Sunteți pe pagina 1din 9

Pagina 1 FINALITILE EDUCAIEI PRECOLARE.

SISTEMUL FINALITTILOR IN NVMNTULUI PRIMAR Cadrul definirii finalitilor educaiei precolare Modelarea personalitii, pregtirea omului pentru integrarea social n mod contient, sistematic, organizat se realizeaz n instituiile de nvmnt (Toma Gh., coord., 2005, pag. 56). Prima instituie de nvmnt cu care copiii intr n contact este grdinia institu ia menit s ocroteasc i s fac educaia copiilor aflai la vrsta copilriei mijlocii (3-6/7 ani). Finalitile educaiei reprezint un concept integrator ce sintetizeaz i sistematizeaz nivelurile i categoriile de scopuri, sugernd i responsabilitatea factorilor care le formuleaz. Ele cuprind: nivelul finalitilor, la decizia factorilor politici, nsemnnd opiunile i orientrile naionale fundamentale n materie de educaie (i depinznd de dezvoltarea economic, social, cultural); nivelul scopurilor, care angajeaz responsabilitatea administratorilor nvmntului i a specialitilor, privind gestionarea educaiei (organizare, curriculum, reea colar, mijloace); nivelul obiectivelor, ce angajeaz responsabilitatea managerilor, profesorilor, nvtorilor, institutorilor, educatoarelor la convergena dintre ce este necesar i posibil de realizat. Finalitile educaiei desemneaz totalitatea idealurilor, scopurilor i obiectivelor educaionale de diferite niveluri i categorii, care configureaz proiectul de personalitate n baza cruia sunt orientate i organizate sistemele educaionale. Idealul educaional este modelul de personalitate spre care tinde o societate i la realizarea cruia contribuie procesul de nvmnt i alte infuene exercitate asupra tinerei generaii. El cuprinde valori mprtite de societate dintr-o perioad istoric, dintr-o naiune. El este ntemeiat pe tradiiile umaniste, pe valorile democratice i pe aspiraiile societii i contribuie la pstrarea identitii naionale i const n dezvoltarea liber, integral i armonioas a individualitii umane, n formarea personalitii autonome i creative (Legea nvmntului 84/1995). Scopurile educaiei traduc idealul educativ pe vrste i pe etape ale procesului de nvmnt. n timp ce idealul este o aspiraie, o intenie, o perfeciune greu de atins, scopurile cuprind implicit sau explicit i direciile de aciune pentru realizarea lor. n timp ce idealul este un model global de personalitate, scopurile prezint o abordare analitic, din perspectiv temporal i structural, prin descrierea componentelor (cognitiv, socio-afectiv i psiho-motorie, motivaional i atitudinal) i a interaciunilor dintre acestea, ele vizeaz laturile i componentele educaiei, nu doar ansamblul proiectului personalitii. Obiectivele educaionale sunt subordonate scopurilor (i evident idealului), constituind expresia operaional pragmatic a finalitilor, deosebindu-se prin cteva trsturi definitorii de celelalte finaliti: sunt formulate n termeni operaionali, empirici, cu condiii i termene ( pot fi evideniate, observate, msurate nemijlocit n comportamentul celor educai dup nvare) i constituie puncte de reper n evaluare i proiectare; sunt finaliti centrate pe cel educat (comportamente, performane ce rezult din activitatea lor de nvare); sunt centrate pe rezultate (nu pe activitate), cuprind parametri ce descriu produsul, comportamentele ateptate de la elevi i precolari la finele activitii; sunt nu doar expresia unor necesiti (ca i scopurile), ci i a unorposibiliti de realizare concret, o sintez ntre necesar i posibil de atins la un moment dat, n condiii concrete. Curriculum pentru nvmntul precolar are n vedere atingerea urmtoarelor finaliti ale educaiei timpurii:

Pagina 2 dezvoltarea liber, integrat i armonioas a personalitii copilului, n funcie de ritmul propriu i de trebuinele sale, sprijinind formarea autonom i creativ a acestuia; dezvoltarea capacitii de a interaciona cu ali copii, cu adulii i cu mediul pentru a dobndi cunotine, deprinderi, atitudini i conduite noi. ncurajarea explorrilor, exerciiilor, ncercrilor i experimentrilor, ca experiene autonome de nvare; descoperirea de ctre fiecare copil, a propriei identiti, a autonomiei i dezvoltarea unei imagini de sine pozitive; sprijinirea copilului n achiziionarea de cunotine, capaciti, deprinderi i atitudini necesare acestuia la intrarea n coala i pe tot parcursul vieii. ntruct finalitile educaiei n perioada timpurie (de la natere la 6/7 ani) vizeaz dezvoltarea global a copilului, obiectivele cadru i de referin ale curriculumului sunt formulate pe domenii experieniale, inndu-se cont de reperele stabilite de domeniile de dezvoltare. n acest sens, domeniile experieniale devin instrumente de atingere a unor obiective si, n acelai timp, instrumente de msur pentru dezvoltarea copilului, n contextul n care ele indic deprinderi, capaciti, abiliti, coninuturi specifice domeniilor de dezvoltare. Domeniile experieniale sunt: 1. Domeniul estetic i creativ 2. Domeniul om i societate 3. Domeniul limb i comunicare 4. Domeniul tiine 5. Domeniul psiho-motric. Domeniile de dezvoltare sunt: 1. Domeniul Dezvoltarea fizic, sntate i igien personal 2. Domeniul Dezvoltarea socio-emoional 3. Domeniul Dezvoltarea limbajului i a comunicrii 4. Domeniul Dezvoltarea cognitiv 5. Domeniul Capaciti i atitudini n nvare Reforma nvmntului este definit ca o schimbare ampl n orientare, structur i coninut (Dicionar de pedagogie, 1979, pag. 338). Coordonatele pedagogice ale acestei definiii delimiteaz astfel att elementele componente ale reformei, ct i ierarhia schimbrilor care susin i valideaz practic realizarea efectiv a oricarei reforme din nvmnt: scimbarea finalitilor care determin orientarea valoric a sistemului i a procesului de nvmnt; schimbarea structurii de baz i de conducere a sistemului de nvmnt pe niveluri, trepte, cicluri etc. n vederea mbuntirii tuturor activitilor organizate n cadrul procesului de nvmnt; schimbarea coninutului instruirii, proiectat n sens curricular, n funcie de obiectivele generale i specifice elaborate la nivel de politic a educaiei, determinate prin calitatea planului de nvmnt, a programelor i manualelor colare. Reforma nvmntului precolar numit n ultima vreme invmnt preprimar devine o parte component a reformei generale a educaiei/nvmntului care i propune, n mod prioritar schimbarea finalitilor, n vederea operrii, n consecin, a unor transformri substaniale la nivelul structurii de organizare a gradiniei, pe grupe de copii, i n domeniul programei activitilor instructiv-educative, urmat, n logica proiectrii curriculare, de unele recomandri metodologice necesare fiecarei educatoare pentru realizarea eficient i evaluarea continu, formativ, a coninuturilor propuse. n ceea ce privete finalitile prima coordonat pedagigic a reformei nvmntului precolar gradinia de copii urmrete pe tot parcursul ariilor i al ciclurilor sale curriculare,

Pagina 3 atingerea urmtoarelor dou obiective de maxim generalitate, derivate din structura idealului educaiei (formarea personalitii autonome i creative), deschise, n acelai timp, n direcia elaborrii i aplicrii unor strategii optime de specificare i de concretizare, productive n plan psihologic i social: a) Dezvoltarea psihic i fizic normal a copiilor, n conformitate cu ritmul propriu de dezvoltare a acestora, dar i cu trebuinele, activitate specific vrstei precolare, situat ntre 36/7 ani; b) Socializarea copilului precolar i pregtirea acestuia pentru debutul colaritii la nivel intelectual, afectiv-motivaional i psihomotor. Trebuie remarcate coordonatele pedagogice de natur axiologic i normativ care stau la baza acestor finaliti ce anticipeaz un tip de schimbri educaionale care orienteaz i conduc procesul de instruire realizabil pe parcursul nvmntului precolar. Asupra acestor aspecte de ordin tehnic i metodologic insist i Programa activitilor instructiv-educative n grdinia de copii, care evideniaz reperele unor transformri urmarite cu consecven de reforma nvmntului precolar: o libertate mai mare oferit copilului, capacitilor sale de expresie; o eliberare a copilului i a educatoarei de orice tendin sau practic de formalism, ceea ce are drept consecin perfecionarea continu a corelaiei pedagogice subiect-obiect; o restructurare curricular a raporturilor dintre educaie i instruire; ca atare nvmntul precolar, plecnd de la obiectivele sale generale i specifice, esteconceput ca o instruire realizat prin educaie i nu ca o educaie dobndit prin instruire; o viziune didactic, de tip curricular, bazat pe valorificarea deplin a trebuinelor de dezvoltare ale copilului, dincolo de orice tipar prestabilit de o didactic suveran (de tip tradiionalist). n contextul finalitilor educaiei precolare, instruirea susinestructura de baz a educaiei precolarului n plan intelectual, dar i moral-afectiv, psihofizic, dar i estetic. n aceast direcie este angajat ntreaga activitate proiectat pe termen mediu i lung n vederea formrii imaginii de sine, a contiinei identitii, care presupune capacitatea de a cntrii alternativele n mod sistematic, n cadrul unor viitoare aptitudini sau abiliti realizabile, dup cum preciza Jean Piaget, la nceputul adolescenei. A doua coordonat major a reformei nvmntului precolar o constituie noua structur de organizare a grdiniei de copii, ca instituie autonom i integrat, n acelai timp ca treapt a colii primare. n sistemul romnesc de nvmnt grdiniele sunt organizate, n general, pe patru grupe: grupa mic (copii ntre 3 i 4 ani); grupa mijlocie (copii ntre 4 i 5 ani); grupa mare (copii ntre 5 i 6 ani); grupa pregatitoare (copii ntre 6 i 7 ani). Conform legii nvmntului obligativitate are doar grupa pregatitoare, din aceast cauza nu toi copiii frecventeaz cele patru grupe, unii limitndu-se doar la grupa pregatitoare. Acest lucreu face ca obiectivele generale ale acestui nivel de vrst s se modifice trebuind ca ntr-un an s fie refcut, n cele mai multe cazuri handicapul de instrucie (i chiar de educaie) acumulat n anii anteriori. A treia coordonat major a reformei nvmntului precolar o constituie schimbarea coninutului instruirii. n principiu aceast problem, esenial pentru validarea sau invalidarea n practic a valorilor i structurilor reformei, adaptate la nivel de politic a educaiei, presupune asumarea unor opiuni i prioriti fundamentale. <DIMENSIUNILE FUNDAMENTALE ALE EDUCAIEI >

Pagina 4 specific activitii de formare-dezvoltare a personalitii. Coninuturile generale ale activitii de formare-dezvoltare a personalitii sut cele care vizeaz:educaia moral-reflect valorile pedagogice ale binelui moral; educaia intelectualreflect valorile pedagogice ale adevrului tiinific; educaia tehnologic-reflect valorile pedagogice ale adevrului tiinific aplicat; educaia estetic-reflect valorile pedagogice ale frumosului din art,natur,societate; educaia fizic-reflect valorile pedagogice ale sportului,sntii corporale,fizice. Coninuturile i formele generale ale educaiei,confer substana i expresivitatea Educaia intelectual a precolarului - presupune achiziionarea primelor noiuni ale muncii intelectuale n vederea cunoaterii realitii i a pregtirii n timp pentru nvarea colar.Acest tip de educaie conine att o latur instructiv a procesului educaional,care const n informarea copiilor,achiziionnd anumite deprinderi,cum ar fi:hrnirea,mbrcarea,somnul,elemente ale citit-scrisului i calcului matematic,informaii despre mediul nconjurtor,ct i latura formativ a procesului educaional care presupune:dezvoltarea principalelor procese psihice ale nvrii:memoria,atenia,gndirea. La vrsta precolar,gndirea copilului se afl n stadiul preoperatoriu,cu urmtoarele secvene:prima secven se formeaz pn la 4 ani,cnd gndirea este preconceptualsimbolic,iar a doua secven se formeaz ntre 4-7/8 ani,cnd gndirea este intuitiv deoarece se formeaz sub influena investigaiilor practice ale copilului. Educaia intelectual n grdini presupune deschiderea cunotiinelor spre lume. Educaia moral - scopul fundamental al educaiei morale n grdini const n formarea individului ca subiect moral,care gndete i acioneaz n spiritul cerinelor i exigenelor moralei sociale,al valorilor,normelor i regulilor pe care acesta le incumb. Educarea caracterului copiilor precolari presupune realizarea a trei sarcini fundamentale: educarea trsturilor pozitive de character (dragostea pentru adevr, sinceritate, curaj, modestia, ncrederea n forele proprii, generozitatea, politeea, prietenia, hrnicia, sentimentul datoriei, puritatea moral), educarea nsuirilor voliionale i nlturarea defectelor de voin i de caracter, lupta mpotriva lor. Educaia estetic a precolarilor - trebuie s nceap cu sensibilizarea acestora fa de frumos,cu formarea simului i-a gustului estetic,ca mijloc de a discerne frumosul de urt.Ei vor fi iniiai n acest scop s sesizeze frumosul din natur,din societate,din art,s neleag mesajul unei opere de art,s observe i s interpreteze un tablou de pictur. Educaia estetic se realizeaz la precolari i prin intermediul educaiei plastice.Este locul ideal unde copilul ntr-un mod deosebit de plcut primete o educaie estetic i i dezvolt gustul estetic. Educaia estetic a precolarilor trebuie s aib n vedere,pentru realizarea sa,particularitile vrstei precolare. Toate activitile organizate n grdini au valene estetice dar un rol deosebit revine activitilor de educaie muzical. Muzica impresioneaz de timpuriu pe copii.Ea le produce emoii plcute i puternice. Educaia fizic - este mijlocul de dezvoltare a personalitii precolarilor,a dezvoltrii armonioase a unui corp sntos. Toate tipurile de jocuri desfurate au drept scop,pe lng clirea organismului i ntrirea sntii, dezvoltarea armonioas a tuturor grupelor musculare,creterea unei bune dispoziii. Corelaia este ilustrat de vechiul dicton:"mens sana in corpore sano"="minte sntoas n corp sntos".Jocul este necesar n toate activitile de educaie fizic la precolari.

Pagina 5 Educaia tehnologic la precolari - presupune formarea unor capaciti,priceperi,deprinderi practice n vederea desfurrii unei activiti productive.La vrsta precolarilor jocul este activitatea fundamental dar i-n cadrul deferitelor jocuri pot fi introduse elemente de munc. Prin educaia tehnologic,copilul precolar i achiziioneaz informaii de baz privind lumea tehnicii,i cultiveaz creativitatea n activitile practice din grdini i i dezvolt manualitatea, capacitatea de coordonare a micrilor generale. Finalitatile instruirii exprima: aspiratii,intentii pe termen lung. orienteaza obligatoriu activitatea pedagogica catre anumite rezultate asteptate, anticipate de catre factorii implicate: societate, institutii specializate, indivizi. urmaresc realizarea in trepte,progresiva, dinamica a instruirii, dar de la actiuni simple, concrete, operationale, intuitive, catre finalitatea cu gradul cel mai mare de generalitate( idealul educatiei), prin intermediul altora, cu o sfera mai restransa( obiective) adaptarea, in timp, a continutului finalitatilor la modificarea valorilor promovate, conturate in dezvoltarea complexa a societatii dependenta calitatii schimbarilor in invatamant( continut, structura, strategii, resurse) modalitati variate de definire a complexitatii finalitatilor , dupa gradul de trecere de la particular la general, de la nivelul ideal la cel practic, real, imediat. IDEALUL PEDAGOGIC Idealul pedagogic defineste ,, un model determinat, in mod obiectiv, de tendintele de evolutie ascendente a societatii, proiectate si realizate in plan cultural, politic, economic. El include astfel tinta suprema sau modul perfect catre care tinde educatia si fiecare individ in educatia sa. Dimensiunile complementare ale idealulul pedagogic: Dimeniunea sociala vizeaza tendinta generala de dezvoltare a societatii pe termen mediu si lung; fundamentele filosofice si politice ale evolutiei sociale; valorile culturale si economice angajate in diferite prospecte sociale; deschiderile institutiilor sociale spre (auto)perfectionare. Dimensiunea psihologica se refera la tipul de personalitate care corespunde tendintei generale de evolutie a societatii; tipul de invatare sociala, bazat pe cunostinte fundamentale, cu grad de aplicabilitate si adaptabilitate maxima; substratul motivational al (auto)realizarii umane. Dimensiunea pedagogica se refera la posibilitatile de care dispune sau cu care va trebui investita actiunea educationala pentru a putea pune in practica acest ideal. Rolul idealului educational: Realizeaza jonctiunea intre ceea ce este si ceea ce trebuie sa devina omul in procesul educatiei.Daca cerintele idealului sunt in contradictie cu aspiratiile generale ale societatii sau depasesc posibilitatile de realizare ale educatiei, atunci acel ideal are un caracter utopic, iar daca cerintele si exigentele sale se afla sub acest nivel, idealul inceteaza de a exercita un rol stimulator asupra educatiei. Valoarea pedagogica a oricarui ideal educativ depinde de echilibrul pe care reuseste sa-l stabileasca intre realitate si posibilitate. Din perspectiva teleologica, idealul pedagogic reprezinta o sinteza intre idealul social, care vizeaza tipul de societate proiectat pe termen lung, si idealul psihologic, care vizeaza tipul de calitate superioara a personalitatii umane, corespunzator proiectului social elaborate pe termen lung. Din perspectiva axiologicala, idealul pedagogic reprezinta un reper managerial prioritar, fundamental pentru (re)proiectarea,(re)organizarea,(re)implementarea activitatii de educatie la toate nivelurile sistemului si procesului de invatamant.

Pagina 6 SCOPUL Scopul este un obiectiv fundamental, cu grade diferite de generalizare, care desemneaza schimbari observabile si masurabile la nivelul sistemului si al procesului de invatamant. Scopurile actiunii instructiv-educative pun in evidenta: Orientarile strategice ale procesului de invatamant, prin realizarea finalitatilor educative, pe nivele de formare, scolarizare, sub forma unor rezultate asteptate de ideal Deciziile luate pentru realizarea idealului, prin curricula scolara Arata directia actiunii, strategia generala, proiectarea actiunilor Fata de ideal, scopurile stabilesc intentii, aspiratii pe termen mediu, cu un grad de generalitate, in actiuni determinate, anticipand etape si operatii, echilibrand aspectele informative-educative ale procesului de invatamant Modul de planificare, organizarea instructiei si educatiei scolare cu precizarea rezultatelor pe etape( cicluri scolare), cu prevederea continuturilor, cu indicarea resurselor necesare. OBIECTIVELE PROCESULUI DE INVATAMANT Obiectivele procesului de invatamant continua drumul de concretizare, detaliere , specificare a scopurilor in plan actional bine delimitat, pe termene variate( scolaritate, ciclu curricular, an scolar, predarea-invatarea unei discipline, a unei teme, capitol, lectii, secvente). Obiectivele didactice sunt enunturi care dau expresie intentiei de a determina o schimbare in personalitatea elevului ca urmare a implicarii sale in activitatea de predare invatare. Acestea desemneza schimbari generale sau particulare proiectate in mod intentionat, observabile si masurabile si au grade diferite de generalitate. Functiile pe care le indeplinesc obiectivele: Functia de orientare valorica a procesului didactic Functia de reglare a procesului de invatamant Functia de anticipare a rezultatelor scolare Functia evaluativa Obiectivele pedagogice implica o structura ierarhica care include trei trepte de organizare, specifice finalitatilor educationale microstructurale: Obiectivele generale ale procesului de invatamant vizeaza ,, scopurile sau ,,telurile care orienteaza activitatea tuturor cadrelor didactice pe toata perioada scolaritatii, integrand diferite produse partiale sau specifice realizate in timp si spatiu, la nivelul instruirii formale, nonformale, informale. Obiective de generalitate medie vizeaza ,, scopurile sau ,, telurile unor niveluri, forme, discipline specifice de instruire care pot fi ,, semioperationalizate prin actiuni ale tuturor cadrelor didactice din domeniul respective, care angajeaza: anumite parti ale materiei de invatat( capitole, subcapitole) si anumite posibilitati de evaluare sumativa-cumulativa a cunostintelor, deprinderilor, strategiilor assimilate la diferite intervale de timp. Obiectivele operationale vizeaza ,,telurile sau ,, tintele concrete ale fiecarei activitati didactice realizate de elevi sub conducerea manageriala a cadrului didactic, pe secvente de timp exacte care valorifica resursele interne si externe ale invatarii disponibile in situatia respective CLASIFICAREA OBIECTIVELOR SI A NIVELELOR DE ANALIZA A ACESTORA A )Dupa gradul de generalitate: 1.Obiectivele pedagogice generale 2.Obiectivele pedagogice specifice

Pagina 7 3.Obiectivele cadru. 4.Obiectivele de referinta 5.Obiectivele operatioanele( performative) B) Dupa continutul psihologic 1.Obiective cognitive 2.Obiective afective. 3.Obiective psiho-motorii C) Dupa tipul de comportament asteptat: 1.Obiectivele pedagogice de competenta 2.Obiective pedagogice de performanta D) Dupa durata de realizare: 1.Obiective pe termen lung 2.Obiective pe termen mediu 3.Obiective pe termen scurt Educatia scolara este ghidata de finalitati, scopuri si obiective..Obiectivele educationale sunt enunturicu caracter finalist care dau expresie intentiei elevului ca urmare a implicarii acestuia ntr-o activitate de predare-nvatare.A operaionaliza un obiectiv pedagogic nseamn a transpune rezultatele ateptate de elevi n urma unei instruiri, n termeni de operaii i aciuni, sau alte manifestri observabile i msurabile, adic specificarea n mod concret a ceea ce trebuie s cunoasc i ce vor fi capabili elevii s fac la ncheierea unui proces de predare nvare.A operaionaliza nseamn a efectua dou operaii indispensabile: Derivarea din obiective generale a unor obiective concrete, specifice; Traducerea efectiv a acestora n planul aciunii i aplicaiei directe, adic n comportamente observabile. Ca urmare, fiecare obiectiv stabilit de profesor va trebui s desemneze un rezultat ateptat al instruirii n termeni de operaii sau aciuni pe care le ateapt din partea elevilor. O activitate de operationalizare eficienta ia in considerare urmatoarele functii specifice obiectivului: -functia de anticipare a rezultatelor invatarii -functia de orientare valorica -functia de reglare si autoreglare Conditii ale operationalizarii: Activitatea de operationalizare presupune utilizarea unui verb cuantificabil,operational care indice o modificare la nivel comportamental.Este indicat a nu se utiliza verbe intelectuale si a nu se utiliza doua verbe intr-un obiectiv. Enuntarea conditiilor,a situatilor care determina modificarea asteptata.Obiectivul se refera la activitatea elevului si nu a profesorului si nu se recomanada a se formula mai mult de cinci obiective intr-o activitate didactica. Enuntarea nivelului de reusita a elevilor deci profesorul trebuie sa cunoasca performanta minima a clasei/elevilor. Prin operationalizarea obiectivelor se reuseste: - o orientare mai buna n instruire n alegerea metodelor,a experientelor de nvatare; - eliminarea interpretarilor subiective; - garantie pentru respectarea finalitatilor educationale asumate; - o optima evaluare; - o sporire a responsabilitatii profesionale a cadrului didactic.

Pagina 8 Desi cea mai mare parte a obiectivelor poate fi operationalizata, totusi exista si obiective ce raman n afara acestui proces de masurare si observare: - creativitatea; - independenta gandirii; - sensibilitatea artistica; - convingerile. -CONCLUZIIIn ceea ce priveste strict analiza si definirea conceptelor,finalitatea educationala desemneaza mutatii ,ameliorari si perfectionari in formarea omului ca personalitate.Aceasta finalitate educationala se fragmenteaza in idealuri,scopuri si obiective educationale,care la randul lor sunt in amanunt dezbatute in carti si tratate de pedagogie si psihologie. Discutand insa la un mod mai concret de analiza a acestora ,nu doar din perspectiva teoretica,imi permit sa trag unele concluzii rezultate tocmai din contactul cu cei mici,zi de zi. Este mult mai greu sa aplicam in practica curenta toate aceste cunostinte teoretice de care dispunem.Formarea imaginii de sine a copilului se face prin raportarea permanenta la lumea din jur iar copiii au nevoie de modele pozitive sau negative cu care sa se identifice sau sa se compare. Scopul suprem al educatiei ,idealul educational al societatii contemporane, il reprezinta formarea integrala,autonoma si creativa a personalitatii.Cadrul didactic,prin munca si strategiile utilizate la clasa este responsabil de formarea si dezvoltarea capacitatiilor si competentelor, fie acestea de integrare, functionale, de relationare, de reflectie etc. Dezvoltarea gandirii narative a copilului este esentiala in dezvoltarea personalitatii lui,de aceea putem spune ca identitatea fiecarei persoane este o suma de naratiuni.Astfel,pierderea brusca a lumii de poveste a copilarieiduce la pierderea startului formarii omului ca personalitate individuala.Scopurile si obiectivele trebuie corect formulate,respectand o serie de conditii (ex.sa fie centrate pe continutul esential,sa desemneze o schimbare asteptata a comportamentului ,sa fie formulate intr-o succesiune logica etc.).Ele exprima anticipat rezultatele asteptate in urma procesului de instruire si formare a personalitatii elevilor,cu rolul de a orienta si dirija procesul de predare-invatare-evaluare. Intotdeauna parintii au fost responsabili de cei sapte ani de acasa .Mai nou insa educatia din familie trebuie completata cu cea din cadrul formal inca de la varste fragede (2-3 ani)pentru ca educatia data in acest timp trebuie sa serveasca ca baza morala pentru tot restul vietii.Evident simplu de spus,greu de facut. Cresterea unui copil cu valori morale puternice este o provocare datorita societatii in care traim.Datorita mass-media copiii nostrii primesc informatii pe care in mod normal ar trebui sa le afle la o varsta mai tarzie.Mai este oare posibil sa crestem copiii cu acele valori morale puternice pe care am vrea sa le aiba dea lungul vietii?Raspunsul este DA!Acestea sunt valorile pe care parintii si educatorii nostri ne-au invatat atunci cand eram mici.Acest lucru inseamna sa ne ghidam dupa valorile inspirate de catre ei;pentru a le descoperi insa este nevoie de cinci lucruri de care sa fim constienti: Mai intai trebuie sa ne cunoastem pe noi insine ,pentru ca mai apoi sa putem invata pe altii ce credem ca este important in viata.Punandu-ne intrebari precum:Ce este mai important pentru mine:satisfactia la locul de munca sau banii?sauCat de importanta este educatia pentru mine?si incercand sa le gasim raspuns ne indreptam spre aflarea valorilor pe care noi le pretuim cel mai mult. Trebuie sa avem intotdeauna grija la ce spunem deoarece vorbele noastre au o putere foarte mare asupra copiilor,doar prin intermediul cuvintelor putand sa-I determinam sa actioneze si sa se comporte conform cerintelor noastre.Copilul este tentat sa imite adultul si din aceasta cauza trebuie sa fim pentru ei niste modele de conduita si un sprijin permanent.

Pagina 9 Alaturi de vorbe trebuie de asemenea sa ne controlam si actiunile.A fi educator echivaleaza intr-o anumita masura cu responsabilitatea de a fi parinte(chiar si unul spiritual)iar acest lucru este o meserie cu norma intreaga. A disciplina nu inseamna a le trage o palma la fund sau nu atunci cand sunt neascultatori.Inseamna sa le punem anumite limite si sa nu ne lasam intimidati de ei.Toata lumea invata din greseli si din aceasta cauza trebuie sa ne dea de gandit comportamentul lor inadecvat pentru a ne da seama unde am gresit si sa ne putem corecta. Nu in ultimul rand trebuie sa ne stabilim prioritatile si sa le reinnoim de fiecare data cand este nevoie,pentru ca a fi deschisi la nou inseamna posibilitatea de a ne imbogati orizonturile de cunoastere. Finalitatile educatiei reprezinta de fapt asteptarile pe care le avem de la cei mici intr-o anumita secventa de invatare.Idealurile sunt generale,mai abstracte,reprezentand asteptarile supreme,pe termen lung,la care noi tintim sa se indeplineasca.Insa pentru ca o activitate sa fie una de success si pentru ca o comunicare didactica sa fie cat mai eficienta depinde doar de cadrul didactic si de modul lui de actiune cu cei mici. Eficienta unei secvente de invatare incepe cu o buna planificare a ei si anume cu stabilirea clara a scopurilor si a obiectivelor .Daca noi nu suntem constienti de lucrurile ce ni le propunem sip e care urmarim sa le atingem atunci cum vom putea face o evaluare a produsului muncii noastre?Tocmai prin feed-back-ul primit de la receptor,in cazul nostru de la copii,putem stabili daca am transmis cu success cunostintele noi si mai important:daca acestea au fost filtrate prin intermediul personalitatii fiecaruia pentru a putea sa si le insuseasca si la nevoie sa le reactualizeze. Fiecare copil este diferit iar acest lucru este exact ce il face sa fie special.Insa toti au nevoie de dragoste,de securitate,hrana buna si de exercitiu,adica de cunoastere.Toti copiii cresc si se dezvolta dupa acelasi model.Ceea ce difera este ritmul personal al fiecaruia.Mai repede nu inseamna neaparat mai bine.De aceea cand stabilim scopurile si obiectivele unei activitati trebuie sa tinem cont de nivelul de dezvoltare fizica si intelectuala al clasei la care lucram pentru ca asteptarile noastre sa fie realiste.Nu este de ajuns sa schitam pe hartie expectantele pe care le avem de la cei mici ci sa fim constienti de nivelul de pregatire fizica si intelectuala pe care acestia il pot atinge.Un copil poate parea mai avansat intr-un plan si mai putin in altul. Adesea uitam ca un copil este o persoana integral si cand vorbim de maturizarea lui se iau in consideratie numai achizitiile intelectuale.Trebuie amintit insa ca in acesti ani timpurii dezvoltarea sociala si emotional a copilului este la fel de importanta ca si cea fizica si intelectuala. Copiii mici sunt extreme de impresionabili.Felul in care sunt tratati determina modul in care ei se vor comporta.Ca educatoare reprezint persoana in grija careia este lasat copilul,avand o mare influenta asupra lui si ajutand la modelarea viitorului acestuia.Copiii au nevoie de un mediu stimulator si plin de bucurie.Pentru aceasta,cadrul didactic trebuie sa cunoasca fiecare copil,familia sa si mediul din care provine.In caz contrar,expectantele pe care le avem de la ei s-ar putea sa depaseasca nivelul lor de trai.