Capitolul VII

MSURAREA STATISTICA A INFLAIEI

7.1 ASPECTE GENERALE
Inflatia este perceputa ca o scadere a valorii sau puterii de cumprare a monedei naionale.Ea este expresia unui dezechilibru macroeconomic de natur monetar-material i este receptat de populatie ca o cretere general i susinut a preurilor. Preurile impuse sau controlate nu au constituit soluii perene mpotriva inflaiei,astfel incat aceasta s-a manifestat si in cadrul economiei de comanda. Inflaia poate fi determinat excesul emisiunii monetare- inflaia prin moned, de excesul de cerere solvabil- inflaia prin cerere, de excesul de cerere nominalinflaia prin credit, de excesul n costuri -inflaia prin costuri, mai rar din cauza insuficienei produciei -inflaia prin ofert Pentru statistica se pune problema de a gasi o masura a nivelului inflatiei prin indicatori de o buna precizie,obtinuti in tr/o perioada de timp cat mai redusa si cu cheltuieli minime.

7.2.INDICATORI STATISTICI PENTRU MSURAREA INFLAIEI

Cel mai frecvent pentru masurarea inflatiei se utilizeaza indicii preturilor.Alcatuirea acestor indici ai preturilor se realizeaza prin unele abateri de la metodologia clasica ,in principal din cauza dificultatilor de obtinere a informatiilor necesare in timp util si la costuri rezonabile ( recomandam lectura capitolului indici statistici din cursul Statistica Generala ). Cei mai utilizai indici statistici in masurarea inflatiei sunt :Indicele preurilor bunurilor de consum- IPBC. Acesta masoara evoluia de ansamblu a preurilor mrfurilor cumprate i a tarifelor serviciilor utilizate de catre populatie .El este considerat principalul instrument de evaluare a inflaiei; IPPI Indicele preurilor produciei industriale. Acesta exprim n mod sintetic evoluia sau schimbrile medii ale preurilor produselor fabricate i livrate de productorii interni, practicate efectiv n primul stadiu al comercializrii acestora. El este utilizat in principal la deflarea valorii produciei industriale evaluat n preuri curente, ct i la determinarea inflaiei n sfera unde se practica preurile cu ridicata . IVU Indicele valorii unitare a exportului/importului caracterizeaz dinamica preurilor din contractele de export/import, extinderea variaiei preurilor mrfurilor considerate reprezentative asigurnd n final o rat de acoperire maximal de peste 9o%, ceea ce permite deflatarea prin intermediul su a indicatorilor ce caracterizeaz schimburile externe i chiar calcularea raportului de schimb; ICV indicele de cost al vieii masoara care este costul( la preurile pieei) n perioada curent, pentru meninerea standardului de via atins n perioada de baz. El este calculat ca raport ntre acest cost ipotetic i costul efectiv (de consum) al perioadei de baz .Este utilizat ,in principal, n determinarea salariilor ,respective a veniturilor reale.

 IPAM Indicele preurilor cu amnuntul masoara modificarea preurilor la mrfurile vndute prin reeaua comerului cu amnuntul.Ca masura a inflatiei prezinta importanta in urmarirea miscarii preturilor in zona comertului cu amanuntul. ICC Indicele costurilor in constructii masoara modificarea preurilor in principal, n construciile de locuine, IPPA Indicele preurilor produselor agroalimentare msoar evoluia preurilor produselor agro-alimentare pe piaa rneasc.Se utilizeaza atat distinct,cat si in determinarea IPBC DEFLATORUL PIB numit si indice implicit al preurilor produsului intern brut , nu se calculeaz n mod direct prin modificarea preurilor, ci ca rezultat al raportului ntre PIB nominal ( deci n preuri curente) i PIB real( deci exprimat n preuri comparabile )Calculul PIB-real se face prin deflatarea separat a fiecrei componente a acestui indicator macroeconomic.Deflatorul PIB are o sfer de cuprindere mai mare ca a IPC-ului,cuprinzand miscarea preturilor in intrega economie nationala,dar este un indicator tardiv,avand in vedere perioada de timp dupa care informatiile privind marimea PIB-ului sunt disponibile,cat si variantele successive de cacul din punct de vedere al preciziei (provizorie,semidefinitiva si respective definitiva ). n afara indicilor interpret prezentai apar o mulime de indici specializai ai unor piee semnificative utilizai n mod diferit ca frecven a solicitrilor. Exemplul cel mai cunoscut este cursul mediu lunar (anual) de schimb. O relaie deosebit exist ntre IPC i ICV. Ea poate fi succint caracterizat astfel: IPBC reprezinta o aproximare a ICV ca instrument ce estimeaz costurile de consum IPC (prin formula Laspeyres) furnizeaz o limit superioar pentru ICV (ICV< IPC); IPC i ICV msoar modificarea cheltuielilor i nu modificarea n venituri necesar pentru meninerea standardului de via; Relaia de calcul a ICV n rile cu economie avansat bazat pe varianta Paasche, este utilizat pentru a verifica sau confrunta coeficienii de ponderare ai perioadei de baz, prin perioada curent:

I ICV =

v1 p v1 i

(7.1)

v1 = volumul vanzarilor in perioada baza de referinta ip = indicii individuali de pre IPC i ICV nu sunt afectate de modificrile impozitelor pe venit, dar includ impozitele pe vnzri prin preul efectiv practicat i alte impozite indirecte. Baza oficial de referinta ,exprimnd o perioad fix( sau de baza )este i prima problem teoretic nelipsit din elaborarea tuturor indicilor sintetici.Alegerea corect a bazei i actualizarea ei periodic prin nlnuiriasigur o precizie si o continuitate in alcatuirea seriilor lungi de date privind evolutia preturilor. Alegerea sistemului de ponderare Este o problema metodologica deosebita..In present si INS lucraza dupa metodologia EUROSTAT si foloseste ca

ponderi greutatile specifice ale diferitelor categorii de cheltuieli(pentru cere se urmaresc preturile) in bugetul unei familii.Aceste informatii se colecteaza in baza ancchetei AIG( sau ABF_ancheta bugetelor de familie ).Alegerea formulei de calcul depinde n mod esenial de natura datelor statistice disponibile.In present se utilizeaza un indice de tip Laspeyres ,cu ponderi din perioada de baza. Metoda de culegere, tipul de pre i descrierea varietilor constituie o alta problem metodologica.Soluionarea ei necesita eforturi deosebite.La noi in tara singura institutie care determina indici ai preturilor este INS. Schimbarea calitii produselor genereaz problemele ajustrilor calitative soluionate n general prin ajustarea direct sau prin imputare. Sezonalitatea Este o preblema legata de scimbarea structurii consumului populatiei . Metodele de ajustare a sezonalitii sunt directe (cu caracter de excepie) i indirecte sau agregative (pornind de la indici cu nivel mai sczut de detaliere pn la indicele general al produsului, grupei). ciclurile de producie i de marketing;Factorii cu caracter sezonier pot fi :factori climatici;evenimente religioase,vacante scolare si universitare; moda; reduceri de preuri; concediile. Prezentarea, reprezentarea i publicarea dein o semnificaie important prin frecvena legturii cu opinia public ,sindicatele,sau procesele de privatizare.

ntre 1947 i 1989 n perioada economiei planificate, activitatea statistic, drept efect al generalizrii preurilor unice, s-a restrns la culegerea i prelucrarea acelor preuri la care s-au aprobat modificri. Se pot distinge,ca etape distincte : 1947 - 1951 - Se caracterizeaz prin culegerea i prelucrarea unui numr restrns de preuri ntr-un numr redus de localiti, indicele de prt folosind ponderi doar din bugetele familiilor de muncitori,diminuandu/se caracterul national al masurii inflatiei; 1952-1954 - Se calculeaz indice naional prin intermediul unui nomenclator de 200 de produse cu preuri unice ; 1955-1974 - Se extinde acoperirea observrii, dar treptat ea devine tot mai indirect; 1975-1989 - Se generalizeaz observarea indirect, singurele excepii fiind preurile pieei rneti i tarifele serviciilor micilor meseriai. Diversificarea este totui prezent, utilizndu-se un ntreg sistem de indici de pre (de producie, de livrare, etc.). Din 1990 i pn n prezent Institutul Naional de Statistic a fost intr/o actiune de perfectionare a metodologiei,de adaptare a metodologiei EUROSTAT la particularitatile Romaniei si la actiunea declansata in Oct.l990,denumita liberalizarea preturilor Metodologia,pusa la punct intr/un termen scurt ntr-un termen scurt a fost si rapin implementata,astfel incat n decembrie 1990 se public deja primul indice tip IPBC.In tabelul alaturat datele referitoare la evolutia preturilor in luna noiembrie l990.

Tabelul 7.l Indicele preurilor de consum al populaiei n luna noiembrie, comparativ cu luna octombrie 1990 pe total i pe categorii de cheltuieli
- n procente Indice TOTAL GENERAL Mrfuri alimentare Mrfuri nealimentare Servicii 123,4 120,4 124,7 127,0

7.3.INDICI PENTRU MSURAREA STATISTICA A INFLAIEI

Principalele instrumente statistice de tip indice interpret utilizate n msurarea inflaiei sunt indicele preurilor bunurilor de consum (IPBC) indicele implicit al preurilor produsului intern brut (deflatorul PIB-ului) i indicele preurilor produselor industriale (IPPI). Caracterizarea metodologiei determinarii indicelui preurilor bunurilor de consum are ca elemnte principale: definirea, avantajele i dezavantajele utilizrii, sfera de cuprindere, sursele de date, eantioanele utilizate n construcie, sistemul de ponderare, calculul efectiv, inflaia calculat ca ritm al IPBC, indicatori specifici ai inflaiei, utilizri ale IPBC i relatia cu indicele puterii de cumprare a monedei naionale. Definirea. IPBC este instrumentul statistic care msoar evoluia de ansamblu a preurilor mrfurilor cumprate i a tarifelor serviciilor utilizate de populaie ntr-o anumit perioad (curent) n raport cu o perioad anterioar (de baz). Avantajele i dezavantajele utilizrii acestui indice se efectueazat n raport cu alti indici, respectiv IPPI i deflatorul PIB-ului. Indicele preurilor bunurilor de consum are ca principale avantaje: promptitudinea mai bun comparativ cu aceea a deflatorului PIB-ului i sfera de cuprindere mai extins n raport cu aceea a IPPIului, iar ca principale dezavantaje sfera de cuprindere mai redus( doar la bunurile de consum-asa cum arata si denumirea) i exactitatea relativ mai mic, ambele fa de deflatorul PIB-ului. Sfera de cuprindere vizeaz numai elementele care intr n consum direct, fiind excluse autoconsumul sau consumul din resurse proprii, cheltuielile cu caracter de investiii i acumulare, dobnzile la credite, amenzile, impozitele i cheltuielile aferente muncii pentru producia agricol a gospodriilor individuale conform metodologiei anuale de calcul publicate de Institutul Naional de Statistic (INS) n Buletinul statistic de preuri. Sursele de date sunt constituite din rezultatele cercetrilor selective efectuate de INS att n domeniul preurilor (culegerea decadal de preuri cu amnuntul i de tarife ale serviciilor, culegerea decadal de preuri de pe piaa agroalimentar, culegerea centralizat de preuri i tarife unice pe ar (AROM, NAVROM SN CFR,RENEL,CONEL,ROMGAZ,ROMTELECOM etc.) i n domeniul cantitilor sub forma final de coeficieni de ponderare (preluarea datelor Anchetei integrate n gospodrii AIG, iar dup 2001 din Ancheta bugetelor de familie ABF). Eantioanele utilizate n construcia indicelui se refer la:a) eantionul localitilor( 42 de capitale de jude) b) al centrelor de observare (68 de

centre),c)eantionul punctelor sau unitilor de observare (circa 6000 de astfel de puncte, din care aproximativ 80,0% aflate n proprietate privat;d)eantionul de mrfuri i servicii, structurat pe 3 niveluri (primul nivel este reprezentat de cele 3 grupe de mrfuri: alimentare, mrfuri nealimentare i servicii, al doilea nivel de cele 214 posturi 54 alimentare, 112 nealimentare i 48 servicii i al treilea nivel de cele 1460 de posturi 312 alimentare, 770 nealimentare i 378 servicii). Culegerea efectiv se face practic la un al patrulea nivel, respectiv acela de varietate, numrul maxim de varieti fiind dat de numrul maxim de centre de observare (68). Rezult c numrul maxim lunar de varieti observate n cele 3 decade ale lunii pentru cele 68 de centre de observare este de circa 300.000 (3 x 68 x 1460), la care se mai adaug varietile rezultate din culegerea preurilor produselor agroalimentare n cele 95 de piee aflate n cercetare (circa 30000 de preuri lunar), fapt ce conduce n final la aproximativ 3,6 4 milioane de preuri i tarife observate i transformate ulterior n indici, ca numr maxim anual. n paralel, se face apel i la eantionul multizonal teritorial (EMZOT) utilizat n anchetele AIG i ABF pentru selectarea anual a celor 36072 de adrese aferente celor 501 centre urbane i rurale existent n acest eantion tip master sample ale statisticii naionale. Sistemul de ponderare practicat n construcia indicelui preurilor de consum este Laspeyres, respectiv IPBC = (7.2)

I ( p q ) , ( p q )
p 0 0 0 0

unde

( p0 q0 ) = Cp ( p0q0 )

iar: Ip = indice de pre al nivelului de agregare specific (pentru postul sau grupa de mrfuri i servicii) Cp = coeficient de ponderare specific (postului sau grupei de mrfuri i servicii) Coeficienii de ponderare utilizai pentru anul 2001 provin din rezultatele anchetei AIG 1999, respectiv pentru grupa de mrfuri alimentare 43,9%, pentru grupa de mrfuri nealimentare 40,2% i pentru grupa serviciilor 15,9% Exemplificarea calculului agregat la nivelul lunii decembrie 2001 n raport cu luna anterioar este prezentat n continuare: IPBC = (1,026*43,88 )+(1,014*40,22 )+ (1,029*l5,9 ) / loo =1,022 sau 102,2 %,unde : 102,6% reprezinta indicele preturilor produselor alimentare,101,4% indicele preturilor marfurilor nealimentare iar102,9% indicele preturilor la servicii, iar Cp sunt aceiai cu cei menionai mai sus pe tot parcursul unui an de calcul (2001). Coeficienii de ponderare pentru anul 2002 sunt ultimii preluai din AIG 2000, iar ncepnd cu anul 2003 se vor utiliza coeficienii rezultai din ABF 2001. Calculul efectiv al indicelui preurilor de consum debuteaz cu calculul preului mediu la nivel de varietate ca medie aritmetic simpl a preului mediu al celor 3 decade:
Pt = P1 + P 2 + P 3 3

(7.3)

P t , P1, 2 , 3 =pre

mediu lunar (t) sau decadal (1,2,3)

Urmat de calculul indicelui individual al varietii ca raport ntre preul mediu ( P t ) i preul mediu aferent anului corespunztor AIG sau ABF din care s-au extras coeficienii de ponderare (pentru anul 2001, anul anchetei AIG este 1999): Pt itpv , (7.4) / 1999 = P1999 unde itpv / 1999 = indicele individual al varietii n luna t n raport cu anul 1999 A doua etap practic de calcul const, ncepnd cu 2001, din calculul indicelui mediu la nivel de sortiment, ca medie geometric simpl a indicilor individuali ai varietii din cele n centre de observare ( nmax = 68 ):
I t / 1999 = n i pv ,
ps

(7.5)

unde:
I t / 1999 = indicele mediu la nivel de sortiment n luna t n raport cu anul 1999.
ps

A treia etap de calcul este agregativ conducnd la calculul indicelui de nivel de post, grup sau general, conform formulei de calcul a indicelui de tip Laspeyres: ( p0 q0 ) Ip ( p0 q0 ) =C I tp/ 1999 = t / 1999 , unde (7.6) ( p0q0 ) p ( p0q0 ) iar p I t / 1999 = indicele la nivel de post, grup sau general n luna t n raport cu anul 1999 Cp = coeficient de ponderare specific (sortimentului, postului sau grupei) conform anului anchetei AIG sau ABF, respectiv AIG 1999. n concluzie, IPC este un indice sintetic calculat cu o medie aritmetic ponderat a indicilor pe diverse niveluri inferioare de agregare (grup, post, sortiment). IPBC se poate calcula si ca un indice cu baz mobil:
IPC t
t 1

IPCt 1999 IPCt 1 1999

(7.7)

Sau cu baz fix, de regul luna decembrie a anului precedent: IPCt 1999 IPC t = (7.8) 0 IPC0 1999 Inflaia calculat ca ritm al IPBC este soluia utilizata ca modalitate de exprimare statistic. Atunci cnd IPBC este calculat ca un coeficient, rata inflaiei este: Rinf. = IPBC x 100 100 Iar atunci cnd IPC este calculat ca un procent, rata inflaiei este: R = IPBC 100 Indicatorii specifici ai inflaiei, publicai n Buletinul statistic de preuri, n cazul unui IPC exprimat ca procent, sunt urmtorii: a) rata lunar a inflaiei sau creterea preurilor ntr-o lun t fa de luna precedent t-1

(7.9) b) rata medie lunar a inflaiei determinate ca medie geometric a indicilor lunari pentru o anumit perioad :
t 1 t 1

Rt

= IPCt

100 100

R = ( n IPC ) 100 100

(7.lo)

c) rata inflaiei la sfritul perioadei (anului) sau creterea preurilor n luna decembrie curent fa de luna decembrie a anului precedent :
Rt
decembrie

= IPCt

decembrie

100 100

(7.11)

d) rata anual a inflaiei masoara creterea medie a preurilor ntr-un an fa de anul precedent si se calculeaza ca un raport ntre indicele mediu al preurilor dintrun an i cel al anului precedent, amndoi fiind determinati ca medii aritmetice simple ale indicilor lunari din fiecare an, calculai fa de aceeai baz (octombrie 1990 = 100)
R ANt
AN ( t 1)

IPC ANt 100 100 IPC AN ( t 1)

(7.12)

Dintre utilizrile IPCB-ului.Calculul salariului real :-SR = SN/IPBC 100), a pensiei reale (PR = PNIPC 100),; indexarea ctigurilor salariale i a pensiilor, la determinarea consumului real al populatiei etc Indicele puterii de cumprare a monedei naionale (IPCMN) constituie inversul valorii IPBC, semnalnd diminuarea puterii de cumprare a monedei naionale ntr-o anumit perioad de timp: IPCMN =
1 IPC

(7.13)

Indicele implicit al preurilor Produsului Intern Brut (deflatorul PIB ului)este un instrument statistic care msoar evoluia de ansamblu a preurilor din ntrega economie naionala, respectiv a preurilor i tarifelor produselor i serviciilor finale la nivelul unui teritoriu eonomic ntr-o anumit perioad de timp, de regul un an. Principalul avantaj al deflatorului PIB-ului este completitudinea sau sfera sa de cuprindere, mai extins n comparaie cu toate celelalte instrumente statistice de msurare a inflaiei, iar dezavantajul major este lipsa promptitudinii sale sau tardivitatea specific. Produsul Intern Brut s-a calculeat in Romania anual, iar din 2000 se estimeaz i trimestrial. Evaluarea PIB este: - provizorie (la sfritul anului,fiind disponibil in luna februarie a anului urmator celui de referinta) - semidefinitiv (la 1-2 ani distan de anul de referin); - definitiv (la 2-4 distan de anul de referin). Cu toat valoarea exact a deflatorului PIB ului n raport cu IPC, tardivitatea sa l exclude n raport cu IPC din utilizarea lunar specific agenilor economici i altor beneficiari sociali. Deflatorul PIB-ului este un indice de tip Paasche, calculat prin raportarea indicelui nominal al PIB-ului la indicele real al PIB-ului:

Deflatorul PIB-ului =

nominal PIB real PIB

I I

valoric

volumului fizic

(7.14) Indicele implicit al preurilor PIB ului se calculeaz i la nivelul componentelor acestuia conform utilizrii finale: consumului public, consumului privat, investiiilor brute, modificrii stocurilor, exportului i importului, deflatorul PIB ului fiind rezultatul agregrii acestor componente. Indicele preurilor produselor industriale - IPPI msoar evoluia de ansamblu a preurilor produselor i serviciilor industriale fabricate i livrate de productorii interni ntr-o anumit perioad (curent fa de o perioad anterioar de baz) n primul stadiu de comercializare a produselor i serviciilor (conform metodologiei publicate n Buletinul lunar de preuri). Sfera sa de cuprindere este constituit din ansamblul produselor fabricate i comercializate la intern de ctre inteprinderile industriale a cror activitate comercial se nscrie n cadrul diviziunilor CAEN specific industriale [10,11,13,14,15-37] , [40,41]. n calculul IPPI nu se cuprind: extracia i prepararea minereurilor radioactive producia industrial cu ciclu lung de fabricaie producia de nave i aeronave producia de unicate din ramurile construciei de maini producia fabricat i livrat n cadrul aceleiai ntreprinderi (consumul intern) Clasificrile i nomenclatoarele utilizate pentru construcia IPPI sunt CAEN, PRODIND, nomenlatorul produselor industriale nomenclatorul de sortimente i nomenclatorul agenilor economici. Principiul de reprezentativitate este 60/60 sau asigurarea minim a 60% din clasa de activitate a 60% din produsele clasei asigurate anterior n procent minim de 60% a 60% din sortimentele produsului etc.Urmarirea preturilor se face pe baza unui nomenclator unic ce cuprinde aproape 27oo de produse industriale,care caracterizeaza activitatile D,E, si F din CAEN. Gradul de acoperire realizat este cuprins intre 60 % si 100%,pe total industrie rezultand 76 %. Sistemul de ponderare este stabilit pe destinaii conform rezultatelor ultimei anchete structurale disponibile (ASA 1998 pentru anul 2001), iar formula de calcul efectiv este un indice de tip Laspeyres avnd anul 1998 ca baz. Pentru asigurarea continuitii datelor se utilizeaz un coeficient de racordare. IPPI rmne un indice al inflaiei n sfera livrrilor industriale sau a preurilor cu ridicata, anticipnd inflaia msurat cu IPC. Specialistii apreciaza nivelul inflatiei determinate ca ritm procentual astfel :. : - inflatie subnormal (cuprins ntre 0 i 3%); - normal( 3 i 5% anual); - moderat (ntre 5 i 10%); - ntreinut (10 i 20% anual); - persistent (ntre 20 i 100%); energica (ntre 100 i 200% ); - accelerat (ntre 200 i 300% )

p q pq = p q p q
0 0

1 1 0

0 1 0

p q p q

1 1 0 1

excesiv (peste 300% anual).

NTREBRI

DE

CONTROL

Descrieti principalele instrumente statistice destinate msurrii inflaiei i comentati avantajele si dezavantajele acestora . Care sunt cele trei construcii instrumentale de msurare a inflaiei;metodologie,relatii de calcul,obtinerea informatiilor . Care este succesiunea operatiilor pentru determinarea IPBC ?. Cum se realizeaz calculul efectiv al indicelui preurilor de consum ? Care sunt principalii indicatori ai inflaiei publicai n Buletinul statistic de preuri,n cazul unui indice de tip IPC ? In luna decembrie 2001 indicele preturilor bunurilor de consum (IPBC) a fost de 171042,3 % fata de luna octombrie l990.Castigul salarial mediu brut pe economie a fost in luna decembrie 2001 de 4282622 lei.Determinat salariul real si dinamica lui fata de octombrie 1990.