Sunteți pe pagina 1din 9

MATERIALE DENTARE CURS 3 MATERIALE PENTRU RESTAURARI CORONARE DIRECTE

AMALGAME DENTARE Indicatii: Cavitati clasa I, II, V dintii laterali ; Obturatii retrograde ; Obturatii pe dintii temporari ; Obturatia armata ( cand avem o distructie mare adaugam mijloace suplimentare de retentiemici stifturi adaugate in dentina pentru cresterea retentivitatii cavitatii). Refacerea bonturilor coronare. Aplicarea amalgamelor dentare in cavitatile coronare Se realizeaza prin condensare (fulare). Materiale necesare: Portamalgame ; Fuloar ; Spatula bucala ; Benzi metalice (matrici); Portmatrice. Tehnica de lucru : Prepararea cavitatii dupa regulile lui Black ;cavitati autoretentive ; Tratarea plagii dentinare (cavitatile anterior inserarii amalgamelor sunt tratate parapulpar (conditionate) cu lacuri, lineri (termolineri) si obturatie de baza (blocheaza variatiile termice)) ; Dozarea/prepararea amalgamului; Aplicarea amalgamului in cavitate (amalgamul este prelevat cu portamalgamul, condensat cu fuloarul de forma sferica, fularea se realizeaza rapid, energic pentru eliminarea excesului de mercur si umplerea tuturor anfractuozitatilor). Mentinerea amalgamului se realizeaza cu portmatrice cu matrice. Modelarea obturatiei in faza plastica a amalgamului ;priza primara si prelucrare-finisare. Pot exista : -Amalgame cu priza rapida (40/% Cu) -Amalgame cu priza lenta (3-4 ore, priza finala la 24ore) ; Nu se contamineaza amalgamul cu apa. Amalgamele prezinta o plasticitate de adaptare in functie de pilitura si mercur utila fularii amalgamului si o plasticitate de lucru cand incepe formarea fazelor 1, 2 si cand obturatia poate fi sculptata.

2 Prelucrarea si adaptarea : Amalgame clasice dupa 7 zile ; Amalgame moderne dupa 24 ore. Proprietatile fizice : 1) stabilitatea dimensionala :

in prima faza se contracta :absorbtia Ag3Sn4 (faza ) in faza a doua:formarea matricei:dilatare 1, 2; faza a treia:contractie usoara, datorita particulelor de mercur nereactionate(Ag3Sn4); au loc modificari intre 0-20.

Factorii ce influenteaza : Compozitia aliajului :Ag, Cu, Sn, Zn. Dimensiunea particulelor :dimensiunea mai mica determina dilatare mai mica. Proportia pilitura /mercur ; Sistemul de preparare ; Condensarea ; Intervalul de la preparare la condensare : 3-3,5 minute. dilatarea tardiva (5-7zile) :daca a fost contaminat cu apa in momentul prepararii Zn+H2O Zn(OH)2+ H2 rezulta expansiunea obturatiei de amalgam ; dilatarea mercuroscopica : Amalgamul +Hg in exces dilatare 1%. 2)dilatarea termica:are valori de doua ori mai mare ca tesuturile dentare ce determina separatia marginala. Pe fondul dilatarii termice apare fenomenul de percolare conditionata termic, patrunderea salivei si expulzarea de la interfata obturatie-peretii cavitatii (modificari 3-6). 3) rezistenta la compresiune : In strat gros e buna. Stratul subtire se fractureaza ; in zonele cu suprafete scazute, in istmul cavitatilor. Se impune prepararea unor cavitati retentive. Amalgamele au un modul de elasticitate 62MPa. Duritatea 110 U.K. Factorii ce influenteaza : compozitia aliajului ; dimensiunea particulelor ; timpul de preparare : daca este scazut rezulta un aliaj friabil. daca este crescut rezulta amalgame vascoase. cantitatea de mercur (mai mare de 55%), rezistenta la compresiune este scazuta ; (mai mica de 55%) confera o buna condensare. 4) rezistenta la tractiune este mai mica decat cea de compresiune ;Se indica o conturare cat mai geometrica (autoretentiva a cavitatilor) Valori mici obturatie in suprafata. Solicitarea e mai mare la compresiune. 5) fluajul : deformarea /nu a aliajului, pe lingou de amalgam. Dinamic :35-703Kg/cm2 la 4ore ; Static 369kg/cm2 la 4ore 6) duritatea 110U.K. la 1 ora de la inserare (superioara compozitelor); 7) conductivitatea termica:buna. Necesita obturatie de baza si termolineri. 8) etanseitatea :nu adera chimic de peretii cavitatii ;are loc o etanseizare imperfecta (spatiu de 6 )

3 Marginal are loc o separatie intre obturatie si peretii cavitatii.Prin corodarea amalgamelor se depun produsi de coroziune in spatiul de 6. Inchiderea ermetica se obtine prin aplicarea la nivelul cavitatii a unor lineri :amalgam liner ;gamabond ; 4 META. 9) porozitatea : Se obtin obturatii neomogene.Porozitatea apare prin includere de aer in interior datorita mercurului.Porii de la suprafata obtinuti prin eliminarea mercurului in timpul lustruirii confera o suprafata poroasa (microporozitati).Apar chiar corodari (tarnish+corodari). Proprietati chimice : 1) coroziunea :se corodeaza in mediul acid, modificari de culoare pe fondul sulfurarii pana la corodari masive datorita unei structuri neomogene a obturatiei. Factorii ce influentaza coroziunea : compozitia aliajului ; se adauga zinc pentru a scadea coroziunea dimensiunea particulelor : daca sunt mai mici rezulta structuri omogene si creste rezistenta la coroziune ; amalgamele 2 cele mai putin rezistente la coroziune; calitate obturatie : (condensare, fulare corecte) factorul pacient :igiena precara. Proprietati biologice : nu au efect toxic asupra pulpei dentare ; infiltrare a canaliculilor dentinari (Ag, Sn,Cu) determinand aparitia culorii negre . Se indica obliterarea canaliculilor dentinari cu lacuri, finisarea, lustruirea cu gume, paste, pufuri pentru a realiza o pelicula protectoare si a preintampina coroziunea. Utilizarea mercurului : Este absorbit (Atentie la manipulare !) pe cale pulmonara, digestiva, tegumentara, solutii de continuitate rezultand intoxicatii acute cu cresterea salivatiei, aparitia gustului metalic, senzatie de voma, hematurie chiar exitus. Intoxicatia cronica datorita ingerarii cumulative a mercurului ; lizereum metalic la nivel gingival de culoare gri. Timpul de injumatatire a Hg :70zile. Nivelul maxim admis :0,05mg/mm3. Incorporare Hg:1,2-10-20g. Recomandari practice : inchiderea ermetica a flacoanelor de mercur (incasabil) ; utilizarea sistemului capsulat (necontaminarea elementelor); prepararea electrochimica (cea mai buna); folosire de manusi, masca, aerisirea cabinetului, podea de gresie. colectare deseuri in flacoane speciale; evaluarea periodica a nivelului de mercur in cabinet; AMALGAME BAZA CUPRU Forme de prezentare: 1) Cele mai moderne :P+Hg ; Imbogatite cu Cu ; Particule sferice fine, sferoidale sau amestec ; Bifazice (non) ;

4 Proprietati superioare celor conventionale :rezistenta la coroziune( non2), conpresie, timp de priza rapid, etanseizare superioara a cavitatii 2) tablete : se topesc si se omogenizeaza in mojar rezultand o pasta vascoasa. Se aplica cu instrumentele cunoscute. Scoase din uz. Concentratii crescute de Hg; toxice (70%Hg); Amalgame clasice, binare , Hg+Cu. Histofil, bactericid. AMALGAME DE GALIU Mercurul a fost inlocuit cu galiu ce are punct de topire la 29,30 C. Nu a prezentat proprietati superioare amalgamelor conventionale. Galiul metal usor fuzibil. Indicatii amalgame dentare : de electie: restaurari cavitati clasa I,II,V (PM, M)-zone de stres ocluzal restaurari coronare simple/armate ; model de lucru (NU !!!!)-tehnica abandonata. AURUL PRECIPITAT Folosire episodica, sub forma de aur coeziv, in aurificatii. Proprietati : etanseitate marginala superioara celor anterioare ; rezistenta crescuta la coroziune ; toleranta biologica mai buna. Dezavantaje : indicatii limitate la obturatii mici; tehnica de lucru laborioasa si costisitoare; culoarea ; pretul de cost (aur pur 24K). Forme de prezentare : aur pulbere ; aur mat ; electralloy = aur + Ca 1%; folie simpla/ondulata/Au-Pt/ laminata. Mod de obtinere : Aur pulbere : atomizare si electrodepunere : particulele sunt sinterizate(5-75 ) si tratate cu clor sau amoniac pentru a nu se contamina pana la utilizare. Aur precipitat :particule de 75 sinterizate si acoperite cu o folie de aur coeziv +tratate cu clor/NH3. Aur mat :obtinut prin electrodepunere ; prezinta coeziune minima. Tehnica de lucru :

5 In practica forma laminata, dar si cea atomizata continuta in folii de lucru; prepararea cavitatii (retentiva) dupa regulile lui Black Conditionarea foliei : 1) dozarea foliei : folia se trece prin flacara 3-5 secunde (spirtiera) pentru a indeparta oxizii contaminati ; pe un resou electric (cea mai indicata) si apoi se condenseaza in cavitati cu fuloare, ciocane pneumatice-manual ; nerecomandat sau cu fuloare, condensare electronica-modern, cea mai indicata ; placa mica =5 minute. Se modeleaza suprafata ocluzala cu fuloare, spatule, morfologie specifica elementului dentar. Aurificarea are o structura: -omogenedaca condensarea este electronica; -neomogena. Prin condensare rezulta structuri cu duritate mare.

MATERIALE MODERNE PENTRU RESTAURARI CORONARE DIRECTE


RASINI ACRILICE SIMPLE : -au fost folosite ; -pulbere +lichid (foarte toxic) ; -coroane provizorii (proteze fixe si mobile). RASINI ACRILICE SINTETICE SEMIINTERPENETRATE ( ARMATE ) : -au aceeasi compozitie dar s-a modificat catalizatorul care este 3N butil bor (initiaza priza) si mareste adeziunea la tesuturile dentare ; -prezinta agent de gravare (acid) si agent de cuplare (adeziv) ; -s-au folosit in tehnicile adezive pentru fixarea bracketurilor si a puntilor adezive. Denumiri comerciale: PALAKOV (Kulzer); ORTHOMITE(SUA); ADHESIVE (SUA). RASINI DIACRILICE COMPOZITE (R.D.C.); Sunt superioare tuturor rasinilor acrilice datorita adausului la compozite a unei faze anorganice. Clasificare:-criteriia) compozitie: nesarjate (au o faza); sarjate (bifazice). Livrate in stare de pasta vascoasa , prereactiva. b) reactia de polimerizare: autopolimerizabile (P/L); fotopolimerizabile :-ultraviolete (P/P);efect toxic, grad de penetrare scazut ; abandonat ; -radiatii vizibile- blue light ;grad de penetrabilitate mai mare de 2 mm, mai putin toxice, mai eficiente ;

6 -sursele cu LED :radiatia vizibila coerenta LASER ; grad de penetrabilitate pana la 6 mm lampile cu plasma :cele mai eficiente dar !!!!la utilizare ; ajung in 5-6 secunde la pulpa. c) matricea organica : bis GMA; bis UDMA; mixte. Matricea organica mai redusa confera proprietati RDC crescute, mai ales cele optice.

d) particule de umplutura: Clasice : macroumplutura ;10-1000 ; mediumumplutura :15-20 ; microumplutura :0,01-0,1 ; Moderne : hibride (condensate) ; nanoparticule microumplutura.

dispersate

intr-o

matrice

organica

Forma de prezentare : generatia I Pasta/Lichid : SMILE, KERR nu contine agent de gravaj, bonding sunt autopolimerizabile. generatia II Pasta Pasta : CONCISE, ADAPTIC ; nu au agent de gravaj ;. generatia III Pulbere Lichid : PALAKOV, EVICROL ;cu agent de gravaj Pasta Pasta :CONCISE, ADAPTIC ; cu agent de gravaj. generatia IV Pasta in godeu :COMPOUND; in seringa: VALUX, TETRIC, HERCULITE,

generatia V Capsulat :POLYCAP, COMPOCAP ; generatia VI: FLOWABLE pentru sigilarea preventiva; generatia VII: sisteme compacte sub forma de pasta special elaborate pentru zone posterioare, in competitie cu amalgamele, care se fuleaza.

Compozitia chimica : 1) Contin doua faze: organica cu matrice continua; anorganica discontinua dispersata in matricea organica. 2) Sistem de cuplare (silanic) FAZA ORGANICA: Contine: monomeri de baza; monomeri de dilutie ; sistem de initiere ; aditivi Monomeri de baza : compus aromatic dimetilacrilat (bis GMA - rasina Bowen).Acest monomer de baza prezinta o contractie de polimerizare scazuta, un volum crescut. Azi este inlocuit cu

7 bis-MA, bis EMA, bis-PMA. Monomeri de dilutie : Se adauga pentru a scadea vascozitatea monomerilor de baza, au vascozitate scazuta, masa moleculara scazuta.Ex : acidul metacrilic, metacrilatul de metil. Sistemul de initiere: la rasinile clasice este chimic, pe baza de peroxid de benzoil (0,5-2,5%), aaceleratori de polimerizare :amina tertiara (accelerator de polimerizare) N,N dimetil p-toluidina 0,53,2% ; N, N dietanol p-toluidina.Pun in libertate radicali liberi care initiaza polimerizarea viitoarei matrice organice care va contine particule sarjate. La rasinile moderne sistemul de initiere foto : rasini de ultima generatie bazate pe radiatii cu spectru de 500nm.Initierea este cu U.V. ; radiatii luminioase tip halogen ; radiatii coerente tip laser+ un fotosensibilizator in compozitie tip dicetona : eter etilic, benzoina, camforochinona ce excita si declanseaza reactia cu amina tertiara si pune in libertate radicali liberi.Reactia intre componente este completa . In R.D.C. exista si inhibitori de polimerizare in cantitati mici, derivati fenolici :hidrochinona, metilfenol Stabilizator de U.V. pentru prevenirea imbatranirii.ce previn perisabilitatea produsului(0,1-0,2%), inhiband formarea radicalilor liberi. Coloranti, pigmenti nuantare. FAZA ANORGANICA : Are o importanta esentiala in obtinerea pproprietatilor dorite de fabricant : proprietati optice, estetice, mecanice, termice (15-55%),. Se introduce sub forma de particule micro, nano, medium cu umplutura in componenta organica :dispersie simpla ; dispersie-condensare ;dispersie-polimerizare. Confera proprietati crescute si determina diferentierea de cimenturile silicat, ionomere. Reprezenta de : cuart cristalin, silice coloidala, aluminosilicati, borosilicati, (litiu, bariu, strontiu), fibre de sticla, triclorura de yterbiu, diferiti oxizi metalici. Cele mai utilizate particule anorganice sunt pe baza de Al-silicati de bariu (hibride). Procesul de sarjare se realizeaza prin : dispersie simpla (compozite traditionale cu macroumplutura 10-30. dispersie-polimerizare (compozite hibride) dispersie-condensare (R.D.C. condensate) macroumplutura (10-100 m) Adaptic, Smile, Kerr. midiumumplutura :(1-10 m). microumplutura : (0,01-0,1 m) miniparticule (1-10 m) nanoparticule :0,50-0,70nm-obtinerea unei estetici deosebite, grad de impachetare superior fata de R.D.C. traditionale. Faza organica hidrofoba) si cea anorganica (hidrofila) sunt faze imcompatibile. Chimic legatura se realizeaza cu ajutorul silanilor care prin hidrolizare devin silanoli. Silanul este un derivat al siliciului tetravalent La radicalii X se leaga faza organica, iar la radicalul (OH)R3- faza anorganica. La interfata dintre cele doua faze se afla minima rezistenta. R.D.C. cu : Dozarea/Prepararea : Cele clasice : pulbere/lichid sau pasta-pasta se dozeaza extemporaneum. Se aplica pe hartii speciale, se prepara prin spatulare, rezultand in final o pasta vascoasa ce trebuie repede aplicata.

8 Cele moderne in seringi Se preleva cantitatea functie de marimea cavitatii si se aplica dupa conditionarea cavitatii (banda, matrice, cape FRASACO). Daca nu se utilizeaza cape vor rezulta suprafete rugoase. Forma capsulata : (pulvis+lichid). Avantajele prepararii moderne fata de cele manuale (vezi cimenturi silicat).

Tehnica de lucru : 1) se alege rasina compozita ; 2) conditionarea aderentilor (dentina, smalt). Dentina este riguros tratata cu agenti de curatire; se aplica lineri de protectie si adezivi dentinari (primer) care vor media legarea chimica a compozitului de dentina Smaltul : gravare acida 1-2 mm timp de 1,5 minute cu acid ortofosforic 37% pana la 50%.Are loc topirea prismelor de smalt , spalare 20 secunde si uscare 20 secunde. Vor rezulta microretentii in care vor patrunde adezivii amelari si apoi rasina compozita sub forma de microfilamente . Creste in acest fel aderenta mecanica a rasinii la tesuturile dure. Dupa gravajul acid se aplica agentul de cuplare bondingul ce va media, favoriza aderenta rasinii la smalt. 3) Tipul de gravare : clasic 60secunde (90secunde daca suprafata este mare) modern cu spalare rapida :20secunde ; 4)Agent de gravaj (si pentru dentina dupa alicarea C.I.S.). 5) Aplicarea rasinii compozite si polimerizare. Aceasta se va aplica din profunzime la exterior, strat cu strat. Se mentine rasina sub presiune cu capele pe perioada prizei initiale. 6) Prelucrare, finisare. Se indeparteaza excesul, suprafata sa fie neteda, sa nu se intervina (ideal). Daca totusi avem plusuri , se indica finisarea cu freze diamantate fine speciale pentru rasini compozite. Sunt contraindicate prelucrarile ample in sedinta. La 24 ore, se recomanda finisarea finala. Pentru a se evita infiltrarile, peste rasina se aplica lacuri dentare. In timpul diferitelor manevre, sa nu sangereze papila deoarece vor aparea modificari de culoare. La nivelul sulcusului gingival se aplica un fir de bumbac, ce va fi imbibat cu vasoconstrictor : efedrina, adrenalina. (nu clorura de zinc). Proprietatile rasinilor compozite : 1)Timpul de gelificare : 40-90 secunde (cele moderne) pana la 5-10 minute (cele clasice). 2) stabilitate volumetrica : nu sunt stabile.Contractie 0,25-1,9% comparativ cu rasinile acrilice. 3) separatia marginala : grad mic,mai mic de 10.(fenomenul de percolare). Separatia marginala se inscrie in standarde pana la 20. 4) porozitate : aproximativ 10, functie de marimea particulelor. Obturatiile se protejeaza cu lacuri. 5)proprietati termice : conductivitate/ difuzibilitate asemanatoare cu cele ale smaltului, dentinei. Nu transmit injuriile termice organului pulpar. 6) proprietati mecanice : duritate inferioara amalgamelor si smaltului . 7) stabilitate cromatica : relativ buna. Se modifica datorita modului de lucru. 8) biologic efect pulpotoxic . !!!!Se va efectua tratamentul plagii dentinare. 9) adeziunea : mecanica (gen I) fara conditionare, doar forma retentiva a cavitatii. mecano-chimica (gen. III, IV) agent de gravaj, bonding; de 2-4 ori mai mare la smalt ca la dentina.

9 Adeziunea este mediata datorita agentilor de cuplare. 10) absorbtia de apa: compozitele cu microumplutura si miniparticule absorb apa in cantitate crescuta avand efect negativ asupra proprietatilor mecanice (le plastifiaza). Indicatii : Cavitati (I-V) cu circumspectie clasa I, II la PM, M (retentie) ; Hipo- si displazii coronare ; Fracturi coronare ; Fixare fatete ; Protezari imediate ; Imobilizari dentare. Contraindicatii : Nu prezinta contraindicatii ; PM, M-selectiv. Recomandari practice: Cavitati cu retentii normale; Lineri+obturatie de baza (nu cimenturi ZOE) ci C.I.S., F.O.Z. ; Bizotare marginala suprafete nete ; Conditionare smalt-dentina; Nu in strat subtire deoarece pot sa apara fracturi; Nu in zonele active ale suprafetelor ocluzale; Cavitate cu pereti de smalt-tipar de gravaj (nu e imbinare adeziva).