Sunteți pe pagina 1din 10

Tromboza Termenul de tromboza desemneaza o coagulare locala intr-un vas de sange.

Tromboza venoasa profunda se localizeaza la niv memb inf. Este pericoloasa pe k se poate desprinde si ajunge in inima dreapta, plaman=> embolie pulmonara.Aceasta se manifesta prin sufocare, dispnee marcata, durere toracica, stare de anxietate, teama de moarte iminenta, soc=>moarte posibila. Factori etiopatogeni 1. scaderea vitezei de circulatie a sangelui determ trombocitele sa se aglomereze pe peretele vascular.Cauze - imobilizarea la pat - paralizii - imobilizarea in aparate gipsate sau alte aplicatii ortopedice - pozitii antalgice mentinute mult - deshidratare - insuficienta cardiaca - patologia elementelor figurate din sange - insuficienta venoasa cronica 2. leziuni vasculare cauze - traumatisme - degenerative - inflamatorii 3. coagularea crescuta a sangelui cresterea factorilor procoagilanti, ce se produce in interventii chirurgicale, in traumatisme cu leziuni tisulare mari, in arsuri si datorita unor medicamente. Factori favorizanti ai trombozei: - vartsa inaintata - mai mult de 60 ani - supraponderalitatea - anticonceptionalele - sarcina si lauzie - fumatul - antecedentele de tromboza sau embolie - septicemie si bolile infectioase grave Tromboza venoasa profunda se manifesta clinic astfel: - dureri spontane sau la presiune - senzatie de tensiune si greutate in membre - circulatie venoasa subtegumentara vizibila - cianoza a membrului afectat - caldura locala( in general combinata cu flebita) - hipotonie musculara - edeme - dorsiflexia gleznei provoaca durere la niv gambei Masuri profilactice: - mobilizarea precoce a pacientului: ridicarea in ortostatism de preferat cu ciorapi antivarice - mers in fata patului, in jurul lui activeaza tonusul vascular, intoarcerea venoasa

pozitionarea in pat cea mai acceptate de pacient: decubit dorsal cu memb inf ridicate la aprox 20 de grade( Trendelenburg partial) - neteziri lungi, distal spre proximal, in ritm constant cu presiune - compresia venoasa se poate realiza: o cu ciorapi antivarice o bandaje elastice o mansete cu compresie pneumatica intermitente o gimnastica Burger !!!!! Sunt absolut contraindicate la tromboze instalate : MOBILIZARI MASAJ

ESCARELE = sunt leziuni localizate ulcerative, la niv pielii si partilor moi subcutanate, aparute in urma compresiunii zonelor de sprijin ale corpului, datorate imobilizari prelungite a pacientului. Factori determinanti: - presiunea exercitata asupra tegumentului ( escarele apar atunci cand presiunea pe capilare devine mai mare decat presiunea intracapilara). Aceasta presiune se exercita la niv zonelor de sprijin ale corpului, acolo unde sunt proeminente osoase astfel incat pielea este strivita intre os si suprafata de srijin. - forta de frecare frecarea se produce atunci cand doua suprafete care se afla in contact se deplaseaza una fata de cealalta. Se produce atunci cand se foloseste o tehnica de manevrare gresita - forfecarea/fortele de taiere se produce atunci cand actioneaza concomitent forte de frecare cu forte de presiune. De ex atunci cand pacientul asezat pe scaun aluneca. Epiderma se lipeste de scaun, iar tesuturile subtegumentare, mobile, aluneca intre acesta si tesuturile profunde fixate pe os. Factori de risc: factori intrinseci afectiunea care necesita imobilizare prelungita la pat afectiune care datorita leziunilor nervoase au un program dureros scazut varsta tulburari circulatorii persoane care au mai avut diverse accidente, persoanele supraponderale afectiuni care scad imunitatea incontinenta urinara/fecala psihic factori extrinseci: - igiena corporala exagerata/precara - dieta - umezeala excesiva a pielii - medicamente - lenjerie de pat, imbracaminte neadecvata - tehnici de manevrare gresite

aparate gipsate/dispozitive metalice factori sociali

Factori de timp: daca trec mai mult de 2 ore dupa instalarea factorului de risc. Aspecte clinice si stadii evolutive: 1. stadiul superficial apare o zona de eritem care nu dispare la presiune, iar uneori se poate palpa o zona mai dura 2. stadiul profund se caract prin degradarea epidermei care se intinde pana la derm, fara a-l depasi. Aspect de ulceratie superficiala, de julitura sau vezicula 3. este lezat dermul si epidermul in totalitate cuprinde si hipodermul 4. cel mai grav afecteaza si muschii ajungand pana la os cu risc de superinfectie Localizare: calcaie, glezne, genunchi, creste iliace, apofize spinoase, omoplati, tample, coaste, regiunea occipitala, la niv ischioanelor, regiunea sacrala. Tratament: 1. Evaluarea starii tegumentului si a factorilor de risc - pacientul se dezbraca si se descalta si se indeparteaza eventualele aparate ortopedice - se face apoi o inspectie generala a tegumentului cu accent pe zonele tegumentului de la niv proeminentei osoase - pt pacientul mobilizat la pat: occiput, sacralul, trohanterul, calcai - pt pacientul in asezat: tuberozitatile ischiatice, coccis, sacru, omoplati, palme - aceasta inspectie se face zilnic, dimineata si seara cel mai bn si de fiecare data cand pacientul primeste tratament pt specificul boli de cauza - la examinarea clinica a tegumentului se urmaresc 5 parametrii: ~ temperatura pielii ~ coloratia ~ textura ~ integritatea tegumentului ~ starea de umezeala - pielea care nu se coloreaza la presiune inseamna ca e escara de gradul I - la pacientul de culoare, roseata este mai greu de scos in evidenta si atunci se compara zonele de risc cu cele invecinate si se cauta diferente de temperatura sau zonele dureroase 2. Mobilizari, pozitionari, repozitionari - presiunea joaca rolul principal in producerea leziunilor de decubit este esentiala in primul rand decompresionarea regiunilor respective prin mobilizari, pozitionari, repozitionari - se alc un plan individual pt fiecare pacient in parte Mobilizari - incepute cat mai curand posibile la indicatiile medicului - mobilizarile se pot integra in masurile de ingrijire curente ale pacientului Pozitionarile - urmaresc repartizarea corpului pe o suprafata cat mai mare - se selecteaza in fct de pacient si afectiune

pt a diminua riscul de aparitie al escarelor se folosesc diferite suprafete adaptate terapeutic - ideal ar fi si sa se determine zonele de presiune prin aparate speciale de detectare a acelor presiuni Repozitionarile - trebuie facute la cel mult 2 ore - pt unii poate fi insuficient sau pt altii mai mult decat necesar aceasta ora - frecventa cu care trebuyie facute depinde de o serie de factori: de niv de activitate mobiliatate al pacientului, testarea clinica, de planul terapeutic general, testarea tegumentului, de suprafata de sprijin - nu inseamna trecerea completa dintr-o poziti in alta 3. Tehnici de manevrare corecta - ele trebuie sa respecte urmatoarele aspecte: afectiunea de bon a pacientului, gradul de risc al aparititi leziunilor de decubit, prezenta unei leziuni de decubit daca exista deja una atunci exista stadiul evolutiv si stadiul de vindecare 4. Intretinerea tegumentului - pielea este acoperita in mod natural cu un strat hidrolipidic cu un pH de 5,5 in medie - orice contact cu apa agreseaza sistemul natural al pielii, in consecinta trebuie sa alegem f bn cand si cat d des spalam pacientul - baia se face atunci cand e nevoie. Apa calda dauneaza mai mult decat cea rece. Se prefera spalatul numai cu apa. Daca pacientul este f murdar se folosesc produse hidrosolubile cu un pH adaptat dupa care pielea este f bn clatita. 5. Alimentatia - multe fructe si legume - la varstnici se recomanda apotul proteic

Sindrom de imobilizare modificari asupra ap digestiv Sindromul de imobilizare influenteaza apetitul si tranzitul intestinal Cauze: - reducerea succesului energetic datorita imobilizarii - dificulatatea hranirii din pozitii de decubit dorsal - durerea - ingestia de medicamente - tulburari de masticatie - scaderea senzatiei gustative cu varsta - factori psihosociali - afectiuni digestive cronice Factori favorizanti: - lipsa de miscare - alimentatia necorespunzatoare - aport insuficient de lichide sau pierderi mari - dezechilibre electrolitice

psihici: disconfortul si reticenta la eliminarea scaunului de fetis cu alte persoane in salon interventii chirurgicale abdominale clasice anumite medicamente

Profilaxie: - alimentatie echilibrata - aprecierea posibilitatilor de autoservire si asigurarea unor ustensile adaptate la nevoile pacientului - pozitionarea corecta a pacientului in timpil alimentatiei astfel incat acestea sa fie confortabile si sa evite aspiratie - aport de lichide - mobilizare precoce - alimentatie bogata in fibre alimentare - evitarea alimentatiei care constipa - respectarea unui program zilnic astfel incat defectia sa se produca aprox la aceeasi ora - masajul abdomenului in sensul cadrului colic - respectarea intimitatii pacientului - administrarea de laxative nu se justifica daca nu se inlatura cauza - daca nu se obtin rezultate cu masurile de mai sus clinic - profilaxia se considera eficace daca pacientul elimina un scaun la cel mult 2 zile.

PNEUMONIA DE DECUBIT pneumonie care se dezv in special la niv pulmonar bazal favorizata de decubit prelungit. Este o complicatie infectioasa de temut cu potential de risc vital crescut. Factori de risc: - pacienti ventilati artificial - trahostonie - respiratie antalgica - afectiuni cardiace - afectiuni ale cailor respiratorii - fumatul - obezitatea - imobilizari la pat - boli neurologice: hemiplegie, tulburari de deglutitie - antecedente de boala pulmonara cronica Profilaxie: 1. examinarea clinica periodica ( la 8 ore) - inspectia si palparea- modificari ale frecventei ritmului si amplitudinii respiratorii - acultarea valuri crepitante care se aud in inspir 2. evaluarea factorilor de risc: scale de evaluare

3. permeabilitatea cailor respiratorii superioare, Nebulizator pt umedificarea cailor respiratorii 4. igiena - personala: nu se permit bijuterii, ceas sau unghii lungi - mainile se spala si se dezinfecteaza conform standardelor - materialele si instrumentele utilizate se dezinfecteaza - datorita contactului cu mucoasele se poarta manusi sterile - asepsie - igiena pacientului, in special a cavitatii bucale 5. asigurarea microclimatului corespunzator - camera se aeriseste regulat, fara a expune pacientul la curenti de aer si hipotermie - umidificator de aer 6. pozitionarea si repozitionarea periodica a pacientului pt a facilita aerarea tuturor segmentelor pulmonare - in decubit dorsal: pozitii in A, V, T, I - au scopul de a expansiona anumite segmente ale toracelui si ale plamanului, pt o mai buna ventilatie si oxigenare - se mentin 15-30 min - se respecta masurile antiescare - se respecta dorintele pacientului deoarece anumite pozitii nu sunt agreate de acesta 7. frictiuni stimulatoare ale respiratiei - induc o respiratie mai profunda - pozitia pacientului: decubit lateral la 135 grade, asezat - se executa frictiuni circulare cu solutie hidrosolubila incepand de la ceafa spre regiunea sacrata - ritmul frictiunilor se adapteaza frecventei respiratorii a pacientului - durata aprox 5 min, se poate repeta de mai multe ori pe zi - alte indicatii: dureri, depresii, anxietate, tulburari de perceptie, tulburari de somn - contraindicatii: fractura de coloana, coaste, zone iradiate, afectiuni dermatologice 8. reeducarea respiratiei - respiratie de contact (dirijarea manuala) stimularea respiratiei in reg costala: se aplica mainile in reg costala si solicitatm pacientului sa respire contra presiunii exercitate de mainile Kt; stimularea respiratiei diafragmatice: se realizeaza la fel numai ca mainile se aplica la niv abdomanului - exercitii de respiratie propriu-zisa inspir pe nas si expir pe gura; buzele in timpul expirului vor exercita rezistenta prin apropierea lor; umflarea unui balon, cantatul unei melodii, fluierat - educarea tusei se se inlocuiasca o tuse frecventa ineficienta cu un efort unic, persistent.Important este sa se inspire pe nas, ca apoi sa se tuseasca scurt si cu forta 9. vibratii

- faciliteaza desprinderea secretiilor si toaleta bronsica - vibratiile sun contraindicate la pacientii care au in antecedente: infarct miocardic, embolie pulmonara, leziuni cerebrale 10. posturi de drenaj bronsic( drenaj postural) - consta in pozitionarea plamanilor mai sus fata de caile respiratorii pt a facilita eliminarea secretiilor datorita fortei gravitationale - se executa de mai multe ori pe zi si se mentin 15-20min 11. hidratarea corecta daca nu exista contraindicatii medicale 12. mobilizarea precoce la indicatia medicului.

Sindromul de imobilizare asupra ap locomotor I. La nivel muscular Scaderea fortei musculare - sunt afectati in special muschii antigravitationali, mai evident la nivelul muschilor memb inf - recuperarea fortei musculare se face mult mai greu fata de pierderea ei, in 4 sapt se recupereaza forta musculara pierduta intr-o sapt - scaderea fortei musculare+ deconditionarea cardiovasculara=> scaderea rezistentei la efort Contractura musculara daca un muschi este mentinut intr-o pozitie scurtata, fibrele musculare si tesutul conjunctiv se adapteaza la aceasta pozitie ducand la contractura orice contractie musculara duce instant la alungirea antagonistului. In lipsa miscarii acesti muschi nu mai sunt alungiti se scurteaza determ o limitare a mobilitatii articulare cu scurtarea muschilor, tendoanelor, ligamentelor si retractiei capsulara contracturile se instaleaza mai lent fata de escare: dupa aprox 3 sapt apar modificari musculare si articulare manifestari clinice: mentinerea unei pozitii fortate intr-o articulatie care nu poate fi corectata nici activ si nici pasiv decat intr-o mica masura dureri miscari dizarmonice miscari intr-un singur plan hipotrofie musculara fixarea articulatiri in flexie, extensie, abd/add etiologia contracturilor imobilizare, repaus la pat

imobilizarea terapeutica: gips extensii ortopedice neurogena: paralizii din leziunile SNC si periferic dureroasa: pozitii antaligice in dureri cronice dermatologice: cicatrici intinse psihogena: declansate de traume psihice, constient sau inconstient artrogene: posttraumatica, inflamatorie, degenerativa greseli de ingrijire a bolnavului: in special pacientii inconstienti, paralizati cea mai frecventa contractura la pacienti imobilizati la pat: piciorul ecvin. Se produce din 2 cauze: presiunea pe care o exercita plapuma pe fata dorsala a piciorului si greutatea propie a piciorului Atrofia musculara apare in urma afectarii inervatiei muschiului fibrele musculare se reduc ca dimensiuni, dar elementele contractiiloe raman neschimbate din acest motiv, mobilizarile trebuie sa inceapa imediat, deoarece si elementele contractiilor sufera in timp unele modificari sau incep sa dispara fiind inlocuite de tesut fibros in sindromul de neuron motor central apare o paralizie spastica care determ o scadere a volumului muschiului cu 30-35% protejand totusi fata d atrofie completa in sindromul de neuron motor periferic apare o paralizie flasca ireversibila, volumul muschiului reducandu-se cu 90-95%. Fara recuperarea imediata, muschiul va fi inlocuit de tesut conjunctiv

II. La nivel osteo-articular Osteoporoza - este o osteoporoza secundara - in conditii normale incarcarea membrelor gravitatia si activitatea musculara au o actiune continua asupra omului mentinand balanta intre formarea si resortia osoasa - repausul prelungit afecteaza componenta si pe cea minerala a osului - la aceasta se adauga prezenta si scaderea calciului din depoziti -> scaderea masei osoase totale - dupa 12 sapt de repaus la pat, densitatea osoasascade cu 10% ca in sapt 30 sa ajunga pana la 50% - localizarea osteoporozei: subperiostal: spre deosebire de ostoporoza senila care se dezvolta dinspre maduva spre exterior apare mai intai la nivel metafizar si epifizar apoi cuprinde si diafiza - manifestari clinice: ~ la inceput asimptomatic ~ dureri difuze ~ fracturi ale oaselor memb inf la cel mai mic traumatism

Redoarea articulara apare in mom in care cartilajul articular este resorbit fiind inlocuit de tesut fibros care se intinde pana la niv osului apare dupa 12-18 luni de imobilizare si este favorizat de atrofia sinoviala care genereaza tulburari nutritionale Anchiloza articulara este forma extrema a redorii: extremitatile osoase sunt unite prin punti fibroase fortarea articulatiei ar determina smulgeri ale unor fragmente cartilaginoase si osoase programul recuperator trebuie inceput inainte ca aceste modificari sa fie instalate

Masuri profilactice: - estimarea riscului de aparitie, modificarilor ap locomotor - evaluarea restartului motor functional aprecierea tolerantei la mobilizare, a coordonarii, a fortei musculare - planificarea si selectarea mijloacelor folosite - evaluarea rezultatelor Masuri generale: - medicatie antalgica corespunzatoare ( prescrisa de medic) - renuntarea la saltele f moi fiindca ele ingradesc miscarea activa - motivarea pacientului - alimentatie echilibrata: diete bogate in calciu nu previn osteoporoza si excesul de calciu duce la aparitia hipercalcemiei cu calciurie si rsic de formare a calculilor renali - alegerea judicioasa a mijloacelor ajutatoare: orteze, suport pt picioare, mingi de cauciuc, scara de sfoara pt mobilizarea art memb sup Mijloace folosite: - pozitionarea alternativa in pozitii functionale ale membrelor - mobilizarea tuturor articulatiilor - mobilizarea articulatiilor se poate face f bn cu ocazia ingrijirilor curente - profilaxia piciorului ecvin - se contraindica purtarea de pantofi sau incaltaminte sport in pat

Principii de baza in manevrarea bolnavului in situatii dificile, se solicita ajutorul altei persoane la pacienti imobilizati minim 2 persoane Kt se pozitioneaza cat mai aproape de pacient (eventual ingenuncheaza pe pat) evita flexia si rotatia trunchiului se explica pacientului manevra care urmeaza si se incurajeaza cooperarea acestuia se adopta o pozitie corecta in timpul manevrarii: fandare marirea bazei de sustinere care corespunde unui cerc imaginar cu diametrul de 40cm spatiul sigur de lucru in care Kt poate lucra menajandu-si coloana

la ridicarea pacientului va intra in aciune musculatura memb inf si centurii pelviene si nu musculatura sup a trunchiului genunchii se flecteaza ca apoi la ridicare sa se extinda coloana se mentine in rectitudine( respectand curburile fiziologice) pt a o menaja se deplaseaza centrul de greutate in directia miscarii actiunea de manevrare incepe cu un inspir profund urmeaza blocarea respiratiei pt a contracta musculatura spatelui si pe cea abdominala priza trebuie sa fie: ferma sigura la niv centurilor taliei niciodata: maini picioare sa nu fie dureroasa pt pacient centura e mai sigura decat prinderea pacientului de haine echipamentul corecpunzator o incaltaminte antiderapanta fara tocuri o haine care sa nu jeneze miscarile fara nasturi bujiuterii obiecte in buzunare o se poate purta o centura lombara pt protejarea spatelui profilaxia infectiilor ~ spalarea pe maini inainte si dupa manevrare ~ masca ~ manusi de unica folosinta