE )
M51-M58 optional utilizare M comutat pe pornit

M59 setare relee de iesire
M61-M68 optional utilizare M comutat pe oprit
M69 liber relee iesire
M76 dezactivare ecran (display )
M77 activare ecran (display )
M78 alarma, daca a fost gasit un semnal skip
M79 alarma, daca nu a fost gasit un semnal skip
M85 deschidere automata a usii (optional )
M86 inchidere automata a usii (optional )
M88 pornire presiune marita de racire (optional )
M89 oprire presiune marita de racire (optional )
M93 start captare pozitie axe
M94 stop captare pozitie axe
M95 modul sleep
M96 salt daca nu exista intrare
M97 chemare de sub-programe locale
M98 chemare de sub-programme
M99 intoarcere la sub-program
M109 intrare utilizare interactiva
M119 orientare contra arbore
M121-128 utilizare optionala M
M133 scula rotitoare conducatoare-inainte (optional )
M134 scula rotitoare conducatoare-inapoi (optional )
M135 oprire scula rotitoare conducatoare
M143 contra-arbore inainte ( optional )
M144 contra-arbore inapoi ( optional )
M145 stop contra-arbore
M154 activare axa C ( optional )
M155 dezactivare axa C ( optional )
* Doar pentru SL 30 si SL 40.
NOTA :
Urmatoarele coduri M vor fi expuse cand Setting 36 PROGRAM RESTART este validat :
M08 pornire racire M37 prinzator de piese OFF
M09 oprire racire M41 viteza redusa
M14 strangere arbore principal M42 viteza mare
M15 deblocare armore principal M51 setare utilizari M
M36 prinzator de piese ON M61-68 liber utilizari M
CODUR M - DESCRERE DETALATA-
M00 Stop Program

Codul M00 este utilizat pentru a opri un program. Deasemenea va opri arborele, racirea si
interpretarea procesarii LOOK-AHEAD.
ndicatorul de program va avansa la blocul urmator si se va opri.
Un CCLU START va continua programul de la blocul urmator. Aditional M00 va opri
motorul de la sculele rotitoare, daca aceasta optiune este prezenta si activa.Daca strungul
este echipat cu usa automata, M00 va deschide usa, cu conditia ca parametrul 57 Safety
Circuit sa fie setat pe 0, si parametrii 235, 236 si 251 sa fie setati corespunzator.
M01 Optional Program Stop
Codul M01 este identic cu M00 , cu exceptia ca OPTONAL STOP sa fie comutat pe ON
de pe panoul frontal. Un CCLU START va continua programul de la blocul urmator.
Aditional M01 va opri motorul de la sculele rotitoare, daca aceasta optiune este prezenta si
activa.Daca strungul este echipat cu usa automata, M01 va deschide usa, cu conditia ca
parametrul 57 Safety Circuit sa fie setat pe 0, si parametrii 235, 236 si 251 sa fie setati
corespunzator.
M02 Sfarsit de program
M02 va opri programul la fel ca M00 , dar indicatorul de program nu va avansa la blocul
urmator.Nu va reseta indicatorul de program la inceputul programului , la fel cum o face
M30.
M03 Arbore mers inainte
Codul M03 va porni rotirea arborelui in sensul normal al acelor de ceasornic, la viteza care
a fost setata anterior, blocul va fi executat cu intarziere, pana cand arborele nu va ajunge
la o viteza de cel putin 90% din viteza comandata.
Daca bitul10 al parametrului 278 (CNRC SPNDLE ) este setat pe 1, atunci aceasta
comanda este executata la inceputul blocului de executie, inaintea majoritatii codurilor M
aflate.
M04 Arbore mers inapoi
Codul M03 va porni rotirea arborelui in sensul contrar acelor de ceasornic, la viteza care a
fost setata anterior, blocul va fi executat cu intarziere, pana cand arborele nu va ajunge la
o viteza de cel putin 90% din viteza comandata.
Daca bitul10 al parametrului 278 (CNRC SPNDLE ) este setat pe 1, atunci aceasta
comanda este executata la inceputul blocului de executie, inaintea majoritatii codurilor M
aflate.
M05 Oprire arbore
Codul M05 este utilizat pentru oprirea arborelui, blocul are o intarziere pana cand arborele
are o rotatie mai mica decat 10 RPM.

M08 Pornirea lichidului de racire
M08 va porni lichidul de racire, acest cod este performant la sfarsitul unui bloc.Asadar
daca este comandata o miscare in acelasi bloc, pornirea lichidului de racire se va executa
dupa miscarea respectiva.Presiunea scazuta a racirii, este verificata doar la inceputul unui
program,asa ca presiunea scazuta nu va opri programul aflat in derulare.
M09 Oprirea lichidului de racire
M09 va porni lichidul de racire
M10 Strangere mandrina
Codul M10 este folosit pentru strangerea mandrinei. Este folosit doar cand M11 este
folosit pentru deschiderea mandrinei.O intarziere este asigurata ,pentru a furniza un timp
necesar de strangere al mandrinei, inaintea executarii blocului urmator. Acesta este
parametrul 249 CHUCK CLAMP DELAY ;si este specificat in milisecunde. mplicit 500
pentru 5 secunde.
M11 Deschidere mandrina
Codul M11 este folosit pentru deschiderea mandrinei. O intarziere este asigurata ,pentru a
furniza un timp necesar de strangere al mandrinei, inaintea executarii blocului urmator.
Acesta este parametrul 250 CHUCK UNCLAMP DELAY ;si este specificat in milisecunde.
mplicit 500 pentru 5 secunde. Daca arborele se afla in rotire, acesta va fi oprit , inainte de
deschiderea mandrinei.
M12 Pornirea jetului de aer (optional)
Codul M12 este utilizat pentru activarea jetului de aer.Acest suflator de aer este optional si
se porneste cu un cod M. Aditional M12 Pnnn ( unde nnn este in milisecunde )acesta va fi
pornit pentru timpul specificat, si se opreste automat.
M13 Oprirea jetului de aer (optional)
Codul M13 este utilizat pentru activarea jetului de aer.Acest suflator de aer este optional si
se opreste cu acest cod M.
M14 Strangere arbore principal
Acest cod M va strange( bloca ) arborele principal
M15 Deschidere arbore principal
Acest cod M va deschide( debloca ) arborele principal
M17 Rotirea turelei inainte

M17 este un cod modal, care roteste turela in directia inainte, cand se efectueaza o
schimbare de scula. Cu toate ca majoritatea codurilor M actioneaza in ultima parte a unui
bloc, M17 lucreaza impreuna cu alte comenzi in acelasi bloc.Aceasta inseamna ca
urmatoarea comanda , va face ca turela sa avanseze spre scula nr. 1.
N1 T0101 M17;
Deoarece M17 este modal, orice sub-secventa T comandata , va rotii turela in directia
inainte, la scula comandata.
Descriere detaliata la Setting 97, TOOL CHANGE DRECTON (directia de schimbare a
sculei ).
M18 Rotirea turelei inapoi
M18 este un cod modal, care roteste turela in directia inapoi, cand se efectueaza o
schimbare de scula. Cu toate ca majoritatea codurilor M actioneaza in ultima parte a unui
bloc, M18 lucreaza impreuna cu alte comenzi in acelasi bloc.Aceasta inseamna ca
urmatoarea comanda , va face ca turela sa se roteasca inapoi spre scula nr. 10.
N1 T1010 M18;
Deoarece M18 este modal, orice sub-secventa T comandata , va rotii turela in directia
inapoi, la scula comandata.
Descriere detaliata la Setting 97, TOOL CHANGE DRECTON (directia de schimbare a
sculei ).
M19 Orientarea arborelui( P si R valori optionale)
Codul M19 se foloseste pentru orientarea arborelui la o pozitie fixata. O valoare P poate fi
adaugata ca optiune, aceasta va orienta arborele intr-un unghi particular ( in grade ). De
Ex. M19 P270, va orienta arborele la 270 de grade. O valoare R va recunoaste pana la
doua pozitii in partea dreapta a unui punct zecimal. Actuala acuratete de pozitionare a
arborelui este limitata de rezolutia sistemului servo-encoder. Un M19 R123.45 va pozitiona
arborele in unghiul specificat de valoarea R
M21 Papusa mobila inainte
M21 utilizeaza Setting 105, 106, si 107, pentru a muta punctul de oprire al papusii mobile (
HOLD PONT)
M22 Retragere papusa mobila
Codul M22 utilizeaza Setting 107 , pentru a muta papusa mobila la punctul de retragere.
M23 Executarea unui chamfren la filet
Codul M23 da comanda controlerului sa execute un chamfren la sfarsitul unei filetari ,
executate de G76 sau G92.Acesta este un cod M este un modal. El are efect atata timp
cat nu este schimbat de M24.Referiri la Setting 95 si 96 in legatura cu marimea
chamfrenului si unghiul acestuia. M23 nu este prezent la pornirea masinii si la resetare.
M24 Anularea unui chamfren la un filet

M24 comanda controlului masinii sa nu execute un chamfren la terminarea unei filetari
G76 sau G98. Acest cod este modal . M24 poate fi anulat cu M23, reset sau cand se
porneste cu POWER ON.
M30 Sfarsit de program si Reset
Codul M30 se utilizeaza pentru a opri un program. Deasemenea opreste arborele si
lichidul de racire.ndicatorul de program va fi resetat la primul bloc din program si se va
opri. Contorul de piese va fi deasemenea oprit. M30 va anula offsetul cu lungimea sculei.
M31 Conveior de span inainte-
M31 porneste motorul conveiorului de span in directia inainte. Directia inainte este definita
de rotirea conveiorului in sensul de eliminare a spanului din incinta de lucru.
Conveiorul nu se va roti atata timp cat usa este deschisa.Aceasta se poate regla din
Setting bit 17 a parametrului 209 (CNVY DR OVRD ) a se vedea deasemenea Setting 114
si 115
M33 Oprire conveior
M33 va opri miscarea conveiorului.
M36 Prinzator de piese sus- (optional )
Acest cod este utilizat pentru activarea prinzatorului de piese. Acesta va rotii prinzatorul de
piese , in sens contrar acelor de ceasornic, in pozitia de prindere a piesei.
M37 Prinzator de piese jos- (optional )
Acest cod se foloseste la dezactivarea prinzatorului de piese. Acesta se va rotii in sensul
orar , si va iesi din perimetrul de lucru
M41 Viteza scazuta
M41se foloseste la selectarea vitezei scazute. Arborele se va opri cand se executa
schimbarea de viteza.
M41 este ignorat daca nu exista cutie de viteze.
Masina va ramane in viteza initiala chiar daca este decuplata de la curent. La cuplarea
masinii , aceasta va fi in aceiasi viteza in care a fost la decuplarea curentului.
M42 Viteza marita
M41se foloseste la selectarea vitezei marite. Arborele se va opri cand se executa
schimbarea de viteza.
M42 este ignorat daca nu exista cutie de viteze.
Masina va ramane in viteza initiala chiar daca este decuplata de la curent. La cuplarea
masinii , aceasta va fi in aceiasi viteza in care a fost la decuplarea curentului.

M43 Deblocare turela
Se foloseste doar de personalul SERVCE
M44 Blocare turela
Se foloseste doar de personalul SERVCE
M51-M58 Optional pentru utilizarea M (pornire)
Codurile M51 pana la M58 sunt optionale pentru utilizarea interfetelor. Acestea vor activa
unul din releele de la 1132 pana la 1139 , si il va lasa activ.Acestea sunt releele
asemanatoare folosite pentru M121- M128. Se utilizeaza M61-M68 pentru a le decupla.
Tasta RESET va decupla toate aceste relee. A se vedea sectiunea 8M pentru informatii
aditionale.
M59 Setare iesiri relee
Acest M cod valideaza diferite iesiri de relee. Sintaxa folosita este M59 Pnn, unde nn
reprezinta numarul de relee ce urmeaza a fi pornite. O comanda M59 poate fi folosita
pentru a pornii (anclansa) , oricare din iesirile releelor cuprinse in domeniul 1100 si 1155.
De ex. M59 P1103 inseamna acelasi lucru cu # 1103 = 1, exceptand daca este procesat
ca un cod M.
Pentru a decupla un releu se utilizeaza M69. Acest cod M nu este un cod M in sine .El se
foloseste pentru functiuni speciale, si trebuie strict monitorizat. Orice folosire gresita a
acestei functiuni, va cauza serioase defectiuni si pagube masinii, si va duce la pierderea
garantiei.
M61-M68 Optional utilizarea M ( decuplare )
Codurile M61 pana la M68 , sunt optionale pentru utilizarea interfetelor. Acestea vor
dezactiva unul din releele de la 25 la 28.
Acestea sunt identice cu releele folosite pentru M121 M128.
M69 Iesiri libere relee
Acest cod M dezactiveaza direct diferitele iesiri de relee. Sintaxa folosita este M69 Pnn,
unde nn reprezinta numarul de relee ce urmeaza a fi pornite. O comanda M69 poate fi
folosita pentru aopri, oricare din iesirile releelor cuprinse in domeniul 1100 si 1155. De ex.
M69 P1103 inseamna acelasi lucru cu # 1103 = 0, exceptand daca este procesat ca un
cod M.
Pentru a cupla un releu se utilizeaza M59. Acest cod M nu este un cod M in sine .El se
foloseste pentru functiuni speciale, si trebuie strict monitorizat. Orice folosire gresita a
acestei functiuni, va cauza serioase defectiuni si pagube masinii, si va duce la pierderea
garantiei.

M76 Dezactivare afisare
Acest cod este utilizat pentru dezactivarea afisajului de pe ecran. Nu este necesar pentru
performantele masinii
M77 Validare afisaj
Acest cod este utilizat pentru activarea afisajului de pe ecran. Este folosit doar atunci cand
M76 a fost utilizat pentru dezactivare.
M78 Alarma cand se primeste un semnal SKIP
Acest cod se utilizeaza , pentru a genera o alarma cand se primeste un semnal
skip.Acesta se foloseste in mod curent , cand un semnal skip nu este previzibil, si poate
indica o coliziune cu o sonda de masurare.
Acest cod poate fi plasat intr-un bloc, cu functiunea skip, sau in orice alta subsecventa a
unui bloc. Functiunile skip sunt G31, G36 si G37
M79 Alarma cand nu se primeste un semnal SKIP
Acest cod se utilizeaza , pentru a genera o alarma cand se primeste un semnal
skip.Acesta se foloseste in mod curent , cand nu se primeste un semnal skip , si poate
indica o eroare de pozitionare a sondei
Acest cod poate fi plasat intr-un bloc, cu functiunea skip, sau in orice alta subsecventa a
unui bloc. Functiunile skip sunt G31, G36 si G37
M85 Deschidere automata a usii ( optional )
La strungurile prevazute cu usa automata, o comanda M85 va deschide usa , iar un M86 o
va inchide.Pentru a putea folosi aceasta caracteristica , este nevoie de urmatoarea setare:
Setting 51 DOOR HOLD OvERRDE setat pe ON
Parametru 57 bit 31 DOOR STOP setat pe zero
Setting 131 AUTO DOOR setat pe ON
Controlul va emite un beep , cand usa este in miscare
M86 Inchidere automata a usii ( optional )
M88 Pornire presiune ridicata de racire ( optional )
Parametrul 209 bit 24 trebuie setat pe 1, pentru functionarea acestei comenzi
M89 Oprire presiune ridicata de racire ( optional )
Parametrul 209 bit 24 trebuie setat pe 1, pentru functionarea acestei comenzi
M93 Start Axis Pos Capture (captarea poz. Axei )
M94 Stop Axis Pos Capture (oprire captarea poz. Axa)
Acest cod M permite controlului sa capteze pozitia axei auxiliare
Formatul este :

M93 Px Qx P este numarul axei. Q este un numar oarecare de la 0 la 63
M94
M93 ajuta controlul sa capteze o intrare oarecare specificata de valoarea Q , iar cand
avanseaza , capteaza pozitia axei specificata de valoarea P. Pozitia este apoi copiata in
macro variabilele ascunse 749. M94 opreste captarea. M93 si M94 sunt introduse pentru a
putea lucra cu alimentatorul de bare, care utilizeaza o singura axa a controlerului la axa
auxiliara V. P5 ( axa V ) si Q2 trebuie folosite pentru alimentatorul de bare.
M95 Modul Sleep
Modul Sleep este fondul pentru o asteptare mai lunga.Modul sleep poate fi folosit , atunci
cand utilizatorul doreste ca masina lui sa inceapa singura sa se incalzeasca , dimineata
inaintea inceperii programului .
M95 ( hh:mm )
Comentariul trebuie sa urmeze imediat dupa M95, si trebuie sa contina ,orele si minutele
cat masina trebuie sa fie in repaus. De ex. daca ora actuala este 6pm , si utilizatorul
doreste ca masina sa fie in repaus pana maine dimineata la ora 6 am, urmatoarea
comanda trebuie scrisa ;
M95 (12 :30 )
Pana la 99 de ore pot fi specificate , pentru repausul masinii.
Daca timpul specificat are un format incorect atunci va aparea o alarma 324 DELAY TME
RANGE ERROR. Cand masina este in repaus, va fi afisat urmatorul mesaj :
HAAS
SLEEP MODE
REMANNG TME nnn MN.
Mesajul va fi re-afisat pe pozitii diferite ale ecranului, pentru ca utilizatorul sa poata vedea
ca masina este in repaus. Acesta este un avantaj, pentru ca spotul care apare pe ecran
nu arde continuu pe ecran.
Daca a ramas mai putin de 1 minut , atunci afisajul se schimba in :
REMANNG TME nn SEC.
Daca utilizatorul apasa orice tasta , sau deschide usa , modul SLEEP se anuleaza, si
programul activ asteapta la blocul urmat de M95, pana ce utilizatorul apasa tasta CYCLE
START.
Pentru ultimele30 de secunde, masina va emite BEEP si va afisa un mesaj aditional :
WAKE UP N nn SECONDS
Cand timpul de repaus s-a sfarsit, programul activ va continua la blocul urmator lui M95.
M96 Salt, daca nu exista intrare
Acest cod se utilizeaza pentru a testa diferite intrari pentru statutul 0.Cand acest bloc este
executat, si semnalul de intrare specificat de Q este 0, se face o ramificatie la blocul
specificat de P. Un cod Pnnnn trebuie combinat cu o linie de numere in acelasi program.
Valoarea Q trebuie sa fie in domeniul cuprins intre 0 si 31.Aceasta corespunde unei intrari,
aflate pe afisajul diagnostic, pe pagina superioara stanga, unde exista intrarea 0 si in
dreapta jos unde exista 31.Q nu este necesar sa fie in blocul M96. Va fi utilizat ultimul Q

specificat.Aceasta comanda opreste randul cu functia LOOK AHEAD. Pana cand LOOK
AHEAD nu este la sfarsit, M96 nu poate fi executat, cand compensarea de taiere este
solicitata. M96 nu poate fi executat dintr-un program DNC principal. Daca doriti sa utilizati
M96 in DNC, trebuie sa fie chemata o subrutina din programul DNC.
Urmatorul este un exemplu de M96:
N05 M96 P5 Q8 ( testare intrare usi,pana cand se inchid )
N10 ( pornirea unor programme repetitive )
.
. ( program de prelucrare a piesei )
N85 M21 ( executarea unei functiuni de utilizare externe )
N90 M96 P10 Q27 (reluare la N10 daca intrarea de rezerva este 0 )
M95 M30 ( daca intrarea de rezerva este 1 atunci este sfarsit de
program)
M97 Chemarea unui sub- program local
Acest cod se foloseste pentru a chema o sub-rutina referitoare la un numar de linie N care
se afla in interiorul aceluiasi program si este listata dupa M30. Codul P nnnn este necesar,
si trebuie sa combine o linie de numere in acelasi program.
Acesta se foloseste pentru o sub-rutina simpla intr-un program, si nu necesita complicarea
cu un program separat. Sub-rutina trebuie sa fie intodeauna urmata de un N99.Un numar
L in blocul M97 va repeta sub-rutina, de atatea ori cat reprezinta numarul.
M98 Chemarea unui sub-program
Acest cod se utilizeaza pentru a chema o sub-rutina. Codul Pnnnn este numarul
programului chemat. Codul Pnnnn trebuie sa fie in acelasi bloc. Programul de la acelasi
numar trebuie sa fie deja incarcat in memorie, su trebuie sa contina un M99, pentru
intoarcerea la programul principal . Un numar L poate fi pus pe linia care contine M98, si
va avea ca efect chemarea de L ori a sub-rutinei , inaintea continuarii blocului urmator.
O0001 (numar program principal)
M98 P100 L4; (CEMARE SUB-PROGRAM, NR.SUB-PROGRAM RELUARE DE
4 OR )
M30 (sfarsit de program)
O0100 ( NUMAR SUB-PROGRAM )
.
.
.
M99
M99 Intoarcere sau reluare sub-program
Acest cod se foloseste pentru intoarcerea la programul principal , de la o sub-rutina sau macro.
Deasemenea va face ca programul principal sa se intoarca de la inceput, fara a se opri, daca este
folosit in alt fel decat ca sub-program fara a avea un cod P.

Daca se foloseste M99 Pnnnn, se va face un salt la linia care contine Nnnnn al aceluiasi
numar.
n controlul HAAS , M99 Pnnnn, variaza fata de controlul FANUC. n controlul compatibil
FANUC, M99 Pnnnn , se va intoarce la programul chemat, si se rezuma la executarea
blocului N specificat in Pnnnn. Pentru controlul HAAS , M99 NU se va intoarce la
programul chemat, dar va sarii la blocul N specificat in Pnnnn al programului curent.
Comportamentul FANUC poate fi simulat folosind urmatorul cod :
Daca aveti macro, puteti folosi variabile globale, si specificati un bloc pentru a sari la
prin adaugarea #nnn =dddd in sub-rutine, si apoi folosind M99 P#nnn, dupa ce a-ti chemat
sub-rutina.
Exista multe cai de a sarii conditionat, dupa un M99 de intoarcere, cand folositi macro.
M109 Utilizarea intrarilor interactive
Acest cod M permite unui cod G programat, sa afiseze pe ecran un instantaneu scurt, prin
captarea unui singur caracter introdus de utilizator, si inmagazinat in macro variabile.
Primele 15 caractere ale blocului M109, vor fi afisate instantaneu, in coltul de jos stanga a
ecranului. O macro variabila cuprinsa intre 500 si 599 , trebuie specificata de un cod P. De
notat este faptul ca pentru caracteristica Look ahead, este necesar de a include o revenire
la program urmat de M109, pentru a verifica un raspuns care sa nu fie 0, inainte de a
continua. Programul poate verifica orice caracter ce poate fi introdus din tastatura, prin
compararea cu un echivalent zecimal al unui caracter ASC. n ex urmator vor fi aratate
cateva caractere comune :
A 65 a 97 N 78 n 110 1 49 - 45
B 66 b 98 Y 89 y 121 2 50 * 42
C 67 c 99 0 48 + - 43 3 51 / 47
Urmatorul exemplu de program , va intreba utilizatorul cu DA sau NU la intrebare, dupa
care asteapta ca raspunsul Y sau N sa fie introdus. Toate celelalte caractere vor fi
ignorate.

Chemare program
Continua aici
Continua aici
N1 #501=0.( fara variabile )
M109 P501 (repaus 1 minut ? )
N5 F [ #501 EQ 0. ] GOTO5 (asteptare ptr.tastare)
F [ #501 EQ 89. ] GOTO 10( Y )
F [ #501 EQ 78. ] GOTO 20 ( N )
GOTO 1 ( pastreaza verificarea )
N10 ( un Y a fost introdus )
M95 ( 00 :01 )
GOTO 30
N20 ( un N a fost introdus )
G04 P1. (nu se executa nimic timp de o secunda )
N30 ( stop )
M30
Urmatorul program va intreba utilizatorul, pentru a selecta un numar, dupa care asteapta
ca 1, 2, sau 3 sa fie introduse. Toate celelalte caractere vor fi ignorate.
O00234 ( ex. de program )
N1 #501=0. ( fara variabile )
M109 P501 ( selectati 1, 2, sau 3 )
N5 F [#501 EQ 0. ] GOTO5 ( asteptare ptr. tastare )
F [#501 EQ49.] GOTO10 ( 1 )
F [# 501 EQ 50.] GOTO 20 ( 2 )
F [# 501 EQ51.] GOTO 30 ( 3 )
GOTO 1 ( pastreaza verificarea )
N10 ( un 1 a fost introdus )
M95 ( 00 :01 )
GOTO 30
N20 ( un 2 a fost introdus )
G04 P5. ( nu se executa nimic timp de 5 secunde )
N30 ( un 3 a fost introdus )
M30
M119 Orientarea contra-arborelui
Aceasta comanda va orienta contra-arborele, intr-o pozitie specificata de comanda P sau
R.
Formatul este :
M119 Pxxx
M119 Rxxx
M121-M128 Utilizari optionale M
Codurile M121 pana la M128 sunt optionale , pentru utilizarea interfetelor. Ele vor activa
un releu cuprins intre 1132 si 1139, pentru asteptarea unui semnal M-fin, elibereaza releul
si asteapta ca semnalul M-fin sa inceteze.
Butonul RESET va termina orice operatie ce este legata de asteptarea semnalului M-fin.

M133 Scula rotitoare conducatoare mers inainte- (optional )
Motorul sculei rotitoare este montat pe axa Z.Formatul pentru aceasta comanda este :
M133 Pxxx, unde xxx este comanda de viteza a arborelui in rot/min.
M133 va face ca motorul sa se roteasca inainte (sens normal)
M134 Scula rotitoare conducatoare mers inapoi- (optional )
Motorul sculei rotitoare este montat pe axa Z.Formatul pentru aceasta comanda este :
M134 Pxxx, unde xxx este comanda de viteza a arborelui in rot/min.
M134 va face ca motorul sa se roteasca inapoi (sens invers)
M135 Oprirea sculei conducatoare ( optional )
Motorul sculei rotitoare este montat pe axa Z.Formatul pentru aceasta comanda este :
M135 Pxxx, unde xxx este comanda de viteza a arborelui in rot/min.
M135 va face ca motorul sa decelereze la 0.
M143 Contra-arbore FWD rotire inainte- ( optional)
Contra-arborele este montat pe papusa mobila. Formatul pentru aceasta comanda este :
M143 Pxxx ,unde xxx este comanda de viteza a arborelui in rot/min. M143 va face ca ,
cotra-arborele sa se roteasca inainte (sens normal) M144 va face ca , contra-arborele sa
se roteasca in sens invers.M145 va decelera contra-arborele la 0.
M144 Contra-arbore REV rotire inapoi- ( optional)
Contra-arborele este montat pe papusa mobila. Formatul pentru aceasta comanda este :
M144 Pxxx ,unde xxx este comanda de viteza a arborelui in rot/min. M144 va face ca ,
cotra-arborele sa se roteasca in sens invers.
M145 Contra-arbore STOP ( optional)
Contra-arborele este montat pe papusa mobila. Formatul pentru aceasta comanda este :
M145 Pxxx ,unde xxx este comanda de viteza a arborelui in rot/min. M14 va face ca ,
cotra-arborele sa decelereze la 0.
* Arborele principal, cod M poate fi folosit la comandarea contra-arborelui , cand controlul
se afla in modul G14.
M154 Activarea axei C ( optional )
Acest cod M se foloseste pentru activarea optionala a motorului axei C. Parametrul 278
bit 26 C Axis Drive trebuie setat pe 1.
M155 Dezactivarea axei C ( optional )
Acest cod M se foloseste pentru dezactivarea optionala a motorului axei C. Parametrul
278 bit 26 C Axis Drive trebuie setat pe 1.


Paginile de setari contin date pe care utilizatorul le poate modifica in scopul adaptarii functionarii masinii.
Astfel, majoritatea setarilor pot fi schimbate de catre operator. Setarile sunt precedate de o scurta descriere
pe partea stanga, in timp ce pe dreapta ecranului sunt afisate valorile setarilor. n general setarile permit
operatorului sa anuleze sau sa valideze anumite functiuni specifice.
Setarile sunt organizate in pagini ce cuprind funtiuni similare. Aceasta face ca memorarea locatiei lor de
catre operator sa fie mai usoara , reducandu-se timpul necesar localizarii lor printre paginile setarilor. Lista
setarilor este separata in grupuri de pagini avand in partea superioara un titlu de pagina.
Pentru deplasarea la setarea dorita se foloseste tasta sageata verticala. Depinzand de natura setarii
modificarile se fac fie prin introducerea de valori pentru setarile ce admit specificarea unui numar, fie prin
alegerea unei optiuni cu ajutorului tastei sageata dreapta pentru setarile ce admit doar anumite posibili-tati.
Pentru a introduce valoarea dorita se apasa tasta WRTE. Mesajul prezent in partea superioara a ecranului
indica modalitatea de schimbare a respectivei setari.
Setarea 26 din pagina respectiva este numarul serial al masinii si este protejat la modificarea operatoru-lui.
Daca se necesita schimbarea acestei setari va rugam contactati Haas sau dealerul dumneavoastra.
n continuare urmeaza o descriere in detaliu a fiecarei setari:
1 AUTO POWER OFF TIMER
Specifica numarul de minute de inactivitate inainte de decuplarea automata a masinii. Procesul de decuplare
dureaza 15 secunde, iar secventa de decuplare este urmatoarea:
15 secunde: porneste numaratoarea inversa
10 secunde: oprire racire
5 secunde: oprire servomotoare
0 secunde: decuplare masina
2 POWER OFF AT M30
Aceasta este o setare On/Off. Daca este setata On masina va incepe o secventa de decuplare automata la
sfarsitul programului cand se executa M30. Secventa de decuplare executa o avertizare cu 30 de secunde
inaintea decuplarii, permitand operatorului ca prin apasarea unei taste sa intrerupa secventa de decuplare.
4 GRAPHICS RAPID PATH
Aceasta setare este de tip On/Off si modifica modul de afisare grafica a operatiilor. Cand setarea este Off
deplasarile rapide nu vor lasa nici o urma grafica, iar cand este On deplasarile rapide vor fi reprezentate
grafic printr-o linie intrerupta.
5 GRAPHICS DRILL POINT
Aceasta setare este de tip On/Off si modifica modul de afisare grafica a operatiilor. Cand este off nu se
adauga nimic reprezentarii grafice, iar cand este on, orice deplasare pe axa Z va lasa pe ecran un semn x.
6 FRONT PANEL LOCK
Aceasta setare este de tip On/Off. Cand este off masina functioneaza normal, iar cand este on butoanele
spindel CW si CCW sunt invalidate.
7 PARAMETER LOCK
Aceasta setare este de tip On/Off. Cand este off parametri pot fi schimbati, iar cand este on parametri sunt
protejati cu exceptia parametrilor 81 pana la 100. La pornirea masinii acest parametru este automat On.

6. SETARI
8 PROG MEMORY LOCK
Aceasta setare este de tip On/Off. Cand este on functiile de editare ale memoriei sunt blocate, iar cand este
off si cheia de protectie memorie este deblocata (daca aceasta exista) memoria poate fi editata.
9 DIMENSOINING
Aceasta setare este de tip inch/metric. Cand este setata pe inch unitatile de lungime ale axelor X si Z sunt
inch cu rezolutia 0.0001. Cand este setata pe metric unitatile programate sunt milimetri cu rezolutia 0.001.
Nota: Modificarea acestei setari nu va modifica automat programele stocate deja in memorie si se necesita
modificarea unitatilor de masura ale axelor pentru programele din memorie. Cand este setat pe inch codul G
implicit al grupului 6 este G20, iar cand este setat pe metric codul G implicit al grupului 6 este G21. Cand
aceasta setare este modificata de pe inch pe metric sau invers toate valorile offseturilor se modifica
corespunzator.
INCH METRIC
Avans inches/min mm/min.
Deplasare maxima +/- 15400.0000 +/- 39300.000
Rezolutie minima .0001 .001
Domeniu avans .0001 la 300.000 in/min. .001 la 1000.000
Taste deplas.
manuala
tasta .0001 .0001 in/clic .001 mm/clic
.001 .001 in/clic .01 mm/clic
.01 .01 in/clic .1 mm/clic
tasta .1 .1 in/clic 1 mm/clic
10 LIMIT RAPID AT 50%
Aceasta setare este de tip On/Off. Cand este off se poate utiliza cea mai mare viteza de deplasare 100%, iar
cand este on cea mai rapida viteza este limitata la 50% din cea maxima. La apasarea butonului 100%
monitorul va indica doar 50% suprareglaj rapid. Cand setarea se modifica pe on suprareglajul pentru rapid
nu se muta automat pe 50%, ci trebuie apasat butonul de supraregaj 100% pentru a obtine 50%. Daca
masina este cuplata dupa ce aceasta setare este activata reglajul vitezei maxime va fi limitat automat la
50%.
11 BAUD RATE SELECT
Aceasta setare permite operatorului sa modifice rata de transfer a primului port serial. Aceasta se aplica la
transferul programelor, setarilor, offseturilor, parametrilor si variabilelor ce urmeaza a fi descarcate sau
incarcate si functiei DNC.
12 PARITY SELECT
Aceasta setare permite stabilirea paritatii pentru primul port serial. Valorile posibile sunt: NMC, MPAR,
PAR, ZERO. Cand este setata la nimic nu se adauga nici un bit de paritate datelor seriale. Cand este setata
pe zero se adauga un bit zero in locul bitului de paritate, iar par si impar se comporta ca un bit normal de
paritate. Fiti siguri ce fel de paritate trebuie sa folositi. Astfel, de exemplu, XMODEM foloseste 8 biti de date
si nici o paritate.
13 STOP BIT
Aceasta setare modifica numarul bitilor de stop pentru primul port serial. Ea poate fi setata pe 1 sau pe 2.
14 SYNCHRONIZATION
Aceasta setare modifica protocolul de sincronizare intre transmitator si receptor pentru primul port serial.
Cand este setata pe RTS/CTS firele respective de semnal din cablul serial sunt utilizate pentru a spune
transmitatorului sa faca o oprire temporara a transmisiei de date in timp ce receptorul primeste datele. Cand
este setata pe XON/XOFF, se utilizeaza un cod de caractere ASC pentru a spune transmitatorului sa se
opreasca temporar. XON/XOFF este cea mai comuna setare.

CODURLE DC sunt asemanatoare cu XON/XOFF dar sunt transmise codurile pornire banda sau cititor
start/stop. XMODEM este un protocol de comunicare care trimite datele in blocuri de 128 bytes. XMODEM
prezinta o siguranta sporita a transmisiei pentru ca este verificata integritatea fiecarui bloc. Pentru mai multe
informatii vezi sectiunea ntrare/esire date. Xmodem trebuie sa foloseasca * biti de date si nici o paritate.
16 DRY RUN LOCK OUT
Aceasta setare este de tip On/Off. Cand este off masina opereaza normal. Cand este on este invalidata po-
sibilitatea utilizarii functiei DRY RUN.
17 OPT STOP LOCK OUT
Aceasta setare este de tip On/Off. Cand este off masina opereaza normal. Cand este on functia OPTONAL
STOP nu poate fi validata.
18 BLOCK DELETE LOCK OUT
Aceasta setare este de tip On/Off.Cand este off masina opereaza normal. Cand este on functia BLOCK
DELETE nu poate fi validata.
19 FEED RATE OVERRIDE LOCK
Aceasta setare este de tip On/Off. Cand este off masina opereaza normal. Cand este on butoanele de
suprareglaj ale avansului sunt blocate.
20 SPINDLE OVERRIDE LOCK
Aceasta setare este de tip On/Off. Cand este off masina opereaza normal. Cand este on butoanele de
suprareglaj ale turatiei sunt blocate.
21 RAPID OVERRIDE LOCK
Aceasta setare este de tip On/Off. Cand este off masina opereaza normal. Cand este on butoanele de
suprareglaj ale avansului rapid sunt blocate.
22 CAN CYCLE DELTA Z
Aceasta este o setare numerica. Ea trebuie sa fie in domeniul 0.0 pana la 29.9999 inches. Aceasta setare
specifica valoarea uitlizata de ciclul inregistrat de gaurire adanca pentru a elimina spanul. Pentru G83 si
G74 reprezinta valoarea deplasarii axei Z. Pentru G75 reprezinta valoarea deplasarii axei X la o programare
pe diametru.
23 9xxx PROGS EDIT LOCK
Aceasta setare este de tip On/Off. Cand este off masina functioneaza normal. Cand este on seria de
programe 9000 ( de obicei programele macro) devin invizibile operatorului si nu pot fi salvate sau
descarcate. De asemenea nu pot fi listate, editate sau sterse.
24 LEADER TO PUNCH
Aceasta setare este utilizata pentru pentru a controla inceputul transmisiei catre un cititor de banda pentru
primul port serial. Valorile ce pot fi setate sunt: NMC, BLANK, CARACTER NUL. NMC nu provoaca o
transmisie suplimentara de date, BLANK cauzeaza doua serii de blancuri la inceputul transmisiei
programului si o serie de blancuri la sfarsit. CARACTER NUL face acelasi lucru ca si BLANK dar utilizaeaza
codul ASC pentru caracterul nul care este zero.
25 EOB PATTERN
Aceasta setare controleaza ceea se transmite si se urmeaza a fi receptionat pentru caracterul EOB (end of
block) prin primul port serial. Posibilele optiuni sunt : CR LF, numai LF, numai CR, sau LF CR CR.
26 SERIAL NUMBER
Aceasta setare este una numerica. Ea reprezinta numarul serial al masinii si nu poate fi modificata.
28 CAN CYCLE ACT W/O X/Y
Aceasta setare este de tip On/Off. Cand este off, la definirea ciclului inregistrat fara o deplasare X sau Z nu
se va produce executia ciclului respectiv. Cand este on, la definirea ciclului inregistrat se va produce si

executia ciclului respectiv chiar daca nu exista si o comanda de deplasare X sau Z in cadrul blocului
respectiv. De remarcat ca programarea lui L0 in acel bloc va anula intotdeauna executia ciclului inregistrat
din blocul curent.
31 RESET PROGRAM POINTER
Aceasta setare este de tip On/Off. Cand este off butonul RESET nu va modifica pozitia cursorului. Cand este
on, tasta RESET va produce saltul cursorului la inceputul programului.
32 COOLANT OVERRIDE
Aceasta setare marcheaza modul de operare al pompei de racire. Optiunile posibile sunt: NORMAL, OFF,
sau GNORE. Setarea pe NORMAL permite operatorului sa porneasca si sa opreasca pompa manual sau
prin utilizarea codurilor M. Setarea pe OFF va genera o alarma daca se incearca pornirea pompei de racire
atat in mod manual cat si din program. Setarea pe GNORE va ignora comenzile pompei din program dar
sunt posibile pornirea si oprirea manuala.
33 COORDINATE SYSTEM
Aceasta setare modifica modul de lucru al compensarii sculelor. Optiunile posibile sunt : FANUC sau
YASNAC. Prin aceasta setare se modifica modul de interpretare al comenzii Txxxx precum si modul de
specificare al sistemelor de coordonate. Daca setarea este pe Yasnac corectiile de scule 51 pana la 100
devin active in pagina de offseturi si se permite de exemplu comanda G50 T5100. Daca setarea este pe
Fanuc se permite definirea geometriei sculelor de la 1 la 50 din pagina de offseturi, precum si utilizarea
originilor de lucru in stilul G54. Valoarea implicita este Yasnac.
36 PROGRAM RESTART
Aceasta setare este de tip On/Off. Cand este off incepera unui program din alt loc decat de la inceputul lui
poate avea rezultate surprinzatoare. Cand este on pornirea unui program din mijlocul lui provoaca o scanare
initiala a programului pentru a se asigura o selectie corecta a sculei, offsetului, codurilor G, iar axele se vor
pozitiona corect la pozitia anterioara blocului unde a fost pozitionat cursorul. Unele conditii ce pot genera
alarme nu sunt detectate inaintea inceperii deplasarii.
__________________________________________________________________________
Nota: Urmatoarele coduri M se vor procesa la activarea setarii 36 PROGRAM RESTART
M08 Pornire racire M37 Colector de piese retras
M09 Oprire racire M41 Treapta de viteza inferioara
M14 Strangere bacuri spindel pricipal M42 Treapta de viteza superioara
M15 Destrangere bacuri spindel principal M51-58 Activare coduri M utilizator
M36 Colector de piese activat M61-68 Dezactivare coduri M utilizator
37 RS-232 DATA BITS
Aceasta setare poate avea valorile 7 sau 8 si este utilizata pentru a modifica numarul de biti de date pentru
primul port serial. n mod normal se utilizeaza 7 biti de date, dar unele calculatoare necesita 8. De remarcat
ca la acesti biti se adauga si bitul de paritate. XMODEM trebuie sa foloseasca 8 biti de date si nici o paritate.
38 AUX AXIS NUMBER
Aceasta setare este una numerica avand valori intre 0 si 1. Este folosita pentru selectarea numarul axelor
auxiliare externe adaugate sistemului. Daca este setata pe 0 nu exista nici o axa auxiliara, iar daca este
setata pe 1 va exista axa V.
39 BEEP AT M30
Aceasta setare este de tip On/Off. Cand este off nu se schimba nimic. Cand este on sfarsitul unui program
prin M30 va provoca un semnal sonor de la tastatura pana la apasarea oricarei taste.
41 ADD SPACES RS-232 OUT
Aceasta setare este de tip On/Off. Cand este pe off programul transmis prin portul serial nu va avea spatii
intre diferitele coduri fiind mai dificil de citit. Pentru a face programul sa fie mai usor de citit se pot adauga
spatii intre coduri prin setarea 41 pe on.

42 M00 AFTER TOOL CHANGE
Aceasta setare este de tip On/Off. Cand este off schimbarea de scula se desfasoara normal. Cand este on
programul se va opri dupa fiecare schimbare de scula iar pe monitor se va afisa in partea inferioara M00
AFTER TOOL CHANGE. Aceasta afecteaza doar schimbarile de scula programate.
43 CUTTER COMP TYPE
Aceasta setare selecteaza modul de actionare a compensarii de raza. Ea poate fi selectata pe A sau pe B, si
afecteaza doar prima deplasare de dupa activarea compensarii de raza si ultima deplasare care se executa
pentru a anula compensarea de raza.
44 MIN F IN RADIUS CC %
Aceasta setare este una numerica in domeniul 1 pana la 100 si afecteaza avansul de lucru la deplasarea cu
compensare de raza la prelucrari circulare pe interiorul conturului. astfel pentru a mentine o viteza de
prelucrare constanta o asfel de prelucrare trebuie sa fie incetinita. Setarea 44 specifica avansul de lucru
minim ca procent din avansul de lucru programat.
45 MRROR MAGE X-AXS (OGLNDREA MAGN PE AXA X)
46 MIRROR IMAGE Z-AXIS (OGLINDIREA IMAGINII PE AXA Z)
Aceste setari sunt de tip On/Off. Cand sunt pe off deplasarile se executa normal. Cand sunt pe on axa
specificata este oglindita (inversata) in jurul originii de lucru.
50 AUX AXIS SYNC
Aceasta modifica protocolul de sincronizare dintre transmitator si receptor pentru cel de al doilea
port serial. Cand este setata pe RTS/CTS se utilizeaza semnalele din firele respective ale cablului
serial pentru a spune transmitatorului sa se opreasca temporar sa transmita pentru ca receptorul sa-l
poata urmari. La setarea XON/XOFF se utilizeaza codul ASCII specific de catre receptor pentru a
stopa temporar transmitatorul. XON/XOFF este setarea cea mai comuna. Trebuie sa va asigurati ca
servo controlerul Haas este setat pe acelasi protocol.
Codurile DC sunt similare cu XON/XOFF dar se utilizeaza coduri specifice pornire/oprie cititor sau pornire
banda. XMODEM este un protocol de comunicatie care trimite blocuri de date de 128 bytes. Astfel XMODEM
da o mai mare siguranta transmisiei prin portul serial RS-232 intrucat se verifica integritatea fiecarui bloc.
Vezi sectiune ntrare/esire date pentru informatii suplimentare.
51 DOOR HOLD OVERRIDE
Aceasta setare este de tip On/Off. Cand este off programul nu se poate executa cand usile de protectie sunt
deschise, iar deschiderea usilor face ca programul in lucru sa se opreasca exact ca si tasta FEED HOLD.
Cand este on si parametrul 57 bitul DOOR STOP SP si SAFETY CRC sunt zero conditia de inchidere a
usilor este ignorata. La cuplarea masinii aceasta setare este pe off.
52 G83 RETRACT ABOVE R
Aceasta setare este una numerica in domeniul 0.0 pana la 9.9999 inches. Aceasta setare modifica felul in
care lucreaza G83 cand se revine la planul R. Majoritatea programatorilor seteaza planul R mult deasupra
piesei pentru a se asigura ca deplasarea in sus evacueaza spanul din gaura, dar aceasta provoaca o
pierdere de timp la prima patrundere prin acest spatiu. Daca setarea 52 este suficienta pentru a asigura
evacuarea spanului atunci panul R se poate fixa mult mai aproape de piesa ce urmeaza a fi prelucrata. La
deplasarea de evacuare a spanului spre planul R axa Z se va deplasa deasupra planului R cu valoarea din
aceasta setare.
53 JOG W/O ZERO RETURN
Aceasta setare este de tip On/Off. Cand aceasta este pe off deplasarea manuala este invalidata inaintea
executarii referintei masinii. Cand setarea este pe on deplasarea manuala este permisa chiar si inaintea
executarii referintei. Optiunea on poate fi periculoasa pentru ca axele pot fi deplasate in stopurile de avarie.

Totusi avansul maxim permis este redus la un inch/min sau 0.001 inches pe incrementul manivelei
electronice. La cuplarea masinii aceasta setare este pe off.
54 AUX AXIS BAUD RATE
Aceasta setare permite operatorului sa modifice rata de transfer a datelor prin cel de al doilea port serial.
Aceasta se aplica interfetelor cu axa optionala V. Valorile posibile sunt : 50, 110, 200, 300, 600, 1200, 2400,
4800, 7200, 9600, 19200, 38400. De remarcat ca rata de transfer standard pentru controlerul Haas este
4800 si aceasta setare trebuie fixata in concordanta.
55 ENABLE DNC FROM MDI
Aceasta setare este de tip On/Off. Cand este pe off modul de lucru DNC nu poate fi selectat. Cand este pe
on DNC se selecteaza prin apasarea din nou a tastei MD cand masina se afla in modul MD. Optiune DNC
trebuie sa fie validata pentru masina.
56 M30 RESTORE DEFAULT G
Aceasta setare este de tip On/Off. Cand este pe off nu se executa nici o modificare asupra codurilor G la
sfarsitul programului (M30). Cand este on M30 va reseta toate codurile G modale pe valorile lor implicite.
Daca aceasta setare este on tasta RESET va modifica de asemenea codurile G pe valorile implicite.
57 EXACT STOP CANNED X-Y
Aceasta setare este de tip On/Off. Cand este pe off deplasarea rapida X-Z asociata cu ciclul inregistrat poate
sa nu executa un stop exact, in concordanta cu alte conditii. Cand este pe on deplasarea pe X-Z va avea
intotdeauna un stop exact. Aceasta va incetini putin ciclul inregistrat, dar va preveni o posibila deplasare intr-
un dispozitiv de fixare foarte apropiat traiectoriei frezei. Valoarea implicita este OFF.
58 CUTTER COMPENSATION
Aceasta setare controleaza tipul de compensare de raza utilizat de catre controler care sunt similare
metodelor de compensare de raza folosite in diferite tipuri de programare. (FANUC, YASNAC).
59 OFFSET SONDA X+
60 OFFSET SONDA X-
61 OFFSET SONDA Z+
62 OFFSET SONDA Z-
Setarile 59 pana la 62 sunt utilizate pentru a defini deplasarea centrului si marimea sondei frezei. Aceste
numere se aplica doar sondei optionale. Aceste patru numere specifica distanta in cele patru directii de la
pozitia in care sonda este declansata pana la pozitia actuala a suprafetei piesei. Ele sunt utilizate de catre
G31, G36, G136 si M75. Ele pot fi ambele pozitive sau ambele negative. De exemplu daca diametrul sondei
este 0.23 inches si sonda este setata exact in mijlocul capului de frezare toate cele patru setari vor fi 0.115
inches.
63 TOOL PROBE WIDTH
Aceasta setare este utilizata pentru a specifica latimea sondei folosita pentru masurarea sculelor. Aceasta
setare se aplica doar acestei sonde optionale. Este folosita de G35.
64 T. OFS MEAS USES WORK
Aceasta setare este de tip On/Off. Ea modifica modul de lucru a tastei Z FACE MEASURE. Cand este pe on
valoarea offsetului sculei va fi relativ la originea de lucru selectata pentru axa Z. Cand este pe off offsetul
sculei va fi chiar pozitia masinii pe axa Z in coordonatele masinii.
65 GRAPH SCALE (HEGHT)
Aceasta setare specifica inaltimea ariei de lucru care este afisata pe monitor in modul grafic. Dimensiunea
maxima este automat limitata la inaltimea implicita. Valoarea implicita reflecta intreaga arie de lucru a
masinii. O anumita valoare a acestei setari poate fi folosita prin utilizarea formulei urmatoare.

Cursa totala pe X = Parametrul 6 / Parametrul 5
Scala = Cursa totala pe X / Setarea 65
66 GRAPHICS X OFFSET
Aceasta setare localizeaza partea superioara a ferestrei relativ la pozitia de referinta pe X. Valoarea implicita
este zero.
68 GRAPHICS Z OFFSET
Aceasta setare localizeaza partea dreapta a ferestrei relativ la pozitia de referinta pe Z. Valoarea
implicita este zero.
69 DPRNT LEADING SPACES
Aceasta setare este de tip On/Off. Ea anuleaza spatiile libere care sunt generate de catre un anumit format
al comanzii macro DPRNT. Formatul stabilit pentru o comanda DPRNT specifica numarul de caractere
tiparite prin portul serial pentru partea intreaga a variabilei. Daca numarul este mai mic decat spatiul ce este
alocat pentru el, atunci se adauga spatii goale ce se transmit prin portul serial. Cand setarea este off atunci
nu se va genera nici un spatiu liber. n continuare se prezinta un exemplu cand aceasta setare este on si
cand ea este off:

#1= 3.0 ; Seatarea 69: OFF ON
G0 G90 X#1 ; esire: X3.0000 X 3.0000
DPRNT[X#1[44]] ;

Valoarea implicita este OFF.
70 DPRNT OPEN/CLOS DCODE
Aceasta setare este de tip On/Off. Ea controleaza daca specificarile POPEN si PCLOS din macro trimit
coduri DC prin portul serial. Cand setarea este on aceste specificari vor transmite codurile de contro DC, iar
cand este off aceste coduri sunt suprimate. Valoarea implicita este on.
72 CAN CYCLE DEPTH
Se utilizeaza impreuna cu cilcli inregistrati G71 si G72 si precizeaza valoarea incrementala implicita a
adancimii fiecarei patrunderi succesive a sculei in timpul executiei ciclului. Se foloseste in cazul in care
programatorul nu specifica nici un cod D. Domeniul acestei setari este de la 0 la 29.9999 inches sau 299.999
mm. Valoarea implicita este .1000 inches.
73 CAN CYCLE RETRACTION
Se utilizeaza impreuna cu cicli inregistrati G71 si G72 si specifica valoarea implicita a retragerii sculei dupa
operatia de degrosare. Setarea reprezinta degajarea sculei fata de material dupa revenirea sculei in urma
unei patrunderi si inainte de executia alteia. Domeniul de valori este de la 0 la 29.9999 inches sau 299.999
mm. Valoarea implicita este .0500 inches.
74 9xxx PROGS TRACE
Aceasta setare impreuna cu setarea 75 este folosita pentru depanarea programelor CNC. Cand setarea 74
este pe on, controlerul va afisa toate blocurile care sunt executate in programele cu numerele 9000 sau mai
mari. Cand este pe off controlerul nu va afisa blocurile programelor din seria 9xxxx. Valoarea implicita este
on.
75 9xxx PROGS SINGLE BLK
Cand setarea 75 este pe on si controlerul opereaza in SNGLE BLOCK (pas cu pas), atunci controlerul se va
opri la fiecare bloc din cadrul programelor din seria 9xxx si va astepta operatorul sa apese pe butonul
CYCLE START. Cand setarea 75 este pe off atunci toate blocurile programelor din seria 9xxx vor fi
executate fara intrerupere chiar daca modul SNGLE BLOCK este activ. Valoarea implicita este on.

Cand setarile 74 si 75 sunt ambele pe on controlerul functioneaza normal. Aceasta inseamna ca toate
blocurile sunt afisate si subliniate cand sunt executate, iar in modul SNGLE BLOCK exista o pauza inaintea
executiei fiecarui bloc.
Cand setarile 75 si 75 sunt ambele pe off controlerul va executa programele din seria 9xxx fara sa le afiseze.
Daca modul SNGLE BLOCK este activ nu va exista nici o pauza inaintea executiei blocurilor programelor
din seria 9xxx.
Cand setarea 75 este on si setarea 74 este off, atunci programele din seria 9xxx vor fi afisate in momentul
executiei.
76 FOOT PEDAL LOCK OUT
Aceasta este o setare de tip on/off. Cand este off pedala actioneaza normal, iar cand este pe on orice
actiune asupra pedalei este ignorata de catre controler.
77 SCALE INTEGER F
Aceasta setare poate ajuta la rularea unor programe create pentru alte controlere decat Haas. Ea permite
operatorului sa selecteze modul de interpretare al controlerului referitor la adresa F cand aceasta nu contine
o parte zecimala. Este recomadabil ca programatorul sa utilizeze intotdeauna punctul zecimal. Setarea poate
fi fixata la diferite valori:
MPLCT - F12 este interpretat ca .0012 unitati/minut
NTREG - 12.0
.1 - 1.2
.01 - .12
.001 - .012
.0001 - .0012
Valoarea implicita este MPLCT.
81 TOOL AT POWER DOWN
La apsarea butonului POWER UP controlerul va selecta schimba scula specificata in aceata setare. Daca
este specificat zero (0) nu se va efectua nici o schimbare de scula la cuplarea masinii. Valoarea implicita
este 1.
82 LANGUAGE
Aceasta setare permite incarcarea altor limbi diferita de Engleza de pe dischetele respective. nstructiunile
pentru incarcarea acestora este afisata pe ecran. Setarea permite de asemenea si selectarea intre diferite
limbi deja incarcate in memorie.
83 M30 /RESETS OVERRIDES
La setare pe on M30 provoaca ca suprareglajele pentru avans, turatie si avans rapid sa revina la
valorile implicite.
84 TOOL OVERLOAD ACTION
Aceasta setare cauzeaza o anumita actiune specifica provocata de o supraincarcare a sculei (ALARM,
FEEDHOLD, BEEP, AUTOFEED). L a setarea FEEDHOLD va fi afisat mesajul Tool Overload cand este
indeplinita conditia de supraincarcare. Daca se apasa orice tasta acest mesaj va fi sters. Daca setarea este
pe AUTOFEED freza va limita in mod automat avansul de lucru pentru a mentine incarcarea maxima setata
(vezi afisajul pentru sarcina maxima a sculelor).
______________________________________________________________
NOTE: La filetare (rigida sau flotanta) suprareglajele pentru avans si pentru turatie
sunt blocate, astfel AUTOFEED nu va fi valida (chiar daca pe afisaj va parea
ca raspunde comenzilor de suprareglaj)

_____________________________________________________________________
Ultima valoare comandata pentru avans va fi restaurata la sfarsitul executiei
programului, la apasarea tastei RESET, sau la anularea AUTOFEED.
_____________________________________________________________________
Operatorul poate utiliza butoanele de suprareglaj cand AUTOFEED este activ.
Atat timp cat limita de sarcina fixata pentru o scula nu este depasita butoanele
de suprareglaj actioneaza normal si avansul suprareglat va fi recunoscut de
catre controler ca noul avans comandat. Daca limita de sarcina este atinsa
controlerul va ignora butoanele de suprareglaj ale avansului si avansul co-
mandat va ramane neschimbat.
85 MAX CORNER ROUNDING
Aceasta setare defineste acuratetea executiei colturilor intr-o toleranta ce poate fi selectata. Valoarea
implicita initiala este de 0.05 inch. Daca aceasta setare este zero fiecare deplasare comandata se comporta
ca un exact stop. ntrucat unele masini utilizeaza suruburi conducatoare cu pasi diferiti pentru axe
controlerul va lua in considerare cea mai mica eroare permisa in pasi de encoder pentru toate axele pentru a
maximiza precizia prelucrarii.
86 THREAD FINISH ALLOWANCE
Se utilizeaza cu ciclul de filetare inregistrat G76, si specifica cat material va fi lasat dea lungul filetului pentru
operatia de finisare in urma trecerilor ciclului. Domeniul de valori este de la 0 la .9999 inches. Valoarea
implicita este 0.
87 TNN RESETS OVERRIDE
Aceasta setare este de tip On/Off. La executia lui Tnn si cand aceasta setare este pe on toate suprareglajele
sunt anulate si setate pe valorile lor din program.
88 RESET RESETS OVERRIDE
La apasarea tastei RESET si daca aceasta setare este pe on toate suprareglajele sunt anulate si setate pe
valorile lor din program.
90 GRAPH Z ZERO LOCATION
Aceasta setare permite utilizatorului sa faca modificari pentru valori relativ mari ale geometriei sculelor, sau
deplasari ale sistemului de coordonate datorata sculelor. n modul grafic se ignora offseturile sculelor,
rezultand prelucrari ale pieselor in acelasi punct indiferent de lungimea sculelor. Setand valoarea la
aproximativ originea masinii va evita posibilelel alarme Z OVER TRAVEL RANGE care s-ar putea intalni in
modul gragic. Valoarea implicita este 8.0000 inch.
91 GRAPH X ZERO LOCATION
Aceasta setare permite utilizatorului sa faca modificari pentru valori relativ mari ale geometriei sculelor, sau
deplasari ale sistemului de coordonate datorata sculelor. n modul grafic se ignora offseturile sculelor,
rezultand prelucrari ale pieselor in acelasi punct indiferent de lungimea sculelor. Setand valoarea la

Punct program
Setare 85= 0.002
Setare 85= 0.005
Urmatoarele doua conditii sunt pentru acelasi avans
de lucru si aceeasi valoare a setarii 85.
Nu incetineste pentru a realiza acuratetea setata
Incetinire necesara pentru frezarea coltului
aproximativ originea masinii va evita posibilelel alarme X OVER TRAVEL RANGE care s-ar putea intalni in
modul gragic. Valoarea implicita este 8.0000 inch.
92 CHUCK CLAMPING
Aceasta setare determina care directie a bacurilor universalului este considerata ca fiind stransa. Valoarea
implicita este O.D. (prindere pe diametru exterior). Cu aceasta valoare universalul este considerat ca fiin
strans cand bacurile sunt deplasate spre centrul spindelui. Cand setarea este pe .D. (diametru interior)
universalul este considerat strans cand bacurile sunt deplasate spre exterior.
93 TAIL ST. X CLEARANCE
Aceasta setare este efectiva doar cand axa B este validata. Ea lucreaza impreuna cu setarea 94 pentru a
defini o zona interzisa ce va limita deplasarea turelei in raport cu papusa mobila. Aceasta setare determina
limita axei X in coordonate masina cand diferenta dintre dintre locatia axei Z si cea a axei B este sub
valoarea din setarea 94. Daca aceasta conditie este indeplinita si un program este in lucru se va genere
alarma 609. La deplasare manuala nu se va genera nici o alarma, dar deplasarea axei X va fi limitata.
Unitatile sunt in inch. Valoarea implicita recomandata este 8.2500 inches.
94 Z/TS DIFF @ X CLEARANCE
Aceasta setare este efectiva doar daca axa B este activa. Setarea reprezinta diferenta minima permisa intre
axa Z si B atunci cand axa X se afla in zona definita de setarea 93. Unitatile sunt in inches. O valoare de
1.0000 va avea semnificatia ca atunci cand axa X se afla mai jos decat planul de protectie definit de setarea
93, axa Z trebuie sa fie mai mare cu cel putin un inch decat pozitia papusii mobile in directia negativa a axei
Z. Valoare implicita pentru aceasta setare este zero.
95 THREAD CHAMFER SIZE
Vezi figura de mai jos.Domeniul valid de la 0 la 29.999. Valoare implicita 1.000. Valori tipice de la 0.5 la 1.5.
Se folosesc multipli ai pasului filetului curent (F sau E). Se utilizeaza in cicli de filetare G76 si G92. Comanda
M23 trebuie sa fie activa. Cand comanda M23 este activa trecerile de filetare se termina cu o retragere sub
unghi pe o distanta stabilita. Distanta este memorata in setarea 95, iar unghiul in setarea 96. Setarea 95 si
96 sunt intr-o stransa legatura si trebuie avuta mare grija ca sa se asigure atat o retragere completa a sculei
in afara filetului si de asemenea sa nu intre in contact cu un eventual umar in material (shoulder) sau cu
universalul.
96 THREAD CHAMFER ANGLE
Vezi setarea 95.
Domeniul valid de la 0 la 89
o
. (Nu se permite punct zecimal). Valoare implicita 45. Valori tipice de la 20 la 70.
Unitate de masura: grade.
97 TOOL CHANGE DIRECTION
Aceasta setare stabileste directia implicita de schimbare de scula. Poate fi setata fie pe SHORTEST
(distanta cea mai scurta) fie pe M17/M18. La pornirea masinii, la RESET, sau la M30/M02 controlerul citeste
setarea pentru determinarea directiei initiale de schimbare de scula.

La valoarea SHORTEST controlerul va roti turela in directia cea mai scurta pentru toate schimbarile de scula
de scula programate. Se pot utiliza in continuare M17 si M18 pentru a alege o anumita directie, dar odate
folosite acestea nu se va mai putea reveni la setarea SHORTEST decat prin RESET sau M30/M02. Aceasta
nu constituie o problema in sine atat timp cat majoritatea programatorilor folosesc fie o metoda sau cealalta
pentru schimbarile de scula.
Pentru setarea pe M17/M18 controlerul va roti turela intotdeauna intr-un sens sau in celalalt in functie de
ultimul cod M17 sau M18 specificat. La RESET, pornirea masinii, sau executia lui M30/M02 controlerul va
considera activ M17 pentru directia de rotire a turelei, intotdeuna inainte. Aceasta optiune este folositoare
cand se doreste evitare anumitor zone datorita utilizarii anumitor scule speciale.
Aceasta setare nu afecteaza tastele TURRET FWD sau TURRET REV. TURRET FWD este intotdeuna
inainte, iar TURRET REV este intotdeuna inapoi. Valoare implicita a setarii este SHORTEST.
98 SPINDLE JOG RPM
Aceasta setare determina turatia spindelui pentru tasta SPNDLE JOG. Valoare implicita este 100 rpm.
99 THREAD MINIMUM CUT
Setarea este utilizata in ciclul inregistrat de filetare G76 si stabileste o valoare minima incrementala pentru
trecerile succesive. Asfel diferenta intre doua treceri succesive nu poate fi mai mica decat aceasta valoare.
Domeniul este de la 0 la .9999 inch. Valoare implicita este .0010 inches.
100 SCREEN SAVER DELAY
Aceasta setare se activaza cand masina este in repaos in scopul de a proteja monitorul de a fi deteriorat
dupa afisarea aceleasi informatii timp de mai multe ore. Cand aceasta este zero masina se comporta
normal. Cand setarea este un anumit numar diferit de zero, atunci dupa intervalul respectiv, in minute,
daca nu este apasata nici o tasta, nu se executa nici o deplasare cu manivela electronica si nu exista nici o
alarma screen saverul va fi activat. El se va dezactiva prin apasarea oricarei taste, printr-o deplasare
manuala sau prin aparitia oricarei alarme. De remarcat ca screen saverul nu se va activa daca controlerul
este in sleep mode, in modul de lucru manual, in modul de editare, in modurile MEM sau MD cu afisajul
PRGRM activ, sau in modul de lucru grafic, sau in oricare dintre afisajele editorului. Cand setarea este activa
se vor afisa pe monitor cuvintele SCREEN SAVER in pozitii aleatoare care se vor schimba la fiecare doua
secunde.
101 FEED OVERIDE - RAPID
Cand aceasta setare este off masina se comporta normal. Cand este on apasarea butonului HANDLE
CONTROL FEED RATE va afecta atat suprareglajul avansului de lucru cat avnsul rapid in acelasi timp.
Aceasta inseamna ca schimband avansul de lucru se va schimba de asemenea in mod corespunzator si
avansul rapid. Avansul rapid maxim va ramane totusi 100% sau 50% in functie de setarea 10.
103 CYC START/FH SAME KEY
Aceasta setare este de tipul on/off. Cand este off masina opereaza normal. Cand este on, pentru a rula un
program butonul CYCLE START trebuie apasat si mentinut apasat. Daca butonul CYCLE START este
eliberat se genereaza o oprire a masinii.
Aceasta setare nu poate fi on in timp ce setarea 104 este si ea on. Astfel, cand una dintre ele se seteaza pe
on automat cealalta trece pe off. Aceasta setare se poate modifica chiar si in timpul rularii unui program.
104 JOG HANDL TO SINGL BLK
Aceasta setare este de tipul on/off. Cand este off masina opereaza normal. Cand este on si se selecteaza
modul SNGLE BLOCK manivela electronica poate fi folosita pentru a executa pe rand cate un bloc al
programului.
La inversarea rotirii manivelei electronice se genereaza o oprire a programului. Astfel acest lucru este foarte
util la executia unui bloc cu o deplasare neasteptat de lunga.
Butonul CYCLE START trebuie utilizat pentru a incepe executia programului.

Aceasta setare nu poate fi on in timp ce setarea 103 este si ea on. Astfel, cand una dintre ele se seteaza pe
on automat cealalta trece pe off. Aceasta setare se poate modifica chiar si in timpul rularii unui program.
108 QUICK ROTARY G28
Aceasta setare este de tipul on/off. Cand este pe on comanda G28 va aduce o eventuala axa de rotatie
direct pe pozitia de zero chiar daca respectiva axa a fost comandata initial cu peste 360 de grade. De
exemplu, daca axa de rotie a fost comandata la o rotatie de 361 de grade si setarea este pe on, o comanda
G28 va provoca o rotatie inapoi de un grad in locul rotirii inapoi cu 361 de grade. De remarcat ca codurile
G00 si G01 nu sunt afectate de aceasta setare.
109 WARM-UP TME N MN.
Aceasta setare reprezinta numarul de minute (maxim=300 de minute din momentul cuplarii masinii) in care
se aplica compensarea. Daca setarea este pe zero ea nu va avea nici un efect.
110 WARMUP X DISTANCE
112 WARUP Z DISTANCE
Setarile 110 si 112 specifica valoarea cu care se face compensarea (maximum=+/- 0.0020 sau +/-
0.050mm) si care se aplica axelor X, respectiv Z. Daca setarea este zero nu se aplica nici o compensatie.
114 CONVEYOR CYCLE TME (MNUTES)
115 CONVEYOR ON-TIME (MINUTES)
Cele doua setari de mai sus controleaza functionarea in mod intermitent a conveiorului de span. Daca
setarea 114 este zero conveiorul de span functioneaza normal. Daca setarea corespunde unui anumit numar
de minute conveiorul de span se va opri automat dupa numarul de minute specificat de setarea 115, dupa
care va porni din nou mai tarziu.
Setarea 114 controleaza cat de des se repeta ciclul. Astfel, daca setarea 114 este 30 de minute si setarea
115 este de 2 minute, atunci conveiorul va porni automat la fiecare jumatate de ora pentru cate doua minute,
dupa care se va opri din nou. Modul de lucru al conveiorului nu trebuie sa depaseasca 80% din ciclul total de
lucru.
________________________________________________________________
NOTA: Butonul de pornire a conveiorului (sau M31) va porni conveiorul in directia de
evacuare a spanului si va activa ciclul.
_______________________________________________________________________
NOTA: Butonul de pornire a conveiorului in sens invers (sau M32) va porni conveiorul in
sens invers si va activa ciclul.
_______________________________________________________________________
NOTE: Butonul de oprire a conveiorului (sau M33) va opri conveiorul si va anula ciclul.
Daca parametrul 209 CNVY DR OVRD bitul 16 este setat pe 0 si conveiorul este
in ciclu, deschiderea usii va provoca oprirea conveiorului si anularea ciclului.
Cand usa este inchisa din nou ciclul se reia.
Daca parametrul 209 CNVY DR OVRD bitul 16 este setat pe 1, iar conveiorul este
in ciclu, el va continua sa functioneze si dupa deschiderea usii, dar se va opri la
sfarsitul ciclului , iar ciclul va fi anulat. Cand usa se inchide ciclul este reluat.
Sub nici o forma conveiorul de span nu poate incepe sa porneasca cu usa deschisa
118 M99 BUMPS M30 CNTRS
Cand aceasta setare este on M99 va incrementa contoarele M30 care pot fi vizualizate pe afisajul CURNT
COMNDS apasand PAGE DOWN de doua ori. De remarcat ca M99 va incrementa contoarele doar la
functionarea in bucla in cadrul programului principal, nu si pentru revenirea din subprograme. Astfel M99

utilizat pentru revenirea din subprogram, sau M99 folosit impreuna cu codul P pentru salt la un anumit bloc ,
nu vor incrementa contoarele.
119 OFFSET LOCK
Aceasta setare este de tipul on/off. Cand este off nu se executa nici o functie speciala. Cand este on
offseturile sunt protejate de a fi modificate de catre utilizator. Oricum este posibila modificarea in continuare
a offseturilor din cadrul programului.
120 MACRO VAR LOCK
Aceasta setare este de tipul on/off. Cand este off nu se executa nici o functie speciala. Cand este on macro
variabilele sunt protejate de a fi modificate de catre utilizator. Oricum este posibila modificarea macro
variabilelor direct din program.
121 FOOT PEDAL TS ALARM
Cand se utilizeaza M21 pentru a deplasa papusa mobila spre punctul programat pentru a sustine piesa, si
daca papusa mobila ajunge in acel punct fara a intalni piesa se va genera alarma 439 TS FOUND NO
PART. Setarea 121 se foloseste pe on pentru se genera aceeasi alarma 439 TS FOUND NO PART, dar
cand papusa mobila este actionata de pedala respectiva, si cand papusa mobila nu intalneste piesa inainte
de a ajunge in pozitia finala.
122 TS CHUCK CLAMPING
Aceasta setare se refera la strungurile cu doua spindeluri si defineste tipul de prindere pentru subspindel
O.D. (exterior), sau .D. (interior). Este analog cu setarea 92 pentru spindelul principal.
131 AUTO DOOR
Aceasta este o setare noua care suporta optiunea Auto-Door (usa automata). Daca optiunea este instalata
pe masina, si utilizatorul doreste sa o foloseasca, setarea trebuie sa fie pe on, in caz contrar ea fiind pe off.
Daca setarea este pe on trebuie verificate urmatoarele:
Setarea 51 DOOR HOLD OVERRDE setata pe off.
Parametrul 57 SAFETY CRC setat pe zero.
Parametri 292, 293 si 251 setati corespunzator.
Usa se va inchide automat la pornirea programului si se va deschide la executia lui M30 si cand rotatia frezei
se va opri. De remarcat ca daca oricare dintre parametri anteriori nu sunt reglati corespunzator optiunea
AUTO DOOR nu va functiona.
132 JOG OR HOME BEFORE TC
Cand aceasta setare este off masina functioneaza normal. Cand este pe ON si se apasa unul dintre
butoanele TURRET FWD, TURRET REV sau NEXT TOOL in timp ce una sau mai multe axe sunt deplasate
de la origine controlerul va considera posibilitatea unei ciocniri si va afisa mesajul CHK TOOL CLEAR
(verifica ca sculele sa nu fie obstructionate) in locul unei schimbari de scula. Daca operatorul a apasat
butonul HANDLE JOG exact inainte de cererea de schimbare de scula controlerul va interpreta aceasta ca o
pozionare a turelei intr-un loc sigur si va efectua schimbarea de scula.
133 NETWORK/ZIP OFF/ON
Aceasta setare este de tip on/off si este utilizata pentru a activa placa interna Zip/Enet PC104 in momentul
cuplarii. Cand este setata pe off CNC-ul nu va accesa placa respectiva. La setare pe on CNC-ul va accesa
placa in momentul cuplarii masinii si va afisa mesajul LOADNG pe pagina de setari Zip/Enet chiar sub
setarea 139. Dupa un anumit timp (maxim 2 minute) controlerul va afisa in loc DSK DONE indicand
stabilirea comunicarii cu placa interna PC104, iar utilizatorul poate lucra in continuare.
134 CONNECTION TYPE
Aceasta setare poate fi FLOPPY, NET, sau ZP. Cand este setata pe Floppy incarcarea si salvarea
programelor se desfasoara in mod obisnuit prin unitatea floppy instalata pe masina. Cand este setata pe
NET incarcarea si salvarea programelor se va executa prin reteaua utilizatorului (presupunand ca legatura
cu reteaua a fost executata corect). Cand este setata pe ZP incarcarea si salvarea programelor se vor
executa prin unitatea ZP (presupunand ca aceasta exista si a fost instalata). Cand setarea 133 este pe on

valoarea acestei setari va apare in LST PROG in modul urmator: F4 DR-FLOPPY, F4 DR-NET, sau F4
DR-ZP.
Pagina de setari Zip/Enet
n versiunile anterioare metoda de accesare a optiunii Zip/Enet consta in apasarea LSTPROG, tastarea
cuvantului NET sau ZP si se apasa F4. Controlerul cauta directorul dispozitivului selectat si crea
(modifica) automat programul O8999 ce continea lista fisierelor respective. Pentru revenire la unitatea
Floppy se utiliza aceeasi metoda, dar se tiparea cuvantul FLOPPY. Sau adaugat aceste setari pentru a se
simplifica modul de acces spre Zip/Enet. Nota: Dupa modificarea setarii pe o alta unitate operatorul trebuie
sa apese F1 sau sa recupleze masina pentru ca noile informatii sa fie validate. Vezi informatiile suplimentare
din notele optiunii Zip/Enet.
135 NETWORK TYPE
Aceasta setare poate fi NONE (nimic), NOVELL, NT/PX, sau NT/TCP si specifica TPUL DE RETEA
UTLZATOR LA CARE ESTE CONECTATA MASNA. Cand setarea este pe NONE se pot utiliza doar
unitatile floppy sau Zip.
136 SERVER
Aceasta setare este utilizata contine numele serverului utilizatorului (pana la o lungime de 8 caractere). Daca
nu se foloseste aceasta setare utilizatorul trebuie sa introduca caracterul ; (EOB).
137 USERNAME
Aceasta setare trebuie sa contina numele din retea alocat de catre utilizator masinii respective (pana la 8
caractere). Daca nu se foloseste aceasta setare utilizatorul trebuie sa introduca caracterul ; (EOB).
138 PASSWORD
Aceasta setare contine parola specificata de catre utilizator (pana la 8 caractere). Daca nu se foloseste
aceasta setare utilizatorul trebuie sa introduca caracterul ; (EOB).
139 PATH
Aceasta setare contine numele caii pentru reteaua Novell sau numele directorului radacina pentru reteaua
NT (pana la 18 caractere). Pentru o retea Novell aceasta este numele caii (path) utilizatorului, de exemplu
U:\USERS\JOHNDOE. Pentru o retea Microsoft aceasta este numele directorului radacina dorit, de exemplu
USERS\JOHNDOE. Daca nu se foloseste aceasta setare utilizatorul trebuie sa introduca caracterul ;
(EOB).
140 TCP ADDR
Aceasta setare este utilizata doar pentru retele TCP care contin adrese statice TCP/P in domeniul server
(pana la 15 caractere). De exemplu 192.168.1.2. Daca nu se foloseste aceasta setare utilizatorul trebuie sa
introduca caracterul ; (EOB).
141 SUBNET
Aceasta setare este doar pentru retele TCP si contine subnet mask a utilizatorului (submasca), care poate fi
pana la 15 caractere. De exemplu: 255.255.255.0. Daca nu se foloseste aceasta setare utilizatorul trebuie sa
introduca caracterul ; (EOB).
142 OFFSET CHNG TOLERANCE
Aceasta setare va genera un mesaj de avertizare in cazul in care se face o modificare a unui offset cu mai
mult decat valoarea specificata. Setarea are scopul prevenirii erorilor datorate operatorului. Utilizatorul o
poate seta in domeniul 0 pana la 99.9999. Cand setarea este pe zero ea este inactiva si controlerul va
actiona ca si inainte. Cand contine o valoare diferita de zero si se face o incercare de modificare a unui
offset cu o valoare mai mare decat cea specificata (fie ea pozitiva sau negativa) se va afisa urmatorul mesaj:
XX changes the offset by more than Setting 142! Accept (Y/N) ?

Daca se apasa Y controlerul va lua in considerare noua valoare, iar in caz contrar va ramane pe vechea
valoare.
143 MACHINE DATA COLLECT
Aceasta setare valideaza extragerea de date despre masina de catre utilizator, folosind comenzi Q, si
trimiterea lor prin portul serial RS-232. De remarcat ca controlerul va raspunde unei comenzi Q doar daca
aceasta setare este pe on. Se utilizeaza urmatorul format pentru iesire:
<STX> <CSV response> <ETB> <CR/LF> <0x3E>
Nota: STX= 0x02(ctrl-B), ETB= 0x17 (ctrl-W)
Se utilizeaza urmatoarele comenzi:
Q100 Numarul serial al masinii
Q101 Versiunea softului
Q102 Numarul modelului masinii
Q104 Modul (LST PROG, MD, MEM, JOG, etc.)
Q200 Schimbarile de scula (numarul total)
Q201 Numarul sculei in folosinta
Q300 Timpul cat masina a fost cuplata (timpul total)
Q301 Timpul de deplasare (timpul total)
Q303 Durata ultimului ciclu
Q304 Durata ciclui anterior
Q400 nu este inca folosit
Q401 nu este inca folosit
Q500 Trei in unul (Program, Oxxxxx, Starea, Piese, xxxxx)
Daca controlerul este ocupat se va afisa mesajul STATUS, BUSY.
Daca o cerere nu este recunocuta se va afisa mesajul UNKNOWN.
144 FEED OVERRIDE-SPINDLE
Aceasta optiune este folosita in scopul de a mentine o incarcare constanta pe scula in momentul utilizarii
suprareglajelor. Cand este pe off controlerul se comporta normal. Cand este pe on suprareglajul aplicat
avansului de lucru se va aplica de asemenea si turatiei, iar suprareglajul turatiei va fi invalidat.
145 TS AT PART FOR CS
Aceasta setare va impune papusii mobile sa sustina piesa inainte de executia programului (Ciclu Start).
Cand aceasta setare este pe ON, parametrul 278 HYDRAULC TS este pe ON si parametrul SMPLE TS
este OFF, papusa mobila trebuie saq sustina piesa in momentul apasarii butonului Cycle Start, in caz contrar
aparand mesajul TS NOT AT PART, iar programul nu va rula.
156 SAVE OFFSET WITH PROG
Aceasta setare este de tip ON/OFF si decide daca offseturile vor fi sau nu salvate automat cu programele pe
floppy disk sau prin portul serial RS-232. Daca este setata aferent offseturile vor fi salvate in acelasi fisier cu
programele, dar cu numarul O999999 chiar inainte de caracterul final %.
157 OFFSET FORMAT TYPE
Aceasta setare controleaza formatul sub care se salveaza automat offseturile impreuna cu programele pe
floppy disk sau pe portul serial RS-232. Daca setarea este B formatul va fi cel vechi in care fiecare setare
este pe o linie separata impreuna cu o valoare N si o valoarea V. Cand setarea este pe A se va utiliza un
nou format mai usor de citit si de editat. Acest format imita formatul offseturilor de pe CNC si contine cifre cu
parte zecimala dispuse pe coloane cu capete de coloana. Offseturile salvate in acest format pot fi mai usor
editate pe PC si reincarcate mai tarziu pe CNC.
.