Sunteți pe pagina 1din 4

Parcul National Muntii Rodnei

Parcul Naional Munii Rodnei este situat n zona central a Munilor Rodnei si este desemnat internaional ca Rezervaie a Biosferei de ctre Comitetul UNESCO "Omul i Biosfera". Importana acestui parc se datoreaz att geologiei i geomorfologiei munilor, ct i prezenei a numeroase specii de faun i flor, endemite i relicte glaciare. A fost organizat n anul 1990 atunci cnd Ministerul Apelor, Pdurilor i Proteciei Mediului a emis Ordinul nr. 7 privind constituirea unui numr de 13 parcuri naionale printre care i Parcul Naional Rodna. Acest ordin a provocat o oarecare confuzie deoarece se refera doar la suprafeele de fond forestier din parcurile naionale, nu i la suprafeele ce conin goluri alpine. Suprafaa actual este cea stabilit n anul 2002 de ctre Ministerul Apelor i Proteciei Mediului. Din suprafaa total de 46.399 ha a Parcului, 3,300 ha au fost declarate Rezervaie a Biosferei n anul 1979. n Parcul Naional Munii Rodnei se afl cteva arii naturale de un interes deosebit: Rezervaia tiinific Pietrosu Mare, Rezervaia tiinific Piatra Rea, Rezervaia mixt Petera i Izbucul Izvorul Albastru al Izei, Rezervaia botanic Poiana cu narcise din Muntele Saca, Rezervaia speologic Petera Cobel, Rezervaia mixt Ineu - Lala, Rezervaia natural Petera de la Izvorul Tuoarelor, Rezervaia natural Izvorul Btrna, Rezervaia mixt Izvoarele Mihiesei. Istoric Parcul National Muntii Rodnei infiintat in anul 1932 prin Jurnalul Consiliului de Ministri nr. 1949/1932, reconfirmat prin Legea nr. 137/1195 si prin Legea nr. 5/2000 este arie protejata de interes national si international, fiind incadrat conform clasificarii I.U.C.N. in categoria a II - a Parc National Rezervatie a Biosferei. Parcul National Muntii Rodnei este cea mai ntinsa arie protejata din nordul Carpatilor Orientali, avnd o suprafata de 46.399 ha, din care 3.300 hectare au fost declarate rezervatie a biosferei n anul 1979. Importanta acestei arii protejate se datoreaza att geologiei si geomorfologiei muntilor, ct si prezentei a numeroase specii de fauna si flora, endemite si relicte glaciare. Majoritatea localitatilor situate in vecinatatea parcului sunt atestate documentar din secolele XIII-XV: Rodna, Moisei, Nasaud, Borsa,

Rebra, etc. Din punct de vedere etnografic se diferentiaza doua zone: Maramuresul la nord si Nasaudul la sud, zone ce conserva traditii, obiceiuri stravechi si elemente de arhitectura traditionala. In partea de sud a parcului se gasesc izvoare minerale cu proprietati terapeutice (statiunea Sngeorz Bai). Tara Maramuresului este renumita prin arta lemnului, vorbindu-se pe drept cuvnt de civilizatia lemnului: biserici de lemn, porti maramuresene, unelte de lemn, etc. Folclorul si portul popular sunt de o frumusete aparte. In zonele limitrofe parcului se practica transhumanta, ce confirma sorgintea pastorala a poporului romn. Flora Flora cormofitelor este extrem de bogata, fiind semnalate peste 1.100 specii de plante superioare. Endemite specifice masivului sunt: Lychnis nivalis, Minuartia verna, etc. Alte endemite carpatine intalnite si n Muntii Rodnei sunt: Centaurea pinnatifida, Dianthus tenuifolius, Poa rehmannii, Trisetum macrotrichum, Heracleum carpaticum, talpa-ursului, etc. Din categoria speciilor rare, amintim: Salix alpina, Astragalus penduliflorus, Androsace obtusifolia, Carex lachenalii, Kobresia simpliciuscula, Juncus castaneu s, Draba fladnitzensis. In locuri mlastinoase vegeteaza si cateva specii relicte glaciare cum sunt: Scheuchzeria palustris, Carex limosa, Carex pauciflora, Salix bicolor. Plantele ocrotite din Parcul National Muntii Rodnei sunt, tisa, zada, bujorul de munte, zmbru, floarea de col, angelica, narcisa, bulbuci de munte, crucea voinicului, ghinur galben, laleaua pestri, etc. Fauna Studiul nevertebratelor a pus n evidenta o mare diversitate de specii, inclusiv numeroase endemite si relicte. Dintre enchitreide, s-au identificat 28 specii, lumbricidele apar consemnate cu un numar de 12 specii. Sau identificat, de asemenea, un n umar mare de specii de colembole, dintre care mai importanta este specia Tetrachanthella transylvanica. Diplopodele sunt reprezentate de 20 specii, dintre care 9 endemite. Dintre chilopode s-au identificat 36 specii, 6 fiind endemitec. Ortopterele sunt reprezentate de 39 specii, printre care endemitele Isophia brevipennis si Pholidoptera transsylvanica. Lepidopterele au fost identificate ntr-un numar de 295 specii, unele dintre acestea fiind protejate la nivel international. Fauna acestui parc prezinta si o mare varietate de

vertebrate, multe fiind caracteristice pentru Carpatii Orientali. Rurile de aici reprezinta habitatul tipic al unor specii, precum pastravul, lipanul sau boisteanul. Dintre reptile, soprla de munte (specie relict) este semnalata n habitatele specifice. Pentru pasari sunt reprezentative n acest parc speciile de talie mare, precum cocosul de mesteacan, zona fiind una dintre ultimele din Romnia unde mai exista aceasta specie, cocosul de munte, acvila de munte, etc. Mamiferele sunt reprezentate n special de capra neagra, marmota, colonizata n Muntii Rodnei, cerbul carpatin, capriorul, mistretul, ursul, lupul, rsul, jderul de copac, etc. Animalele ocrotite din Parcul National Muntii Rodnei sunt capra neagr, marmota, ursul carpatin, rsul, acvila de stnc, acvila mic, ciuful pitic, buha, cucuveaua, barza alb, strcul cenuiu, corbul, cocoul de munte, cocoul de mesteacn. Clima Prin pozitia geografica, acest masiv se afla la contactul a doua arii de influenta: baltica si oceanica, cu diferentieri intre versantii nordici si cei sudici. Regimul si repartitia elementelor climatice sunt supuse etajarii determinate de diferenta de altitudine intre cota maxima de 2303m (Vf. Pietrosu) si zonele periferice parcului, situate la circa 700 m altitudine Temperatura medie anuala a aerului scade o data cu o altitudinea, fiind de 7-8 C la poalele muntelui, respectiv negativa (-1,5oC) la inaltimi de peste 2.200 m. In luna ianuarie temperatura medie a aerului este de -3oC la altitudini mici si -90 C in zona somitala. In luna iulie temperatura medie a aerului variaza intre 7oC (in zona crestei) si 18oC (la baza muntilor). In luna iulie temperatura medie a aerului variaza intre 7oC (in zona crestei) si 18oC (la baza muntilor). Precipitatiile depasesc valoarea de 1.200-1.300 mm/an. Hidrologie Muntii Rodnei, prin masivitatea lor constituie un nod hidrografic, drenajul realizndu-se spre patru colectori principali: Bistrita Aurie, Somesul Mare, Viseu si Iza. Lacurile constituie unul dintre elementele peisagistice caracteristice acestor munti, fiind situate la altitudinea de 1800-1950 m. Genetic se incadreaza in categoria lacurilor glaciare cantonate in circurile sau vaile fostilor ghetari cuaternari.

Sub limita crestei principale exista circa 23 lacuri glaciare dintre care amintim: Iezerul Pietrosului, Taurile Buhaescului, Lala Mare, Lala Mica si Lacul Stiol. Geologie Altitudinea mare si masivitatea Muntilor Rodnei sunt consecinte ale alcatuirii petrografice si ale conditiilor tectonice. Muntii apar sub forma unui horst alcatuit din sisturi cristaline, delimitat de falii profunde: Dragos Voda (la nord) si Rodnei (la sud). Sisturile cristaline apar sub forma a trei panze (serii): de Bretila, de Repedea si de Rebra. In partea sudica a Muntilor Rodnei apar roci vulcanice neogene, sub forma unor maguri dispuse in lungul Somesului Mare. Rocile sedimentare, de varsta cretacica si paleogena (marne, gresii conglomerate si calcare) care inconjoara masivul au fost afectate de miscarile stirice si imprima reliefului cateva trasaturi caracteristice. Din intregul lant carpatic oriental, Muntii Rodnei pastreaza cel mai bine urmele ghetarilor cuaternari. Relieful glaciar este bine dezvoltat pe versantul nordic, unde exista importante circuri glaciare (Pietrosu, Buhaescu, Negoescu etc.). Pe versantul sudic, relieful glaciar este mai slab reprezentat: cteva circuri glaciare sus pendate, circuri glacio-nivale si nise nivale. Calcarele din jumatatea sudica a Muntilor Rodnei au permis instalarea unui relief carstic reprezentat prin cateva pesteri remarcabile: Jg heabul lui Zalion, Baia lui Schneider, etc.