Sunteți pe pagina 1din 4

CLASIFICAREA CHELTUIELILOR PUBLICE Cheltuielile publice relatii economico-sociale sub form bneasc ce se manifest ntre stat si persoanele fizice

e si juridice cu ocazia repartizrii si utilizrii resurselor financiare ale statului, n scopul ndeplinirii functiilor acestuia. Clasificarea cheltuielilor publice: a. b. c. d. n functie de bugetul de unde se suport: de la bugetul administratiei centrale de stat; de la bugetele locale; din fondurile asigurrilor sociale; din fonduri extrabugetare; din fonduri cu destinatie special; finantate de organismele internationale. n functe de continutul economic: cheltuieli de capital; cheltuieli curente. Din punct de vedere financiar: cheltuieli definitive; cheltuieli temporare; cheltuieli virtuale. Din punct de vedere functional: cheltuieli pentru actiuni social-culturale; cheltuieli cu asigurrile sociale si protectia social; cheltuieli pentru gospodria tomunal; cheltuieli pentru aprarea national: cheltuieli cu prdinea public; cheltuieli cu ntretinerea organelor puterii si administratiei de stat; cheltuieli pentru actiuni economice; alte actiuni; transferuri; datoria public; fond de rezerv bugetar.

IMPOZITELE Impozitele o form de prelevare a unei prti din veniturile si/sau averea persoanelor fizice si juridice la dispozitia statului n vederea acoperirii cheltuielilor publice. Aceast prelevare se face n mod obligatoriu, cu titlu nerambursabil si fr contraprestatie direct din partea statului. Elementele impozitului: 1) 2) Subiectul (pltitorul) persoana fizic sau juridic obligat prin lege la plata impozitului. Suporttorul (destinatarul) persoana care suport efectiv impozitul. n mod normal, subiectul trebuie s fie si suporttorul real al acestuia. 3) 4) 5) Obiectul impunerii materia supus impunerii. (venitul sau averea, etc) Sursa impozitului arat din ce anume se plteste impozitul: din venit sau din avere. Unitatea de impunere pentru exprimarea dimensiunii obiectului impozabil se foloseste o anumit unitate de msur, care poart denumirea de unitate de impunere. Drept unitate de impunere putem ntlni: unitatea monetar, metrul ptrat, hectarul de teren, bucata, kg, litrul etc. 6) Cota (cotele) impozitului sau cota de impunere, reprezint impozitul aferent unei unitti o de impunere. Impozitul poate fi stabilit n sum fix sau n cote procentuale. 7) Asieta (mod de asezare a impozitului) totalitatea msurilor care se iau de organele fiscale n legtur cu fiecare subiect impozabil, pentru identificarea obiectului impozabil, stabilirea mrimii materiei impozabile si determinarea impozitului datorat statului. 8) Termenele de plat data pn la care impozitul trebuie achitat statului. Neachitarea impozitului pn la termenul stabilit prin lege, atrage dup sine obligatia contribuabilului de a plti si majorri de ntrziere.

Asezarea si perceperea impozitelor: Asezarea impozitelor presupune efectuarea mai multor operatiuni succesive, constnd n stabilirea mrimii obiectului impozabil, determinarea cuantumului si perceperea (ncasarea) impozitului. Clasificarea impozitelor: Dup trsturile de fond si de form: impozite directe si indirecte. Dup criteriile care stau la baza asezrii impozitelor directe: impozite reale si personale. n functie de scopul urmrit de stat la introducerea lor: impozite financiare si de ordine. IMPOZITELE DIRECTE Impozitele directe au caracteristic faptul c se stabilesc nominal n sarcina unor persoane fizice sau juridice, n functie de veniturile sau averea acestora, pe baza cotelor de impozit prevzute de lege. Ele se ncaseaz direct de la subiectul impozitului la anumite termene dinainte stabilite. n cazul acestor impozite, subiectul si suporttorul impozitului sunt una si aceeasi persoan, desi, practic acestea uneori nu coincid. Prin urmare, impozitele directe fiind nominative si avnd un cuantum si termene de plat precis stabilite, iar acestea sunt aduse din timp la cunostinta pltitorilor, sunt mai echitabile, si deci mai de preferat dect impozitele indirecte, deoarece la acestea din urm consumatorii diferitelor mrfuri si servicii nu stiu cu anticipatie cnd si mai ales ct vor plti statului, sub forma taxelor de consumatie si altor impozite indirecte. Din acestea fac parte: impozitele reale si impozitele personale. IMPOZITELE INDIRECTE Impozitele indirecte se percep cu prilejul vnzrii unor bunuri si al prestrii unor servicii al importului, ori exportului etc, ceea ce nseamn c ele vizeaz cheltuielile, respectiv cheltuirea unor venituri. n cazul impozitelor indirecte, chiar prin lege se atribuie calitatea de subiect al impozitului altei persoane fizice sau juridice dect suporttorului acestora.

Dup forma pe care o mbrac, impozitele in directe pot fi grupate n: taxe de consumatie impozitele indirecte care se includ n pretul de vnzare al mrfurilor fabricate si realizate n interiorul trii care percep impozitul; venituri de la monopolurile fiscale; taxe vamale; taxe de timbru si de nregistrare.

n perioadele n care o economie nregistreaz un curs ascendent, impozitele indirecte pot avea un randament fiscal ridicat, n schimb, n perioade de criz si depresiune, cnd productia si consumul nregistreaz un recul, ncasrile din impozitele indirecte urmeaz aceeasi evolutie, periclitnd realizarea echilibrului bugetar sau conducnd la adncirea deficitului bugetar. Rezult c impozitele indirecte manifest o sensibilitate sporit fat de conjunctura economic. BUGETUL DE STAT Bugetul de stat o categorie fundamental a stiintei finantelor, la definirea creia concur o abordare juridic si alta economic. Sub aspect juridic, bugetul reprezint un act prin care sunt prevzute si autorizate veniturile si cheltuielile anuale ale staului. Bugetul de stat relatiile economice n form bneasc ce iau nastere n procesul repartitiei produsului intern brut, n conformitate cu obiectivele de politic aconomic, social si financiar ale fiecrei perioade. Procesul bugetar ansamblul actiunilor si msurilor ntreprinse de institutiile competente ale statului n scopul concretizrii politicii financiare aplicate de autoritatea guvernamental. Acesta presupune existenta unor resurse financiare, precum si alocarea lor n scopul furnizrii ctre cetteni a bunurilor si serviciilor publice. Etapele consecutive ale procesului bugetar se refer la: a) b) c) d) e) elaborarea proiectului de buget; aprobarea bugetului; executia bugetului; ncheierea executiei bugetului; controlul executiei bugetului;

aprobarea executiei bugetului.