Sunteți pe pagina 1din 34

CONCEPTUL DE PERSONALITATE.

DEFINITII DE LUCRU Avand radacini in termenul persona ( masca), notiunea de personalitate a intrat de foarte mult timp in limbajul comun; in acest context termenul este folosit pentru a desemna ansamblul de caracteristici care definesc modul in care o persoana reactioneaza la situatiile de viata la care este supus, definidu-l si separandu-l de ceilalti. Dupa aprecierea lui G. Allport, cea mai relevanta definitie a termenului persona a fost formulata de Boethius (sec. VI): persoana este o substanta individuala de natura rationala. Sheldon definete personalitatea ca ansamblu de caracteristici bio -fiziopsihologice care permite o adaptare la ambian. R.B.Cattell consider personalitatea o construcie factorial dinamic, exprimat n modalitatea rspunsurilor la situaii. G. Allport deriv sensul noiunii de personalitate n intersectarea structurilor bazale, tipologice i individuale. n "Dicionar de Psihologie" de Norbert Sillamy personalitatea este definit asfel: (...) element stabil al conduitei unei persoane; ceea ce o caracterizeaz i o difereniaz de o alt persoan. Din numeroasele definiii ale personalitii se desprind cteva caracteristici ale acestuia, care evideniaz faptul c personalitatea este o structur (Perron,R.,1985): GLOBALITATEA- personalitatea este alcatuita din ansamblul de caracteristici care permite descrierea i identificarea ei printre celelalte. exista o organizare a elementelor personalitatii i relatii de

COERENA-

interdependena intre acestea. Personalitatea nu este un ansamblu de elemente juxtapuse, ci un sistem funcional format din elemente interdependente.

PERMANENA (STABILITATEA) TEMPORAL-

Dei o persoan se transform, se

dezvolt, ea i pstreaz identitatea sa psihic. Omul are contiina existenei sale, sentimentul continuitii i a identitii personale de-a lungul ntregii sale viei.

TIPURILE DE PERSONALITATE

E. Kretschmer (psihiatru german) a luat in considerare parametrii constitutiei fizice corporale, facand asocierea dintre trasaturile fizice si psihice. Limitata initial la doua tipuri principale, clasificarea lui Kretschmer cuprinde, in prezent trei tipologii principale.

Tipul picnic(ciclotim, din punct de vedere morfologic) - se caracterizeaza

printr-o statura mijlocie, exces ponderal, cu o fata plina, mainile si picioarele scurte, abdomenul si toracele bine dezvoltate - Acestui tip ii sunt asociate trasaturile ce desemneaza voiciunea, mobilitatea, optimismul, umorul,

spontaneitatea, sociabilitatea, dar si superficialitatea exprimata in deosebi in relatiile sociale, inclinatie catre compromis.

Tipul astenic (schizotim)- constitutie verticala, trunchi cilindric, cutie

toracica plata(turtita), umeri apropiati si ngusti, cap mic si rotund, muschi si oase subtiri (aspect scheletic), nas lung si ascutit, paloarea fetei, trasaturi feminine la barbati si masculine la femei. Astenicii au inclinatie spre abstractizare,

interiorizare, sensibilitate, fiind dotati cu un simt acut al onoarei, meticulozitatii etc.

Tipul atletic(vscos) - este bine proportionat din punct de vedere al

constitutiei atletice, fiind o treapta intermediara intre celelalte tipuri - Au inclinatii

spre activitati cu un consum mare al energiei (sporturile), promti, rapizi, prezenta de spirit, energie si indemanare in miscari, echilibru emotional, incredere in sine. Ca accesoriu este mentionat tipul displastic, care reuneste numeroase varietati dismorfice si este mai putin individualizat n plan caracterial (temperamental). Din punct de vedere medical, tipurile delimitate se asociaza cu predispozitii psihopatologice diferite: tipul picnic-ciclotim predispune la tulburari maniaco depresive; tipul leptosom (astenic)-schizotim predispune la tulburari de natura schizoida (schizofrenica.); tipul atletic-vscos si cel displastic predispun la epilepsie.

O alta clasifire a fost elaborata de catre medicii Antichitatii Hipocrate si Galenus, care au definit 4 tipuri temperamentale (sangvinicul, flegmaticul, melancolicul si colericul) in concordanta cu cele patru elemente fundamentale: aer, pamant, foc si apa, dar si cu cele patru "umori": sange, flegma, bila neagra si bila galbena.

Colericul care este energic, nelinistit, impetuos, irascibil, uneori impulsiv si

isi risipeste energia. El este inegal in manifestari. Starile afective se succed cu rapiditate. Oscileaza intre entuziasm si deceptie, are tendinta de exagerare in tot ceea ce face. Este o persoana foarte expresiva, usor "de citit", gandurile si emotiile i se succed cu repeziciune. Are tendinta de dominare in grup si se daruieste cu pasiune unei idei sau cauze.

Sangvinicul se caracterizeaza prin ritmiciatate si echilibru. Este vioi, vesel,

optimist si se adapteaza cu usurinta la orice situatie. Fire activa, schimba activitatile foarte des deoarece simte permanent nevoia de ceva nou. Trairile afective sunt intense, dar sentimentele sunt superficiale si instabile. Trece cu

usurinta peste esecuri sau deceptii sentimentale si stabileste usor contacte cu alte persoane.

Flegmaticul este linistit, calm, imperturbabil, cugetat in tot ceea ce face, pare

a dispune de o rabdare fara margini. Are o putere de munca deosebita, poate obtine performante deosebite, mai ales in muncile de lunga durata si este foarte tenace, meticulos in tot ceea ce face. Fire inchisa, greu adaptabila, putin comunicativa, prefera activitatile individuale.

Melancolicul este la fel de lent si inexpresiv ca felgmaticul, dar ii lipseste

forta si vigoarea acestuia, emotiv si sensibil, are o viata interioara agitata datorita unor exagerate exigente fata de sine si a unei neincrederi in fortete proprii. Este putin rezistent la eforturi indelungate. Putin comunicativ, inchis in sine, melancolicul are dificultati de adaptare sociala. Debitul verbal este scazut, gesticulatia redusa. In general, foarte rar intalnim indivizi care sa corespunda intru totul unui tip enumerat mai sus. Cele mai multe personae se regasesc in mai multe categorii.

TULBURARI DE PERSONALITATE DEFINITIE SI CLASIFICARI

Incadrate si clasificate in manualele de diagnostic psihiatric moderne (DSM IV, ICD-X), tulburarile de personalitate au fost considerate multa vreme ca entitati situate la granita dintre normal si patologic, aceasta deoarece ele nu se incadrau in modelul medical de boala, in sensul ca nu au un debut care sa poata fi delimitat in timp, nu au o perioada de stare si nic remisiune sau vindecare. Tulburarile de personalitate par a fi din punct de vedere al simptomatologiei reprezentarea

estompata a unor boli psihice, pierzand din amploarea manifestarilor in favoarea duratei de evolutie (G. Ionescu, Tulburarile personalitatii, 1997). OMS a definit tulburarile de personalitate ca stari si pattern-uri

comportamentale, semnificative clinic, ce tind a fi persistente si sunt expresia stilului de viata si a modului de relationare, cu sine si cu altii, caracteristice unei anumite persoane. (ICD-X, 1992) Tulburarea de personalitate se defineste ca pattern stabil de trairi afective si comportamente, ce deviaza semnificativ de la standardul culturii de apartenenta a respectivului individ, este generalizat si inflexibil, are debutul in adolescenta sau prima parte a vietii adulte, este stabil in timp si genereaza distres sau dizabilitate. Tulburarile de personalitate sunt abordate sub aspectul modelului trasaturilor, vazute ca fiind relativ stabile transsituational.

Tulburarile de personalitate apar atunci cnd trasaturile de personalitate devin foarte inflexibile, dezadaptative si genereaz dizabilitate si distres.

Aceste tulburari pot fi egodistonice (persoana traieste o stare de distres) sau egosintonice (nu apare distresul legat de boala); de retinut c, n primul caz trairea afectiva negativa apare legata de prezenta bolii si reactiile celorlalti la aceasta, n timp ce n cel de-al doilea caz, individul nu accepta ca are o tulburare de personalitate, dar poate trai stari de distres datorita faptului ca cei din jur nu-l accepta asa cum este. Tulburarile de personalitate pot cunoaste o multitudine de forme, pot fi mai mult sau mai putin grave, insa in oricare dintre aceste situatii afecteaza viata pacientului si a familiei acestuia. Tulburarile de personalitate reprezinta un grup de structuri particulare ale personalitatii care include deviatii calitative sau cantitative ale sferei afectiv-

volitionale si instinctive. Aceste tulburari sunt schitate din copilarie, dar se cristalizeaza la adolescenta si insotesc persoana in cauza de-a lungul vietii. Ele se manifesta la nivel comportamental, dar subiectul nu le recunoaste ca atare, provocandu-i o incapacitate de integrare armonioasa la conditiile mediului social. Caracteristici obisnuite ale pacientilor cu tulburari de personalitate: - modele de comportament cronice si durabile, nu episodice; - blamarea constanta a altora; - functia sociala si ocupationala tulburate; - dependenta sau independenta excesiva; - frecvent dezamagiti de catre partener; - trecere de la subevaluare la supraevaluare; - relatii interpersonale tulburi sau instabile; - deseori rezistenta la tratament. In prezent tulburarile de personalitate sunt incluse in clasificarile celor 2 mari sisteme taxinomice: cel european, reprezentat prin clasificarea internationala a maladiilor (ICD, elaborata de expertii OMS la Geneva in 1992) si sistemul anerican, reprezentat prin Manualul diagnostic si statistic (DSM), elaborat de expertii asociatiei americane de psihiatrie (Washington, 1994). Clasificarea DSM-IV: Cluster A: paranoida, schizoida, schizotipala clusterul ciudat, excentric

Cluster B: antisociala, borderline, histrionica, narcisica- cluster dramatic, emotional Cluster C: evitanta, dependenta, obsesiv-compulsiva- cluster anxios, temator Clasificarea ICD-X: Sorginte psihotica: paranoida si schizoida Sorginte psiho-sociala: dissociala, borderline, histrionica Sorginte nevrotica: anxioasa, dependenta, anancasta si emtional-instabila.

Clasificarea bazata pe gradul de severitate ia in calcul criterii conceptuale, etiologice si prognostice, din aceasta perspectiva se sintetizeaza trei categorii: Tulburari de spectru (cuprind formele: schizotipala, paranoida, hipertima, ciclotima si depresiva) sunt cele mai severe ca intensitate a manifestarilor clinice, sunt mai strans correlate cu modelul biologic si mai invalidante; Tulburarile de sine ale personalitatii (schizoida, antisociala si borderline) prezinta o imagine de sine inadecvata, disproportionata sau falsa, pot avea origini in situatiile disfunctionale din copilaria timpurie; Tulburarile de trasatura ale personalitatii (obsesiv-compulsiva, histrionica, dependenta, narcisica, pasiv-agresiva si evitanta) sunt caracterizate prin dificultati structurale de armonizare si integrare in grup, importanta invalidare socioprofesionala, sunt considerate variante extreme ale structurilor comportamentale normale.

1. TULBURAREA DE PERSONALITATE PARANOIDA Tulburarea de personalitate de tip paranoid apare la 0,5-2,5% din populatia generala, 10-30 % din pacientii internati in clinicile de psihiatrie si 2-10% din pacientii ambulatori (DSM-IV, 1994) si se caracterizeaza prin orgoliu excesiv, neincredere in oameni si neintelegerea motivatiei lor psihologice. Acest tip de tulburare de personalitate devine manifest in perioada de adult tanar si are o evolutie indelungata pe parcursul intregii vieti. Pacientii au o suspiciozitate nu numai nejustificata, dar si inflexibila in multe situatii de viata, care nu este abandonata chiar daca i se prezinta contraargumente convingatoare care sunt invariabil ignorate. Persoana care sufera de acesta tulburare vede interese ascunse, de multe ori sustinute de pulsiuni imaginativ interpretative. Este persoana care da impresia ca stie ce vrea, isi doreste aproape cu fanatism puterea. Tinta sa este ascensiunea si puterea. Vrea sa detina in permanenta controlul. Este o persoana cu puternice valaeitati persuasive, cu un discurs logic si bine argumentat. Individul paranoid crede ca este vulnerabil si ca toata lumea este impotriva lui si de aceea nu trebuie sa aiba incredere in nimeni. Paranoidul este neincrezator si suspicios si se mentine rigid, excluzand afectele. Umorul si starea de bine sunt minimizate, iar actiunile celor din jur sunt puse la indoiala, prin cautarea continua de dovezi incriminatoare. Trasaturi caracteristice: suspiciozitate exagerata, neincredere generalizata, controlul fidelitatii si autenticitatii datelor, faptelor si situatiilor prezentate, interpretativitate, distantare fata de cei din jur, tendinte de putere si valorizare, dificultati de integrare. Trasaturi associate: riguare logica, argumantativitate si persuasiune; combativitate si tenacitate; nevoia de a fi recunoscut si pretuit, toleranta scazuta la esec sau frustrare, intolerant la observatii critice, neasumarea

unui eventual esec, rezonanta afectiva redusa,tendinta la autonomie, exigent, atitudine de supraestimare si fantezii de omnipotenta. (G. Ionescu, 1997)

CRITERII DE DIAGNOSTIC DSM IV: Neincredere si suspiciune pervaziva in ceilalti astfel ca motivele lor sunt interpretate ca rauvoitoare, incepand devreme in perioada de adult si prezinta intr-o varianta de contexte, asa cum este indicata de 4 sau mai multe din urmatoarele: 1. Suspecteaza, fara o baza suficienta, ca ceilalti il exploateaza, il ranesc

sau isi bat joc de el 2. Preocupare cu indoieli nejustificate in legatura cu loialitatea sau

increderea partenerilor sau asociatiilor 3. Retinerea de a aface confidente celorlalti datorita temerii ca

informatiile vor fi folosite malitios impotriva sa 4. Vede sensuri secrete, degradante sau amenintatoare in remarci sau

evenimente benigne 5. amenintarile 6. Isi simte atacat caracterul sau reputatia fara ca acest lucru sa fie Permanent ranchiunos, este neiertator cu insultele, injuriile sau

evident altora si reactioneaza suparat sau contraataca 7. de viata. Din punct de vedere cognitiv-comportamental acesti pacienti prezinta: Suspiciuni recurente fara justificare privitor la fidelitatea partenerului

Credinte Atitudini Daca nu sunt

fundamentale

(Scheme

neconditionale)

Sunt vulnerabil. Nu poti avea incredere in ceilalti. de baza suspicios, ceilalti (Scheme ma vor conditionale) exploata.

Daca oamenii par amabili, inseamna ca doresc sa ma pacaleasca. Inferente (Autocontrol) Sa nu ai niciodata incredere in nimeni.Cauta totdeauna motivele ascunse. Stari afective:Manie; anxietate. Ganduri automate: "Ei incearca sa ma umileasca",

"Ei cred ca doresc sa le fac confidente pentru a profita de pe urma mea" Comportamente supradezvoltate: hipervigilenta, neincredere, suspiciune; comportamente subdezvoltate: seninatate, incredere, acceptare. (I. Holdevici, 2003)

2. TULBURAREA DE PERSONALITATE SCHIZOIDA Tulburarea de personalitate schizoida apare la 0,5-7% din populatia generala si este mai des intalnita la barbati (raportul barbati/femei=2/1) si cu forme forme clinice mai severe ce conduc la un grad de disfunctionalitate mai mare. Spre deosebiri de celelate tulburari de personalitate debutul tulburarii de personalitate schizoida este situat, de obicei, in prima copilarie (Kaplan, Sadock, Grebb, 1994) . Evolutia este indelungata, deseori desfasurandu-se pe parcursul intregii existente. Aceste persoane sunt introvertite, distante, inchise, nesociabile, par a fi rupti de realitate, sunt indiferenti fata de propriile lor interese. Evita oamenii si toate

situatiile care implica contacte iterumane, prefera actiuni solitare sau desfasurate in izolare. Este o persoana neimplicata in cotidian. Se caracterizeaza prin incapacitatea de a forma relatii sociale, evidentiate prin absenta caldurii sentimentelor, indiferenta la aprecieri pozitive, la critica sau la sentimentele celorlati. Grupul social ii percepe ca izolati, reci, lipsiti de tandrete, evitandu-le apropierea. Trasaturi psihologice si psihopatologice: introversie accentuata, sociofobie, nonimplicare; detasare de realitate; rezonanta afectiva redusa, slaba disponibilitate de a trai esec, pirderi, preferinta pentru activitati solitare, conduita

neconventionala, nonconformista sau bizara. Trasaturi asociate: inclinatie spre introspectie si reverie, indiferenta fata de lauda sau critica celorlalti, preocupari reduse sau absente fata de activitatea sexuala. (G. Ionescu, 1997) CRITERII DE DIAGNOSTIC DSM-IV: A. Un pattern pervaziv de detasare de relatiile sociale si o gama restransa

de exprimare a emotiilor in relatiile interpersonale incepand in perioada de adult tanar si prezinta intr-o varietate de contexte indicata de 4 sau mai multe in urmatoarele: 1. Nici nu doreste, nici nu se bucura de relatii apropiate incluzand si

aceea de a fi parte a unei familii 2. 3. persoana 4. 5. Putine sau nici o activitate nu le face placere Nu are prieteni sau confidenti Aproape intotdeauna alege activitati solitare Interes putin sau absent in a avea experiente sexuale cu o alta

6. 7.

Par indiferenti la rugaminti sau critica Raceala sau detasare emotionala sau afectivitate aplatizata.

Din punct de vedere cognitiv-comportamental acesti pacienti prezinta urmatoarele caracteristici: Credinte fundamentale (scheme neconditionale) Nu sunt la fel ca ceilalti. Raporturile stranse cu alti oameni nu fac decat sa-ti creeze probleme. Atitudini de baza (scheme conditionale) Daca ii las pe oameni sa se apropie prea mult, viata mea va deveni insuportabila. Inferente (Control) Fa toate lucrurile de unul singur. Pastreaza distanta. Stari afective Lipsa de rezonanta emotionala; jena sociala. Ganduri automate "Nu ma simt bine impreuna cu ceilalti"; "Oamenii trebuie sa ma lase singur"; "Nu sunt interesat de ceilalti"; "Nu inteleg de ce sunt atat de fericiti atunci cand se afla impreuna" Comportamente supradezvoltate: autonomie, izolare; comportamente

subdezvoltate: intimitate, reciprocitate. (I. Holdevici, 2003)

3. TULBURAREA DE PERSONALITATE SCHIZOTIPALA Prevelanta acestui tip de tulburare de personalitate este de 3% din populatia generala conform DSM-IV, debutul este in perioada de adult tanar desi unele trasaturi ale acestui tip de personalitate pot fi constatate si la adolescent. Evolutia este extrem de indelungata, pe parcursul intregii vieti, poate prezenta fluctuatii ale manifestarilor clinice cu reducerea sau exacerbarea acestora determinand decompensari care determin a tratament medicamentos. Prognosticul este rezervat, unii pacienti putand dezvolta schizofrenie, iar 10% ar putea comite suicid.

Pacientii prezinta comportament excentric si bizar, rezonanta afectiva redusa cu slabe capacitati de reactie la situatii stresante, psihotramatizante sau frustrante, relationare slaba cu sociofobie, ideatie dominata de convingerea ca poseda isusiri rare ( ilustrate prin clarviziune, capacitate de premonitie, telepatie sau superstitie). Trasaturi associate: convingeri insolite, caudate sau gandire magica, anxietate de fundal cu continut predominant social,episoade psihotice tranzitorii de foarte scurta durata caracterizate prin iluzii, halucinatii predominant auditive si idei prevalnete sau dominante (G. Ionescu, 1997) CRITERII DE DIAGNOSTIC DSM IV: A. Un pattern pervaziv de deficit social si interpersonal marcat de

discomfort acut si capacitate redusa pentru relatii apropiate ca si distorsiuni perceptuale sau cognitive si excentricitati comportamentale, incepand in perioada de adult tanar si prezent intr-o varietate de contexte, asa cum este indicat de 5 sau mai multe din urmatoarele: 1. 2. Idei de referinta excluzand delirul Ganduri ciudate, sau gandire magica care influenteaza

comportamentul si nu sunt potrivite cu normele culturale (clarviziune, al saselea simt, superstitii, telepatie, preocupari sau fantezii bizare) 3. 4. Experiente perceptuale neobisnuite, incluzand iluzii corporale Gandire si vorbire ciudate (vaga, circumstantiala, metaforica,

supraelaborata, stereotipa) 5. 6. 7. 8. gradul I Suspiciune sau ideatie paranoida Afect inadecvat sau redus Comportament sau aparenta excentrica, ciudata sau neobisnuita Lipsa prietenilor apropiati sau confidentilor, altii decat rudele de

9.

Anxietate sociala excesiva care nu diminua cu familiaritatea si tinde

sa fie asociata cu frici paranoide decat cu judecati negative despre sine. B. Nu apare exclusiv in cursul schizofreniei, a unei tulburari de dispozitie cu trasaturi psihotice sau altei tulburari psihotice. Din punct de vedere cognitiv-comportamental acesti pacienti prezinta urmatoarele caracteristici: Credinte fundamentale (scheme neconditionale) Sunt un telepat, am forte paranormale.Trebuie sa te indoiesti de ceilalti. Atitudini de baza (scheme conditionale) Daca le spun oamenilor ceea ce gandesc, ei nu ma vor intelege. Oamenii vor crede ca sunt un monstru si ma vor respinge. Inferente (Control) Fii atent la toate detaliile pentru ca pot fi semne importante. Ceilalti cred ca sunt superstitii, dar eu stiu mai mult decat ei. Evita aceasta persoana pentru ca poarta ghinion. Stari afective: anxietate in relatiile sociale; inconsecventa. Ganduri automate "Oare ei ma supravegheaza?", "Eu stiu ce gandesc ei.", "Nu pot suporta sa fiu impreuna cu alti oameni.", "Nu trebuie sa-i vorbesc pentru ca mi se va intampla o nenorocire." Comportamente supradezvoltate: evitare sociala, comportament excentric, gandire magica; comportamente subdezvoltate: conformism, gandire logica, bunavointa. (I. Holdevici, 2003)

4. TULBURAREA DE PERSONALITATE ANTISOCIALA Tulburarea de personalitate antisociala este o conditie in care persoana arata lipsa de consideratie fata de lege si de drepturile celor din jur, ce afecteaza 4% din populatia generala si 15% din populatia clinica, rata pe sexe este net superioara barbatilor, raportul barbati/femei fiind de 3/1; tulburarea pare a fi asociata cu mediul urban si cu un status socioeconomic precar. Persoanele cu tulburare de personalitate antisociala tind sa minta sau sa fure si nu-si indeplinesc obligatiile profesionale si cele de parinte. Termenii sociopat sau psihopat sunt uneori folositi pentru a descrie o persoana cu tulburare de personalitate antisociala. Debutul adolescentei reprezinta o perioada critica pentru dezvoltarea tulburarii de personalitate antisociala. Oamenii care cresc intr-un mediu abuziv sau in care sunt neglijati prezinta cel mai mare risc, iar adultii care prezinta aceasta tulburare au avut debutul simptomelor de conduita inainte de varsta de 15 ani. Tulburarea de personalitate antisociala este de trei ori mai frecventa la barbati decat la femei si este mult mai prevalenta in populatia din inchisoare decat in populatia generala. Tulburarea de personalitate antisociala este o conditie cronica si reprezinta una dintre cele mai dificil de tratat tulburari de personalitate. Intensitatea maxima a simptomelor apare in anii adolescentei si la adultul tanar si tind sa scada cu varsta. Persoanele cu aceast tulburare nu reuesc s se conformeze normelor sociale referitoare la reguli, legi, decrete, ordonane de urgen, hotrri de guvern. Ei pot comite n mod repetat acte care sunt un motiv de arest. Acetia desconsider dorinele, drepturile sau sentimentele altora. neal i manipuleaz frecvent pe alii n scopul obinerii unui profit personal sau de plcere (de ex: spre a obine bani, sex, putere). Acetia nu sunt capabili de a face planuri, de aceea ei mint foarte mult i fac des apel la o persoan care s le susin anumite comportamente sau si acopere n anumite situaii mincinoase. Din cauza lipsei unui plan, deciziile le i -a

pe moment, astfel c acetia i schimb des opiniile, ideile chiar domiciliul, locul de munc sau relaiile cu oamenii. Devin agresivi, iritabili i se pot angaja n mod repetat n lupte de corp la corp sau pot comite acte agresive corporale. Acetia sunt iresponsabili n mod constant i nu pot avea o sarcin sau s realizeze o sarcin. De obicei acetia nu au serviciu ori abandoneaz des serviciul i nici nu manifest interes pentru a gsii un alt serviciu. Dac au un serviciu acetia au absene multe, nemotivate, sau aducnd tot felul de motive, bizare sau spectaculoase, care s-i motiveze absenele repetate. Iresponsabilitatea financiar este indicat prin acte ca neachitarea datoriilor, a facturilor sau prin incapacitatea de a oferii copilului suport. Trasaturi psihologice si psihopatologice: conduita insensibila, aroganta si dispretuitoare; lipsa de regret, de remuscare sau autoculpabilizare; incapacitate de a mentine relatii autentice si durabile; iritatabilitate, impulsivitate, manifestari clastice si agresivitate. (G. Ionescu, 1997) Persoanele cu tulburare de personalitate antisociala au un risc crescut pentru: deces datorat unei traume fizice, cum ar fi un accident, abuz de droguri si alcool, suicid, crima, alte afectiuni mentale cum ar fi depresia, tulburarea bipolara si anxietatea, alte tulburari de personalitate cum ar fi borderline si tulburarea de personalitate narcisica, comiterea unor infractiuni serioase care pot determina incarcerarea.

CRITERII DE DIAGNOSTIC: A. Pattern pervaziv de desconsiderare si violare a drepturilor celorlalti

aparand de la 15 ani, indicate de cel putin 3 sau mai multe din urmatoarele:

1.

Esuarea de a se conforma normelor sociale, indicata prin executarea

repetata a actelor antisociale 2. imprumut 3. 4. 5. 6. Impulsivitate sau incapacitate de a se planifica Iritabilitate sau agresivitate indicata de batai repetate Nepasare fata de siguranta sa sau a celorlalti Iresponsabilitate, indicata prin esuarea repetata de a munci sau de a-si Necinste, indicata de minciuni repetate, folosirea de nume de

achita obligatiile financiare 7. Lipsa de regret sau remuscare cu privire la faptele sale anterioare

(ranirea, tratarea proasta sau furtul de la ceilalti). B. Individul are cel putin 18 ani. C. Exista evidenta a tulburarilor de comportament inainte de 15 ani D. Comportamentul antisocial nu apare exclusiv in cursul schizofreniei

sau episodului maniacal. Din punct de vedere cognitiv-comportamental acesti pacienti prezinta urmatoarele caracteristici: Credinte fundamentale (scheme neconditionale) Am dreptul sa obtin ceea ce doresc. Oamenii sunt facuti pentru a fi exploatati de mine. Atitudini de baza (scheme conditionale) Daca nu profit de ei, vor profita ei de mine. Daca doresc ceva, voi obtine. Inferente (Control) Doresti acel lucru, obtine-l.

Daca el te supara, loveste-l. Stari afective Irascibilitate; indiferenta.

Ganduri automate "Sunt foarte abil, ei nu vor sti niciodata ce intentii am, "Imi bat joc de ceea ce gandesc ei", "O sa vada ei cine este mai puternic", "Daca sunt furios, trebuie sa fac ceva". Comportamente supradezvoltate: agresivitate, exploatare; comportamente subdezvoltate: empatie, reciprocitate, sensibilitate. (I. Holdevici, 2003)

5. TULBURAREA DE PERSONALITATE DE TIP BORDERLINE Tulburarea de personalitate borderline este caracterizata din punct de vedere clinic printr-un patern pevaziv de instabilitate a relatiilor interpersonal, a imaginii de sine, a afectelor si o impulsivitate accentuate, ea reprezinta 30-60% din totalul tulburarilor de personalitate(DSM-IV, 1994). Prevalent variaza intre 15 si 25%, fiind cea mai comuna tulburare de personalitate (J.G. Gunderson, 1989). Tulburarea este mult mai frecventa la femei, raportul femei/barbate=3/1, in legatura cu anumite caracteristici psihologice specifice femeilor illustrate prin sensibilitate, labilitate, puternica rezonanta afectiva. Debutul acestei tulburari de personalitate este in jurul varstei de adult tanar, insa diagnosticul este stability relative tarziu comparativ cu debutul, respectiv in jurul varstei de 40 de ani, cand aceasta conditie devine evident in urma numeroaselor esecuri ale pacientului de a se integra social. Tulburarea de personalitate borderline are o evolutie relative constanta si continua, cu un maxim al simpomelor in decada a treia si a patra, urmate de o usoara estompare dupa 40 de ani. In cursul evolutiei pot apare decompensari psihotice. Acesta tulburare de personalitate se poate complica cu episoade psihotice, episoade depressive majore, tentative de suicid, dependente de alcool sau substante.

In cadrul acestei tulburari de personalitate relatiile sociale sunt intense, dar foarte schimbatoare sub aspectul continutului afectiv, care poate trece de la o extrema la alta fara motive reale si in mod rapid. Fata de aceiasi persoana, pacientul poate sa dezvolte o stare afectiva intens pozitiva, pentru ca in urma mici insatisfactii sa exprime furie si rejectie. Setimentul de vid interior este trait de pacienti cu acesta tulburare ca un sentiment de zadarnicie sau imensa plictiseala, negasire de sine. Trasaturile esentiale ale acestei tulburari de personalitate sunt: intensitatea si versatilitatea relatiilor interpersonal, migrarea de la un sentiment fata de o persoana la polul opus in scurt timp, reactii impulsive-agresive la stimuli minimi, sentiment de vid interior, sentimental inconstintei si dispersiei identitatii, intolerant singuratatii. Trasaturi facultative: ractivitate si instabilitate a dispozitiei, comportament imprevizibil, acreditarea afectiva exclusive, acte autodistructive repetate. (G. Ionescu, 1997)

CRITERII DE DIAGNOSTIC: A. Un pattern pervaziv de instabilitate a relatiilor interpersonale, imaginii

de sine si afectelor insotita de impulsivitate incepand din perioada de adult tanar si manifestata prin cel putin 5 din urmatoarele: 1. 2. Eforturi reale de a evita abandonul real sau imaginar Un pattern de relatii interpersonale instabile si intense caracterizate

prin alternarea intre extreme de idealizare si devalorizare 3. 4. 5. Tulburari de identitate: imaginea si sensul sinelui marcat instabile Impulsivitate in cel putin 2 arii care sunt potential daunatoare Comportament suicidar recurent, automutilari

6.

Instabilitate afectiva datorata reactivitatii marcate a dispozitiei Sentimente cronice de gol interior Furie inadecvata, sau dificultate in a-si controla furia Ideatie paranoida tranzitorie legata de stres sau simptome disociative

(disforie episodica intensa, iritabilitate, anxietate cu durata de ore pana la zile) 7. 8. 9. severe Din punct de vedere cognitiv-comportamental acesti pacienti prezinta urmatoarele caracteristici: Credinte fundamentale (scheme neconditionale) Nu detin controlul asupra mea. Nimeni nu ma intelege. Atitudini de baza (scheme conditionale) Daca nu voi face ceea ce doresc ceilalti de la mine, ei ma vor abandona. Nimeni nu va dori sa fie cu mine daca ma va cunoaste cu adevarat. Daca nu imi voi putea controla emotiile, se va declansa o catastrofa. Inferente Fa-ti un rau pentru a simti ceva. Nu-ti face prieteni, ei te vor lovi. Esti o persoana rea, pedepseste-te. Stari afective Anxietate; depresie; mandrie. Ganduri automate"Voi fi totdeauna singur, "Suferinta pe care o resimt este intolerabila.", "Am facut rau ca m-am increzut in aceasta persoana pentru ca acum ma dispretuieste." Comportamente supradezvoltate: hiperactivitate emotional, impulsivitate; comportamente subdezvoltate: autocontrol, atasemente durabile. (I. Holdevici, 2003)

6. TULBURAREA DE PERSONALITATE HISTRIONICA Prevalenta acestei tulburari de personalitate este 2-3% in populatia genarala si 10-15% in populatia pacientilor psihiatrici fiind mai frecventa mai la femei. Debutul afectiunii este situat la varsta de adult tanar, desi primele manifestari apar inca din adolescenta. Evolutia prezinta o ameliorare a trasaturilor in a doua parte a existentei. Tulburarea de tip histrionic se caracterizeaza prin emotionalitate excesiva. Pacientii isi considera relatiile a fi mai intime decat sunt in realitate, au un comportament seducator si provocator sexual, in vederea satifacerii propriilor interese. Polarizarea atentiei celorlalti este o trasatura specifica. expresie a unei pulsiuni irezistibile de a se plasa in centrul atentiei grupului. Comportament seducator si provocator, intalnit nu numai la femei ci si la barbati cu marcata tendinta de a-l scoate pe cel vizat din rutina si indiferenta. Intr-un moment de veselie este persoana cea mai expresiva, dupa cum, la o inmormantare este persoana care plange cel mai tare. In situatii afectogene comune, persoana histrionica nu-si poate stapanii tensiunea disproportionata, inzbucnind intr-o descarcare dezordonata si demonstrativa a afectelor. Trasaturi psihologice si psihopatologice: polarizarea atentiei celorlalti, reactii emotionale excesive si tendinta permanenta de a capta atentia celorlati; coportament seducator si provocator, conduita erotizata, impresionabilitate, sugestibilitate, impresionabila, catarsis afectiv facil, comunicare comunicarii. colorata, Trasaturi metaforica, asociate:

dramatizrea

continutului

personalizarea relatiilor, capacitate scazuta de a mentine relatiile, dorinta de noutate, stimulare sau schimbare, intoleranta la ignorare, incapacitatea de amnare, coportament manipulativ, dependenta fata de cel investit afectiv, amenintari cu

suicid sau tentative suicidare demonstrative, amnezia traumelor, frustrarilor. (G. Ionescu, 1997) CRITERII DE DIAGNOSTIC: A. Un pattern pervaziv de emotionalitate excesiva si nevoia de a fi in

atentie, incepand devreme in perioada de adult si prezent intr-o varietate de contexte, asa cum este indicat de 5 sau mai multe din urmatoarele: 1. 2. inadecvata 3. 4. 5. 6. 7. 8. Labilitate emotionala Tipul de comunicare este excesiv de impresionabil si lipsit de detalii Folosirea aspectului fizic pentru a atrage atentia Autodramatizare, teatrabilitate si exagerarea expresiei emotionale Sugestibilitate (usor influentabil de catre altii sau de circumstante) Considera relatiile mai intime decat sunt. Nu se simte comfortabil in situatii in care nu este in centrul atentiei Relatiile cu ceilalti sunt caracterizate prin conduita erotizata

Din punct de vedere cognitiv-comportamental acesti pacienti prezinta urmatoarele caracteristici: Credinte fundamentale (scheme neconditionale) Sunt incapabil sa-mi organizez existenta. Stiu sa farmec oamenii pentru ca ei sa ma ajute si sa ma iubeasca. Atitudini de baza (scheme conditionale) Daca nu ma voi face remarcat, nu voi placea. Pentru a obtine ceea ce doresc, trebuie sa-i fascinez sau sa-i distrez pe ceilalti.

Inferente: Fa-te remarcat. Cauta sa placi, cocheteaza putin. Poarta haine care ies din comun. Stari affective: se plictiseste rapid; deprimare; veselie. Ganduri automate"Ceilalti ma considera irezistibil. "Sunt o persoana fermecatoare si amuzanta, "Ceilalti nu ma remarca suficient."

"Aceasta persoana este formidabila, dar celelalte doua sunt ingrozitoare. Coportamente supradezvoltate: exhibitionism, impulsivitate, expresivitate; comportamente subdezvoltate:cotrolul ponderat(I. Holdevici, 2003). impulsilor, organizarea, coportament

7. TULBURAREA DE PERSONALITATE NARCISICA Prevalenta acestei tulburari este de aproximativ1% in pupulatia genarala, fiind mai frecventa la barbati. Unele caracteristici ale acestei tulburari de personalitate devin evidente inca din adolescent, iar evolutia este cronica. Tulburarea este definita printr-un pattern pervaziv de grandoare in

comportament si imaginative, nevoie de admiratie si lipsa de empatie (G.J.Gunderson, Katharine Philllips, 1995). Pacienti sunt insensibili la opinii diferite, sfaturi sau indemnuri, ei minimalizeaza, resping, sau, in cel mai bun caz, ignora opiniile celorlalti. Individul narcisistic considera ca el este cel mai important si ca lui i se cuvine totul. Traieste dificil orice situatie in care el nu se afla in centrul atentiei. Narcisistul considera normal un destin privilegiat, reusit pe toate planurile. Cei din

jurul lui sunt obiecte folositoare in planurile lui si se refera la ei ca si cum acestia nu ar avea propriile lor nevoi. Orice fel de atingere a propriilor interese ii provoaca afecte extreme manifestate agresiv. Trasaturile esentiale sunt: autoevaluare exagerata, nerealista, idealizarea propiei persoane, expectatii nerealiste ca aceste trasaturi sa fie acceptate, recunoscute, coduita distant, aroganta, empatie redusa, aviditate pentru titluri, demnitati. Trasaturi associate: fantasme de success nelimitat, marire, putere, bogatie, stralucire, manipulator al relatiilor interpersonale, sensibilitate la critica, insucces, sentimente ostile. (G. Ionescu, 1997)

CRITERII DE DIAGNOSTIC: A. Pattern pervaziv de grandoare (in fantezii sau in comportament),

nevoia de admiratie si lipsa de empatie, incepand devreme la adultul tanar si prezent intr-o varietate de contexte, asa cum este indicata de 5 sau mai multe din urmatoarele: 1. Are un sens grandios al auto importantei (ex: isi exagereaza achizitiile

sau talentele, asteapta sa fie recunoscut ca superior etc.) 2. Preocuparea cu fantezii despre succes nelimitat, putere, stralucire,

frumusete sau iubire ideala 3. Crede ca este special sau unic si de aceea nu poate fi decat in

compania unor persoana speciale 4. 5. 6. Cere admiratie excesiva Are sentimentul de a fi indreptatit (ex: sa fie tratat special) Exploateaza relatiile interpersonale

7. 8. 9.

Lipsa empatiei Este invidios si crede ca si ceilalti sunt invidiosi Are atitudine aroganta, dispretuitoare.

Din punct de vedere cognitiv-comportamental acesti pacienti prezinta urmatoarele caracteristici: Credinte fundamentale (scheme neconditionale) Sunt o persoana

exceptionala. Ceilalti imi sunt inferiori si imi datoreaza respect. Atitudini de baza (scheme conditionale) Daca sunt superior celorlalti, trebuie sa fiu tratat ca atare. Daca oamenii nu imi acorda respectul cuvenit, ei trebuie pedepsiti. Daca nu sunt admirat si nu mi se fac complimente, inseamna ca nu sunt apreciat la justa mea valoare. Inferente Povesteste-le tot ce ai realizat. Nu te preocupa de reguli, ele nu sunt pentru tine. Ceilalti trebuie sa-mi cedeze locul, pentru ca le sunt superior. Stari afective Depresie, manie. Ganduri automate "Ei nu stiu cu cine au de-a face", "Nevoile mele sunt mai importante decat ale celorlalti., "Eu nu trebuie sa stau la rand. "Ceilalti sunt niste nulitati." Comportamente supradezvoltate: inflatia ego-ului, copetitivitate;

comportamente subdezvoltate: impartire bunurilor, identificare cu grupul. (I. Holdevici, 2003)

8. TULBURAREA DE PERSONALITATE DE TIP ANXIOS (EVITANT) Prevalenta tulburarii este de aproximativ 0.5 1% din populatia generala si de 10% din populatia centrelor de sanatate mintala; cu o distributie egala pe sexe. Evolutia tulburarii este continua si ondulanta, fiind semnificativ influentata de situatii psihotraumatizante si frustrante. Se caracterizeaza prin inhibitie sociala, sentimente de insuficienta si hipersensibilitate la evaluare negativa. Persoana cu tulburare anxioasa analizeaza in amanunt si este foarte exigenta asupra comportamentului persoanelor cu care trebuie sa colaboreze. Prezinta o teama permaneta de a nu fi ridiculizat si rejectat, ca expresie a autoexigentei. Persoana apare ca nelinistita, tematoare, si in acelasi timp grabita, dornica de a actiona, dar lipsita de curajul de initia o actiune. Sunt persoane care au nevoie de foarte multe certitudini. Trasaturi psihologice si psihopatologice: sociofobie cu evitarea activitatii profesionale ce implica relatii interpersonale; prudenta excesiva si rigoare in orice relationare; teama de a fi ridiculizat, criticat sau umilit in public, stare de anxietate permanenta, evitarea si teama de a initia relatii noi, atasamente personale restrictive, subestimare a insusirilor si disponibilitatilor personale, dorinta de a fi acceptat si simpatizat, nevoia de tandrete, dificultati in luarea deciziilor. Trasaturi asociate: hipersensibilitate si tendinta la interpretativitate, tendinta de a exagera eventualele riscuri, esecuri, pericole,, trairea intensa, dureroasa a inacceptarii, nevoia de certitudine si securizare. (G. Ionescu, 1997) CRITERII DE DIAGNOSTIC: Pattern pervaziv de inhibitie sociala, sentimente de inadecvare si de hipersensitivitate la evaluarea negativa, pattern care incepe in perioada de adult

tanar si care este prezent in context diverse, indicat de 4 sau mai multe din urmatoarele: 1. Evita activitatile ocupationale care implica contact interpersonal, semnificativ, din cauza temerilor de critica, dezaprobare sau rejectie; 2. Nu doreste sa se implice cu oamenii daca nu este sigur ca este placut, agreat de acestia; 3. Manifesta retinere in cadrul relatiilor intime din cauza fricilor de a nu fi facut de rusine sau ridiculizat; 4. Este preocupat de posibilitatea de a fi criticat sau rejectat in situatii sociale; 5. Este inhibat in relatiile interpersonal noi din cauza simtamintelor de inadecvare; 6. Se priveste ca inept/ inadecvat din punct de vedere social, neatragator din punct de vedere personal sau inferior altora; 7. Este neobisnuit de retinut in asumarea de riscuri personale sau in angajarea in orice noi activitati pentru ca acestea ar putea sa-l puna intr-o situatie stanjenitoare (penibila). Din punct de vedere cognitiv-comportamental acesti pacienti prezinta urmatoarele caracteristici: Credinte fundamentale (scheme neconditionale) :Sunt o persoana lipsita de valoare, nu pot sa plac. Ceilalti oameni imi sunt superiori. Atitudini de baza (scheme conditionale): Daca ceilalti ma vor cunoaste cu adevarat, ei ma vor respinge. Daca voi intreprinde vreo actiune, voi deveni ridicol. Inferente: Nu trebuie sa-ti asumi riscuri. Nu trebuie sa traiesti emotii puternice, pentru ca nu le-ai putea suporta.

Stari affective: anxietate; tensiune psihica; depresie. Ganduri automate :"Voi esua cu siguranta."; "Ceilalti nu ma iubesc." "Sunt o persoana slaba." Comportamente supradezvoltate; vulnerabilitate sociala, evitare, inhibitie,; comportamente subdezvoltate: asertivitate. (I. Holdevici, 2003)

9. TULBURAREA DE PERSONALITATE DEPENDENTA

Tulburarea dependenta a personalitatii reprezinta 2,5% din totalul tulburarilor de personalitate si se carcterizeaza prin autostima redusa, neincredere in posibilitatile proprii, nevoie excesiva de ocrotire si ingrijire, incapacitatea de a lua decizi in problemele curente si tendinta continua de a acorda altuia girul propriilor responsabilitati. In populatia generala aceasta tulburare este mai frecvent intalnita la femei. Persoana traieste nu numai nevoia aprobarii ci si a acceptarii de catre ceilalti, mai ales atunci cand acestia sunt persoane influente. Persoana cu tulburare dependenta sacrifica timp si energie, ofera dovezi de loialitate, punandu-si la dispozitie intreaga sa disponibilitate si deplina fidelitate pentru a obtine aprobarea si suportul din partea celorlalti. Individul dependent nu se simte in stare sa ia decizii singur si are nevoie de suport si aprobare. Prefera sa urmeze ideile celorlalti, chiar daca nu sunt intru-totul de acord cu ei si este de acord cu cei din jur, pentru ca nu poate risca sa ii fie invalidate convingerile. Este sensibil la critica, o resimte ca pe respingere si isi corijeaza comportamenul conform indicatiilor, simte nevoia de atasament si se

teme sa nu fie abandonat; are tolerant excesiva fata de persoana investita ca protector si are tendinta de a interpreta orice dezaprobare ca o dovada a lipsei de valoare proprii.

CRITERII DE DIAGNOSTIC: Un pattern pervaziv de nevoie excesiva de a fi luat in grija, care duce la comportament submisiv si frica de separare care incepe devreme in perioada de adult si este prezenta intr-o varietate de contexte asa cum este indicat de 5 din urmatoarele: 1. ceilalti 2. Au nevoia ca ceilalti sa-si asume responsabilitatea pentru majoritatea Dificultati in a lua decizii fara o asigurare excesiva si sfaturi de la

ariilor vietii lui 3. suport 4. Dificultati in a initia proiecte sau actiuni (datorita lipsei de incredere Nu-si exprima dezacordul cu ceilalti de frica ca vor fi lasati fara

in capacitatile personale) 5. 6. Face lucruri excesive pentru a mentine suportul celorlalti Se simte incomfortabil sau lipsit de ajutor cand este singru din cauza

fricii exagerate ca nu se va descurca 7. Cauta urgent o alta relatie atunci cand este parasit (este preocupat

nerealist cu frica de a fi lasat sa-si poarte singur de grija). Din punct de vedere cognitiv-comportamental acesti pacienti prezinta urmatoarele caracteristici:

Credinte fundamentale (scheme neconditionale) Sunt slab si incapabil sa ma descurc singur. Ceilalti sunt mai puternici si pot sa ma ajute. Atitudini de baza (scheme conditionale) Daca nu voi fi iubit, ma voi simti in permanenta nefericit. Daca nu va exista o persoana puternica sa ma sprijine, voi fi pierdut. Daca nu ma ajuta cineva ori de cate ori am nevoie, ma voi prabusi. Inferente (Control) Nu contrazice pe nimeni, pentru ca ai nevoie de oameni. Fa tot ce iti cer ceilalti, chiar daca este dificil. Nu lua niciodata decizii de unul singur. Stari afective: anxietate; depresie. Ganduri automate "Nu pot sa fac nimic de unul singur.", "Nu pot suporta sa fiu abandonat.", "Ceilalti s-au plictisit de mine. Comportamente supradezvoltate; nevoia de support, atasament;

comportamente subdezvoltate; autonamie, mobilitate. (I. Holdevici, 2003)

10.

TULBURAREA OBSESIV-COMPULSIVA

Prevalenta tulburarii de personalitate obsesiv-compulsive este de 1% in populatia generala, fiind de 2 ori mai frecventa la barbati. Debutul tulburarii este frecvent in perioada de adolescent, iar evolutia este variabila; uneori trasaturile se pot estompa cu inaintarea in varsta. Persoana prezinta o inalta valorizare a regulilor si reglemetarilor, ordinelor, astfel incat, in mediul familial si profesional disciplina este principiu de existenta. Sunt perfectionisti si militanti ai lucrurilor bine facute, de care rareori se simt

satisfacuti. Crede ca numai el poate indeplini activitatea si de aceea suporta cu greu sa nu accepta ca altcineva sa-i tina locul. Trasaturile caracteristice ale tulburarii: inalta valorizare a reglementarilor, regulilor si ordinelor, perfectionism extreme, atenti la detalii, devotament extreme, constiintiozitate, scrupulozitate, inflexibilitate, intolerant fata de indiferenta , compromise si coruptie, militant ai standardelor inalte, autoimpuse; exigent fata de ceilalti si tendinta de a le impune propriile standard, teama de schimbare, adepti ai stabilitatii. Trasaturi facultative: inalta valorizare a conduitelor rationale, comunicare concreta, inacapacitate de exprimare a sentimentelor tandre, relatii interpersonal reduse.

CRITERII DE DIAGNOSTIC: Un pattern pervaziv de preocupare cu ordinea, perfectionismul, controlul mental si interpersonal pe seama deschiderii si eficientei incepand devreme in perioada de adult si prezenta intr-o varietate de contexte indicate sau de 4 (sau mai multe) din: 1. Este preocupat cu detalii, reguli, liste, ordine, organizatii sau scheme

pana in punctul in care scopul major al activitatii este pierdut 2. 3. 4. Prezinta perfectionism care interfera cu efectuarea sarcinilor Excesiv devotat muncii si productivitatii Foarte constiincios, scrupulos I inflexibil in materie de etica,

moralitate si valori 5. Incapacitatea de a arunca obiecte nefolositoare

6.

Se abtine in a atribui sarcinile lui altor persoane decat in conditiile in

care este sigur ca acestia le efectueaza exact in acelasi mod 7. Zgarciti

Din punct de vedere cognitiv-comportamental acesti pacienti prezinta urmatoarele caracteristici: Inferente (Control): Trebuie sa prevezi cele mai mici detalii. Realizeaza totul perfect, pentru ca altfel nu are valoare. Trebuie sa mentii permanent cel mai inalt standard de performanta. Stari afective Anxietate; depresie. Ganduri automate "Nu trebuie sa comit nici o eroare.","Daca gresesc, va fi o catastrofa.", "Trebuie sa fac totul singur, pentru ca altfel se va strecura o greseala., "Ar trebui sa fac ceva util, in loc sa citesc acest roman." Comportamente supradezvoltate: control exagerat, responsabilitate,

perfectionism; comportamente subdezvoltate: spontaneitate, caldura afectiva. (I. Holdevici, 2003)

Tulburari de personalitate in curs de validare

1. Tulburarea depresiva a personalitatii

Pacientul se caracterizeaza prin tristete, pesimism, autocriticism, autostima redusa, pasivitate si expresie inhibata a agresivati. Se asemenea principale caracteriztici sunt: Incapacitatea de a trai satisfactia, realizarea, reusita, prin refuzul

bucuriei si a relaxarii, prin exigenta a propriei persoane, grija excesiva, trairea prezentului si a viitorului cu permanente indoieli.

2. Tulburarea pasiv-agresiva a personalitatii

Se caracterizeaza printr-o rezistenta pasiva la cererile de performanta profesionala si sociala adecvata, ca si printr-o atitudine negativista, prin rezistenta la solicitare sau indemn (constituie o expresie deghizata a pulsiunilor agresive, acestea nemanifestandu-se in mod direct, dar tace, amana, sau isi exprima refuzul intr-un mod formal, echivalent cu un refuz disimulat), prin refuzul schimbarii, prin comportament lamentativ-atributiv, in sensul ca pune pe seama celorlalti propriile insuccese, esecuri, pierderi, etc.

1.Beck A.T. Cognitive Therapy and the Emotional Disorders "International University Press", New York, 1976.

2.Burns D. The Feeling Good Handbook "A Plume Book", New York, 1989. 3.Cottraux J., Blackburn J.M. Therapies cognitives des troubles de la personalite. 4.Holdevici Irina. Psihoterapia cazurilor dificile; Abordari cognitivcomportamentale, Ed. Dual Tech, Bucuresti, 2003.

5.Holdevici Irina. Psihoterapia cognitiv-comportamentala; Managementul stresului pentru un stil de viata optim. Ed. Medicala, Bucuresti, 2005.

6. Trower P., Casey A., Dreiden W. Cognitive Behavioral Counseling in Action. Sage Publications, London, 1998.