P. 1
Teoria probabilitatilor

Teoria probabilitatilor

|Views: 31|Likes:
Published by BlackFlame40
Teoria probabilitatilor
Teoria probabilitatilor

More info:

Published by: BlackFlame40 on Jun 30, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

02/28/2014

pdf

text

original

Universitate Spiru Haret

Facultatea de Matematica-Informatica


Teoria probabilitatilor


Disciplină obligatorie; Anul II, Sem. 1, ore săptămânal, învăŃământ de zi: 2 curs, 2 seminar, total ore
semestru 56; 6 credite; examen.

I. CONłINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI


1. Algebra boole. Corp de parti: multimi, algebra boole, σ-algebra boole, corp de parti, σ-corp de parti
(R. Trandafir, R. Ioan, M. Ghica – Teoria probabilitatilor, Editura FundaŃiei România de Mâine,
Bucureşti, 2007, Cap. I, pag.9-16)

2. Camp de evenimente. Probabilitate: camp de evenimente, camp de probabilitate, probabilitate
conditionata, campuri de probabilitate derivate (R. Trandafir, R. Ioan, M. Ghica – Teoria
probabilitatilor, Editura FundaŃiei România de Mâine, Bucureşti, 2007, Cap. II, pag.17-35)

3. Variabile aleatoare. Caracteristici numerice. Functie de repartitie: variabile aleatoare discrete,
momentele unei variabile aleatoare discrete, variabile aleatoare continue, functie de repartitie,
momentele unei variabile aleatoare de tip continuu (R. Trandafir, R. Ioan, M. Ghica – Teoria
probabilitatilor, Editura FundaŃiei România de Mâine, Bucureşti, 2007, Cap. III, pag.38-62)

4. Repartitii clasice discrete: repartitiile Bernoulli, Poisson, hipergeometrica si repartitiile asociate(R.
Trandafir, R. Ioan, M. Ghica – Teoria probabilitatilor, Editura FundaŃiei România de Mâine,
Bucureşti, 2007, Cap.IV , pag.64-72)

5. Repartitii de tip continuu: repartitia normala uni si bidimensionala, Gamma, Beta, Student,
2
χ ,
exponential negativa.(R. Trandafir, R. Ioan, M. Ghica – Teoria probabilitatilor, Editura FundaŃiei
România de Mâine, Bucureşti, 2007, Cap.IV , pag.74-89)


6. Sisteme de variabile aleatoare: variabile aleatoare bidimensionale( vectori bidimensionali), repartitii
bidimensionale, functii de repartitie, corelatie, coeficient de corelatie, momentele vectorilor aleatori,
momente conditionate (R. Trandafir, R. Ioan, M. Ghica – Teoria probabilitatilor, Editura FundaŃiei
România de Mâine, Bucureşti, 2007, Cap. V, pag.93-118)

7. Siruri de variabile aleatoare: tipuri de convergenta, legea numerelor mari: forma slaba si forma
tare(R. Trandafir, R. Ioan, M. Ghica – Teoria probabilitatilor, Editura FundaŃiei România de Mâine,
Bucureşti, 2007, Cap. V, pag.118-133)

8. Functii caracteristice: teorema de unicitate a functiilor caracteristice, teorema de continuitate, functii
generatoare (R. Trandafir, R. Ioan, M. Ghica – Teoria probabilitatilor, Editura FundaŃiei România de
Mâine, Bucureşti, 2007, Cap. VI, pag.136-146)



II. BIBLIOGRAFIE MINIMALĂ OBLIGATORIE


1. R. Trandafir, R. Ioan, M. Ghica – Teoria probabilitatilor, Editura FundaŃiei România de
Mâine, Bucureşti, 2007
2. V. Craiu– Teoria probabilitatilor cu exemple si probleme, Editura FundaŃiei România de
Mâine, Bucureşti, 1997
3. M. Iosifescu, Gh. Mihoc, R. Teodorescu– Teoria probabilitatilor si statistica matematica,
Editura Tehnica, Bucureşti, 1966
4. Gh. Mihoc, G. Ciucu, V. Craiu– Teoria probabilitatilor si statistica matematica, Editura
Didactica si Pedagogica, Bucureşti, 1970
5. A. Leonte, R. Trandafir– Clasical si actual in calculul probabilitatilor, Editura Dacia,
Bucureşti, 1985



































Test de autoevaluare rezolvat

1. O urnă conŃine 4 bile albe
4 3 2 1
, , , a a a a şi 2 bile negre
2 1
, n n . Se extrag simultan două bile. Se cere:
a. Să se precizeze probele experienŃei
b. Se consideră evenimentele:
1
A – obŃinerea a două bile negre,
2
A – obŃinerea a două bile albe,
3
A –
obŃinerea a cel puŃin a unei bile negre,
4
A – obŃinerea unei singure bile albe,
5
A – obŃinerea unei
singure bile negre,
6
A – obŃinerea a două bile verzi.
Să se precizeze care dintre ele sunt aleatoare, elementare sau compuse; perechi de evenimente
compatibile şi incompatibile; perechi de evenimente egale; implicaŃiile dintre evenimente.



Răspuns.
a. Notând simbolic prin ( )
2 1
, a a extragerea bilelor
1
a şi
2
a etc. probele experienŃei sunt ( )
2 1
, a a , ( )
3 1
, a a ,
( )
4 1
, a a , ( )
3 2
, a a , ( )
4 2
, a a , ( )
4 3
, a a , ( )
1 1
, n a , ( )
2 1
, n a , ( )
1 2
, n a , ( )
2 2
, n a , ( )
1 3
, n a , ( )
2 3
, n a , ( )
1 4
, n a ,
( )
2 4
, n a , ( )
2 1
, n n .
Numărul probelor este 15
2
6
= C .
b. Evenimentele
5 4 3 2 1
, , , , A A A A A sunt aleatoare.
Evenimentul
6
A este imposibil, el nu este nici elementar, nici compus.
Evenimentul
1
A este elementar, el se realizează printr-o singură probă, ( )
2 1
, n n . Avem ( ) { }
2 1 1
, n n A = .
Evenimentele
5 4 3 2
, , , A A A A sunt evenimente compuse.
Avem
5 4
A A = deoarece realizarea lui
4
A atrage după sine realizarea lui
5
A şi reciproc. Se observă
aceasta şi din egalitatea mulŃimilor de probe
( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) { }
2 4 1 4 2 3 1 3 2 2 1 2 2 1 1 1 4
, , , , , , , , , , , , , , , n a n a n a n a n a n a n a n a A = ,
( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) { }
4 2 3 2 2 2 1 2 4 1 3 1 2 1 1 1 5
, , , , , , , , , , , , , , , a n a n a n a n a n a n a n a n A = .
De asemenea avem
( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) { }
4 3 4 2 3 2 4 1 3 1 2 1 2
, , , , , , , , , , , a a a a a a a a a a a a A =
( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) { }
2 1 2 4 1 4 2 3 1 3 2 2 1 2 2 1 1 1 3
, , , , , , , , , , , , , , , , , n n n a n a n a n a n a n a n a n a A = .
Sunt compatibile perechile ( )
5 3
, A A ; ( )
3 1
, A A .
Se pot realiza simultan ( )
5 4
, A A .
Sunt incompatibile perechile: ( )
3 2
, A A ; ( )
2 1
, A A ; ( )
4 1
, A A , ( )
3 1
, A A , ( )
4 2
, A A , ( )
5 2
, A A .
Evenimentele
1
A şi
4
A ;
1
A şi
5
A ;
2
A şi
4
A ;
2
A şi
3
A ;
2
A şi
5
A sunt contrare.
Avem implicaŃiile:
5 4
A A ⊂ ,
4 5
A A ⊂ ;
3 4
A A ⊂ ;
3 5
A A ⊂ .

2. Se consideră două loturi de produse dintre care un lot are toate piesele corespunzătoare, iar al doilea lot are
4
1

din piese rebuturi. Se alege la întâmplare un lot şi se extrage din el o piesă constantându-se că este bună. Se
reintroduce piesa în lot şi se extrage din acelaşi lot o piesă. Care este probabilitatea ca piesa extrasă să fie un
rebut?
Răspuns.
Fie A evenimentul „a doua piesă extrasă este rebut”, iar
1
A ,
2
A evenimentele de a extrage această piesă
din primul respectiv al doilea lot. Formula probabilităŃii totale ne dă
( ) ( ) ( ) ( ) ( )
2 2 1 1
A A P A P A A P A P A P + =
Avem ( ) 0
2
= A A P , ( )
4
1
1
= A A P .
Din formula lui Bayes vom calcula ( )
1
A P
.
Notăm cu
1
B ,
2
B evenimentele ca prima extracŃie să se facă
din primul, respectiv al doilea lot, iar B evenimentul „piesa extrasă este bună”. Atunci ( ) ( )
2
1
2 1
= = B P B P ,
( )
4
3
1
= B B P , ( ) 1
2
= B B P şi ( ) ( )
7
3
1 1
= = B B P A P , deci ( )
28
3
4
1
7
3
= ⋅ = A P .

3. Se dă ecuaŃia 0 = + + c by ax , în care coeficienŃii c b a , , se determină prin aruncarea unui zar. Să se
determine probabilitatea ca dreapta astfel obŃinută să treacă prin punctul de coordonate ( ) 1 , 1 − .
Răspuns. Experimentului de determinare a unui coeficient îi ataşăm variabila aleatoare ξ care ia ca valori
numărul de puncte apărut, deci
|
|
¹
|

\
|
ξ
6
1
6
1
6
1
6
1
6
1
6
1
6 5 4 3 2 1
:
Fie
3 2 1
, , ξ ξ ξ variabilele aleatoare corespunzătoare determinării coeficienŃilor c b a , , . Aceste variabile
aleatoare sunt independente. Dreapta trece prin punctul ( ) 1 , 1 − când 0
3 2 1
= ξ + ξ + ξ − . Deci trebuie să
determinăm ( ) ( )
3 2 1 3 2 1
0 ξ + ξ = ξ = = ξ + ξ + ξ − P P .
łinând seama de faptul că variabilele aleatoare sunt independente putem scrie
( ) { } { } ( )
( ) ( )


=
=
= ξ + ξ = ξ =
= = ξ = ξ + ξ = = ξ + ξ + ξ −
6
1
3 2 1
6
1
1 3 2 3 2 1
0
k
k
k P k P
k k P P ∩

Avem ( )
6
1
1
= = ξ k P , 6 ,..., 1 = k şi
( ) ( ) 6
3 2
6
1
3 2
≤ ξ + ξ = = ξ + ξ

=
P k P
k

fiind probabilitatea ca suma punctelor obŃinute la aruncarea a două zaruri să fie mai mică decât 6 . łinând seama
de faptul că tabloul de distribuŃie a variabilei aleatoare care reprezintă suma punctelor obŃinute este
|
|
¹
|

\
|
2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2
6
1
6
2
6
3
6
4
6
5
6
6
6
5
6
4
6
3
6
2
6
1
12 11 10 9 8 7 6 5 4 3 2

avem
( )
36
15
6
1
3 2
= = ξ + ξ

= k
k P


deci
( )
72
5
3 2 1
= ξ + ξ = ξ P .
4. Să se determine constantele a şi b astfel încât ( ) x b a x F arctg + = , x ∈ℝ să fie o funcŃie de repartiŃie. Să
se calculeze ( ) 1 0 < ξ < P .
Răspuns. Din ( ) 1 lim =
+∞ →
x F
x
şi ( ) 0 lim =
−∞ →
x F
x
rezultă
( ) 1
2
arctg lim =
π
+ = +
+∞ →
b a x b a
x
,
( ) 0
2
arctg lim =
π
− = +
−∞ →
b a x b a
x
,
considerându-se determinarea
2
arctg
2
π
≤ ≤
π
− x . Se obŃine
2
1
= a ,
π
=
1
b şi
( ) ( ) ( )
4
1
0 0 1 1 0 = + − = < ξ < F F P .
5. Fie ξ o variabilă aleatoare a cărei funcŃie de repartiŃie (repartiŃie uniformă) este
( )
¦
¹
¦
´
¦

< ≤
<
=
1 pentru
1 0 pentru
0 pentru
1
0
x
x
x
x x F
Să se calculeze densitatea de repartiŃie a variabilei aleatoare
ξ
= η
1
ln .
Răspuns.
( ) ( )
x x
e P e P x P x P

≤ ξ − =
|
|
¹
|

\
|
<
ξ
=
|
|
¹
|

\
|
<
ξ
= < η 1
1 1
ln
de unde
( )
¹
´
¦

<

=

η
0 pentru
0 pentru
1
0
x
x
e
x F
x


şi
( )
¹
´
¦

<
=

η
0 pentru
0 pentru 0
x
x
e
x f
x
.
6. Fie ξ o variabilă aleatoare de tip continuu cu densitatea de probabilitate ( )
x
e x f

=
2
1
, x ∈ℝ.
Să se calculeze valoarea medie, dispersia, coeficientul de asimetrie şi excesul.
Răspuns. Avem
( ) 0
2
1
2
1
2
1
0
0
= + = = ξ
∫ ∫ ∫
+∞

∞ −
+∞
∞ −

dx xe dx xe dx xe M
x x x
,
( ) 2
2
1
0
2 2 2
= = = ξ
∫ ∫
+∞

+∞
∞ −

dx e x e x D
x dx x
.

Din cauza simetriei repartiŃiei date rezultă 0 =
s
A .
( ) 24
2
1
2
0
4
4
= = ξ µ

+∞

dx e x
x
,
deci 3 = E .

7. O urnă conŃine 30 bile albe şi 10 bile negre. Se fac 200 de extracŃii din urnă punând după
fiecare extracŃie bila înapoi în urnă. Se cere o margine inferioară pentru probabilitatea ca numărul
de apariŃii a bilei albe în cele 200 de extracŃii să fie cuprins între 100 şi 120.

Răspuns. Dacă notăm prin ξ variabila aleatoare care reprezintă numărul de apariŃii ale bilei albe, ξ are
repartiŃia binomială. Avem probabilitatea ca într-o extracŃie să obŃinem o bilă albă
4
3
= p , deci
4
1
= q . ( ) 150 = ξ M , ( ) 5 , 37
2
= ξ D . Se aplică inegalitatea lui Cebîşev, şi se obŃine
( ) ( ) 625 , 0
100
5 , 37
1 10 100 120 100 = − ≥ < − ξ = < ξ < P P .
8. 500 de aparate de tipul A şi 1000 de aparate de tipul B cu aceeaşi destinaŃie sunt în serviciu. Ele
trebuie reparate după exploatare cu probabilităŃile 3 , 0 respectiv 4 , 0 . Se cere să se determine:
a. probabilitatea ca numărul de aparate ce trebuie reparate să fie cuprins între 250 şi 350.
b. numărul de reparaŃii n , ce trebuie efectuate în atelier pentru ca probabilitatea p a numărului de
aparate în reparaŃie să fie 90 , 0 .
Răspuns.
a. Fie evenimentul − A aparatul trebuie reparat. Numărul de aparaŃii a evenimentului A este o variabilă
aleatoare repartizată normal cu
( ) 550 4 , 0 1000 3 , 0 500 = ⋅ + ⋅ = ξ M
( ) 345 6 , 0 4 , 0 1000 7 , 0 3 , 0 500
2
= ⋅ ⋅ + ⋅ ⋅ = ξ D
( ) ( ) ( )
1
345
50
2
50 300 350 250 350 250
*
− |
¹
|

\
|
Φ =
= < − ξ = < ξ < ≅ ≤ ξ ≤ P P P

b. ( ) |
¹
|

\
| −
Φ = = < ξ
345
300
90 , 0
*
n
n P . Din tabele avem ( ) 90 , 0 27 , 1
*
≅ Φ deci 27 , 1
345
300
=
− n
, de unde
rezultă 323 ≅ n .

9. Fie variabila aleatoare ( ) η ξ = ζ , cu ξ , η variabile aleatoare independente, a cărei densitate de probabilitate
este
( )
( )( )
2 2 2
1 1
1
,
y x
y x f
+ + π
= , ( )
2
, x y ∈ℝ .
Să se determine
a. FuncŃia de repartiŃie corespunzătoare.
b. ( ) ( ) D P ⊂ η ξ, , unde D este pătratul construit pe segmentele [ ] 1 , 0 şi [ ] 1 , 0 .
Răspuns.
a.
( )
( )( )
|
¹
|

\
|
+
π
|
¹
|

\
|
+
π
=
=
+ + π
=
+ + π
=
∫ ∫ ∫ ∫
∞ − ∞ − ∞ − ∞ −
2
1
arctg
1
2
1
arctg
1
1 1
1
1 1
1
,
2 2 2 2 2 2
y x
v
dv
u
du
v u
dudv
y x F
y x x y
,
b. ( ) ( )
( )( ) 16
1
1 1
1
,
1
0
1
0
2 2 2
=
+ + π
= ⊂ η ξ
∫ ∫
v u
dudv
D P .
10. Se consideră variabilele aleatoare
|
|
¹
|

\
| −
ξ
2
1
2
1
1 1
: şi
|
|
¹
|

\
| −
η
3
1
3
2
2 1
: . Se cere să se calculeze
a. ( ) 2 , 1 = η − = ξ P ; ( ) 1 , 1 − = η = ξ P ; ( ) 2 , 1 = η = ξ P , dacă ( ) λ = − = η − = ξ 1 , 1 P .
b. Coeficientul de corelaŃie în funcŃie de λ.
c. Valorile lui λ pentru care ξ şi η sunt independente.
Răspuns.
a. Avem
( ) ( ) ( ) 1 1 , 1 2 , 1 − = ξ = − = η − = ξ + = η − = ξ P P P ,
( ) ( ) ( ) 1 1 , 1 1 , 1 − = η = − = η − = ξ + − = η = ξ P P P ,
( ) ( ) ( ) 1 1 , 1 2 , 1 = ξ = − = η = ξ + = η = ξ P P P
de unde ( ) λ − = = η − = ξ
2
1
2 , 1 P , ( ) λ − = − = η = ξ
3
2
1 , 1 P şi ( )
6
1
2 , 1 − λ = = η = ξ ,
deci

ξ
η
1 − 1
( )
i
y P = η

1 − λ λ −
3
2

3
2

2 λ −
2
1

6
1
− λ
3
1

( )
i
x P = ξ
2
1

2
1

1


( )
( )
2 6
6
1
2
2
1
2
3
2
,
,
− λ =
|
¹
|

\
|
− λ +
|
¹
|

\
|
λ − −
|
¹
|

\
|
λ − − λ =
= = ξ =
ξη
∑ = η
j i
y i j i
j
x P y x
M
.

λ trebuie astfel ales încât toate probabilităŃile să fie cuprinse între 0 şi 1 deci
1 0 ≤ λ ≤ , 1
3
2
0 ≤ λ − ≤ , 1
2
1
0 ≤ λ − ≤ , 1
6
1
0 ≤ − λ ≤ ,
de unde
2
1
6
1
≤ λ ≤ ceea ce implică
( ) 1 ≤ ξη M .
b.
( ) ( ) ( )
( ) ( ) η ξ
η ξ − ξη
=
η ξ
D D
M M M
r
,
.
Avem
( ) 0 = ξ M , ( ) 0 = η M , ( ) 1
2
= ξ D , ( ) 2
2
= η D ,
deci
2
2 6
,
− λ
=
η ξ
r .
Deoarece
2
1
6
1
≤ λ ≤ rezultă
12
1
,

η ξ
r .
c. Pentru
3
1
= λ , ξ şi η sunt independente.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->