Ce este paradoxul? Asemeni ghicitorilor, paradoxurile intriga, surprind si amuza din timpuri imemor iale.

Ele sunt fraze sau istorii cu dublu inteles, unde o a doua interpretare vi ne s-o contrazica pe cea admisa la inceput. Rezultatul poate fi un amestec de co ntradictii si de antiteze incompatibile. In general, un sens apare inlocuit de a l doilea, pana ce se clarifica solutia. Putem intelege legatura dintre contraste folosind o gandire holistica, ce imbina rationalul si irationalul, judecata si intuitia. La suprafata, paradoxul este o situatie cu dus-intors, nerezolvabila, de a carui dihotomie conflictuala suntem constienti alegand adesea una sau alta dintre cai. Intelegand insa legatura din tre contrarii, putem accede la un nivel de constiinta in care paradoxurile nu ma i sunt stanci de nezdruncinat, ci devin forme elegante ale expresiei. Paradoxul, o cale catre o constientizare mai inalta Constientizarea paradoxului creste puterea mintii umane, putand fi astfel folosi ta pentru a opera transformari in propriile determinisme culturale si pentru a n e dezvolta puterile mentale ascunse. Lewis Carroll are o poveste care exemplifica paradoxul modern. Intr-o zi, o feme ie si copilul ei erau pe plaja. Copilul se juca in apa in timp ce femeia se odih nea pe nisip. Dintr-o data, un sarpe de mare aparu si inhata copilul. Femeia sar i alergand spre apa si striga: "Lasa-mi copilul!" Sarpele de mare, un tip filoso fic care a fost la cele mai bune universitati din lume, spuse femeii: "Daca imi spui o declaratie adevarata, il voi lasa pe copilul tau sa plece nevatamat. Daca imi spui o declaratie falsa, iti voi devora copilul la cina". Femeia se gandi un moment si apoi spuse: "Imi vei devora copilul la cina". Sarpe le de mare, surprins, cantari afirmatia femeii: "Ei bine, am sa mananc copilul l a cina, dar stai! Daca o fac, atunci afirmatia este adevarata si trebuie sa elib erez copilul nevatamat. Stai putin! Eliberand copilul fac afirmatia falsa si va trebui sa mananc copilul la cina..." In timp ce sarpele de mare incerca sa rezol ve dilema, femeia isi lua copilul si se departa in graba. Observati ritmul si miscarea pe care o are paradoxul. Este o oscilatie inainte-i napoi care poate incatusa mintea. Priviti atent la felul in care este construit paradoxul. Sarpele de mare este cel care, prin actiunea sa, va face afirmatia fe meii falsa sau adevarata, fiind in acelasi timp, legat de promisiunea sa. A pune intrebari care sa dea raspunsul corect O alta varianta este paradoxul dintre cel care spune adevarul si cel care minte. Sa presupunem ca suntem intr-o tara unde o jumatate a locuitorilor spune intotd eauna adevarul, in timp ce cealalta jumatate intotdeauna minte. Ajungem la o ras cruce a drumului unde intalnim un localnic, dar nu stim daca este cineva care sp une adevarul sau cineva care minte - totusi, vrem sa stim care este drumul spre gara. Cum aflam informatia corecta de la el? Putem formula o intrebare la care s a raspunda prin da sau nu, dar care va fi aceasta!? Iata o cheie: pune intrebarea care iti va da raspunsul corect: daca localnicul s pune adevarul sau o minciuna. Acest tip de intrebare este utila in situatiile de fiecare zi, cand nu cunosti sinceritatea celorlalti. Intrebarea trebuie constru ita astfel incat sa primim raspunsul corect. Barbierul satului Un barbat viziteaza un orasel cu un singur barbier, care ii spune cu mandrie ca el barbiereste numai pe aceia care nu se barbieresc singuri. Calatorul pleaca za

mbind si a doua zi se trezeste de dimineata perplex, intrigat de aceeasi intreba re care-l urmareste continuu: acest barbier se barbiereste pe sine sau nu? Pentr u ca, daca el se barbiereste pe sine, inseamna ca nu face parte din clasa celor care nu se barbieresc singuri. Apoi, daca el ii barbiereste numai pe aceia, rezu lta ca el nu se barbiereste pe sine. Daca insa el nu se barbiereste pe sine, rez ulta ca face parte din clasa celor care nu se barbieresc singuri si deci se barb iereste singur. Cretanul mincinos Din secolul al VI-lea in.Ch. filosofii au controversat pe marginea frazei cretan ului Epimenide, cum ca toti cretanii sunt mincinosi. Daca eu spun ca este adevar at ca mint, cand mint, atunci nu mint, adica este fals ca mint, iar daca spun ca nu este adevarat ca eu mint cand mint, atunci mint, adica este adevarat ca mint . Astfel rezulta ca este adevarat si totodata fals ca eu mint, adica eu mint si nu mint in acelasi timp. Se spune ca poetul Philetas a fost intr-atat de obsedat de aceasta enigma, incat a sfarsit prin a muri de frustrare. Funia spanzuratului Un prizonier condamnat la moarte este vizitat de pazitorul sau, renumit prin sar adele sale si prin faptul ca spune doar o singura fraza: "Veti fi executat sapta mana viitoare intre luni si vineri, dar executia va fi in ziua in care va veti a stepta cel mai putin". Dupa un moment de gandire, condamnatul surase. El isi exp lica atunci ca nu va putea fi niciodata executat. "Nu poate fi vineri, caci daca eu sunt inca in viata joi, as sti ca executia mea trebuie sa aiba loc a doua zi . Aceasta nu va fi nici joi, caci daca eu miercuri inca traiesc, vinerea fiind e xclusa, as sti atunci ca joi trebuie sa fie ultima mea zi. Acelasi rationament s e aplica pentru miercuri, daca marti eu sunt inca in viata. Iar luni seara nu ar mai ramane ca data posibila decat marti, ceea ce se exclude la randul sau. In c onsecinta, eu nu pot fi executat decat lunea viitoare si, cum eu ma astept la ac est lucru, nu ma puteti trimite la moarte luni fara a face derogare de la cuvant ul dvs. Este evident ca va bateti joc de mine." Paznicul il fixa drept in ochi si ii spuse: "Va asigur ca spun adevarul". La ras aritul zilei de joi, prizonierul indignat este condus spre executie. "Sunteti un mincinos" - striga el furios paznicului. "Deloc, ii raspunde celalalt foarte ca lm. Dumneavoastra v-ati convins de faptul ca nu veti fi executat. Din acel momen t, oricare dintre zile este neasteptata, si aceasta este tot ceea ce eu am promi s."