Roxana Hraniciuc

Gradinile lui Akademos

Tiberiu Brailean

Gradinile lui Akademos de Tiberiu Brailean a aparut n anul 2005, n cadrul colectiei ANTANTA. Studii Transdisciplinare a Editurii Junimea din Iai. Este o lucrare ce abordeaza subiecte actuale i de interes, subordonate cunoasterii lui Akademos: educatie, globalizare, economie i religie. Tiberiu Brailean este profesor la Universitatea Al.Ioan Cuza Iasi, catedra de Economie politica, sustinand cursuri de Economie politica, Doctrine economice, Economia sectorului public, Globalizare si regionalizare, precum si Politice de dezvoltare regionala. A publicat la Editura Institutul European: Monetarismul in teoria si politica economica (1998), Istoria doctrinelor economice (vol. I). De la antici la neoclasici (1999), Noua economie. Sfarsitul certitudinilor (2001), globalizarea. Nenumele nimicului (2005). n prima parte a lucrarii, profesorul Brailean abordeaza o problema fundamentala a universitatii, astazi, amintind adevarata vocatie a profesorilor i anume, aceea de a crea cultura, de a cladi caractere, de a oferi chei de descifrare a tainelor cunoasterii i vietii, de implinire destinala. Universitatea o catalogheaza ca fiind un spatiu consacrat al gandirii libere ce produce n serie mare intelectuali lipsiti de cultura, diplome, parafe i titluri, evidentiind astfel ca menirea sa de fapt, este de a produce spirite luminate, prin intermediul profesorilor pe care ii numeste maestri spirituali. Gasind universitatea ca fiind o institutie cheie a societatii romanesti, autorul ne prezinta cateva concepte cheie care pot defini un management universitar modern, i anume: centralizarea viziunii i desfiintarea autoritatii centrale, schimbarea managementului acesteia, conducerea alturista n baza unor principii ce reprezinta atributele Divinitatii: Binele, Adevarul. Dreptatea. Frumosul i Dragostea, integrarea n societate sau cel putin, mentinerea legaturii cu aceasta. Noua dezordine mondiala tema celui de al II lea capitol al lucrarii lui Brailean reprezinta realitatea pe care lumea contemporana o traieste, aceasta din urma aspirand de fapt la o noua

~1~

Roxana Hraniciuc ordine mondiala. Autorul ne ofera o noua viziune sintetizatoare asupra lumii, o viziune care sa fie capabila sa uneasca viata cu gandirea intr-o teognoza vie, prin interventia Providentei i sa puna ordine n aceasta desfasurare bezmetica a lumii. Gradinile lui Akademos reprezinta de fapt o sustinere aprinsa, scrisa, a ideii de reintoarcere la Sursa, pentru regasirea directiei i a sensului, n legatura cu Dumnezeu. Brailean reuseste sa surprinda i sa scoata la suprafata adevarata cauza care genereaza numeroasele probleme cu care planeta noastra se confrunta, venind in ajutorul oamenilor care obisnuiesc sa priveasca cu superficialitate ceea ce se ntampla n jurul lor. Astfel, pierderea credintei i a relatiei cu Divinitatea ne lasa fara Lumina i calauzire, ne face sa credem ca putem sa ne initiem propria cale i sa ne construim o proprie teorie care sa ne faca sa ntelegem lumea din toate unghiurile ei, nsa asftel, noi ntelegem lumea, tot mai putin. De aceea, autorul semnaleaza ca perceperea esentei lucrurilor se poate face numai continuand sa evoluam ntru desavarsire, permitand divinitatii dinlauntrul nostru sa straluceasca tot mai mult, iluminandu-ne astfel, calea. Lucrarea surprinde problemele majore cu care se confrunta lumea contemporana, una dintre acestea reprezentand-o legatura dintre cele doua notiuni: Occident i Orient. Tiberiu Brailean devine sceptic n ceea ce privesc ncercarile nutile ale lumii occidentale de a umaniza i democratiza lumea islamica, considerand-o plina de valori antidemocratice, la care nu va renunta niciodata. Nu se simte ca ar avea nevoie de cultura politica, deoarece, dupa parerea autorului, spre deosebire de lumea occidentala, cea islamica nu a nlocuit legile divine cu cele umane, nu l-a asezat pe om n locul lui Dumnezeu. De altfel, cea mai importanta problema cu care se confrunta lumea occidentala i nu numai, este tocmai pierderea reperului vertical, a verticalei metafizice a religiilor, ce permitea cunoasterea unitiva. Partea a treia a cartii ne ofera o viziune de ansamblu a diverselor probleme economice cu care ne confruntam, reliefate cu ajutorul gandirii economice universale dintre care autorul ii enumera pe Pascal Bruckner, Jacques Sapir, Fritjof Capra, Anthony Giddens i Fernand Braudel. Din selecia realizat de catre acesta,se dezvaluie ataamentul su fa de anumite conceptii prezentate n aceste lucrri, ca, de exemplu, critica asupra economiei de factur neoclasic, ce opereaz cu ipoteze nerealiste i care are ca punct de pornire alocarea optim a resurselor, ceea ce este fals. Brailean considera o negare a complexitatii, folosirea matematicii liniare n studiul economiei. ncercarea de a oferi o reteta unica tuturor problemelor cu care se confrunta precum i erorile repetate de previziune, sunt simptomele unei crize pe care stiinta economica o traverseaza astazi. Criza aceasta nu tine neaparat de metod i principii, ci este i o criz moral. ~2~

Roxana Hraniciuc Profesorul canadian Bernard Hodgson propune, n acest context, schimbarea modelului clasic al teoriei economice, bazat pe utilitarism i hedonism i reconstrucia teoriei economice ca tiin moral, prin conferirea unui coninut normativ mai evident. Pe de alta parte, profesorul Pascal Bruckner critica economia matematizata, schematizata, orientata catre navutire ca scop n sine i atrage atentia asupra nlocuirii perseverentei, creativitatii spiritului de echipa, echilibrului, muncii, economisirii, cu lacomia fara limite, goana dupa superprofit, averile facute peste noapte etc. Astfel, responsabilitatea individuala si solidaritatea sociala, sunt virtuti din ce in ce mai putin ntalnite astazi, fiind inlocuite de mecanismele pietei libere. Lucrarea de fata ne dezvaluie un ir nesfarit de probleme i mai ales, criza profunda traversata de societate i de economia contemporana. Privind la exterior, observam ca viziunea profesorului Brailean nu este totui, pesimista, n ciuda tuturor problemelor descoperite, ci, mai de graba, se simte ncrederea puternica a acestuia n faptul ca lumea ii va descoperi, ntr-un tarziu, directia, o data cu renasterea n noi a Cuvantului. Gradinile lui Akademos ii sustine cu tarie caracterul trandisciplinar, ea fiind, fara ndoiala, un act de cultura i o pretioasa perspectiva diferita asupra lumii n care traim. Bogatia ideilor i a referintelor, viziunea trandisciplinara, regasirea divinului i a legilor sale, recunoasterea de sine, precum i pledoaria pentru o solutie la problemele umanitatii, fie ele de natura economica, sociala sau politica, aseaza prezenta lucrare ntr-o lumina reconfortanta i revitalizanta spiritual.

~3~