Sunteți pe pagina 1din 26

Universitatea Tehnic Gh.

Asachi Iai Facultatea de Electrotehnic Specializarea ISE

Proiect la Trasportul si Distributia Energiei elctrice II

Indrumator:Asist. Ing.Neagu Bogdan

Student:Albescu Bogdan Grupa :6406

2012

Tema proiectului

Metode moderne de imbunatatire a calitatii energiei electrice

Cuprins

Capitolul generale

.Consideratii

Capitolul 2 :. Principalele metode de imbunatatire a calitatii energiei electrice 2.1. Caracterizarea surselor de perturbaii 2.2.Masurari de o acuratete ridicata 2.3.Msurarea frecvenei reelei 2.4.Msurarea tensiunii reelei 2.5.Msurarea cderilor i supracreterilor de tensiune 2.6.Msurarea ntreruperilor de tensiune de scurt i lung durat 2.7.Msurarea supratensiunilor tranzitorii 2.8.Msurarea asimetriilor tensiunii reelei 2.9.Msurarea componentelor armonice 2.10..Msurarea componentelor interarmonice 2.11.Parametrii de funcionare ai instrumentelor de msurat 2.12.Standardul EN 50160 Capitolul aplicabilitate 3.1.Aplicaie software pentru detectarea perturbaiilor 3.2 mbuntirea metodei de detectare a perturbaiilor tranzitorii 3.3. Concluzii Capitolul Bibliografie 4 : 3 :Concluzii si

Cap.1 Consideratii generale


Tema dezvolta o cercetare in domeniul monitorizrii calitii energiei electrice. Detectarea i clasificarea perturbaiilor care apar in reelele de distribuie a energiei electrice reprezint o problem de interes pe plan mondial. Detectarea perturbaiilor utilizand algoritmi de analiz in domeniul timp reprezint o soluie modern i care necesit relativ puine resurse de calcul. Lucrarea abordeaz problema monitorizrii calitii energiei electrice in reelele electrice de joas tensiune. Prezena perturbaiilor in reelele electrice afecteaz o serie intreag de consumatori (atat casnici cat i industriali), perturband buna funcionare a acestora i putand conduce, in cazurile cele mai defavorabile, la defectarea acestora. Prin imbuntirea unor algoritmi prezentai in literatura de specialitate dar i prin dezvoltarea unor algoritmi noi de detectare a perturbaiilor (bazai pe analiza semnalelor in domeniul timp), s-a reuit implementarea unui sistem (hardware i software) care detecteaz existena perturbaiilor din reelele de distribuie a energiei electrice. Cele mai multe domenii ale industriei, dar i de alt natur, se confrunt cu problema calitii energiei electrice, in special cele care trebuie s ofere un standard ridicat al serviciilor (internet, comunicaii de date, fabrici de component semiconductoare etc.). Calitatea energiei electrice poate fi definit in multe moduri, fiecare individ avand propria sa percepie asupra acestei noiuni, motiv pentru care a fost nevoie de definirea clar i concis a noiunii de calitate a energiei electrice i de standardizarea parametrilor care intervin in definirea acestei noiuni. Tensiunea stabil, forma de und nedistorsionat (lipsa armonicilor), abateri minime de la frecvena nominal, sunt doar cateva dintre caracteristicile pe care trebuie s le aib un sistem electric de calitate. Diagnosticarea problemelor care apar in ceea ce privete sistemul de distribuie a energiei electrice conduce la corectarea prompt a acestora .Folosirea unor tehnici de procesare avansat a semnalelor i monitorizarea in timp real a perturbaiilor faciliteaz depanarea acestor sisteme i evitarea evenimentelor neprevzute. Supraveghera liniilor

de alimentare cu energie electric poate conduce la adoptarea de msuri fiabile pentru prevenirea producerii de perturbaii. Sistemele de msurare digitale pot msura tensiune, curent, flux magnetic, dezechilibre de faz temperatur cu o acuratee foarte mare. Se pot amplasa un numr mare de astfel de sisteme de monitorizare in diverse puncte ale sistemului energetic i astfel, se poate realiza monitorizarea acestuia prin intermediul unei reele. Instrumente software puternice stau la dispoziia utilizatorului permiand crearea de jurnale cu datele msurate, analiza armonic a semnalelor achiziionate in diferite puncte ale sistemului i activarea unor alarme atunci cand parametrii depesc limitele normale .Mai mult, msurrile multiple, in diferite puncte ale reelei, sincronizate temporal prin GPS, permit o analiz complex i o localizare mai exact a surselor . Circuitele de monitorizare prelucreaz cantiti imense de date, aceste date provenind din diferitele puncte ale sistemului supus monitorizrii. Sunt utilizate tehnici speciale de prelucrare a semnalelor pentru a extrage informaiile utile din acest ocean de date .Procedeele de prelucrare digital a semnalelor joac un rol esenial in cadrul algoritmilor utilizai, noi tehnici matematice sunt folosite pentru a imbunti calitatea sistemelor de monitorizare . Odat detectat i clasificat perturbaia, este necesar s se cunoasc sursa acesteia pentru a se putea lua msuri in vederea inlturrii lor. Defectarea anumitor componente, funcionarea parial a unora dintre ele, introducerea sau scoaterea din reea a unor echipamente electrice de putere sau variaii mari ale sarcinii sunt cauze des intalnite. Dup ce informaiile au fost clasificate, a fost evaluat severitatea problemei i identificat sursa acesteia, inlturarea ei poate fi fcut de un sistem de decizie automat sau manual. De obicei, dac defeciunea este in amonte, problema trebuie semnalat distribuitorului de energie electric.Daca sursa perturbaiei este la consumator, operatorii pot ignora defeciunea sau pot repara echipamentul defect. Foarte multe ri au adoptat standarde pentru asigurarea calitii energiei electrice .Romania a adoptat in 2004, odat cu ratificarea Acordului de Asociere a Romaniei la Uniunea European, directiva 89/336 EEC Compatibilitate

Electromagnetic directiv prin care Ministerul Economiei i Comerului a fost abilitat printre altele s emit ordine privind lista standardelor aplicabile, list ce trebuie actualizat periodic . In acest sens, in cursul anului 2003 ASRO a preluat in intregime standardele din domeniul compatibilitii electromagnetice existente la acel moment i publicate in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Prin ordinul ANRDE nr. 128 din 2008 este aprobat Codul tehnic al reelelor electrice de distribuie. Odat cu introducerea standardizrii i in ara noastr, muli cercettori romani i-au indreptat atenia inspre acest domeniu.

Cap. 2:Principalele metode de imbunatatire a calitatii energiei electrice


2.1. Caracterizarea surselor de perturbaii

Exist mai multe criterii pentru caracterizarea perturbaiilor care apar in reelele de distribuie a energiei electrice criterii ce caracterizeaz perturbaiile fie in domeniul timp (durat, amplitudine, repetitivitate), fie in domeniul frecvene. Din punctul de vedere al duratei, perturbaiile pot fi: Perturbaii tranzitorii

a. Impulsurile tranzitorii sunt de regul unidirecionale ca i polaritate . b. Oscilaiile tranzitorii constau in variaii rapide ale tensiunii sau curentului cu schimbri brute de polaritate. Cauzele posibile ale perturbaiilor tranzitorii de tip impuls sunt: fulgerele, fire defecte, contacte ale releelor, conectarea sau deconectarea unei sarcini sau activarea dispozitivelor pentru corecia factorului de putere. Cea mai comun cauz a producerii oscilaiilor tranzitorii este introducerea in reea a unor capaciti pentru corecia factorului de putere . 2. Perturbaii de scurt durat a. Golurile de tensiune includ scderile cu 10 % ale tensiunii nominale pentru o perioad de timp care nu depete un minut. Sunt cauzate de regul de defecte ale sistemului de distribuie a energiei electrice sau echipamente defecte.

b. Cderile de tensiune sunt scderi ale valorilor tensiunii sau ale curentului cuprinse in intervalul 2 ms 1 minut. Ele pot fi cauzate de defecte in sistemul de alimentare cu energie electric (o linie czut la pmant - defect care va persista pan nu va fi inlturat), pornirea-oprirea unor sarcini foarte mari (motoare), sarcini care ii modific impedana cu tensiunea de alimentare. c. Supracreterile de tensiune sunt creteri ale valorii efective ale tensiunii sau ale curentului pentru intervale de timp cuprinse intre 0.5 cicluri ale frecvenei fundamentalei i un minut. Amplitudinea tipic a acestor perturbaii este cuprins intre 110 i 180 % din valoarea tensiunii nominale a reelei. Cuplarea i decuplarea de la reeaua electric a unei sarcini mari sau a unei baterii de condensatoare poate cauza astfel de perturbaii.

3. Perturbaiile de lung durat se refer la variaii ale valorii efective pe o perioad de timp ce depete un minut. a. Supratensiunile sunt creteri ale valorii efective (la frecvena nominal) pentru intervale mai lungi de un minut. Amplitudinile tipice ale acestor perturbaii sunt cuprinse intre 110 % i 120 % din valoarea tensiunii nominale a reelei. Printre cauzele care genereaz astfel de perturbaii se numr: decuplarea unor sarcini mari, variaii in compensarea reactiv a sistemului sau reglarea defectuoas a regulatoarelor de tensiune. b. Subtensiunile sunt scderi ale valorii efective nominale (la frecvena nominal) pentru intervale mai lungi de un minut. Amplitudinile tipice ale acestor perturbaii sunt cuprinse intre 80 % i 90 % din valoarea nominal a tensiunii reelei. Sunt produse de conectri ale unor sarcini mari, variaii ale compensrii reactive a sistemului, alegerea neinspirat a unui anumit tip de transformator, regulatoare de tensiune ajustate incorect, supraincrcarea liniei de transmisie a energiei electrice. c. Intreruperile susinute de tensiune (golurile de tensiune) sunt definite ca fiind scderi la zero a valorii tensiunii de alimentare pentru o durat mai mare de un minut.

Sunt provocate (cel mai frecvent) de accidente care afecteaz liniile de transmisie, transformatoarele sau sursele de tensiune alternativ. 4. Dezechilibrele se produc atunci cand valoarea efectiv a diferitelor tensiuni de faz sau unghiuri de faz intre faze consecutive nu sunt egale .Aceste anomalii sunt considerate severe dac valoarea lor depete 5 %. Sunt generate de sarcini dezechilibrate sau de pierderile excesive din conductoarele electrice ale liniei de alimentare cu energie electric. 5. Distorsiunile de form sunt deviaii de la for forma de und ideal (sinusoidal) caracterizate de prezena in spectrul semnalului a componentelor spectrale ale acestor distorsiuni. Exist cinci tipuri de astfel de perturbaii . a. Componenta continu const in prezena unei tensiuni suprapuse peste tensiunea liniei de alimentare. Astfel de distorsiuni pot fi cauzate de modificrile geometrice ale componentelor generatoarelor (stator, rotor), pornirea i oprirea unor maini sincrone sau prezena unor surse de alimentare in comutaie. Amplitudinea componentei continue este destul de mare pe perioada pornirii opririi mainilor sincrone. b. Distorsiunile armonice sunt perturbaii sinusoidale cu frecvena multiplu intreg al frecvenei sistemului de alimentare cu energie electric. Orice dispozitiv sau sarcin neliniar produc astfel de perturbaii. Consumatorii neliniari pasivi produc, de regul, armonici impare, armonicile pare fiind produse de ctre dispozitivele active, dar i de ctre transformatoarele saturate cu un curent continuu. In afara componentelor armonice, in reea pot s apar i componente nearmonice: subarmonici sau interarmonici produse de convertizoarele de frecven sau de motoarele asincrone prin fenomenul de alunecare. c. Intermodulaiile sunt perturbaii ale tensiunii sau curentului care au frecvene discrete, diferite de frecvena componentelor armonice, sau un spectru bogat. Sursele principale ale acestor perturbaii sunt convertoarele statice de frecven, cicloconvertoarele, motoarele de inducie i arcul electric .

d. Varfurile de tensiune sunt distorsiuni ale tensiunii de alimentare cauzate de operarea normal a dispozitivelor electrice in momentul comutrii curentului de la o faz la alta. e. Zgomotul include orice semnal nedorit cu component spectrale mai mici de 200 kHz suprapuse peste tensiunea sau curentul din linia de alimentare . Zgomotele pot fi produse de echipamentele care produc arc electric, circuitele de control, surse de alimentare in comutaie. 6. Fluctuaiile de tensiune (flicker) sunt variaii sistematice ale anvelopei semnalului sau o serie de schimbri aleatoare ale tensiunii, magnitudinea acestora nedepind limita de 105 % din valoarea nominal a tensiunii reelei. Orice sarcin care prezint variaii semnificative ale curentului, respectiv a valorii elementului reactiv cum ar fi arcurile electrice, poate provoca astfel de fluctuaii. Flickerul produce variaii ale iluminrii in cazul utilizrii surselor de iluminat incandescente, efectul fiind foarte deranjant pentru ochi dac frecvena fluctuaiilor este de 8,8 Hz. 7. Variaiile frecvenei sunt in direct legtur cu schimbrile vitezei generatoarelor rotative datorit dezechilibrului intre sarcin i capacitatea respectivului generator. Printre cauze poate fi amintit cuplarea / decuplarea unor sarcini foarte mari. Scderea frecvenei reelei are ca efect creterea pierderilor in transformatoare i creterea uzurii generatoarelor, ca efect al apropierii de frecvena de rezonan a acestora.

8. Evenimentele repetitive reprezint o serie de evenimente care se produc la intervale regulate. Printre cauzele apariiei acestor perturbaii se numr i dispozitivele care produc evenimente repetitive cum ar fi: dispozitive cu vitez variabil, startere, dispozitive de sudur cu arc. In figura 1.1 sunt prezentate cateva dintre perturbaiile intalnite frecvent in reelele de de alimentare cu energie electric.

2.2.Masurari de o acuratete ridicata Acolo unde sunt necesare msurri cu o acuratee ridicat, de exemplu, pentru aplicaii contractuale care pot cere s se soluioneze dispute, s se verifice conformitatea

cu standardele existente etc., trebuie sa fie utilizate instrumente de msurare realizate s msoare in conformitate in clasa A de performan. In acest mod, este asigurat cerina ca orice msurare a unui parametru efectuat cu dou instrumente diferite, care sunt conforme cu cerinele clasei A, atunci cand msoar aceleai semnale, va produce rezultate care corespund, in interiorul intervalului de incertitudine specificat. In funcie de durata pe care se face msurarea, sunt definite trei intervale de timp: timp foarte scurt: 3 secunde; timp scurt: 10 minute; timp lung: 2 ore. Pentru instrumentele de clas A, msurarea frecvenei se face pe un interval de timp de pan la 10 secunde i care trebuie s cuprind un numr intreg de perioade. Frecvena poate fi determinat prin numrarea trecerilor printr-o valoare constant apropiat de zero intr-un interval de 10 secunde. Standardul admite i alte tehnici de msurare care dau rezultate echivalente. Instrumentul de msurat trebuie s afieze o nou valoare a frecvenei la fiecare 10 secunde. Intervalele de msurare trebuie s fie continue i s nu se suprapun. Pentru instrumentele de clas B, se permit pauze intre intervalele de msurare. Productorii trebuie s precizeze pauza maxim dintre dou intervale de msurare. Instrumentele clasei A trebuie s fie capabile s msoare frecvena cu o incertitudine f =10 mHz, iar cele de clas B cu o incertitudine f = 100 mHz. Dac in timpul msurrii frecvenei apare un eveniment de tipul cdere de tensiune, intrerupere de tensiune, supratensiune, frecvena msurat pe acest interval de timp va fi marcat ca fiind neconform, iar urmtoarea valoare conform ce va fi inregistrat va fi prima valoare a frecvenei obinut in primul interval de 10 secunde de dup incetarea perturbaiei. Prima semiperioad pozitiv a semnalului de dup momentul incetrii perturbaiei va marca inceputul unei noi msurri a frecvenei.

2.4.Msurarea tensiunii reelei

Instrumentele folosite trebuie s poat msura valoarea efectiv (rms) a tensiunii reelei. Valoarea efectiv a tensiunii u(t), msurat pe un interval T se calculeaz cu relaia:

Pentru instrumentele din clasa A, incertitudinea de msurare trebuie s fie mai bun de 0,1%, iar pentru cele de clas B incertitudinea de msurare trebuie s fie mai bun de 1%. Intervalele de msurare pentru tensiune, prevzute de standard, sunt: 200 milisecunde, 3 secunde, 10 minute i 2 ore. Pentru sistemele trifazate, se vor efectua trei msurri ale valorii efective pentru fiecare interval de msurare i pe fiecare faz in parte. Intervalul de timp de 200 milisecunde a fost ales astfel incat s cuprind un numr intreg de perioade ale semnalului atat in cazul reelelor cu frecvena de 50 Hz, cat i in cazul celor cu frecvena de 60 Hz. Se obine astfel o fereastr de msurare ce cuprinde 10 perioade pentru sistemele pe 50 Hz i 12 perioade pentru cele pe 60 Hz. Pe parcursul celor 200 ms, sunt obinute N eantioane de la convertorul analog-numeric, eantioane care sunt mediate pe baza relaiei pentru a se obine valoarea efectiv a tensiunii reelei pe intervalul de 200 ms.

Fiecare interval de 200 ms pe care se face msurarea trebuie s fie continuu i intervalele succesive nu trebuie s se suprapun. In cazul clasei A de performan, dac valoarea efectiv a tensiunii pe 200 ms este mai mare de 150 % sau mai mic de 50 % din valoarea efectiv a tensiunii nominale, intervalul respectiv va fi marcat ca fiind neconform. Pentru msurarea valorii efective a tensiunii reelei pe un interval de 3 secunde se va folosi relaia:

Dac opt sau mai multe intervale consecutive de 200 ms sunt marcate ca neconforme, atunci i intervalul de 3 secunde corespunztor este marcat ca fiind neconform. De asemenea, intervalele de 3 secunde trebuie s fie continue i nu trebuie s se suprapun. In mod similar se pot defini valorile efective ale tensiunii reelei pe intervale de 10 minute :

i respectiv 2 ore:

Pentru clasa B, semnalele aplicate la intrarea instrumentului de msurare vor fi filtrate cu ajutorul unui filtru trece-jos, astfel incat s fie eliminate armonicile mai mari de ordinul 13. 2.5.Msurarea cderilor i supracreterilor de tensiune Pentru msurarea acestor parametri este nevoie de msurarea valorii efective a tensiunii reelei pe fiecare semiperioad a semnalului, conform relaiei:

unde N reprezint numrul de eantioane ale semnalului pe semiperioada pe care se face msurarea, iar u reprezint eantionul curent. Pentru clasa A de performan, incertitudinea de msurare trebuie s fie: U = 0,2 % Un. Pentru clasa B de performan, incertitudinea de msurare trebuie specificat de ctre productor, dar trebuie s fie 2 % Un. Se poate introduce un prag x, exprimat in procente din tensiunea nominal, i se pot determina in acest caz supracreterile de tensiune peste pragul de x %,respectiv cderile de tensiune sub pragul de x % din valoarea nominal a tensiunii. 2.6.Msurarea ntreruperilor de tensiune de scurt i lung durat Msurarea acestor parametri se face la fel ca i la msurarea cderilor de tensiune cu un prag de 10 %. In cazul sistemelor monofazate, se consider intrerupere de tensiune, dac tensiunea nominal scade sub pragul de 10 %, iar in cazul sistemelor multifazate se consider intrerupere de tensiune, dac tensiunea efectiv a uneia dintre faze scade sub 10 % din tensiunea de referin. Durata de timp pe care se face observarea (pentru ambele clase) este de dou semiperioade ale semnalului reelei (20 ms pentru 50 Hz i 18 ms pentru 60 Hz). 2.7.Msurarea supratensiunilor tranzitorii O supratensiune tranzitorie trebuie detectat prin compararea valorii instantanee a tensiunii pe fiecare perioad cu valoarea instantanee a tensiunii din perioada anterioar, msurat la acelai moment de timp fa de trecerea prin zero. Dac exist diferene mai mari de 10 % din Un, atunci se va incrementa un contor, in caz contrar decrementandu-se acest contor, excepie fcand cazul in care acest contor este deja la valoarea zero. Dac acest contor atinge o valoare egal cu 5% din durata unei perioade a semnalului reelei, atunci este semnalat prezena unei supratensiuni. Instrumentele de clas A trebuie s inregistreze i s prezinte o oscilogram a supratensiunii. Instrumentele de clas B pot prezenta un sumar al supratensiunilor aprute in format text, putand folosi un algoritm aproximativ de detectare a supratensiunilor.

2.8.Msurarea asimetriilor tensiunii reelei Instrumentele de clas A trebuie s msoare amplitudinea asimetriei tensiunii pe un interval de 10 minute. Asimetria tensiunii msurat pe o perioad de timp T este definit de obicei (folosind metoda componentelor simetrice), prin raportul dintre amplitudinea componentei negative i amplitudineacomponentei pozitive, exprimat procentual:

Pentru calculul asimetriilor trebuie folosit doar componenta fundamental. Toate armonicile trebuiesc eliminate utilizand un filtru sau un algoritm DFT. Pentru instrumentele de clas B productorul trebuie s specifice algoritmii i metodele de determinare utilizate pentru calculul asimetriei. Pentru clasa A de performan instrumentele trebuie s aib o incertitudine de msurare U 0,2 % Un. Pentru indicatoarele de clas B se impune o incertitudine de msurare maxim U 0,5 % Un. 2.9.Msurarea componentelor armonice Standardul 61000-4-33 definete noiunea de frecven armonic ca fiind un multiplu intreg al frecvenei reelei electrice. Componenta armonic este valoarea efectiv a oricreia dintre componentele armonice avand o anumit frecven armonic, in cazul analizei unui regim nesinusoidal prin intermediul Transformatei Fourier Discrete (DFT). Msurarea componentelor armonice este o msurare cvasi-staionar. Pentru msurarea componentelor armonice, o Transformat Fourier Discret este aplicat semnalului, pe o fereastr de exact 10 perioade in cazul reelelor de 50 Hz i 12 perioade la 60 Hz. In ambele cazuri, fereastra de timp este de 200 ms.

Valorile de ieire ale blocului care realizeaz Transformata Fourier Discret trebuie grupate dup cum urmeaz:

In tabelul 1.6 sunt prezentate incertitudinile de msurare ale instrumentelor folosite pentru msurarea armonicilor tensiunii reelei electrice, Um fiind tensiunea msurat, iar Un fiind tensiunea nominal a reelei.

2.10..Msurarea componentelor interarmonice Conform standardului, componenta interarmonic reprezint valoarea efectiv a tensiunii unei linii spectrale cu frecvena intre frecvenele armonice, ca rezultat al Transformatei Fourier Discrete aplicat semnalului pe o fereastr de timp dat. Frecvena componentei interarmonice nu este multiplu intreg al frecvenei reelei. Un grup de frecvene interarmonice reprezint valoarea efectiv a tuturor componentelor interarmonice dintre dou frecvene armonice consecutive. Standardul prevede ca acele componente interarmonice care sunt adiacente frecvenelor armonice s nu fie incuse in grupul interarmonic. Fereastra de timp pe care se face analiza este de 200 ms, cuprinzand 10 perioade pentru semnalele de 60 Hz i 12 perioade pentru semnalele de 50 Hz. Frecvena de eantionare trebuie s fie sincronizat cu frecvena reelei, dar sufficient de

ridicat pentru a putea face posibil analiza componentelor cu frecvena de pan la 2 kHz (armonica a 40-a la 50 Hz) i pan la 2,4 kHz (armonica a 40-a la 60 Hz). Analiza trebuie s se fac in mod continuu, fr pauze intre ferestrele de timp succesive. Standardul admite o pauz de maxim o perioad intre ferestrele de timp succesive, in cazul in care analiza acestora nu este posibil. Valorile obinute in urma aplicrii Transformatei Fourier Discrete trebuiesc grupate dup cum urmeaz, pentru a obine valorile reprezentative ale interarmonicilor:

Intervalul pe care se face afiarea interarmonicilor este de 3 secunde. Dac pe durata ferestrei de timp pe care se face analiza componentelor interarmonice are loc un eveniment de tipul gol, supratensiune sau intrerupere de tensiune, atunci acel interval de msurare a interarmonicilor va fi marcat ca fiind neconform.

2.11.Parametrii de funcionare ai instrumentelor de msurat In standard sunt definii parametrii de funcionare ai instrumentelor de msurat i condiiile in care se efectueaz aceste msurri, parametrii specificai in aceste msurri, parametrii specificai in anumite condiii de referin (tabelul 1.7).

2.12.Standardul EN 50160 Standardul SR EN 50160 definete i prezint principalele caracteristici ale tensiunii in punctele de conectare a instalaiilor utilizatorilor la reelele de distribuie de joas i de medie tensiune, in condiii normale de funcionare. Unele fenomene care afecteaz calitatea energiei in reeaua electric au caracter imprevizibil i din acest motiv valorile specificate in acest standard pentru astfel de fenomene, cum ar fi golurile de tensiune i intreruperile tensiunii de alimentare, trebuie interpretate in mod corespunztor. Intrucat exist o diversitate foarte mare in structura reelelor de distribuie a energiei electrice in diferite zone, rezultat din diferenele de densitate de sarcin, din dispersia populaiei, din topografia local etc., muli clieni vor constata variaii considerabil mai mici ale caracteristicilor tensiunii decat valorile cuprinse in acest standard.

Standardul prevede c, in general, supratensiunile tranzitorii nu trebuie s depeasc 6 kV valoare de varf, dar ocazional pot s apar valori mai mari. Durata acestora acoper un interval de la cateva milisecunde pan la mai puin de o microsecund. Energia coninut de supratensiunea tranzitorie variaz considerabil in funcie de locul de origine al perturbaiei. O supratensiune indus de trsnet are, in general, o amplitudine mai mare, dar conine o energie mai mic decat o supratensiune cauzat de comutaie, datorit in general, duratei mai mari a supratensiunilor de comutaie. Dispozitivele de protecie la supratensiune in instalaiile consumatorilor trebuie alese inand seama, cu mai mult exigen, de supratensiunile de comutaie. In acest fel se acoper atat domeniul supratensiunilor de trsnet cat i al celor de comutaie. Caracteristicile parametrilor ce definesc calitatea energiei electrice in reelele de medie tensiune (MT) i joas tensiune (JT) sunt prezentai in tabelul 1.9.

In afara supratensiunilor temporare la frecvena industrial (50 Hz sau 60 Hz), in reelele electrice pot s apar i supratensiuni tranzitorii (de impuls) in raport cu pmantul, de origine atmosferic sau de comutaie. Supratensiunile atmosferice se datoreaz loviturilor de trsnet in liniile electrice sau in apropierea acestora. Supratensiunile de comutaie pot s apar din cauza unor manevre (comutaii) in reeaua distribuitorului de energie electric sau in reeaua utilizatorului. Se intalnesc frecvent supratensiuni faz pmant de 2 sau de 3 ori tensiunea nominal. Protecia contra supratensiunilor tranzitorii trebuie asigurat inc din faza de proiectare (prevederea de paratrsnete, descrctoare, etc.), atat in reelele de distribuie cat i la utilizator.

Cap. 3 Concluzii si aplicabilitate


3.1. Aplicaie software pentru detectarea perturbaiilor Descrierea aplicaiei Aplicaia software ce controleaz funcionarea intregului sistem hardware, monitorizeaz reeaua electric i detecteaz perturbaiile ce apar in aceasta, a fost elaborat utilizand mediul de programare Microsoft Visual C++ 7.1 (.NET) .Acest mediu de programare ofer accesul la funcii low-level Windows i permite lucrul facil cu ferestre i controale grafice prin intermediul bibliotecii de funcii MFC (Microsoft Foundations Class) Spre deosebire de alte limbaje de programare, limbajul C++ este unul dintre limbajele cele mai versatile i ofer posibiliti multiple de compilare i optimizare a codului executabil, astfel incat programele elaborate i compilate in C++ s poat rula foarte rapid i fr un consum foarte mare de resurse, lucru important pentru aplicaia realizat de autor. Inainte de a se trece la prezentarea modului in care a fost elaborat aplicaia software se vor prezenta cateva noiuni de baz privind limbajul de programare C++ utilizat in aceast aplicaie. Un limbaj de programare este o modalitate de descriere a aciunilor (cu ajutorul unor instruciuni specifice), pe care un calculator trebuie s le fac pentru a indeplini o anumit sarcin. 3.2 mbuntirea metodei de detectare a perturbaiilor tranzitorii

Metoda expus in paragraful 5.2 nu ne poate furniza informaii precise asupra prezenei sau absenei perturbaiilor in condiiile in care frecvena reelei de alimentare se modific fa de frecvena nominal. In cele ce urmeaz se va prezenta o metod nou, original care const in introducerea unui bloc de detectare a inceputului, respectiv a sfaritului de perioad i calculul indicilor de regularitate pe o perioad intreag a semnalului. Aceast abordare a problemei asigur un indice de regularitate minim, indiferent de frecvena semnalului aplicat la intrare. In cadrul metodei prezentate anterior sunt folosite dou canale de achiziie: unul folosit de blocul de detectare a perturbaiilor tranzitorii i cellalt fiind folosit de blocul de achiziie a semnalelor. In figura 5.5, blocul de condiionare al semnalului din figura 5.1 a fost inlocuit aici de un bloc de compresie a semnalului, bloc care realizeaz o compresie neliniar a semnalului aplicat la intrarea sa, cu scopul de a aduce perturbaiile de nivel ridicat (10 kV) la o valoare care s poat fi aplicat plcii de achiziie fr ins a atenua in aceeai msur semnalele cu amplitudine mic (zeci de voli, sute de voli).

O contribuie original const in folosirea unui singur canal de achiziie i folosirea acelorai eantioane atat pentru detectrea perturbaiilor tranzitorii cat i pentru prelucrrile ulterioare Prin folosirea unui singur canal se reduce mult volumul de calcul i gradul de ocupare al procesorului. Decompresia semnalului se va face ulterior in cadrul blocului de prelucrare a datelor. Semnalul obinut in urma compresiei este eantionat, cuantizat i apoi stocat intro memorie circular care are capacitatea de a stoca cateva perioade ale semnalului. Memoria circular este o zon de memorie al crui pointer de sfarit coincide cu pointerul de inceput al zonei de memorie.

Avantajul utilizrii memoriei circulare este acela c in ea se poate scrie i citi: in i din zone diferite, putand fi utilizat asemenea unui circuit de intarziere controlabil. Programul realizat in Visual C++ pentru implementarea funciei de bloc
de detectare a

perturbaiilor conine dou fire de execuie care lucreaz in paralel: unul se ocup de achiziia semnalului citind intr-o bucl un numr determinat de eantioane i inscriindu-le in memoria circular, iar cellalt fir de execuie se ocup cu preluarea unui numr de eantioane egal cu o perioad a semnalului i calculul indecilor de regularitate pentru fiecare segment in parte, proces urmat apoi de luarea unei decizii in ceea ce privete existena sau nu a unei perturbaii. Deoarece eantioanele corespunztoare perioadei semnalului afectate de perturbaii exist deja in memoria circular, nu mai este necesar un proces separat pentru achiziia acestora aa cum era nevoie in cazul metodei iniiale. Eantioanele respective sunt preluate direct din memoria circular impreun cu alte dou perioade precedente. Acest lucru este necesar datorit faptului c indicii de regularitate sunt calculai abia pe durata celei de-a doua perioade a semnalului perturbat.

3.3. Concluzii
Calitatea energiei electrice a devenit in ultimul timp o preocupare major, mai ales in cazul particular al consumatorilor casnici, deoarece buna funcionare a echipamentelor electrice i electronice conectate la reeaua electric depinde in mare msur de calitatea energiei electrice furnizate acestora. Din punctul de vedere al consumatorilor, calitatea energiei electrice se rezum la livrarea energiei electrice fr variaii ale tensiunii i frecvenei acesteia. Din diverse motive, energia electric livrat consumatorilor nu este intotdeauna conform cu cerinele acestora, existand o serie intreag de evenimente care pot s apar in sistem: scurt-circuite, cuplarea/decuplarea unor generatoare in/din sistem, conectarea/deconectarea unor motoare sincrone, trsnete etc., evenimente ce pot conduce la apariia unor perturbaii: intreruperi de tensiune, cderi de tensiune, supratensiuni, armonici, impulsuri tranzitorii, zgomot etc. Odat cu dezvoltarea exploziv a tehnicii de calcul i a utilizrii pe scar larg a calculatoarelor personale, reeaua electric a devenit din ce in ce mai poluat. Sursele de

alimentare in comutaie ale calculatoarelor personale introduc in reeaua electric perturbaii, in special impulsuri singulare de scurt durat. Prezena acestor perturbaii in reea poate impiedica buna funcionare a anumitor echipamente, in special a celor medicale i a receptoarelor radio. In trecut, datorit lipsei standardizrii instrumentelor i a metodologiei de msurare, era imposibil compararea datelor obinute in urma monitorizrii calitii energiei electrice de ctre diferite institute de cercetare. Astfel, nu puteau fi coroborate datele obinute in site-uri de msurare diferite, cu instrumente diferite. Odat cu apariia standardelor in domeniu, lucrurile s-au schimbat, fiind posibile comparaii intre msurrile efectuate in locaii diferite i analiza coerent a datelor, indiferent de instrumentele folosite pentru msurarea i inregistrarea parametrilor energiei electrice. In cadrul grupului de lucru IEEE pentru monitorizarea calitii energiei electrice au fost analizate ateptrile consumatorilor privind livrarea energiei electrice, limitele de susceptibilitate ale echipamentelor electrice i electronice conectate la reeaua electric, ajungandu-se la elaborarea unor standarde in ceea ce privete metodele de evaluare a calitii energiei electrice i a parametrilor ce definesc aceast noiune. Au fost definite clasele de funcionare ale instrumentelor de msurat i modul in care trebuiesc efectuate msurrile parametrilor care definesc calitatea energiei electrice. Noiunea de calitate a energiei electrice, destul de ambigu cu caiva zeci de ani in urm, a fost reanalizat i redefinit in concordan cu cerinele actuale ale consumatorilor de energie electric. Standardele adoptate in domeniu definesc o serie intreag de perturbaii ce pot s apar in reelele electrice i conin recomandri pentru evitarea apariiei acestora.

Cap.4 :Bibliografie -http://www.scritube.com/tehnica-mecanica/POSIBILITATI-DE-IMBUNATATIREA10318615.php -www.wikipedia.ro -http://dsd.utcb.ro/teze/Mateescu%20Liviu%20-%20Rezumat.PDF

- http://cis01.central.ucv.ro/upload/lucrari_dr/246_rez-ro.pdf -http://www.ereferate.ro/search.php?word=imbunatatirea%20calitatii%20energiei %20electric - Copyright c Editura Politehnica Timioara, 2010