STUDT!

DE ARHITECTURA

ROMANEASCA

--_.\J.'1BLUL EPISCOPAL DIN

BuzAu
Horia Moldovan

~fentionata in izvoare ca "Targul Buzaului", a~ezarea, situata la intersectia unor importante rute co, exista in timpul domniei lui Micea cel Batran (1386-1394/95 ~i 1397-1418). In lipsa cercetarilor _ ogice (in special in zona ansamblului episcopal) nu s-a putut stabili in ce masura domnia detinea sau _: 0 curte ~i nici in ce masura a existat la Buzau un centru de putere in perioada prestatala. Importanta '-::Ii urban este confirmata de timpuriu prin consemnarea acestuia cu numele de "Boza" in harta lui Ni- Germanus (1466) ~i mai tarziu in harta Europei Centrale cuprinse in atlasul de la VIm (1482)1. "'onform traditiei consemnate de cronici, episcopia de la Buzau a fost fondata in 1504 de Radu cel ~jinit de episcopul Nifon (fostul patriarh al Constantinopolului), prima mentiune documentari'i da:mul 15252. Biserica episcopala "arsa ~i strieata,,3 a fost recli'idita integral, pe un plan trieone, de ca. Basarab in 1649, an consemnat in pisania noua a~ezata in 1834, dupa finalizarea substantialelor .. sustinute de episeopul Chesarie Capatana. Pana in seeolul al XIX-lea biseriea lui Matei Basarab a - .. transformi'iri. In 1745, in timpul episeopatului lui Metodie, avariata de seisme, biseriea era re-.::!':=::=::=;entata,boltirea ~i turlele erau rerncute partial, in timp ee paramentul interior ~i eel exterior erau ..: 0 noua pietura. Despre pietura exterioara se pastreaza 0 relatare din anul 1819, conform careia . {;.- zugravita eu sfinti, iar prin prejur numai in ehenare vopsita,,4. Luerarile desrn~urate intre himbat substantial atat aspeetul exterior al cli'idirii biserieii dar ~i decoratia interioara. Astfel ~ - din zidarie era inlocuita eu una din lemn, in timp ce pictura murala era rerncuta il)tegral de . ieolae Teodoreseu ajutat de ueenieul ~i nepotul sau Gheorghe Tattareseu. Pictura a fost ta de pietorul Ludovic Basarab in timpul interventiilor de restaurare din 1913. Exteriorul era :;format - dupa eum spunea Chesarie, "eu me~te~ug arhiteetoresc"s - prin adaugarea unei a clasieista (frontonul de deasupra pridvorului vestie, lezene, profilaturi ete.), eliminand ---ruri caraeteristice arhiteeturii religioase autohtone. Seismul din 1838 a afeetat puternie eon- ::ompuneau ansamblul. Intr-o scrisoare din ianuarie 1838 dezastrul era .descris amanuntit: "bi~. a ~ise de subt mana arhiteetului ~i a zugravului, impreuna cu turlele ei a luat mai muIte era. meuta ~i impodobita dupa arhitectura cea mai noua sta sa eaza; paraclisul s-a erapat pe mai Ie arhiere~ti, in care era vremelniee~te seminariu, easele unde 1oeuia aeum episeopu, un
OrOele din Tarile Romdne fn Evul Mediu (sfdrijitul secolului al XlII-lea - fnceputul secolului al XVI-lea), ra~i,

C:i1oriile lui Matei Basarab, Bucure~ti, 1982, p. 46. _ Episcopia Buzaului, 0 vatra de spiritualitate :;i simlire romdneasca, Buzau, 1986, p. 51.

H. MOLDOVAN,

T. POPESCU, I. TULBURE, I. CALOTA, D. MIHNEA

j.i-j [Jt.L~ D.;-:~; . i

f,

'7::~ .'\

~r---""'

t.

J:~~_~_

[1.1] [1.2] Biserica episcopaUi de la Buza.u: releveul elevatiei sudice ~i planul (Arhiva D.I.T.A.C.P. / U.A.U.l.M.)

Q; r
V.~') '.L

. 'A

~. ~ ~O-+--;l

STUDII DE ARHITECTURA

ROMANEASCA

. d de chilii, tipografia, cu un cuvant toata episcopia in:rap~eaza ni~te daramaturi triste,,6. Ulterior tumul otni!a era reconstruit in buna masura, palatul episcopal era re:racut in 1844 peste pivniteIe pastrate din ullui Constantin Brancoveanu, in timp ce intre 1863-1864, c1adirile care margine au spre nord comple. erau supraetajate in tronsonul dintre parac1is (1787) ~i palat. Restaurari1e sau refacerile de pe parcursul secolului al XX-lea au avut drept obiectiv revenirea la for-~le arhitecturale originare. Astfel asupra bisericii erau intreprinse lucrari de restaurare in intervalul dintre J 8-427. Chiar daca vechiul parament cu registrele traditiona1e era adus la lumina, turIele de deasupra prou1ui ~i cea de deasupra naosului au fost conservate in forma pe care 0 capatasera in prima jumatate a se_"lului al XIX-lea.

Seminarul teologic. In paralel cu invatamantul general (instructiunea publica), legislatia perioadei re= amentare din Tara Romaneasca introducea, prin logo:ratul credintei, controlul statului in invatamantul teo-

gic. Infiintarea de noi seminarii precum ~i intretinerea acestora era una dintre responsabilitatile asumate de 2rlministratia centrala. Conform noului cadru juridic, orice candidat la preotie trebuia sa fie absolvent al unui - minar teologic8, incercandu-se astfel evitarea acelor situatii in care in randurile c1erului - mai ales ale celui inferior - intrau cei ce incercau sa-~i asigure privilegii, deloc de neglijat: scutirea de dari (in fapt aplicata in- gral doar pentru inaltii prelati ~i doar partial pentru restul preotimii), leafa regulata din partea statu1ui, per~ perea de taxe pentru slujbele speciale etc. La inceputul perioadei regulamentare in Tara Romaneasca exisTaU ~coli pentru preoti doar la Bucure~ti ~i ia Craiova, anterior pregatirea acestora :racandu-se fie in manastiri, - e pe langa episcopii sau mitropolie. In proiectul "pentru seminaruri protopopi ~i preop", intocmit de mitropolitul Grigorie IV Miculescu in 1834, la articolul 1 se preciza ca realizarea " ... c1adirilor trebuincioase se va +ace cu venitul ce s-au adunat din ploconul de la preop ~i diaconi din leat 1832 ~i leat 1833, iar cu plocoanele iie~caruia an sa vor intampina in viitorime cheltuielile ce vor urma pa tot anul pentru pnerea fie~caruia seminar.,,9 Intentiile s-au transformat in lege, votata la sfar~itul guvemarii lui Kiseleff, hotarandu-se infiintarea de eminarii la Buzau, Rarnnicu- Valcea ~i Curtea de Arge~, celui de la Bucure~ti acordandu-i-se 0 importanta peciala. . La Rarnnicu Valcea ~i la Buzau constructiile seminariilor teologice au fost incepute in 1837. Din cele doua, se pastreaza doar c1adirea de la Buzau, realizata intre 1837-1838, probabil sub directa supraveghere a episcopului Chesarie (a~a cum consernneaza pisania inca pastrata), in cea de-a doua incinta a ansamblului episcopal, spre sud fata de nuc1eul construit initial. Poate mai mult decat bisericile ctitorite de Chesarie, c1adirea seminarului surprinde prin extraordinara deschidere spre asimilarea influentelor c1asiciste ale arhitecturii occidentale. Autorul proiectului constructiei nu ne este cunoscut, cum nu ne sunt cunoscute cu exactitate nici adaosurile (in special cele decorative) pe care le-a suferit varianta originala. Dupa unii, anticipand unirea
1. Iona~cu, Material documentar privitor la istoria seminarului din Buziiu 1836-1936, Bucure~ti, 1937, p. 29. Veniamin Nicolae, op. cit., p. 48. 8 Protos dr. Ghenadie Ponea, Biserica Ortodoxii in Tara Romaneascii. 1821-1859, Bucure~ti, 2011, p. 130. 9 Ibidem, p. 145.
6
7

H. MOLDOVAN,

T. POPESCU, 1. TULBURE, 1. CALOTA, D. MIHNEA

-_.-~
\.; I~, I ~ 4'~," fIT

,",~-.-""~

[1.3] [1.4] [1.5] Seminarul teologic din cadrul ansamblului episcopal Buzau: planul cUidirii seminarului la 1866 (dupa I. Iona~cu), vedere a fatadei principale ~i a fatadei posterioare (foto H. Moldovan, 2012)

Principate10r din 1859, decorul didirii incIudea 0 serie de subtile aluzii la originea daco-romana a romanilor (capetele sculptate de deasupra ferestrelor parterului) precum ~i simbolurile stemelor Tarii Romane~ti ~i Moldovei (vulturul ~i bourul). Ipoteza nu este lipsita de argument atata timp cat in friza inspirata de doricul roman, bucraniul era ln10cuit cu un cap de bour reprezentat frontal, in aceea~i maniera in care aparea in stemele moldovene~ti inca din prima jumatate a secolului al XVI-lea. Similar, vulturii din panourile decorative
10

STUDII DE ARHITECTURA

ROMANEAScA

de deasupra ferestrelor etajului sunt 0 prezenta insolita in vocabularul ornamenticii clasiciste, prezenta lor nejustificandu-se in afara semnificatiilor istorice, nationale ~i politice asociate (fig. 2.26.). eu toate acestea, prezenta acestor elemente pe fatada nu este in nici un fel atestata de la inceput, ele putand fi adaugate ulterior, odata cu decoratia mult mai echilibrata a volumului care se profileaza pe elevatia posterioara (fig. 2.25.). Data fiind proportionarea elementelor constitutive ale fatadei principale, in care rezalitul central, incheiat cu fronton, este apropiat ca deschidere de dimensiunile celor doua aripi laterale, precum ~i interpretarea stangae a frizei dorice, sustinuti'i de pila~trii angajati, incheiati cu capiteluri sub forma unor franturi de corni~e ionice, este foarte probabili'i irnplicarea, mai degraba, a unui me~ter cunoscator al repertoriului clasicist decat a unui arhitect profesionist. Diferenta dintre tratarea plastica analizata ~i cea care acopera volumul decro~at dinspre fosta gradina, este una evidenta, justificandu-se in acest fel existenta posibila a unei a doua etape, databila in a doua jumatate a secolului, dupa 1859, acesteia apartinandu-i ~i insertiile ornamentale extrase din temele celor doua Principate.

[1.6] Serninarul teologic din cadrul ansamblului episcopal Buziiu: detaliu de fereastrii de pe elevatia principalii, de la nivelul etajului (foto H. Moldovan, 2012)

11

H. MOLDOVAN,

T. POPESCU, 1. TULBURE, 1. CALOTA, D. MIHNEA

ANSAMBLUL MANASTIRII BEReA

2.

Manastirea Berea se afla in margine a nord-vestica a localitatii cu acela~i nume, pe malul stang al riil}lui Buzau, fiind a~ezata pe platoul unui deal abrupt ce domina valea. Fondata la sfar~itul secolului al :xvL:lea de Mihalcea Candescu ~i de sotia sa, Alexandrina Cantacuzino, manastirea a suferit de-a lungul timpul numeroase transformari ~i distrugeri. Astazi se mai pastreaza biserica, situata in centrul incintei, ruinele smretiei ~i cele ale unui corp de chilii care delimiteaza ansamblul pe latura de sud, ruinele unui turn de poarta =. partea de sud-est, portiuni de zid la est ~i constructii anexe. Atestata documentar printr-un act de danie la 24 martie 1692, manastirea a fost construit in mai muL etape, desfa~urate intre sfar~itul secolului al XVII-lea ~i secolul al XIX-lea. In prima etapa s-au construit, rand, staretia, corpul sudic de chilii ~i apoi biserica, terminata ~i sfintita, conform pisaniei, in 1694. Odata _ realizarea bisericii, staretiei i se adauga un foi~or pe fatada nordica. La mijlocul secolului al XVIII-lea (etap~ a dona), ansamblul suferea 0 prima distrugere, probabil din cauza cutremurului din 1738, cele mai afecta '"' constructii fiind staretia ~i corpul de chilii. La scurt timp, in 1741, in contextul masivelor pagube produse d~ cutremur ~i a lipsei resurselor financiare ale ctitorilor pentru refacerea ansamblului, manastirea era inchinatE de catre ~erban mare paharnic, fiullui Mihalcea stolnicul, Episcopiei Buzaului. Urmeaza apoi refacerea celoc doua constructii avariate. Corpului sudic de chilii i se adauga un pridvor pe partea de nord, iar staretiei, c umblatoare pe partea sudica. Cea de-a treia etapa, corespunzatoare primei jumatati a secolului al XIX-lea. este marcata de 0 noua distrugere a manastirii, determinata de aceasta data de cutremurul din 1802. In aceasta faza se refac elevatiile corpului sudic de chilii ~i cele ale staretiei, modificandu-se ~i compartimentarea interioara a celor doua cladiri. Tot acum erau construite turnul de poarta ~i zidul de incinta. In aceasta perioada Episcopia Buzaului decidea mutarea la manastirea Berea a ,,~colii candidatilor de preoti", ~coala care a functionat aici intre 1838 ~i 1848. In a douajumatate a secolului al XIX-lea, dupii secularizarea averilor manastire~ti (1863), dar mai ales dupa mutaLii de aici a seminarului teologic, ansamblul incepea sa se paragineasca. Pentru 0 scurta perioada, incep?:..td cu anul 1865, aici a functionat prefectura Plaiului Parcov, mai apoi, din 1871, ansamblul gazduind 0 unitate de dorobanti. In anul1944 ansamblul a suferit cele mai importante distrugeri de pana atunci. Armatele germane, in retragere, au tras asupra manastirii, vizand postul de observatie sovietic instalat aici. Actualul a~ezamant monahal a inceput sa functioneze din 2003. SUrepa este prima constructie ridicata in ansamblul manastiresc. Aflat astazi intr-o stare avansata de ruina, corpul staretiei era 0 eonstructie impunatoare care marginea ineinta manastirii pe latura ei sudiea, fiind alcatuita din pivnita, parter inaltat ~i foi~or pe latura de nord, deasupra garliciului de acces in pivnita. Foi~orul a fost adaugat dupa terminarea constructiei, in aceea~i etapa eu edificarea biserieii. Astazi se mai pastreaza doar pivnita, ruinele parterului ~i fragmente ale coloanelor care sustineau aeoperi~ul foi~orului.

12

STUDII DE ARHITECTURA

ROMA.NEASCA

~r
f

_I ."'"",;.."
_ c!t . ZIP

1\'

!NC1NTA

f~lf
C:3.CHIIIISYD

J-------~

~_J:;:;;I '---

.~

13

H. MOLDOVAN,

T. POPESCU, I. TULBURE, 1. CALOTA, D. MlHNEA

Pivnila, compusa din trei Incaperi, se Intinde sub Intreaga suprafata a cladirii, accesul ra.dindu-se ~ giirliciul de pe fatada de nord (pe sub foi~or). Incaperea central a a pivnitei are un plan dreptunghiular ~i acoperita cu 0 bolta In leagan. Incaperea din nord-est (din stanga intrarii), de plan dreptunghiular, este 1m tita In doua compartimente prin cei doi stalpi mediani, fiecare compartiment al Incaperii fiind acoperi: dte 0 bolta sustinuta de arce dublouri. Ultima travee dinspre est a compartimentului sudic a fost zidita data ulterioara constructiei staretiei. Din aceasta illcapere pome~te una dintre cele doua galerii subterane conduc spre exteriorul ansamblului. Cea de-a treia Incapere a pivnitei, aflata ill partea ei vestica, este de aproape patrat, avand un stalp central ce sustine, Impreuna cu zidurile perimetrale, prin intermediul a p arce, boltile. Accesulla Incaperile parterului Inaltat (etajul de locuit al staretiei) se realiza prin intermediul foi~ ~ lui la care se ajungea dinspre vest, printr-o scara de lernn adosata laturii de nord a staretiei 10. Din foi~or accesa un hol central din care se deschidea la vest 0 singura Incapere de mari dimensiuni, cu stalp centra.: un sistem de boltire probabil cu penetratii 11, iar la est 0 succesiune de ~ase Incaperi de dimensiuni apro : egale. Staretia a suferit de-a lungul secolelor distrugeri ~i refaceri, astfel Incat compartimentarea initialE. parterului ~i fatadele au fost modificate de mai multe ori pana la sfar~itul secolului al XIX-lea. Corpul sudie de chilli a fost construit la putin timp dupa staretie, ill continuarea acesteia, catre \" Initial alcatuit dintr-o In~iruire de cinci chilii cu ferestre ~i u~i de acces numai spre nord, In secolul al lea, dupa 1738, se adauga un pridvor sustinut de stalpi de lernn pe toata lungimea fatadei nordice. Odata adaugarea pridvorului a fost rera.cuta illtreaga fatada de nord a corpului de chilii ~i a fost schimbat siste de boltire12. Astazi se mai pastreaza doar fragmente ale zidurile de sud ~i vest ~i urme, la nivelul solului Ingropate, ale zidurilor transversale ~i a zidului nordic. Biserica "Sfinlli Arhangheli Mihail ~i Gavril" (1694-1698) Biserica este obiectul cel mai bine pastrat al ansamblului manastiresc ~i singura constructie a aces a carei datare este certa. Pisania mentioneaza pentru terminarea ~i sfintirea bisericii data de -6 iunie 1694. CT document din 4 iunie 1698, 0 scrisoare adresata judelui Bra~ovului, atesta illsa faptul ca asupra ei se II2 efectuau Inca lucran: me~terul bra~ovean Gheorghe, tocmit cu 30 de taleri pentru a acoperi biserica, a pIe ra.ra sa Incheie lucrarea, iar "stre~anile manastirii ~i foi~orul dinaintea manastirii au ramas ne~indreluite" 13. Biserica are un plan trilobat, cu abside poligonale la exterior ~i semicirculare la interior, fiind con:pusa din pridvor Inchis, pronaos, naos ~i altar. Spatiul interior este unitar, pronaosul fiind despartit de na : prin trei arcade semicirculare sprijinite pe patru coloane ce amintesc de cele ale bisericii Coltea din Buct:.re~ti.
lO

II Ibidem.
12 13

Emil Lupu, Raport de cercetare arheologicii, 2001.

Ibidem. N. Iorga, Bra:;ovul:;i romlinii, pp. 164-165.

14

STUDII DE ARHlTECTURA

ROMA.NEASCA

15

H. MOLDOVAN,

T. POPESCU, I. TULBURE,

I. CALOTA, D. M1HNEA

Boltirea pridvorului este realizata prin doua cupole dispuse pe axul transversal al bisericii, despaqite de un arc median. Pronaosul este acoperit de 0 cupola a~ezata pe pandantivi, iar naosul este surmontat de turla. Pentru altar s-a ales 0 formula mai putin obi~nuita; 0 calota semisferica sprijinitii pe pandantivi, asemanator altarului de la Mitropolie ~i de la Biserica Doamnei din Bucure~ti. De~i este cel mai bine pastrat obiect al ansamblului, biserica a suferit ~i ea transforman de-a lungu1 timpului, inrnti~area de astazi fiind, atat in ce prive~te decoratia cat ~i volumetria, diferita de cea initiala. Pridvorul, initial deschis, avea trei arcade polilobe pe fatada de vest ~i dite doua pe fatadele laterale, arcadele fiind sustinute de opt stalpi de zidarie, ~ase liberi ~i doi adosati zidului. Prid orul este boltit cu doua calote sferice, insa, intr-o catagrafie din 1815, biserica este descrisa ca avand trei turle de earamida, una peste naos, doua peste pridvorl4. Intre anii 1832-1834, turla Pantocratorului, avariatii 1a utremur, era reconstruita pe structura de lemn invelita cu tabla. Turlele de peste pridvor nu au mai fo t rerneute, inlocuindu-se cu cele doua calote sferice. Tot in aceasta perioada au fost zidite spatiile dintre eo1oane1e pridvorului.15 Decoratia exterioara a bisericii este astazi una foarte sobra: soclu1 este a1eatuit din earamizi eu profil simplu, fatadele teneuite sunt impaqite in doua registre simple printr-un brau median (refaeere de seeol XX a celui original) care imita stangaci motivul franghiei impletite. Aetul de inehinare a manastirii Berea catre Episcopia Buzaului din anul1741 atesta insa faptul ca biserica era "impodobitii eu zugraveala pe dinauntru ~i pe dinafara precum se vede,,16. Pietura exterioara nu se mai pastreaza. Se mai pastreaza insa aneadramentele de piatra sculptata ale ferestrelor ~i ancadramentul u~ii dintre pridvor ~i pronao , bogat decorate cu motive florale ~i zoomorfe, specifice epocii brancovene~ti. Ancadramentele ferestre10r e incheie la partea superioara cu un arc trilobat. Cadrele sunt decorate cu mreje eu flori, muguri ~i frunze iar pe fiecare solbanc este seulptat in relief pronuntat eate un cap de inger cu aripi ee se intind spre marginile blocului de piatra. Aeeste aneadramente sunt foarte asemanatoare cu cele de la biserieile Coltea, Ramnicu-Siirat, Fundenii Doarnnei ~i Sinaia17, toate aceste biseriei fiind construite aproximativ in acee~i perioadii eu biserica manastirii Berea, fiind ctitorii ale spatarului Mihail Cantacuzino, unchiul Alexandrinei, sotia ctitorului Mihalcea Candescu. Ancadramentul u~ii dintre pronaos ~i naos este ~i el asemanator cu eele ale biserieilor Coltea ~i Adormirea Maicii Domnului din Ramnicu Siirat. Realizat din piatra, ancadramentul prezintii de 0 parte ~i de alta a deschiderii doua coloane angajatr; ce sunt a~ezate pe doi lei sculptati. Fusurile lor in torsada sunt decorate cu vita de vie, iar capitelurile bog,l? 5culptate ~i dezvoltate mult pe verticala, sustin pisania. Pictura interioara initiala (sfar~itul secolului al XVII-lea), atribuita lui PafVU Mutu, a fost acoperita in secolul al XIX-lea, intre anii 1832 ~i 1834 de 0 pictura in ulei. Intre 1983 ~i 1987, biserica a fost consolidata ~i restauraHi, reconstruindu-se turla de peste naos, iar in 2004 a fost restaurata pietura lui PafVU Mutu, indepartandu-se stratul de ulei apaqinand etapei din secolul al XIX-lea.
14 15

A.N.-A.NJ.C.,

Fond Episeopia Buzau 1515-1882, paehet XIII/50.

Gabriel Coeora, "Biseriea de la Berea monument de arta braneoveneasea" in Glasul Bisericii, XXlli1963, p. 520. 16 A.N.-A.NJ.C., Fond Episeopia Buzau 1515-1882, paehet XIII/28 17 Traian Chijuleseu, "Biseriea fostei manastiri Berea" in B.C.M.I., 1944, p. 75.

16

STUDn DE ARHITECTUAA

ROMANEAScA

=-plIlmi:pi. amplasat pe latura de sud-vest a incintei, a fost ridicat dupa cutremurul din 1802,

din fata chiliilor ~i zidul de incinta construit in secolul al XIX-lea. La partea sa gang boltit care reprezenta punctul de acces initial de pe vechiul drum, dinspre sud, -e face pe latura de nord, pe drumul ce urmare~te marginea versantului. Nivelul para1ramida, iar nivelul superior, rezervat clopotelor, era realizat, asemanator zidurilor -ixta de piatra ~i caramida18 Accesulla etaj se fiicea printr-o scara aflata intr-un corp ~~,~. in coltul de nord-est. Astazi se mai pastreaza un fragment din zidul de vest, pe inal- - - .-eluri, fragmente ale zidului de est ~i zidul ce sustinea scara, la nivelul parterului. - .:-limitata ~i inchisa pe laturile de nord ~i de est abia la inceputul secolului al XIX-lea de de caramida ~i bolovani de rau. Pe latura nordicii exista 0 poarta ce fiicea legatura manastirii, amplasata la nord de cimitirul actual19. Astazi se mai pastreaza un segde pe latura de est (44 m) ~i doua fragmente pe latura de nord, unul alipit construcstruite ~i altul in apropierea accesului actual. _- -estic al incintei au fast construite de-a lungul timpului, atat la interior cat ~i la exterior, babil ca aici se aflau spatiile de primire: arhondaricul, grajdurile pentru caii oaspeti: mai pastreaza urme vizibile ale acestor constructii. In timpul cercetiirilor arheologice _ ord-est au fost descoperite urmele unei constructii care a apartinut de asemenea zonei . teia au fast inglobate 1ntr-o constructie recenta ce adaposte~te chiliile ~i bucataria.

17

H. MOLDOVAN,

T. POPESCU, 1. TULBURE, I. CALOTA, D. MIHNEA

3.
ROMAN: SCIDTA EVOLUTIEI ARHITECTURAL-URBANISTICE Toader Po Controversele istoriografice privitoare la geneza Romanului dateaza deja de diteva decenii ~i sun: parte de a se fi epuizat. Sursele arheologice, incomplete ~i fragmentare in absenta unor cercetari sistem nu permit tran~area acestor dispute, ci doar, cel mult, fundamentarea unor ipoteze privitoare la momen2. la modalitatea de aparipe a a~ezarii. Cu toate acestea, studiile de istorie urbana ce au ca subiect Ro sunt consistente (atat din punct de vedere cantitativ, cat ~i calitativ), problematica aparitiei ~i evolutiei ac ora~ mobilizand, in ultima jumi'itate de secol, cei mai importanti cercetatori ai fenomenului urban rom' medieval (Constantin C. Giurescu21, Mircea D. Matei22, Eugenia Greceanu23, Teodor Octavian GheorgIe. Laurentiu Radvan25 ~i altii). Prezentul material constituie 0 incercare de sinteza a rezultatelor acestor c _ ti'iri, atat cu privire la a~ezarea medievali'i, cat ~i la ora~ul modem, completata cu alte informatii din surs cundare ~i cu aprecieri privitoare la plasarea in context istoric ~i cultural a arhitecturii roma~cane recente. Cel mai vechi element de certitudine absoluta referitor la fondarea Romanului este un document aici in anul 1392 de voievodul Roman I Mu~at26. Cer,cetari arheologice realizate in deceniul 7 al seco~
Constantin C. Giurescu, Tirguri sau ora:je:ji cetati din Moldova, Bucure~ti, ed. Academiei R.S.R., 1967. Mircea D. Matei, Geneza :ji evolutie urbana in Moldova :ji Tara Romaneasca, Ia~i, ed. Re1ios, 1997; Mircea D. Matei, ,,~ probleme de cronologie ridicate de cercetarile din cetatea de pamant de la Roman", in Studii :ji Cercetari de Istorie Veche, XY. 4/1964, pp. 505-513; M. D. Matei, L. Chitescu, "Probleme istorice in legatura cu fortificatia mu~atina ~i a~ezarea ora~eneasca ~"" Roman", in Studii :ji materiale de muzeologie :ji istorie militara, nr. 1/1968, pp. 31-61. 23 Eugenia Greceanu, "Structura urbana a ora~ului Roman, marturie a trecutului istoric", in Revista Muzeelor:ji Monumentelor. numente Istorice :ji de Artii, nr. 2/1975, pp. 30-40; Eugenia Greceanu, "La structure medievale de la ville de Roman", in l& Roumaine d'Histoire, Dr. 1/1976, pp. 39-56. Aceasta cercetare, exemplara din toate punctele de vedere, a pus (aliituri de studiile lare, dar mai extinse, elaborate ulterior de aceea~i autoare cu privire la ansamblurile urbane istorice din Boto~ani ~i Pite~ti) bz:?:l unei metode originale de studiu a evolutiei ora~elor extracarpatice, care face apella surse extrem de variate ~i se bazeaza pe 0 anib::. de tip contextual, avand ca scop final decelarea ~i protecpa valorilor urbanistice. Aceasta metoda a fost adoptata ~i perfectionaiL deceniile ce au urmat, ~i de catre alti cercetatori, eel mai important dintre ace~tia fiind arh. T.O. Gheorghiu. In paralel, alp cerce; (grupati in juru1 arh. S. Voiculescu ~i arh. $. Popescu-Criveanu) au pus bazele unei metode similare, pe care au aplicat-o incep~ anii '70 asupra zonelor istorice din Bucure~ti ~i din alte ora~e extracarpatice. 24 Teodor Octavian Gheorghiu, Cetatile ora:jelor. Apararea urbana in centrul :ji estul Europei in Evul Mediu, Ed. Simetria, B= re~ti, 2000; Teodor Octavian Gheorghiu, "Elemente de structura ~i morfologie urbana romaneasca extracarpatica la cumpana s lor XV ~i XVI (cawl Moldovei lui $tefan cel Mare)", in Historia Urbana, XII, 1-2/2004, pp. 31-52; Teodor Octavian Gheorg: "Urbanizarea medievala romaneasca extracarpatica - gest oficial major sau pura intamplare?", in Historia Urbana, XIV, 2/2006.: 233-251 ~i altele. 25 Laurentiu Radvan, Ora:jele din Tarile Romiine in Evul Mediu (sfar:jitul secolului al XIII-lea - inceputul secolului al XVI-lea), ed. Universitatii "Alexandru loan Cuza", 2011. 26 D.I.R., A., Moldova. Veac XIV-XV, vol. I, Bucure~ti, 1954, p. 3.
2l
22

18