Ideile care fundamenteaza invatatura crestina despre suflet pornesc de la invatatura Vechiului Testament.

Ele primesc, insa, nuantari mai precise in lumina noii invataturi propovaduite de Domnul nostru Iisus Hristos si de Apostolii Sai.

Termenul psyhi denota subiectul starilor psihice (Marcu XIV, 34). Sf. Apostol Pavel foloseste acest termen de foarte putine ori si pentru a descrie mai mult partea emotiva a constiintei (I Tes. V, 23). In general Sf. Apostol Pavel considera notiunea de psyhi ca fiind principiul animator al trupului si baza existentei emotive. Pentru Sf. Apostol Petru, psyhi reprezinta intreaga personalitate (I Petru I, 22 ; II, 1).

Pnevma reprezinta suflarea, respiratia, viata animala, dar si principiul ei, principiul intelepciunii si al inteligentei (Exod XXVIII, 3; Isaia XXIX, 24). Termenul este folosit si pentru a denota Duhul lui Dumnezeu (Numeri XXVII, 18 , Deuteronom XXXIV, 9; Isaia XI, 2), cel care da oamenilor intelepciune, cunoasterea lucrurilor tainice.

O alta expresie neotestamentara, folosita mai ales de catre Sf. Apostol Pavel, este nous cugetarea, ratiunea, mintea, inteligenta. Nous reprezinta acea dimensiune a omului, care il ajuta sa ajunga la cunoasterea vointei Dumnezeu si sa o urmeze (Rom. I, 20 si VII, 25).

Dupa cum se poate observa, conceptia neotestamentara despre suflet este o continuare a celei vechitestamentare, cu exceptia ca Noul Testament accentueaza asupra caracterului dihotomic al omului si, ce este foarte important, intareste credinta ca entitatea fiintiala, ce poate fi numita psyhi sau pnevma, supravietuieste dupa moarte.

Sf. Ioan Damaschin afirma despre suflet ca este o substanta vie, simpla, necorporala, prin natura sa invizibila ochilor trupesti, nemuritoare, rationala, spirituala, fara de forma.

Sufletul este creat, prin aceasta se exclude consubstantialitatea si coeternitatea acestuia cu Dumnezeu. Viata este nota fundamentala ce

caracterizeaza sufletul. Disparitia lui ar insemna disparitia vietii; slabirea lui inseamna compromiterea facultatilor si functiilor spirituale ale omului. Omul este unirea fiintiala dintre trup si suflet. El nu poate fi numai trup sau numai suflet.