Psihozele colective

Termenul de psihoza desemneaza o afectiune psihica grava ce impregneaza intreaga personalitate a individului si care se caracterizeaza prin: Inadaptare pe plan social Izolare, inchidere in sine a bolnavului Alterarea relatiilor interpersonale

 Tulburari in sfera gindirii de tipul ideilor delirante; tulburari in sfera perceptiilor de tipul halucinatiilor
Tulburari ale constiintei, ale imaginii de sine, ale capacitatilor de reprezentare si evaluare a realitatii si a propriei persoane Conduite bizare, discordante

 Termenul de psihoza colectiva este un concept socio-patologic; Psihozele colective sunt manifestari psihosociale anormale care vizeaza grupurile umane, colectivitatile de indivizi;

Sunt conditionate de factori externi socioculturali;

D.p.d.v. al psihanalizei, psihozele colective reprezinta mecanisme psihice de aparare utilizate de intregul grup social

Factori declansatori ai psihozelor colective

1.hiperemotivitate cu exaltare emotionala (o stare de tensiune emotionala puternica, neexteriorizata care va duce in timp la o stare de epuizare emotionala corelata cu aparitia unei stari de nesiguranta si de angoasa permanenta) 2.sugestibilitatea crescuta a grupului sociouman caracterizata printr-o receptivitate la elementele de factura irationala si prin acceptarea neconditionata si total lipsita de critica a unor solutii cu caracter absurd

 3.nevoia de compensare a fricii cautarea unor cai de iesire din situatiile limita impuse de factorii sociali psihotraumatizanti; nevoia de securizare intr-o lume care este perceputa ca straina si nesigura 4.adoptarea unor conduite absurde, a unor modele de gindire irationala

 5.adoptarea unor reprezentari colective cu valoare directoare in sfera gindirii si a conduitelor (reprezentari colective ce inlocuiesc gindirea logica individuala)

6.tendinta la imitatie prin scaderea sau pierderea initiativei individuale

7.influentarea emotionala reciproca printrun proces de inductie sugestiva colectiva

 8.automatizarea sau robotizarea conduitei membrilor grupului respectiv 9.eliberare pulsionala primara de factura agresiva

Elementul de referinta al psihozelor colective este grupul socio-uman EUL COLECTIV A.Dimensiunea verticala, structurala, reprezentata prin:
Supraeul colectiv, sediul valorilor morale, spirituale si culturale, cel care elaboreaza idealurile grupului social; Inconstientul colectiv, sediul pulsiunilor si al trebuintelor primare ale grupului, cel care elaboreaza materialul din care se formeaza conduitele si actiunile grupului respectiv

 B.Dimensiunea orizontala, dinamica, reprezentata prin istoria psihosociala a grupului la care distingem :
Experienta istorica, respectiv biografia sau trecutul psihosocial al grupului uman respectiv; Perspectiva viitorului sau orizontul deschis al evolutiei istorice a grupului

Astfel distingem doua zone sau tendinte de manifestare psihosociala ale grupului :
1.Zona de sublimare psiho-culturala a Supraeului colectiv, caracterizata printr-o intoarcere in trecut, o reactualizare a evenimentelor de regula psihotraumatizante din istoria psihosociala a grupului respectiv;
2.Zona de descarcare a pulsiunilor fundamentale ale inconstientului colectiv, caracterizata in principal printr-o proiectie in viitor, o anticipare a evenimentelor de regula cu caracter reparatorcompensator.

 Astfel, in functie de cele doua zone, putem evidentia urmatoarele tipuri de manifestari psihopatologice colective:
Psihozele colective de sublimare ce isi au originea in supraeul colectiv si privesc problemele trecutului Psihozele colective de descarcare ce isi au originea in inconstientul colectiv si se proiecteaza in viitor

FORME ALE PSIHOZELOR COLECTIVE A.Psihozele de sublimare :

1.Psihozele idealiste manifestate prin tendinta de afirmare, intr-o maniera sublimata a idealurilor maselor sociale; acestea sunt psihozele utopice Psihozele din aceasta categorie se pot prezenta sub diferite aspecte : idei reformatoare sociale, politice, religioase, economice sau sub foma unor ideologii socio-politice, filozofice, doctrine sau proiecte utopice de schimbare a lumii Psihozele idealiste d.p.d.v. functional au in cadrul grupului social un rol compensator, oferind o solutie la criza sociala a valorilor normative

 2. Psihozele de refugiu (psihozele regresive) se caracterizeaza prin conduite de refugiu sau de retragere in trecut; Ele exprima situatii de inchidere colectiva, rupere de realitatea prezenta cu intoarcere in trecut; le putem numi si psihoze colective schizoide; Apar fenomene de regresiune de factura isterica, compensarea culpabilitatii prin autopedepsire, ritualuri cu caracter sau semnificatie de acte reparatorii, manifestari extreme si conduite de izolare.
In cazul sectelor se ajunge si la suicid colectiv

Conduita religioasa, individuala sau de grup, constituie expresia interactiunii dintre cel putin sase categorii de factori

A.Factori culturali care sintetizeaza achizitiile spirituale ale comunitatii;

B.Factori institutionali, care reflecta influenta specifica a bisericii si a clerului, dar si a altor institutii cum ar fi cele educationale,politice sau statale; C.Factori macrosociali, care explica trasaturile generale ale unei societati, pe o anumita treapta a dezvoltarii sale (economica, tehnologica, stiintifica etc.)

 D. Factori psihosociali de grup (modelare comportamentala, presiune normativa, imitatie, contagiune etc.); E.Factori psihoindividuali, care reflecta anumite trasaturi de personalitate cu incidenta asupra trairilor si manifestarilor religioase (existenta unor complexe, anumite trasaturi de caracter, emotionale, afective, motivational-atitudinale);

F.Factori contextuali anumite imprejurari socialistorice sau care tin de individ (razboaie, calamitati naturale, drame personale).

 Se poate ajunge insa la exacerbarea fenomenelor religioase asa cum se intimpla in cazul unor secte. Fenomenul poate imbraca forma bigotismului exagerat, a intolerantei religioase agresive, a fanatismului religios sau chiar a delirului colectiv. In cazul sectelor asa numite apocaliptice delirul religios indus credinciosilor de o anumita factura psihologica a dus la acte cu un pronuntat caracter antisocial sau chiar la sinucideri colective.

 Uganda peste 400 de membrii ai unei secte apocaliptice au fost victimele unei sinucideri colective;
Din cei 40 membrii ai sectei Heavens Gate 39 au murit in 1997 in California; Ordinul Templului Soarelui numara peste 500 de adepti dintre care 74 s-au sinucis intre 1994 si 1997 pe teritoriul american si european

In exacerbarea fenomenelor religioase intre conditiile generale social istorice, economice, politice sau culturale si efectele in plan comportamental se interpun :
A. personalitatea individului cu structurile sale cristalizate, uneori sub forma unor complexe sau sindroame; B. grupul social de apartenenta cu intreaga sa fenomenologie psihosociala prin care influenteaza conduita membrilor sai

Factorii psihoindividuali si de personalitate care determina o exacerbare a trairilor religioase pot fi inclusi in patru categorii principale:
A. factori psihici de fond (nivelul de inteligenta, emotivitatea, sugestibilitatea); B. trasaturi de personalitate configurate in structuri tipice care au conotatia unor sindroame ;

 C.complexe emotionale dobindite in ontogeneza ca urmare a unor experiente traumatizante sau a unor esecuri existentiale repetate exp.: complexul insignifiantei, cel al infringerii sau al inutilitatii in lume; D.factori de natura psihotica care isi gasesc forme de manifestare intr-un comportament specific - exp.: forme de paranoia, delir, manie, schizofrenie

B.Psihozele de descarcare
1. Psihozele de violenta sunt acele psihoze aflate in raport direct cu inconstientul colectiv, manifestate prin descarcari ale tensiunilor pulsionale acumulate de masele umane intr-o forma negativa; La baza psihozelor de violenta se afla potentialul agresiv latent al maselor

 2. Psihozele expansive sunt manifestari psihopatologice colective dominate de tendintele proiective ale grupurilor umane catre viitor, ca o negare a prezentului; Ele sunt de regula, constructii de tipul delirului colectiv si pot fi numite si psihoze delirante colective; Masele nu se mai recunosc ca apartinind unor valori anume si doresc sa impuna alte valori care sa le reprezinte; este vorba de fapt de o pierdere a identitatii specifica perioadelor de criza sociala a valorilor

 Solutiile propuse sau adoptate in situatiile de criza sociala sunt expresia unei confuzii sociale si axiologice generale si de cele mai multe ori au un caracter aberant, nefondat, luind aspectul unor constructii delirante de masa, colective; Forme de manifestare :
A.conduitele de panica,psihoze delirante avind ca substrat angoasa, nesiguranta in perspectiva viitorului legata de teme catastrofice : sfirsitul lumii, apocalipsa, dezastre naturale (cutremure, epidemii, inundatii etc)

 B.migratia populationala catre alte regiuni sau tari, diferite de cea de origine, ca expresie a cautarii unei ordini si sigurante sociale care sa anuleze angoasele si sa ofere o identitate precisa si sigura;

C.miscari sociale de masa cu caracter de schimbare a ordinii sociale si politice exp. : lovituri de stat si acte teroriste