Materiale moderne de natura organica Introducere Unul dintre motivele pentru care materialele plastice au o mare popularitate ntr-o

-o varietate de aplicaii industriale se datoreaz gamei extraordinare de proprieti artate de materiale plastice i uurina lor de prelucrare. Proprietile maselor plastice pot fi adaptate pentru a satisface anumite nevoi prin: aciuni de modificare a monomerului; modificarea masei moleculare a polimerului/distributia masei moleculare; modificarea flexibilitii materialului prin intermediul catenelor laterale; modificarea lungimii catenelor laterale i a polaritii lor; modificarea gradului de cristalinitate; orientarea moleculelor n timpul procesrii; amestecare cu alte materiale plastice; utilizarea aditivilor (materiale de umplutur, fibre, plastifiani, stabilizatori) Introducere Materialele polimerice au fost folosite nc de timpuriu, chiar dac natura exact a acestora era necunoscut. n 1492 Christopher Columb a vzut la btinaii din Haiti un joc cu bile realizate din material obinut dintr-un arbore. Acest material era cauciucul natural. Primul polimer artificial a fost bachelita, obinut la nceputul anilor 1900, prin condensarea formaldehidei cu fenolul. Materialele din produi macromoleculari, la aceleai rezistene mecanice au densiti mult mai mici dect unele materialele tradiionale. Materialele din produi macromoleculari au rezisten la agresiune chimic.

 Aceste materiale cu toate proprietile lor remarcabile au i limite de care utilizatorul trebuie s in cont. Cea mai important este aceea c ele se degradeaz n timp, mbtrnesc sub influena unor factori interni (creterea tensiunilor interne) i externi (temperatur, radiaii cu lungimi de und diferit, microorganisme, solicitri mecanice, chimice etc.). Din cauza mbtrnirii materialele din polimeri nu pot fi utilizate fr un studiu al comportrii lor n timp, sub influena factorilor modificatori ai compoziiei chimice i structurii, ce provoac degradarea. Procesul de mbtrnire poate fi ntrziat prin adaos de stabilizatori. Introducere Materialele din compui macromoleculari se pot comporta rigid (moduli de elasticitate mari), plastic (curg nainte de rupere) sau pot fi elastici sau nalt elastici (deformaii elastice mari i foarte mari nainte de rupere). Acest mod de comportare reprezint alturi de proprietile fizico-mecanice un criteriu de selectare n utilizarea acestor materiale. Deosebirea dintre unele dintre aceste materiale consta in temperatura de tranzitie vitroasa, al carei inteles deriva din reprezentarea urmatoare a modulului de elasticitate functie de temperatura. Materiale polimerice termoplastice Un material termoplastic este un polimer cu mas molecular mare, care nu este reticulat. Un material termoplastic poate fi constituit dintr-un polimer liniar sau ramificat. La nclzirea unui polimer termoplastic, apare un lichid foarte vscos care poate fi modelat folosind echipamente de prelucrare a maselor plastice. Un material plastic termorigid are lanurile legate ntre ele covalent, alcatuind o reea spaial. Un material polimeric termorigid nu poate fi reprocesat dect o dat, datorit reticulrii, dar un material termoplastic poate fi reprocesat de cate ori se dorete prin nclzire la temperatura corespunztoare. Materiale plastice structurale

 Utilizarea materialelor plastice in domeniul structural se poate face cu unele rezerve pentru materialele cu rezistente ridicate, comportament rezonabil in ceea ce priveste ductilitatea durabilitate, rezistenta la curgere. Dintre materialele plastice putine pot fi utilizate la realizarea structurilor, ca materiale de sine statatoare, si aceasta doar in conditiile unei protectii contra focului si vandalismului. Fibre polimerice Utilizari Grinzi postcomprimate exterior Materiale pentru aparate de reazem Teflon politetrafluoretilena Coeficient de frecare foarte mic: 0.02-0.10 Temperatura de topire 327 C Masa moleculara 400.000-9.000.000 Utilizat pentru proprietatile antifrecare. Materiale pentru aparate de reazem Neopren policloropren un cauciuc sintetic utilizat la aparatele de reazem. Are o buna rezistenta la conditiile de mediu. Utilizat si in materiale alcatuite din placi de otel alternate cu neopren Polipropilena Polipropena se obine prin polimerizarea propilenei. Are rezisten excepional la ncovoiere, rezistene bune la fisurare, la abraziune, la temperaturi ridicate (dar e fragil la temperaturi joase), are densitate mic i permeabilitate redus la vapori, inerie chimic foarte mare, ce o face utilizabil la proteciile anticorozive.

 Fibrele de polipropilena sunt utilizate in betoane pentru diminuarea fisurarii in primele zie dupa turnare si cresterea rezistentei la soc si foc. Policarbonati Policarbonaii (PC) sunt materiale termoplastice cu un set de proprieti remarcabile, datorit combinaiei de rezisten, tenacitate, temperatur ridicat de nmuiere i transparen. Polimerul a fost descoperit n 1898 i din anul 1958, a nceput producia n Germania i n Statele Unite. Sunt utilizate n prezent dou procese de sintez: procesul implic dizolvarea bisfenolului A n soluie apoas de sod caustic i punerea n contact cu fosgen dizolvat ntr-un solvent inert cum ar fi piridina; reacia are loc la interfaa celor dou medii nemiscibile. Policarbonati O reacie de transesterificare ntre bisfenol A i carbonat de difenil la temperatur ridicat. Rezult polimeri cu mase molare ntre 30.000 i 50.000g/mol, mai mari n primul proces. Poate fi amestecat cu ali polimeri n special pentru creterea rezistenei la oc la temperaturi sczute. Rasini epoxi Rinile epoxidice se obin prin policondensarea polifenolilor cu monomeri ce conin gruparea epoxidic. Aceste rini au proprieti chimice i fizice remarcabile ce le fac utilizabile la: repararea betonului prin injectare sau alte procedee; Reparatiile se bazeaza pe vascozitatea redusa, aderenta exceptionala la beton, metal si rezistentele mecanice deosebite; rezistenta zonei reparate ajunge cel putin la nivelul initial.