Sunteți pe pagina 1din 3

Comedia este specia genului dramatic, n versuri sau n proz, care are finalitate moralizatoare i produce rsul cititorului

sau al spectatorului, prin folosirea a diferite tipuri de comic. Ca trsturi generale ale comediei pot fi menionate: destinat s provoace rsul, personajele reprezint categorii sociale diverse; subiectele sunt general umane, eroii ntruchipnd caractere ( parvenitul obraznic, sclavul iret, aristocratul mndru ); conflictul se plaseaz ntre aparen i esen ( doar aparent, valorile sunt false ); deznodmntul este vesel, stilul parodic. Conflictele dramatice n comedie sunt derizorii, de nivel exterior, i ilustreaz ridicolul preocuprilor personajelor Comedie de moravuri, care dezvluie viaa public i de familie a unor politicieni care, ajuni la putere i roi de ambiii, sunt caracterizai de o cretere brusc a instinctelor de parvenire, O scrisoare pierdut se nscrie n seria operelor caragialiene care au ca tem vanitatea. Aciunea piesei se desfoar n capitala unui jude de munte, pe fondul agitat al unei campanii electorale. Aici are loc conflictul ntre ambiiosul avocat Nae Caavencu, din opoziie, care aspir spre o carier politic, i grupul conducerii locale ( prefectul tefan Tiptescu, prezidentul Zaharia Trahanache ). Pentru a-i fora rivalii s-l propun candidat n locul lui Farfuridi, Caavencu amenin cu un antaj. Instrumentul de antaj este o scrisoric de amor a lui Tiptescu, trimis doamnei Zoe Trahanache, soia prezidentului; pierdut de Zoe, scrisoarea este gsit de un cetean turmentat i subtilizat de Caavencu. antajul o sperie pe Zoe, care, pentru a nu fi compromis public, exercit presiuni asupra celor doi conductori ai judeului i obine promisiunea candidaturii lui Caavencu. Aadar, intriga piesei este determinat de sugestia unui cuplu de personaje care contravine normelor morale soia prezidentului Trahanache este amanta amicului i prefectului tefan Tiptescu. Caavencu schimb tactica parvenirii, flatnd-o pe Zoe, generoas dup ce i recapt scrisoarea cu ajutorul ceteanului turmentat. n final, toat lumea se mpac, micile pasiuni dispar ca prin farmec Cnd conflictul provocat de scrisoarea pierdut pare s fie rezolvat, urmeaz o lovitur de teatru: de la Bucureti se cere, fr explicaii, s fie trecut pe lista candidailor un nume necunoscut Agamemnon Dandanache. Reaciile
. Nae

celor din jur sunt diferite: Zoe e disperat, Caavencu amenintor, Farfuridi i Brnzovenescu satisfcui c rivalul lor a pierdut, Tiptescu nervos. Trahanache este singurul personaj care nu-i pierde cumptul, avnd puintic rbdare i gndindu-se la un mod de rezolvare a conflictului fr a contesta ordinele de sus. Interesele contrare determin un conflict deschis n timpul edinei de numire oficial a candidatului, cnd Pristanda pune la cale un scandal menit s-l anihileze pe Caavencu. n ncierare, acesta pierde plria n care era ascuns scrisoarea Adevaratul cuplu al comediei "O scisoare pierduta" de I.L.Caragiale este cel format din Stefan Tipatescu si Zoe Trahanache. Tipatescu este prefectul judetului, stalp al puterii conservatoare, dar in acelasi timp, el intruchipeaza in comedie tipul donjuanului, al primului amorez. Prieten al lui Zaharia Trahanache, Tipatescu o iubeste pe sotia acestuia, Zoe, femeia cocheta, adulterina, inca din momentul in care ea se casatoreste cu neica Zaharia, asa cum barbatul "incornorat" observa cu naivitate In comparatie cu celelalte personaje ale operei, Tipatescu este cel mai putin marcat comic, fiind spre deosebire de ceilalti un om instruit, educat, dar impulsiv, dupa cum il caracterizeaza in mod direct si Trahanache: "E iute! N-are cumpat. Altminteri bun baiat, destept, cu carte, dar iute, nu face pentru un prefect". In fond, Tipatescu traieste o drama. De dragul unei femei casatorite, pe care este nevoit sa o imparta cu altcineva, sacrifica o cariera promitatoare la Bucuresti Zoe, in schimb, in ciuda vaicarelilor, a lesinurilor, dar si a faptului ca e considerata o dama "simtitoare" , toti protejand-o in ciuda acestei aparente sensibilitati, este in realitate"femeia voluntara" stapana pe sine, care stie ce vrea si care ii manipuleaza pe toti in functie de propriile dorinte. Desi face parada de iubirea si de sacrificiile ei pentru Tipatescu: "Omoara-ma pe mine care te-am iubit, care am jertfit totul pentru tine",ii reproseaza ea prefectului, incercand sa-l determine sa sustina candidatura lui Catavencu, in fapt ea "n-a jertfit nimic altceva decat o fidelitate conjugala stanjenitoare, singurul sacrificiu notabil venind, cum am mai spus din partea lui Tipatescu." - Stefan Cazimir, "Universul comic" - .

Dincolo de aparente, in cuplul pe care Zoe il formeaza cu Tipatescu, femeia este polul rational, puternic si care detine controlul asupre relatiei. Fiind un "om caruia ii place sa joace pe fata" , dupa cum el insusi marturiseste, Tipatescu refuza initial compromisul politic si ii propune Zoei o solutie disperata, aratandu-se gata sa renunte la tot de dragul ei: "Sa fugim impreuna". Ea intervine insa energic si refuza "nebunia", nevrand sa renunte cu niciun pret la pozitia de prima doamna a orasului de provincie. Izbucnirea scandalului o ingrozeste mai tare decat pierderea barbatului iubit In confruntarea dintre cei doi in ceea ce priveste sustinerea candidaturii lui Crispata, incordata, pe parcursul intregii comedii, Zoe devine la sfarsitul piesei, cand orice motiv de ingrijorare dispare, generoasa, fermecatoare Finalul comediei aduce impacarea tuturor. Odata ce intra in posesia scrisorii, Zoe devine triumfatoare, se comporta ca o adevarata doamna, face promisiuni linistitoare pentru ceilalti, in mod special pentru Catavencu in timp ce Tipatescu se retrage ca si mai inainte, in umbra ei.