Caiet de Sarcini Reparatii Pod Racasdia

S.C. MNS Cons Grup S.R.L. Reia Proiect nr.
86 / 2012
CAIET DE SARCINI Reparaii pod peste p. Ciclova la Rcdia
Beneficiar: Comuna Rcdia
CAIET DE SARCINI
LUCRRI LA STRUCTURI DIN BETON ARMAT
1. PREVEDERI GENERALE Prezentul Caiet de Sarcini se aplic la realizarea structurilor din beton i beton armat n cadrul lucrrilor de reparaii ale podului. Prezentul caiet de sarcini se aplic att lucrrilor la infrastructura podului ct i lucrrilor la suprastructura podului. Lucrrile din beton sau beton armat la infrastructur prevd: - cmuirea culeelor, inclusiv la nivelul fundaiei; - refacerea complet a benchetelor de rezemare la nivelul celor dou culei; - plcile de racordare cu terasamentul, inclusiv grinda de rezemare. Lucrrile din beton armat la suprastructur prevd: - refacerea complet a dalei. 2. MATERIALE 2.1. Apa Apa utilizata la producerea betonului si la executarea lucrarilor de beton trebuie sa indeplineasca conditiile din SR EN 1008/2003. Verificarea apei ce intra in compozitia betonului se va face de catre un laborator de specialitate in conformitate cu precizarile din respectivul standard. In timpul utilizarii pe santier se va evita ca apa sa se polueze cu detergenti, materii organice, uleiuri vegetale, argile etc. Frecvena verificrii apei: la lansarea produciei de beton pentru lucrarea de fa i ori de cte ori se schimb sursa de ap sau apar semne de poluare. 2.2. Cimentul Caracteristici Caracteristicile cimenturilor folosite la producerea betonului trebuie sa corespunda cu specificatiile din SR EN 197-1/2002. Aceste caracteristici se vor verifica de catre un laborator de specialitate respectand prevederile familiei de standarde de incercare ale cimentului SR EN 196-1...SR EN 196-10. Cimentul utilizat este specificat pe plansele de executie in conformitate cu clasele de expunere ale elementelor de beton, respectand recomandarile codului de practica pentru producerea betonului NE 012-1:2007. In cazul in care pe plansele de executie nu se specifica un anumit tip de ciment, constructorul va alege orice tip de ciment recomandat prin NE012-1:2007 n concordanta cu clasa de expunere a betonului.
S.C. MNS Cons Grup S.R.L. Reia Proiect nr. 86 / 2012
Controlul calitatii Controlul calitii se va efectua astfel: - la aprovizionare: prin verificarea certificatului de calitate / garantie emis de producator sau de baza de livrare prin care se certifica conformitatea cu SR EN 197-1/2002, sau - inainte de utilizare, de catre un laborator autorizat, care va certifica conformitatea cimentului aprovizionat cu specificatiile SR EN 197-1:2002 pentru cimentul specificat. Frecvena verificrilor de laborator: la fiecare lot de maxim 100 t aprovizionat, pe fiecare tip de ciment aprovizionat. Livrarea In cazul in care utilizatorul procura cimentul de la un depozit (baza de livrare) livrarea cimentului va fi insotita de o declaratie de conformitate, in care se va mentiona: - tipul de ciment si fabrica producatoare; - data sosirii in depozit; - nr. certificatului de calitate eliberat de producator; - nr. buletinului de analiza a calitatii cimentului efectuata de un laborator autorizat. Depozitarea Depozitarea cimentului se poate face: - in vrac, in celule tip siloz in care nu au mai fost depozitate alte materiale; - ambalat in saci, in incperi inchise, asezati in stive pe scanduri dispuse cu interspatii pentru a asigura circulatia aerului. Cimentul trebuie folosit inainte de termenul de expirare. 2.3. Agregatele naturale Agregatele naturale folosite pentru prepararea betoanelor trebuie sa corespunda calitativ cu prevederile SR EN 12620:2008. Dimensiunea maxima a agregatelor pentru betonul proiectat este specificata pe plansele de execuie. In cazul mortarelor (pentru sape, mortar de poza, etc) agregatele vor respecta prevederile SR EN 13139:2002. Controlul calitatii agregatelor In cazul procurarii ca atare a agregatelor, acestea vor fi achizitionate de la statii de producere autorizate. Controlul calitatii agregatelor se va face conform prevederilor din NE 012-1:2007, tabel 22, punctele 2-7. Laboratorul santierului va tine evidenta calitatii agregatelor astfel: intr-un dosar vor fi cuprinse toate certificatele de calitate de la furnizor; intr-un registru (registru pentru incercari agregate) rezultatele determinarilor efectuate in laborator. Determinarile in laborator se vor efectua conform SR EN 1097-3, SR EN 1097-6 si SR 933-1...11. Transportul agregatelor Agregatele vor fi expediate cu mijloace de transport curate si bine inchise. Fiecare transport va fi insotit de foaia de expeditie in care se vor arata: numarul si data eliberarii foii, marca de fabrica (balastiera), destinatarul, felul si sortul agregatelor, cantitatea livrata, numarul certificatului de calitate.
Depozitarea agregatelor Se vor depozita pe platforme betonate, avand pante si rigole de evacuare a apelor. Pentru depozitarea diferitelor sorturi se vor amenaja compartimente cu inaltimea corespunzatoare in vederea evitarii amestecarii sorturilor. Nu se admite depozitarea direct pe pamant sau pe platforme balastate. 2.4. Aditivi n funcie de modul de expunere a elementelor de beton sau a temperaturii la care acestea se toarn, se impune folosirea aditivilor. n mod obligatoriu, avnd n vedere expunerea elementelor proiectate la cicluri repetate de nghe-dezghe, la producerea betoanelor se vor folosi aditivi antrenori de aer. De asemenea, n mod obligatoriu, avnd n vedere clasele de rezisten proiectate, la producerea betonului se vor folosi aditivi plastifiani. n plus, n funcie de temperatura mediului la turnarea betonului, se impune: - la turnare pe timp clduros se vor utiliza aditivi ntrzietori de priz + superplastifiani; - la turnare pe timp friguros se vor utiliza aditivi anti-nghe + accelerator de priz. Cantitatea total de aditivi utilizai nu trebuie s depeasc dozajul maxim recomandat de productor i nu trebuie s fie mai mare de 50 g aditiv / kg de ciment. De asemenea, aditivii utilizai n cantitate mai mic de 2 g/kg ciment se vor admite doar dispersai ntr-o parta din apa de amestec. Dac cantitatea total a aditivului lichid (soluie) este mai mare de 3 l/mc de beton, coninutul su de ap trebuie luat n consideraie la calcului raportului ap/ciment. 2.5. Betonul 2.5.1. Betonul proaspt Cerintele de baza pe care trebuie sa le indeplineasca betoanele vor fi conform codului de practic pentru producerea betonului NE 012-1:2007. Dupa modul de expunere al elementelor din beton proiectate se stabileste clasa de expunere, iar aceasta, mpreun cu condiiile minime de asigurarea a durabilitii, sunt specificate pe plansele de executie. Betonul pentru lucrarile proiectate se va produce doar n instalaii specializate centralizate (staii de betoane) i va fi transportat pe antier cu autobetoniere ce vor asigura malaxarea continu a betonului proaspt pn la locul de punere n oper. Consistena betonului proaspt Consistena betonului proiectat se obine prin respectarea raportului ap/ciment indicat pe plansele de executie si, eventual, prin adugarea de aditivi. n cazul n care pe planele de execuie se indic consistena betonului, n termeni de clas sau ca valori specifice, aceasta se va verifica la livrarea betonului proaspt, n funcie de clasa specificat, astfel: - pentru clasa de tasare (nlimea de tasare), conform SR EN 12350-2:2009; - pentru clasa Vebe (timpi Vebe), conform SR EN 12350-3:2009; - pentru clasa de compactare (grad de compactare), conform SR EN 12350-4:2009; - pentru clasa de rspndire (diametrul de rspndire), conform SR EN 12350-5:2009. n cazul particular al indicrii valorii specifice a consistenei betonului, toleranele admise vor fi cele indicate n NE012-1:2007, tabelul 11. n cazul n care pe planele de execuie nu este specificat consistena betonului proaspt, constructorul va putea alege orice clas, cu condiia respectrii raportului maxim ap/ciment indicat i a
3
aprobrii dirigintelul de antier pentru clasa propus. Consistena betonului proaspt se verific astfel: - n cazul n care n proiect nu a fost specificat o consisten anume: prin examinarea vizual a fiecrui amestec i compararea cu aspectul normal al betonului; - n cazul specificrii n proiect a consistenei: prin ncercri conform SR EN 12350-2...5, de fiecare dat cnd se modific reeta de beton. Temperatura betonului proaspt Temperatura betonului proaspt n momentul livrrii trebuie s se ncadreze n intervalul +5oC...+30oC. n cazul unor temperaturi ale aerului situate ntre +5oC...-3oC, temperatura betonului la turnare nu trebuie s coboare sub +5oC. Pentru lucrarea de fa se interzice turnarea betonului la temperaturi mai sczute de -3oC. Temperatura betonului proaspt se verific atunci cnd temperatura mediului ambiant scade sub 7 oC, la fiecare arj. Raportul ap/ciment Raportul ap/ciment este specificat pe planele de execuie, n funcie de betonul proiectat. Acest raport se verific respectnd prevederile SR CR 13902:2002, iar valoarea maxim specificat n proiect nu trebuie s se depeasc cu mai mult de 0,02. Frecvena verificrilor este de cel puin o dat pe zi. Coninut de aer antrenat Avnd n vedere expunerea elementelor de beton proiectate i dimensiunea maxim a agregatelor, coninutul de aer n betonul proaspt trebuie s se ncadreze n intervalul 4...8 % din volum. Coninutul de aer se va determina conform SR EN 12350-7:2009. Verificarea coninutului de aer se va realiza n fiecare zi de producie, primele arje pn la stabilizarea valorilor. Dimensiunea maxim a agregatelor Dimensiunea maxim a agregatelor este cea specificat pe planele de execuie. Dimensiunea nominal maxim se determin pe betonul proaspt, conform SR EN 933-1. 2.5.2. Betonul ntrit Cerintele de baza pe care trebuie sa le indeplineasca betonul ntrit sunt cele legate de rezistena la compresiune i masa volumic. Rezistena la compresiune Rezistena la compresiune a betonului ntrit se determin pe epruvete cilindru si cub, la 28 de zile de la prepararea betonului, determinndu-se clasa de rezisten efectiv a betonului pus n oper, care nu trebuie s fie mai mic dect cea prevzut n proiect. Probele se vor preleva respectnd prevederile SR EN 12350-1 i se vor confeciona, pstra i conserva conform SR EN 12390-1,2. ncercarea la compresiune se va executa conform prevederilor SR EN 12390-3, pe cuburi cu latura de 150 mm i pe cilindrii cu diametrul de 150 mm i nlimea de 300 mm. Eantionarea pentru evaluarea conformitii trebuie realizat cu o frecven minim stabilit prin NE012-1:2007, tabelul 13.
Masa volumic Betonul proiectat intr n categoria betonului normal. Astfel, masa volumic a betonului uscat trebuie s fie cuprins ntre 2000...2600 kg/mc. Pentru determinarea masei volumice se vor respecta prevederile SR EN 12390-7. 2.6. Armturi Armturile nepretensionate prevzute n proiectul de fa sunt produse din oel neted (OB37) sau profilat (PC52). Acestea trebuie s respecte prevederile specificaiei tehnice ST 009-05 privind produsele de otel utilizate ca armturi. Produsele pentru armturi trebuie depozitate separat, pe tipuri, clase i diametre, n spaii amenajate corespunztor astfel nct s se evite corodarea sau murdrirea acestora cu pmnt sau alte substane. Suprafaa armturilor nu trabuie s fie acoperita de rugin sau alte substane care pot afecta oelul, betonul sau aderena ntre ele. n proiectul de execuie, pe planurile de armare a elementelor din beton armat, sunt specificate tipul i clasa armturilor. Pentru a putea fi puse n oper (sau pregtite pentru punerea n oper - fasonate), armturile trebuie s respecte urmtoarele condiii: - corespund cu prevederile planelor de armare n ceea ce privete tipul i clasa; - sunt nsoite de certificat de conformitate; - armturile achiziionate au fost ncercate de ctre constructor conform prevederilor ST 009-05. Fasonarea armturilor se va face respectnd prevederile planelor de execuie i prevederile capitolului 8.2. din NE012/2 Normativ pentru executarea lucrrilor din beton. Fasonarea se poate executa de ctre constructor, n ateliere proprii centralizate sau pe antier, sau prin comandarea acesteia la un prelucrtor specializat. n acest din urm caz, ncercrile pe armtur nainte de fasonare le va face cel care achiziioneaz produsele, iar rapoartele de incercare vor nsoii armtura spre atelierul de fasoare. 2.7. Elemente prefabricate din beton armat sau beton armat precomprimat Elementele prefabricate din beton armat si beton armat precomprimat folosite n proiectul de fa sunt predalele din beton armat 65x65x4 cm i plcile de racordare cu terasamentul cu lungimea de 3 m. Acestea se vor executa n uniti specializate atestate i vor fi trimise pe antier nsoite de certificate de conformitate. La producerea elementelor prefabricate se vor respecta prevederile detaliilor de execuie, STAS 7721/1990 (tipare metalice), SR EN 13369:2004 (Reguli comune pentru produse prefabricate din beton) i SR EN 15050:2007 (Produse prefabricate din beton. Elemente pentru poduri). 2.8. Hidroizolaii Produsele folosite pentru hidroizolarea elementelor de beton trebuie s respect prevederile SR 137:1995 (Materiale hidroizolante bitumate). La aprovizionare, acestea trebuie nsoite de certificate de conformitate. Elementele de suprastructur se vor hidroizola cu foi flexibile pentru hidroizolarea podurilor, aplicate la cald. nainte de punerea n oper, caracteristicile foilor hidroizolante se vor verifica, pe fiecare lot aprovizionat, conform SR 137:1995. Elementele de infrastructur (elevaiile culelor) se vor hidroizola mpotriva umiditii pmntului la faa ce intr n contact cu terasamentul prin aplicarea unei soluii bituminoase n dou straturi (amors + strat de baz), la rece. Soluia aplicat va fi o emulsie bituminoas cationic cu rupere rapid care
5
trebuie s se ncadreze n prevederile de calitate ale SR 8877-1/2007. Produsele pentru colmatarea rosturilor prevzute n proiect vor respecta prevederile SR EN 14188-1,2:2005, sau STAS 661/1971 n cazul celochitului. 2.9. Dispozitiv de acoperire a rostului La nivelul suprastructurii, cele dou rosturi de capt se vor acoperi cu dispozitive de rost moderne, agrementate n Romnia conform legislaiei naionale. Acestea vor fi nsoite de agrementul tehnic i de instruciunile de montare. Se interzice folosirea de dispozitive de rost improvizate. 3. EXECUTIA LUCRARILOR 3.1. Lucrri pregtitoare nainte de nceperea lucrrilor propriu-zise, constructorul va executa lucrrile pregtitoare: - semnalizarea zonei de lucru, eventual nchiderea/restrictionarea circulaiei, cu asigurarea unei rute alternative viabile; - verificarea existenei i poziiei eventualelor utiliti n ampriz sau n vecintatea acesteia, lundu-se msuri de deviere sau protejare a acestora; - se vor lua toate msurile pentru executarea lucrrilor n deplin securitate a muncii; - trasarea lucrrilor; - asigurarea scurgerii apei de pe amplasament, fie natural, fie cu ajutorul pompelor. 3.2. Trasarea lucrrilor Trasarea fundaiilor realizate fr cofraj Trasarea fundaiilor infrastructurii va stabili i materializa conturul spturii cu repere. Aceste repere se vor amplasa n afara zonei afectate de spturi, astfel nct acestea s rmn fixe pe toat durata acestor lucrri i s poat fi folosite oricnd la retrasarea conturului spturii. n cazul n care n fundaie se nglobeaz armturi sau alte piese, trasarea i materializarea poziiei acestora se efectueaz odat cu trasarea conturului fundaiei, avnd n vedere urmtoarele: - n cazul carcaselor rigide de armtur trasarea se face pentru axele carcaselor; - n cazul elementelor individuale (bare, uruburi, plcue), trasarea se face pentru fiecare poziie a acestora; - materializarea trasrii trebuie s se realizeze astfel nct elementele respective s se poat poziiona prin msurtori uor de efectuat, de exemplu prin linii secundare fa de care se va msura distana pn la faa barelor; - cota de nivel prevzut n proiect pentru elementele respective se msoar fa de puncte ale acestor elemente i nu fa de betonul care se toarn; - n situaii speciale de precizie ridicat, poziia elementelor va fi materializat cu ajutorul abloanelor. Trasarea elementelor realizate cu cofraj (trasare pentru montarea cofrajelor) Trasarea pentru montarea cofrajelor se refer la: - trasarea formei n plan a volumului cofrat; - trasarea formei pe nlime a volumului cofrat;
6
- trasarea cotelor de la partea de jos, dac este cazul, i de la partea de sus pn la care se toarn betonul. Trasarea formei n plan a volumului cofrat se efectueaz fa de axele elementului care se va turna n acel cofraj i se materializeaz prin repere sau linii fa de care se poate stabili poziia cofrajului respectiv, spre exemplu: - prin trasarea poziiei feei interioare a cofrajului, pentru cofraje reralizate la faa locului; - prin trasarea de repere sau linii secundare fa de care s se poat aeza elementele de cofraj, prin msurtori relative la faa exterioar a acestora, n cazul cofrajelor de inventar. Trasarea formei pe nlime a volumului cofrat, n cazul n care aceasta nu este vertical, se efectueaz pe baza datelor din proiect, mai exact pe baza planelor plan cofraj ale elementelor proiectate. Trasarea cotelor de la partea de jos a fundului cofrajelor se efectueaz, dup caz, astfel: - pentru suprafee plane, orizontale sau nclinate, prin trasarea liniilor pe feele laterale, pe contur, precum i a cotelor unor puncte intermediare ale suprafeei care se cofreaz; - pentru suprafee curbe sau de alt form, prin trasarea cotelor fa de o suprafa de referin, pe feele laterale, precum i a unor linii intermediare semnificative. Trasarea cotelor pentru partea de sus, pn la care se toarn betonul, se efectueaz de asemenea prin marcare pe feele laterale ale cofrajului. Clasele de toleran pentru trasarea lucrrilor la care face referire prezentul capitol sunt urmtoarele: - pentru cota de nivel: TH,V; - pentru dimensiuni i distane: TD,VIII; 3.3. Sptura Spatii de turnare realizate n teren Spaiile de turnare realizate n teren (cazul gropilor pentru turnarea fundaiilor) sunt, n general, constituite n urma lucrrilor de terasamente. Principalele condiii privind realizarea spaiului de turnare n aceste cazuri, sunt urmtoarele: a) condiii privind starea terenului: - pmntul trebuie s aibe o coeziune suficient pentru a nu fi antrenate buci din peretele gropii n beton la punerea n oper a betonului; - ultimii 10 cm pn la cota de fundare se vor excava naintea betonrii, pentru evitarea degradrii terenului de ncastrare i a conturului tlpii fundaiei prin expunere la condiiile de mediu; - sptura se va cptuii cu folie pentru a nu permite scurgerea laptelui de ciment, daca terenul este de natur permeabil; - concordana ntre caracteristicile terenului considerate n proiect i caracteristicile de rezisten i deformabilitate reale ale terenului respectiv. b) condiii privind axele, dimensiunile, cotele de nivel i forma suprafeelor: - axele i dimensiunile n plan i pe nlime i forma suprafeelor se vor ncadra n abaterile admisibile de mai jos: - abateri admisibile privind poziia (trasarea) axelor n plan vor corespunde clasei de toleran TD,VIII (conform NE012-2, anexa C); - abaterile admisibile privind dimensiunile gropilor sunt: - 0...50 mm n cazul n care elementele care se toarn sunt armate;
7
- 24...50 mm n restul cazurilor. - abaterile admisibile privind forma suprafeelor sunt: - 24 mm pentru fundul spturii; - 24 mm pentru pereii laterali. - abaterile admise pentru cotele de nivel vor corespunde clasei de toleran TH,V (conform NE012-2, anexa C). Verificarea spaiilor de turnare Verificarea spaiilor de turnare realizate n teren const n: a) verificarea axelor i a ncadrrii n tolerane, n plan i pe nlime; b) verificarea dimensiunilor i a poziiei relative a acestora fa de axe i a verificrii ncadrrii n tolerane, prin msurare direct n cel puin dou seciuni pentru fiecare element); c) verificarea aspectului suprafeelor i a planitii prin msurare direct; d) stabilirea necesitii amplasrii foliei de etanare mpotriva scurgerii laptelui de ciment n teren; e) verificarea strii de curenie a spaiului prin observare vizual. Aceste verificri se efectueaz la terminarea lucrrilor de sptur sau de terasamente, precum i nainte de montarea armturii (dac este cazul), precum i nainte de nceperea punerii n oper a betonului. Verificarea conformitii lucrrilor va fi consemnat ntr-un proces verbal de lucrri ascunse care trebuie s conin i referiri la executarea unor lucrri imediat nainte de punerea n oper a betonului (de exemplu: sprea ultimului strat de pmnt sau amplasarea foliei de etanare). 3.4.Cofrarea Cofrajele si sustinerile lor trebuie sa fie astfel alcatuite incat sa indeplineasca cerintele: - sa asigure obtinerea formei si dimensiunile prevazute in proiect (abaterile admisibile ale cofrajelor si elementele din beton si beton armat dupa decofrare, sunt cele prevazure in NE 012-2, anexa D); - sa fie etanse, stabile si rezistente sub incarcari; - sa asigure ordinea de montare si demontare fara a se degrada elementele din beton sau componentele de cofrare si sustinere; - sa permita la decrofrare o preluare treptata a incarcarii de elementele care se decofreaza. Cofrajele se vor confectiona din lemn sau produse din lemn, metal sau produse pe baza de polimeri care vor corespunde reglementarilor tehnice in vigoare. Susinerile pentru cofraje se refer la: - eafodajul pe care se aeaz cofrajul, care pot fi elemente simple (de tip pop) sau spaiale, confecionate n acest scop i montate conform instruciunilor date de productor, sau elemente confecionate i montate pe antier, caz n care alctuirea i montarea lor trebuie s aibe la baz un proiect tehnologic pentru cofraje, proiect ce trebuie realizat prin grija constructorului; - scheletul de susinere i legturile care asigur forma cofrajului n sine. Se va acorda o atenie deosebit la modul de rezemare a eafodajelor, avndu-se n vedere urmtoarele: - capacitatea de rezisten i de deformare a terenului, n funcie de asta alegndu-se tlpi de rezemare cu suprafa suficient de mare; - interzicerea utilizrii ca talp de rezemare a materialelor fragile (caramizi,bolari BCA, etc); - luarea n considerare a evoluiei temperaturilor n cazul realizrii eafodajelor pe teren ngheat care se poate dezghea;
8
- utilizarea unor sisteme de reglare pe nlime. Proiectul tehnologic pentru cofraje n cazul folosirii cofrajelor realizate pe antier se va ntocmi prin grija constructorului, n baza prevederilor normativului NE012-2, cap. 7.1.5. n cazul folosirii de cofraje de inventar, se vor respecta prescripiile privind domeniul de utilizare, condiii de montare/demontare i stabilitate emise de productorii acestora. Pregtirea cofrajelor nainte de montare sau dup montare n cazul n care incinta cofrat este uor accesibil, suprafaa interioar a cofrajelor se va cura i se va trata cu ageni de decofrare. Agenii de decofrare trebuie s ndeplineasc urmtoarele condiii: - s nu pteze betonul i s nu afecteze aderena materialelor ce se aplic ulterior pe suprafaa cofrat (de ex. hidroizolaii); - s nu afecteze betonul, armtura sau materialul cofrajului din punct de vedere structural; - s nu afecteze mediul nconjurtor; - s-i pstreze neschimbate proprietile funcionale n condiii climatice de executare a lucrrilor; - s se aplice uor i s se poat verifica aplicarea lor corect Se va permite utilizarea doar a agenilor de decofrare nsoii de un agrement tehnic n care sunt trecute specificaiile produsului cu privire la domeniu de utilizare, mod de aplicare, gradul de afectare a mediului nconjurtor, etc. Montarea cofrajelor Montarea cofrajelor presupune: - executarea eafodajelor; - aezarea cofrajelor la poziie conform trasrii; - definitivarea poziiei n plan i pe vertical prin fixarea i nchiderea panourilor; - verificarea i recepia cofrajelor. La executarea eafodajelor, avnd n vedere complexitatea redus a lucrrilor (elemente drepte, relativ uoare, nlime redus de construire), nu se impune realizarea unui proiect tehnologic de executare a eafodajelor, recomandndu-se folosirea elementelor de inventar, special produse n acest scop. Aezarea cofrajelor la poziie se realizeaz n plan, conform trasrii de detaliu, pe nlime, la cotele stabilite la trasare i ca poziie relativ, vertical sau nclinat, urmrindu-se obinerea formei din planul cofraj al elementului turnat. Definitivarea poziiei n plan i pe vertical se refer la consolidarea cofrajului la forma final astfel nct s se evite micarea sau deformarea acestuia n momentul turnrii betonului. Pentru aceasta se va acorda o atenie deosebit la fixarea elementelor exterioare de susinere (popi, nervuri, etc), precum i la fixarea elementelor interioare de tipul distanierilor sau tiranilor care vor pstra distana ntre feele cofrate i ntre feele cofrate i carcasele de armtur, cnd e cazul. Lucrrile a cror form proiectat nu s-a respectat din cauza cedrii locale a cofrajelor n momentul turnrii se vor respinge. Abaterile admisibile pentru montarea cofrajelor n ceea ce privete dimensiunile, cotele de nivel i poziia final sunt urmtoarele: - pentru cota de nivel: 4 mm; - pentru dimensiuni: 24 mm pt. lungime, 20 mm pt. lime, 20 mm pt. nlime; - pentru poziia n plan: 25 mm pe ambele direcii.
9
Abaterile pentru forma suprafeei cofrajului sunt urmtoarele: - clasa TS,III, pentru planeitate (conform anexei C din NE012-2, tabel C7) - clasa TN,I, pentru denivelri locale (conform anexei C din NE012-2, tabel C9). Verificarea cofrajelor i susinerii acestora Verificarea cofrajelor i susinerii acestora se efectueaz: a) la terminarea lucrrilor de cofraje pentru o etap de lucru, cnd se efectueaz i recepia cofrajelor; b) imediat nainte de punerea n oper a betonului n cofrajele respective, cnd se efectueaz o nou verificare. Verificarea cofrajelor i susinerilor acestora se efectueaz prin: - examinare direct i msurri simple; - msurri cu aparatur. Prin msurri se urmrete confirmarea ncadrrii n toleranele prevzute pentru montarea cofrajelor. Verificarea cofrajelor i susinerii acestora prin observare direct i msurtori simple se refer la urmtoarele: a) compararea cu prevederile din proiectul tehnologic i/sau prevederile productorului, n ceea ce privete: - alctuirea de ansamblu: vizual; - tipurile de materiale i integritatea acestora: vizual, precum i analizarea documentelor privind calitatea acestora; - dimensiunile: prin msurare; - mbinrile (elementele de fixare i contactul ntre elementele concurente n mbinare): vizual i, prin solicitare cu mna, s nu aib joc n mbinare; b) aezarea corespunztoare a elementelor/panourilor cofrajelor propriu-zise, fa de baza de rezemare, precum i ntre ele: vizual - poziie i fr spaii libere ntre ele; c) faptul c elementele de susinere sau legtur punctual (popi, contravnturi nclinate, legturi interioare etc) sunt fixate: prin solicitare cu mna, s nu aib joc; legturile interioare sunt corect montate: prin observare vizual; d) starea de curenie: vizual; e) aplicarea agenilor de decofrare: vizual; f) dimensiunile, n cel puin 2 seciuni pentru fiecare element, precum i ale golurilor i poziia relativ a acestora: prin msurare direct; g) trasarea nlimii de turnare a betonului: prin msurare direct fa de fundul cofrajului sau fa de alte suprafee existente; h) aspectul general al suprafeei care vine n contact cu betonul: vizual. Verificrile cofrajelor prin msurri cu aparatur se refer la: - cote de nivel pentru fundul cofrajului; - axe pentru spaiul cofrat i pentru goluri; - nclinri. Neconformitatile, fie n ceea ce privete alctuire i montarea, fie n ceea ce privete depirea toleranelor (abaterile admisibile) la dimensiuni i/sau poziie, se consemneaza i trebuie s fie rezolvate
10
de ctre executant. Pentru a preveni apariia unor neconformiti, executantul trebuie s asigure un control preliminar privind aprovizionarea, manipularea si depozitarea materialelor utilizate, precum i un control al instruirii personalului care va executa lucrrile respective. Verificarea cofrajelor i susinerilor acestora se face din nou, n intervalul de 24 de ore nainte de montarea armturii, dac este cazul, precum i nainte de punerea n oper a betonului, dac ntre aceste operaiuni a trecut o perioad mai lung. Aceast a doua verificare se efectueaza prin observare direct i msurri simple i, dac se constat neconformiti, i prin msurri cu apartur, dup caz. Recepia cofrajelor i susinerii acestora const n consemnarea conformitii lucrrilor, pe baza verificrii efectuate la terminarea lucrrilor i a rezolvrii eventualelor neconformiti, printr-un proces verbal pentru recepia calitativ pe faze (pentru lucrri care devin ascunse), cu participarea reprezentantului beneficiarului lucrrii. 3.5. Lucrri de armturi Fasonarea armturii Armtura pentru betonul armat din cadrul proiectului se va fasona respectnd detaliile din planul de armare al fiecrui element n parte. Fasonarea armturii se poate executa fie n atelierele centralizate sau de antier ale executantului, fie la un prelucrtor specializat extern. Indiferent de modul de prelucrare, armtura poate fi livrat spre antier (spre locul de punere n oper) fie sub form de elemente separate, fie sub form de carcase. n primul caz, elementele de acelai tip (marc) vor fi depozitate n pachete separate, etichetate, astfel nct s se evite confundarea lor i s se asigure pstrarea formei pn la montare. n al doilea caz, al carcaselor, depozitarea i manipularea acestora trebuie fcut n aa fel nct s se asigure indeformabilitatea i starea de curenie a ansamblului. Fasonarea barelor si confectionarea carcaselor de armatura se vor efectua in stricta conformitate cu detaliile din proiectul de executie. Armaturile care se fasoneaza trebuie sa fie curate si drepte, indepartandu-se eventualele impuritati si rugina de pe suprafata barelor (prin frecare cu perii de sirma). Otelul beton livrat in colaci sau bare indoite trebuie sa fie indreptat inainte de a se trece la fasonare. La intinderea cu troliul, lungirea maxia relativ nu va depasi 1 mm/ml. Fasonarea ciocurilor si indoirea armaturilor se executa cu o miscare lenta, fara ocuri. La masinile de indoit cu doua viteze, nu se admite curbarea barelor cu profil periodic la viteza mare a masinii. Se interzice fasonarea armaturilor la temperaturi sub -10C. Pentru a evita deteriorarea armaturilor n procesul de fasonare, se impun urmtoarele condiii pentru diametrul dornului de ndoire: - pentru bare cu 16 mm, diametrul dornului va fi de cel puin 4; - pentru bare cu >16 mm, diametrul dornului va fi de cel puin 7. Ciocurile pentru ancorarea barelor intinse trebuie s respecte urmtoarele condiii: a) bare cu profil neted (OB37) - ciocuri prin ndoire la 180o; - diametrul de ndoire: conform alinietului precedent; - captul liber drept cu lungimea de minim 5. b) bare cu profil periodic (PC52) - ciocuri prin ndoire la 90o; - diametrul de ndoire: conform alinietului precedent;
11
- captul liber drept cu lungimea de minim 5. Clasele de toleran la fasonarea armturii sunt urmtoarele: a) pentru dimensiuni (lungimi de tiere, dimensiuni totale i pariale): - pentru domeniul pn la 1,0 m: TD,VII (NE012-2, anexa C, tabel C2); - pentru domeniul peste 1,0 m: TD,IX (NE012-2, anexa C, tabel C2). b) pentru rectilinitate: TR,IV (NE012-2, anexa C, tabel C6) c) pentru unghiuri: TU,II (NE012-2, anexa C, tabel C8). Montarea armturii Montarea armturilor se face n conformitate cu proiectul de execuie, respectnd poziia, tipul i clasa fiecrui element, precum i poziia relativ fa de cofraj, astfel nct s se asigure acoperirea cu beton prescris. Montarea armturii se face urmrind asigurarea unei bune desfurri a procesului de turnare a betonului prin: - crearea posibilitii de circulaie a personalului implicat n cazul n care armtura este montat pe suprafee ntinse (la plci), dar nu prin pire direct pe armtur ci prin aezarea de dulapi sau alte elemente de repartiie care se vor retrage pe msura naintrii betonrii; - n cazul armturilor dese la partea superioar a elementelor se vor asigura spaii libere pentru ptrunderea betonului sau a furtunului de turnare la intervale de maxim 3 m; - crearea spaiilor necesare pentru ptrunderea vibratorului, cu dimensiuni de minim 2,5 ori diametrul vibratorului; - spaiile libere se vor asigura prin montarea ulterioar a unor bare, n ultima etap de betonare. Poziia relativ a barelor una fa de alta se va realiza prin legarea armturilor la ncruciri. Legarea se va realiza numai cu srm neagr, fiind interzis utilizarea altui tip de srm sau a sudurii. Pentru o legtur se utilizeaz dou fire de srm cu diametrul de 1,0...1,5 mm. Condiiile de dispunere a legturilor sunt urmtoarele: a) la reele de armturi din plci, perei, elevaii: - la fiecare ncruciare, pe dou rnduri de ncruciri marginale, pe ntreg conturul; - restul ncrucirilor, n cmp se vor lega n ah, din dou n dou. b) la reele de armtur n plci curbe subiri: - toate ncrucirile. c) la grinzi i stlpi: - toate ncrucirile cu colurile etrierilor i cu ciocurile agrajelor; - ncrucirile cu poriunile drepte ale etrierilor vor fi legate n ah, din dou n dou; - barele nclinate se vor lega, n mod obligatoriu de primii etrieri cu care se ncrucieaz; - etrierii i agrafele montate nclinat, precum i fretele, se vor lega la toate ncrucirile cu barele longitudinale. Distanierii ntre rndurile de armtur se vor monta n urmtoarele condiii: a) la reele de armturi din plci, perei i elevaii: distanierii vor fi sub form de capre (la plci) sau agrafe (la perei), conform planului de armare i vor fi legate de barele reelelor de armtur ntre care se monteaz astfel nct s reziste la solicitrile ce apar la punerea n oper a betonului; b) la grinzi i la alte elemente cu armtura dispus pe dou sau mai multe rnduri: distanierii vor fi cupoane de bare de oel, cu diametrul corespunztor, montai la cel mult 2,0 m ntre ei i legaie de barele ntre care sunt amplasai. Se va acorda o atenie deosebit distanierilor fa de cofraj pentru a asigura grosimea acoperirii cu beton proiectat. Astfel: a) se interzice utilizarea ca distanieri fa de cofraj a cupoanelor din bare de oel;
12
b) se permite utilizarea urmtoarelor tipuri de distanieri: - prisme din mortar de ciment, de dimensiuni corespunztoare, prevzute cu musti din srm neagr pentru legarea de barele de armtur; - confecii speciale din material plastic. c) amplasarea distanierilor fa de cofraj se face astfel: - cel puin 2 buc/mp de plac sau perete; - cel puin 1 buc/m, n dou pri ale aceleai laturi, pe fiecare latur, la elemente liniare (grinzi, stlpi). Clasele de toleran pentru montarea armturilor, conform NE012-2, sunt urmtoarele: a) la distanele dintre bare: - la fundaii: TD,IX, dar nu mai mult de 10 mm; - la plci i perei: TD,VIII, dar nu mai mult de 5 mm; - la stlpi i grinzi: TD,VIII, dar nu mai mult de 3 mm ; - pentru etrieri, agrafe, frete: TD,IX, dar nu mai mult de 10 mm. b) la acoperirea cu beton a armturii, fa de cea proiectat, n funcie de nlimea h a elementului: - h150 mm: 10 mm; - h=400 mm: -10 mm...+15 mm; - h2500 mm: -10 mm...+20 mm - pentru valori intermediare ale nlimii, valorile abaterilor se vor obine prin interpolare liniar; - la fundaii i elemente din beton n fundaii: (abaterea normal) + 15 mm. nndirea barelor nndirea barelor de armtur se va realiza prin petrecere, cu juxtapunere i legare. Poziia nndirilor i lungimea de suprapunere va fi cea de pe planele de execuie. nndirea barelor de armtur prin alt metod se va face doar cu acceptul proiectantului (prin sudur sau alte metode). La nndirea prin sudur se vor avea n vedere prevederile punctului 8.4.5. din NE012-2, respectiv, la folosirea altor metode, prevederile punctului 8.4.6. din NE012-2. Verificarea armturii montate Verificarea i recepia armturii montate se efectueaz: a) la terminarea lucrrilor de montare, pentru o etap de lucru; b) imediat nainte de punerea n opera a betonului, cnd se efectueaza o nou verificare. Verificarea armturii montate se efectueaz prin examinare direct i msurri simple, care se refer la urmtoarele: a) tipul, clasa i trasabilitatea produselor: prin observare vizual i confruntare cu documentele privind produsele respective; b) diametrele i ncadrarea n tolerane privind dimensiunile i poziiile: prin msurare direct, n cel puin dou seciuni, n fiecare zon n care armarea difer, o atenie deosebit fiind acordat distanei fa de cofraj; c) poziia i aspectul nadirilor: prin observare vizual i msurare direct, cu urmtoarele precizri: - pentru mbinri sudate sau realizate prin alte metode, executate n atelier (de catre executant sau prelucrtor), se vor lua n considerare documentele de recepie care trebuie s fie ntocmite la atelier; - pentru mbinri executate la faa locului, se vor lua n considerare documentele de recepie intocmite de executant, dup realizarea ndirilor respective; d) legarea armturii la ncruciri i existena distanierilor, prin observare vizual, inclusiv prin
13
solicitare manual a stabilitii carcasei de armtur i a fixrii distanierilor; e) starea armturii, prin observare vizual i msurare, dup caz, privind: - curatenia: suprafata armturii nu trebuie s fie acoperit de materii care mpiedic aderena (pmnt, substane grase etc); - starea de corodare, pentru care se aplic urmtoarele condiii: - se accept starea existent n cazurile n care armtura prezint rugin superficial neaderent (brun-rocat), care se cur uor prin tergere, sau rugin superficial aderent (brunrocat sau neagr), cu aspect mat, rugos; - se msoar adncimea zonelor cu coroziune localizat (puncte, pete) sau cu rugin n straturi care se desprind prin lovire, dup curaarea ruginii, urmnd ca: - n cazul n care reducerea seciunii este mai mic dect cea corespunztoare abaterilor limit admisibile negative pentru diametrul armturii, s se poat accepta starea existent, cu avizul proiectantului; -n cazul n care reducerea seciunii este mai mare, s se refuze recepia armturii. 3.6. Piese metalice nglobate n beton Confecionarea pieselor Piesele metalice nglobate n beton se pot confeciona n atelierele proprii ale constructorului, prin comandarea acestora la furnizori specializai, sau prin achiziie de pe pia. n toate cazurile, acestea trebuie s respecte prevederile proiectului sau ale cataloagelor de specialitate la care proiectul face referire (n cazul pieselor tip). nainte de debitarea componentelor, laminatele din care se va debita se verific n ceea ce privete aspectul exterior i dimensiunile. Laminatele cu abateri dimensionale (grosime, etc) i defecte structurale (stratificri, exfolieri, incluziuni, torsionri, etc) se vor elimina. Debitarea se va face prin tiere termic cu flacr oxigaz. Bavurile si crusta de oxizi de pe muchiile taiate, crestaturile, neregularitatile si fisurile rezultate dintr-o taiere defectuoasa se vor inlatura prin sidare. Marginile si fetele pieselor laminate ce se imbina prin sudare vor fi curatate de oxizi, pana la luciu metalic, prin polizare, astfel: - la imbinari cap la cap pe ambele fete ale pieselor, pe toata lungimea imbinarii, pe o latime de cca. 30 pana la 40 mm - la sudurile in relief sau patrunse (in T), la inimi, pe ambele fete de 30 pana la 40 mm, pe toata lungimea de sudare. Inainte de inceperea sudarii, marginile laminatelor se vor curata de grsimi si se vor usca in cazul in care sunt umede. Asamblarea se va face pe baza fiselor tehnologice de asamblare, intocmite de executant pe baza detaliilor din proiectul de executie. Lungimea sudurilor de prindere provizorie a pieselor componente va fi de min.40 mm si de max.60 mm, cu o grosime de maximum 3 mm. Sudarea componentelor pentru definitivarea confeciilor va respecta urmtoarele reguli: - totalitatea operatiilor de asamblare si sudare la uzinare sau montaj se vor executa numai pe baza unor tehnologii omologate in uzina executant; - se vor respecta prevederile STAS 12279-84; - fisele tehnologice de sudare vor fi intocmite de catre tehnologul sudor al unitatii executate pe baza proiectului de executie si pe baza normativului C150 - pentru imbinarile de santier documentatia elaborata de unitatea montatoare va cuprinde si urmatoarele:
14
- tehnologia de preasmblare (daca este cazul) - ordinea de montaj - masurile necesare pentru asigurarea stabilitatii elementelor in timpul montajului - asigurarea securitatii muncii; - sudurile se vor executa la temperaturi minime de +5C, in locuri ferite de umiditate; Remedierea defectelor constatate prin controlul nedistructiv efectuat pe parcurs sau pe faza finala, se vor executa pe baza unei tehnologi avizate de responsabilul tehnic cu sudura al unitatii de executie (uzinare sau montaj pe santier). Remedierile se vor efectua, de regula de acelasi sudor care a executat sudura initiala. Se admite efectuarea a cel mult doua remedieri in acelas loc. In cazul in care nici dupa doua remedieri nu s-a obtinut o cusatura corespunzatoare clasei de calitate, se va decupa zona imbinari si se va intercala un cupon de min.200 mm lungime care se va prinde la capete prin doua cusaturi identice cu imbinarea initiala. Toate remedierile se vor verifica prin controlul vizual (dimensiuni si aspect) si prin control nedistructiv cu radiatii penetrante (la suduri cap la cap). Protectia anticoroziva a confeciilor metalice Pregatirea suprafetelor se va face in conformitate cu STAS 10166/1-77. Protecia anticoroziv se va aplica pe componentele pieselor metalice ce rmn n contact direct cu aerul. Protectia anticoroziva a confectiilor metalice se va realiza atat din faza de uzinare, cat si pe santier. Protectia anticoroziva consta din urmatoarele: - aplicarea a 2 straturi de grund de miniu anticoroziv G351-4; - 2 straturi vopsea ulei. Lucrarile de protectie anticorozive executate in uzina sau la montaj se vor receptiona de catre compartimentul control calitate ale unitatii constructoare, incheindu-se procese verbale de receptie. Se vor respecta toate masurile de prevenire a incendiilor si de protectia muncii specifice acestui gen de lucrari. Marcarea, depozitarea, livrarea si transportul confectiilor metalice Toate elementele se vor marca inainte de receptia din uzina. Marcarea se va executa cu vopsea in contrast, rezistanta la interperii. Se interzice marcarea prin poansoare. Depozitarea elementelor se va face pe tipuri si dimensiuni, luandu-se masuri de prevenire a deformarii elementelor, de asigurare a stabilitatii elementelor sau stivelor de elemente, de prevenire a degradarii protectiei anticorozive. Manipularea elementelor de confectii metalice se va face pe baza fiselor tehnologice si a normelor specifice. Livrarea confectiilor metalice se va face in conformitate cu ordinea de montaj, prevazuta in graficul de montaj intocmit de catre unitatea montatoare. Transportul elementelor metalice se va face cu mijloace auto sau pe calea ferata, utilizandu-se dispozitive de transport adecvate. Documentatia de transport va fi intocmita de catre tehnologul uzinei furnizoare de confectii metalice. La executarea operatiilor de marcare, depozitare sau transport (atat uzinal cat si la santier si in incinta santierului) se vor respecta masurile specifice de protectia muncii, respectiv prevederile fiselor tehnologice. Nu se admite dobandirea de degradari prin coroziune sau cauze mecanice datorate unor conditii necorespunzatoare de depozitare, manipulare sau transport.
15
Montarea confeciilor metalice Inainte de inceperea lucrarilor de montaj, unitatea montatoare va intocmi proiectul tehnologic de montaj, pe baza proiectului de executie si a caietului de sarcini, respectiv pe baza legilor,normelor si normativelor specifice aflate in vigoare. La efectuarea montajului se vor utiliza numai tehnologii, utilaje, dispozitive si scule, respectiv echipamente de protectia muncii omologate. Montarea pieselor metalice se va face respectnd urmtoarele condiii: a) aezarea n poziie corespunztoare, n limita toleranelor de mai jos: - fa de axele elementului: 15 mm; - fa de cota proiectat: 4 mm; b) fixarea sigur, pe cofraj sau pe elemente rigide independente, cu excepia cazurilor cnd: - piesele fac parte din carcasa de armtur i sunt incluse n aceasta; - acestea sunt profile de etanare, care trebuie fixate corespunztor. c) etanarea corespunztoare n cazul n care piesele metalice au guri n care nu trebuie s intre beton sau lapte de ciment; d) verificarea strii de curenie, mai ales sub aspectul aderenei cu betonul. Recepia pieselor nglobate Recepia pieselor nglobate se face prin verificarea documentelor care au nsoit piesele de la atelierul de asamblare la antier, i prin verificarea montajului. n cazul n care ntre recepia pieselor nglobate montate i turnarea betonului trece o perioad mai lung, imediat nainte de turnare se va face o nou verificare a strii acestora. 3.7. Punerea n oper a betonului Transportul pe antier i recepia betonului proaspt Betonul se va produce n staii de betoane automatizate, fie ale constructorului, fie ale unor furnizori externi, pe baz de comand. n ambele cazuri, la prepararea betonului se vor respecta prescripiile prevzute n proiectul de execuie. La livrarea betonului, productorul, indiferent dac este staia de betoane proprie a constructorului sau un furnizor extern, trebuie s emit utilizatorului un bon de livrare pentru fiecare arj, pe care s fie trecute cel puin urmtoarele informaii: - numele centralei de fabricare a betonului gata de utilizare; - numrul de serie al betonului; - data i ora de ncrcare, asta nsemnnd momentul primului contact ntre ciment i ap; - numrul autovehiculului de transport; - numele cumprtorului; - numele i localizarea antierului; - detalii referitoare la specificaii (de ex. numrul) de comand; - cantitatea de beton (n mc); - declaraia de conformitate cureferire la specificaii i la SR EN 206-1; - durata maxim de transport pentru care caracteristicile betonului nu se schimb; - ora de sosire a betonului pe antier; - ora de ncepere a descrcrii; - ora de terminare a descrcrii n plus, pe bonul de livrare, betonul se va identifica dup cel puin urmtoarele caracteristici:
16
- dozajul de ciment; - tipul de ciment; - raportul ap ciment; - tipul i dozajul de aditiv folosit; - dimensiunea nominal maxim a agregatelor; - coninutul maxim de cloruri. Transportul betonului va fi efectuat cu luarea msurilor necesare pentru meninerea caracteristicilor acestuia n stare proaspt, precum i pentru prevenirea segregrii, pierderii componenilor sau contaminrii. Mijloacele de transport trebuie s fie etane pentru a nu permite pierderea laptelui de ciment. Este strict interzis adugarea de ap n beton pe timpul transportului. Turnarea betonului Turnarea betonului poate ncepe doar dac au fost verificate i ndeplinite urmtoarele condiii: - a fost ntocmit planul de turnare pentru obiectul n cauz iar acesta a fost aprobat de ctre dirigintele de antier; - documentele care nsoesc betonul pe antier sunt corespunztoare iar betonul corespunde cu cel comandat; - formaia de lucru nsrcinat cu punerea n oper a betonului a fost instruit cu privire la tehnologia aplicat, precum i cu privire la msurile de sntate i securitate n munc; - lucrrile anterioare de sptur, cofrare, armare, etc., au fost recepionate din punct de vedere calitativ conform prevederilor de la capitolele respective. Viteza de turnare a betonului trebuie s fie suficient de mare pentru a evita formarea rosturilor de turnare i suficient de mic pentru a evita tasri sau suprancrcri ale cofrajelor. Pentru aceasta, frecvena de livrare a betonului pe antier trebuie s corespund cu viteza adecvat de turnare, betonul trebuind pus n oper imediat dup aducerea lui la locul de turnare. Se va acorda o atenie deosebit evitrii segregrii betonului. Elementele care dup decofrare prezint segregri se vor respinge la recepie. Pentru ca betonul ntrit s-i ating caracteristicile proiectate, n faza de turnare acesta se va proteja mpotriva radiaiilor solare puternice, a vnturilor puternice, a ploii, ngheului sau zpezii. La turnarea betonului se vor respecta urmtoarele reguli generale: - cofrajele din lemn, betonul vechi sau zidariile-care sunt in contact cu betonul proaspat-trebuie sa fie udate cu apa atat cu 2......3 ore inainte cat si imediat inainte de turnarea betonului, dar apa ramasa in surplus trebuie sa fie inlaturata; - descarcarea betonului din mijlocul de transport se face in bene, pompe, benzi transportoare, jgheaburi sau direct in cofraj; - daca betonul prezinta segregari sau o consistenta inadecvata se interzice punerea in opera a acestuia; singura metoda acceptata de imbunatatire a caracteristicilor de turnare este de a utiliza aditivi superplastifianti; - inaltimea de cadere libera a betonului nu trebuie sa fie mai mare de 3 m in cazul elementelor cu latime maxima de 1 m si de 1,5 m in celelalte cazuri (placi); - turnarea betonului in elemente cofrate pe inaltimi mai mari de 3 m se face prin ferestre laterale sau prin intermediul unui furtun sau tub avand capatul inferior situat la maxim 1,5 m de zona care se betoneaza; - betonul se va raspandi uniform in lungul elementului in straturi orizontale de maxim 50 cm inaltime, iar turnarea stratului nou se va face inainte de inceperea prizei betonului turnat anterior; grosimea stratului trebuie sa fie mai mica decat inaltimea tijei vibratoare; - se va urmari mentinerea pozitiei corecte a armaturilor, a distantelor acesteia fata de cofraj; se
17
va urmari inglobarea completa a armaturii in beton cu respectarea grosimii de acoperire; - nu este permisa ciocnirea sau scuturarea armaturii in timplu betonarii si nici asezarea vibratorului pe armaturi; - se vor lua masuri pentru umplerea completa a sectiunii in zonele cu armaturi dese prin fibrarea insistenta a zonei cu densitate mare de armatura; - se va asigura desfasurarea circulatiei lucratorilor in timpul turnarii pe podine rezemate astfel incat sa nu modifice pozitia armaturii; este interzisa circulatia directa pe armaturi; - durata maxima a intreruperilor de turnare nu trebuie sa depaseasca timpul de incepere a prizei betonului; in lipsa altor specificatii si determinari de laborator acest timp se considera de: - 2 ore de la prepararea betonului in cazul cimenturilor cu adaosuri; - 1,5 ore in cazul cimenturilor fara adaosuri; - daca aceste intervale nu pot fi respectate din diverse cauze (conditii climaterice, defectiuni tehnice pe santier, etc) rostul de lucru astfel format intre betonul vechi si betonul ce urmeaza a fi turnat se va trata astfel: - spalare cu jet de apa si aer sub presiune dupa sfarsitul prizei betonului vechi (circa 5 ore de la betonare); - inainte de turnarea noului beton suprafata rostului de lucru va fi bine curatata indepartanduse betonul ce nu a fost bine compactat, indepartanduse pojghita de lapte de ciment prin frecare cu peria de sarma; - inaintea betonarii suprafata betonului existent trebuie udata si lasata sa absoarba apa, obtinand un beton de baza saturat, dar cu suprafata zvantata. Turnarea betonului in elemente verticale (stalpi, pereti, etc) se face respectandu-se urmatoarele prevederi suplimentare fata de cele de mai sus: - in cazul elementelor cu inaltimea de maxim 3 m daca vibrarea betonului nu este stanjenita de grosimea redusa a elementului sau de densitatea de armaturi, se admite cofrarea tuturor fetelor pe intreaga inaltime si turnarea de la partea superioara a elementului; - in cazul in care se intrevad dificultati la compactarea betonului precum si in cazul elementelor cu inaltime mai mare de 3 m se adopta una din solutiile : - cofrarea unei fete pe maxim 1 m inaltime si completarea cofrajului pe masura turnarii; - turnarea si compactarea prin ferestre laterale; - primul strat de beton trebuie sa aiba o consistenta in limita maxima admisa prin procedura de executare a lucrarilor si trebuie sa nu depaseasca grosimea de 30 cm; - nu se admit rosuri de lucru inclinate rezultate din curgerea libera a betonului. Turnarea betonului in grinzi si placi se face respectand urmatoarele prevederi suplimentare: - grinzile si placile care sunt in legatura se toarna de regula in acelasi timp; - la turnarea placii se folosesc repere dispuse la distante de maxim 2 m pentru a asigura respectarea grosimii placilor prevazute in proiect; - la elemente monolite turnarea grinzilor si a placilor incepe dupa 1 pana la 2 ore de la terminarea turnarii elementelor pe care reazama; - se va acorda o atentie deosebita la nodurile structurilor in cadre pentru a asigura umplerea completa a acestora; La turnarea betonului in elemente masive la care cea mai mica dimensiune este cel putin egala cu 1,5 m se vor lua urmatoarele masuri suplimentare: - la producerea betonului se vor lua masuri de reducere a temperaturii agragatelor prin stropire artificiala, utilizarea de apa rece pentru amestec sau chiar fulgi de gheata; - turnarea betonului se va face fie in strat continuu, fie in trepte, cu grosimea stratului de maxim 50 cm, conform prevederilor alineatului 11.3.14 lit.b si c din NE 012-2. Finisarea suprafetei se face prin netezire cu rigla sau mistria. La finisarea suprafetei nu trebuie sa
18
ramana lapte de ciment si este interzisa adaugarea de apa, ciment, agenti de intarire a suprafetei sau alte materiale. Compactarea betonului Compactarea betonului trebuie realizata dupa cum urmeaza: - betonul trebuie astfel compactat incat sa contina o cantitate minima de aer oclus; - compactarea betonului este obligatorie i se va efectua cu vibratorul de interior; - compactarea manuala (cu maiul, vergele sau sipci, in paralel, dupa caz, cu ciocanirea cofrajelor) este permis doar n urmatoarele cazuri: - introducerea in beton a vibratorului nu este posibila din cauza dimensiunilor sectiunii sau desimii armaturii si nu se poate aplica eficient vibrarea maxima; - intreruperea functionarii vibratorului din diferite motive, caz in care punerea in opera trebuie sa continue pana la pozitia corespunzatoare unui rost; - vibrarea cu vibratoare de adancime sau de suprafata se aplica sistematic dupa turnare pana la eliminarea aerului oclus. Se evita vibratiile excesive care pot conduce la slabirea rezistentei suprafetei sau la aparitia segregarii; - grosimea stratului de beton turnat trebuie sa fie mai mica decat inaltimea tijei vibratoare, asigurandu-se sistematic vibrarea si revibrarea suprafetei stratului anterior; - in cazul in care structura contine cofraje pierdute, trebuie luata in considerare absorbtia de energie a acestora, la selectarea metodei de compactare si la stabilirea consistentei betonului; - in sectiuni cu grosimi mari, reluarea compactarii stratului de suprafata este recomandata pentru compensarea tasarii plastice a betonului situat sub primul rand de armaturi orizontale; - in timpul compactarii betonului proaspat, trebuie asigurat poziia armaturilor si/sau a cofrajelor; - betonul se compacteaza numai atat timp cat este lucrabil. Tratarea i protecia betonului dup turnare Tratarea i protecia betonului are drept scop atingerea caracteristicilor proiectate pentru betonul ntrit, legate de: rezistena acestuia, impermeabilitatea (dac este cazul), durabilitatea, precum i evitarea efectului contraciei betonului n procesul de ntrire (apariia fisurilor). Pentru proiectul de fa, se vor utiliza, separat sau combinat, urmtoarele metode de protejare a betonului: - pstrarea cofrajului n poziie, evitndu-se lovirea acestuia sau slbirea sprijinirilor; - acoperirea suprafeei betonului cu folii impermeabile la vapori, fixate la margini i la mbinri; - amplasarea de nvelitori umede pe suprafa i protejarea acestora mpotriva uscrii; - meninerea unei suprafee umede de beton prin udare cu ap; - aplicarea unui produs de tratare corespunztor, acceptat de dirigintele de antier. Durata de tratare a betonului prin metodele de mai sus se determin astfel: a) elemente nestructurale cuprinse n cadrul prezentului proiect (de ex. betonul de pant): - perioada minim de tratare este de 12 ore cu condiia ca priza s nu dureze mai mult de 5 ore i temperatura la suprafaa betonului s nu fie sub 5oC; b) elemente strcutura supuse doar condiiilor aferente claselor de expunere X0 sau XC1: - perioada minim este condiionat de atingerea a minim 35 % din valoarea caracteristic a rezistenei la compresiune la 28 de zile, conform tabelului de mai jos:
Temperatura la suprafaa betonului (t), n oC Perioada minim de tratare, n zile Evoluia rezistenei betonului, r rapid (r 0,50) medie (r = 0,49....0,30) lent (r = 0,29...0,15)
19
t 25 1,0 1,5 2,5 25 > t 15 1,0 2,5 5 15 > t 10 1,5 4 8 10 > t 5 2,0 5 11 Note: 1. Temperaturile sunt cele msurate ziua la ora 12. 2. Dac temperaturile scad sub 5 oC, durata se prelungete cu o perioad egal cu timpul ct temperatura a rmas sub 5 oC. 3. Evoluia rezistenei betonului (r) este raportul ntre rezistena medie la compresiune la 2 zile i rezistena medie la compresiune la 28 zile (fcm2 / fcm28), determinate prin ncercri iniiale
c) elemente structurale supuse condiiilor aferente altor clase de expunere dect X0 sau XC1: - pentru elemente structurale cuprinse n cadrul prezentului proiect, perioada minim este condiionat de atingerea a minim 50 % din valoarea caracteristic a rezistenei la compresiune la 28 de zile, conform tabelului de mai jos:
Temperatura la suprafaa Perioada minim de tratare, n zile betonului Evoluia rezistenei betonului, r (t), n oC rapid (r 0,50) medie (r = 0,49....0,30) lent (r = 0,29...0,15) t 25 1,5 2,5 3,5 25 > t 15 2,0 4 7 15 > t 10 2,5 7 12 10 > t 5 3,5 9 18 Note: 1. Temperaturile sunt cele msurate ziua la ora 12. 2. Dac temperaturile scad sub 5 oC, durata se prelungete cu o perioad egal cu timpul ct temperatura a rmas sub 5 oC. 3. Evoluia rezistenei betonului (r) este raportul ntre rezistena medie la compresiune la 2 zile i rezistena medie la compresiune la 28 zile (fcm2 / fcm28), determinate prin ncercri iniiale
Decofrarea Termenele minime de meninere a cofrajelor sunt urmtoarele: a) pentru feele laterale ale elemnetelor (cofrajele culeelor, de exemplu):
Temperatura mediului (t), n oC +5 +10 +15 Perioada minim de la turnare, n zile Evoluia rezistenei betonului, r rapid (r 0,50) medie (r = 0,49....0,30) lent (r = 0,29...0,15) 1,5 2 2 1 1 1,5 1 1 1
b) pentru feele de la intradosul elementelor (la grinzi, de exemplu), cu meninerea popilor de siguran :
Temperatura mediului (t), n oC Perioada minim de la turnare, n zile Evoluia rezistenei betonului, r rapid (r 0,50) medie (r = 0,49....0,30) lent (r = 0,29...0,15) L < 6,0 m L 6,0 m L < 6,0 m L 6,0 m L < 6,0 m L 6,0 m 4 5 5 6 6 10 4 4 5 5 5 8 3 4 3 4 4 6
+5 +10 +15
20
n cursul operaiei de decofrare trebuie respectate urmtoarele reguli: - desfurarea operaiei trebuie supravegheat direct de conductorul punctului de lucru; - susinerile cofrajelor se desfac ncepnd din zona central a deschiderii elementelor tip grind i continund simetric ctre reazeme; - slbirea pieselor de descintrare (pene, vinciuri) se face treptat, fr ocuri; - decofrarea se face astfel nct s se evite preluarea brusc a ncrcrilor de ctre elementele care se decofreaz; - decofrarea se face evitnd ruperea muchiilor elementelor de beton. Dup decofrare, n termen de 24 de ore, se face o examinare amnunit a elementelor de rezisten decofrate, de ctre constructor, dirigintele de antier i (dac s-a specificat n programul de control) de ctre proiectant, ncheindu-se un proces verbal privind calitatea lucrrilor i eventualele msuri de remediere necesare. Este interzis efectuarea oricror lucrri de reparaii nainte de aceast inspecie comun. 3.8. Montarea grinzilor Trasarea pentru montarea elementelor tip grind Trasarea poziiei n plan pentru elementele grind se efectueaz fa de axele acestora, n raport cu axele construciei. Materializarea reperelor pentru poziionarea n plan a elementelor prefabricate se va realiza fie prin marcarea poziiei axelor, fie prin marcarea poziiei fa de liniile de margine ale elemnetului. Poziia astfel trasat se va verifica n ceea ce privete: - gabaritele, astfel nct prefabricatele s poat fi montate fa de elementele existente, fr a fi nevoie de intervenii improvizate (spargeri de betoane, ciopliri, etc.); - alinierea sau poziia relativa a prefabricatelor ce se monteaz fa de elementele existente; - conformitatea zonelor de aezare/rezemare a prefabricatelor, ca dimensiuni i poziii. n ceea ce privete cota de aezare a elementelor prefabricate, se va avea n vedere: - modul de rezemare i nlimea sistemului de rezemare corespund cu cele din proiect; - gabaritele, astfel nct prefabricatele s poat fi montate fa de elementele existente, fr a fi nevoie de intervenii improvizate (spargeri de betoane, ciopliri, etc.); - cotele raportate la elementele existente sau la cele deja montate; - nclinarea elementului prin verifiarea punctelor de rezemare de la capete. Dac se constat abateri fa de prevederile proiectului se va convoca pe antier proiectantul pentru a stabili msurile ce vor trebui luate. Toleranele pentru poziia n plan a elementelor montate este de 15 mm, iar pentru cota de aezare 4 mm. Realizarea montrilor i mbinrilor nainte de montarea elementelor se vor verifica urmtoarele: - suprafaa pe care se va monta grinda direct sau prin intermediul unui strat de pozare de mortar proaspt are dimensiunile i forma prevzut n proiect, i este curat; - trasarea este realizat conform celor de la capitolul precedent; - poziia i forma armturilor este cea din proiect (doar n cazul rezemrilor ce se vor monolitiza ulterior); - mijloacele de rezemare provizorie (n cazul rezemrilor monolitizate ulterior). Pentru montarea grinzilor se vor folosi doar utilaje i mijloace de ridicare special destinate
21
acestui scop, fr a folosi improvizaii care s pericliteze securitatea muncitorilor. De asemenea, la ridicarea i deplasarea pe orizontal, se va asigura stabilitatea elementului manipulat mpotriva balansrii folosind cabluri sau funii. Montarea elementelor se va realiza n mod obligatoriu sub supravegherea responsabilului tehnic cu execuia desemnat. La ridicarea elementelor se va executa n prealabil o ridicare provizorie de cca 20 cm pentru a verifica prinderile elementelor n dispozitivul de ridicare. Elementele se vor elibera din dispozitivul de prindere numai dup realizarea corect a rezemrii i asigurarea echilibrului stabil al elementului montat. Echilibrul se va asigura fie prin executarea rezemrii definitive, fie, atunci cnd este cazul, prin mijloace provizorii care se pot demonta doar dup realizarea mbinrii definitive (monolitizarea i ntrirea prinderilor monolitizate, de exemplu). Verificare i recepia lucrrilor de montare Verificarea lucrarilor de montare a elementelor tip grind se rafera la: - verificarea pozitiilor in plan si pe inaltimi, si verificarea incadrarii in abaterile admisibile, pentru fiecare element montat; - verificarea, prin observare vizuala directa si, eventual, cu spioni a modului de rezemare, in cazul rezemarilor simple pe pat de mortar sau pe aparate de rezem la fiecare rezemare; - verificarea, prin observare vizuala directa si prin masurari simple, a armaturilor care intra in imbinare, precum si a spatiului destinat turnarii betonului, la fiecare imbinare realizata prin monolizare; - supravegherea operatiilor de turnare a betonului (starea spatiului, clasa betonului, caracteristici ale betonului proaspat etc.) prelevarea epruvetelor (cuburi sau cilindri) pentru fiecare sarja de beton pusa in opera, verificarea aspectului betonului la decofrare si verificarea clasei betonului turnat. 3.9. Hidroizolaii Alctuire Hidroizolatia orizontal este alctuit din totalitatea straturilor care formeaz apa hidroizolant, ap care se executa in cmp continuu si se racordeaza sub troruar (dac exist) la peretele vertical al timpanului (grinzii parapet). Hidroizolaia vertical este alctuit din totalitatea straturilor hidroizolante aplicate pe pereii verticali ai elementelor din beton, n general la contactul cu terasamentul, pentru protejare mpotriva umiditii din terasament. Se disting urmatoarele straturi : - strat suport - strat de amorsare - strat de lipire - strat de baza - strat de protectie Funcionalitatile unor straturi, n funcie de modul de realizare a hidroizolaiei, pot fi comasate n diferite soluii ale firmelor productoare specializate in hidroizolatii. Hidroizolatiile prevzute n prezentul proiect vor fi alcatuite din: - folie lichida cu intarire rapida, n dou straturi, la elementele verticale aflate n contact cu terasamentul, respectiv - membrana hidroizolatoare cu aplicare la cald, pentru elementele de suprastructur. Tehnologia de aplicare poate fi: a) pentru foliile lichide aplicate pe elemente verticale:
22
- prin pulverizare b) pentru membranele aplicate la cald, n funcie de recomandrile productorului: - prin lipire la cald a membranelor cu solutii pe baza de bitum - prin lipire la rece cu solutii pe baza de rasini sintetice - prin aplicare de membrane autoaderente - prin lipire cu supraincalzirea membranelor. Executarea hidroizolaiei verticale Hidroizolaia vertical se va exeuta pe elementele verticale sau nclinate ce intr n contact cu terasamentul, prin pulverizare. Stratul suport al hidroizolaiei l va constitui elementul din beton care se protejeaz. Acest strat suport trebuie s fie neted, fr muchii rmase dup decofrare, fr agregate descoperite, fr segregri, fr pete de grasimi sau alte impuriti. De asemenea, acest strat trebuie s fie perfect uscat. Stratul de amorsare al hidroizolaiei va fi format de primul strat de emulsie bituminoas pulverizat. Stratul de baz va fi format din urmtorul strat de emulsie pulverizat. Se va urmri aplicarea continu a ambelor straturi i o acoperire total a suprafeei. Nu se va trece la aplicarea stratului urmtor nainte de recepia stratului anterior. Strat de protecie nu se aplic. Hidroizolaia astfel alctuit se va prelungi inclusiv pe zona rigolei din spatele elementului din beton (dac aceasta a fost proiectat). Se interzice aplicarea hidroizolaiei la temperaturi mai mici de 5 oC. Executarea hidroizolaiei orizontale a) Stratul suport Stratul suport al hidroizolatiei se realizeaza din mortar de ciment marca M100, cu dimensiunea maxim a agregatelor de 4 mm. Suprafata sa nu trebui sa prezinte proieminente mai mari de 2 mm si trebuie realizat prin driscuire. Verificarea planeitatii suprafetei se face cu dreptarul de 3 m lungime, pe orice directie. Se admite o singura denivelare de 5 mm la o verificare. b) Stratul de amorsare Amorsa are rolul de a facilita aderena membranei hidroizolatoare la beton. Solutia cu care se executa amorsa poate fi pe baza de bitum sau pe baza de rasini sintetice. Componentele solutiei nu trebuie sa contina produse care ataca chimic betonul. Amorsa se aplica prin inundarea suprafetei si repartizarea manuala a solutiei sau prin pulverizare cu mijloace mecanice. Amorsa se aplica pe suprafata uscata a stratului suport, la temperatura mediului ambiant de peste +5C. Se va urmari ca suprafata ce urmeaza a se izola sa fie amorsata in totalitate. Pe suprafata amorsata nu se permite circulatia pietonola sau cu utilaje de orice fel. c) Stratul hidroizolator (hidrofug) Stratul hidroizolator se aplica pe stratul suport amorsat, prin procedeul specific tipului de membrana utilizata. Hidroizolatia se aplica in camp continuu, asigurandu-se aderenta pe toata suprafata pe care se aplica. Nu se admit umflaturi sau margini desprinse. Se va asigura petrecerea si continuizarea prin lipire in camp continuu a membranelor livrate in fasii. Petrecerea ntre dou fii alturate va fi de minim 10 cm iar ordinea de aternere a fiilor va fi de la cota cea mai joas spre cota maxim a suprafeei, att n sens longitudinal ct i n sens transversal. La rosturile de dilatatie, fiile de membrane se vor racorda cu cordoane din chituri elastice, de
23
etanseitate. In cazul membranelor lipite prin supraincalzire, temperatura sursei de caldura nu trebuie sa fie mai mare dect temperatura maxim la care membrana i schimb proprietile fizico-chimice, indicat de productor n instruciunile tehnice. Membranele hidroizolatoare se aplica la temperatura mediului ambiant de cel putin +5C. d) Stratul de protecie Stratul de protectie va fi: - sapa de beton de 5 cm grosime,realizat din beton clasa C20/25, armat cu impletituri din sarma zincata 1.18-2.5mm, cu ochiuri de 3-8 cm, sau plase sudate tip Buzau 4-5mm, cu ochiuri 10x10cm. Betonul pentru stratul de protectie se realizeaza cu ciment IIA-S32.5 si agregate cu dimensiunea maxima de 7mm. Verificarea i recepia lucrrilor de hidroizolaii Verificarea si receptia lucrarilor de hidroizolatii se face pe etape, dupa cum urmeaza: - pe parcursul executarii diferitelor staturi ale sapei hidroizolatoare, incheindu-se procese verbale de lucrari ascunse - la terminarea lucrarilor de hidroizolatie, prin incheierea unui proces-verbal Verificarea la terminarea lucrarilor de hidroizolatie se face asupra aspectului, iar in cazul unor constatari nefavorabile din procesele verbale de lucrari ascunse se poate face si asupra etanseitatii prin inundarea pe o inaltime de min. 5 cm pe suprafete limitate, pe durata de 24 ore. Dac se constat infiltraii se va trece la refacerea hidroizolaiei pe zona respectiv. Defectele constatate pe parcursul executiei si la terminarea lucrarilor de hidroizolatii se vor remedia pe baza unor solutii propuse de antreprenor si acceptate de ctre dirigintele de antier. In cazul cand dirigintele de antier nu accepta remedierea propuse de antreprenor, se poate dispunere refacerea intregii lucrarii de hidroizolatii. 3.10. Calea pe pod Calea pe pod se va realiza din beton asfaltic pentru calea pe pod, cu dimensiunea maxim a granulei de 16 mm: BACP16. Materialul va fi nsoit de certificat de conformitate de la productor. Punerea n oper a betonului asfaltic se va realiza doar mecanic, respectnd prevederile SR 1742:1997.
4. MSURI PRIVIND SNTATEA I SECURITATEA N MUNC Organizarea activitatii de protectia muncii se va face atat la nivelul unitatilor de uzinare (ateliere centralizate, staii de betoane, etc), cat si a unitatilor de executie pe santier, pe baza actelor normative in vigoare, stabilindu-se in mod clar responsabilitatile factorilor implicati (conducerea unitatilor, sefi punctelor de lucru, sefi formaiunilor de lucru si intreg personalul muncitor, personalul desemnat cu protectia muncii). Organizarea activitatii de protectia muncii va cuprinde toate aspectele prevazute prin actele normative, i anume: - instructajul de protectie si igena muncii; - controlul medical al personalului; - propaganda de protectie si igena a muncii;
24
repartizarea personalului la locurile de munca; reguli de igena a muncii si acordarea primului ajutor in caz de acidente; instruirea personalului muncitor si de conducere asupra riscurilor profesionale in constructii, precum si asupra mijloacelor de combatere a lor; asigurarea cu mijloace individuale de protectie; asigurarea cu dispozitive de siguranta si securitatea muncii; luarea de masuri speciale de protectia si securitatea muncii la executarea lucrarilor pe timp friguros;
Masuri de protectia muncii la ncarcare, descarcare i depozitarea materialelor: - lucrarile se vor executa in locuri special amenajate si nepericuloase pentru muncitori - la operatiunile manuale de incarcare si descarcate se vor folosi angajatii care intrunesc conditiile prevazute prin lege; - se vor folosi utilaje, dispozitive, echipamente corespunzatoare pentru asigurarea unei depline securitatii a muncii; - se vor respecta prevederile legale cu privire la sntatea muncii (greutati maxime manevrabile manual,etc.); - se interzice stationarea sau circulatia sub materialele transportate la inaltime precum si in zona de actiune a utilajelor care executa manevrarea materialelor; - se vor respecta prevederile legale in vigoare cu privire la executarea acestui gen de operatii in depozite, in statii CFR (profil sau nu), sau in cazul unor materiale speciale (acizi,butelii cu diverse gaze,substante toxice sau explozibile,etc.) Masuri de protectia muncii la instalatii electrice de santier - se vor respecta masurile specifice de protectie prin protejarea corecta a conductorilor electrici, pozarea lor in locuri fixe si sigure in scopul evitarii atingerilor intamplatoare; - utilizarea unor accesorii electrice (lampi), fara defectiuni si fara riscul atingerilor intamplatoare a partilor conductelor de curent,izolarea suplimentara de protectie corespunzator. Pentru evitarea electrocutarilor, protectia prin legarea la pamant sau legarea la nul, dispunerea de prize de pamant,etc; - toate utilajele cu functionarea electrice se vor verifica inainte de inceperea lucrului. La montarea lor si incercarilor de functionare se va verifica legarea la pamant si la conductorul de nul; - conductorii electrici se vor verifica zilnic pentru a nu prezenta deteriorari. Masuri de protectia muncii la lucrri de terasamente - inainte de inceperea lucrarilor de sapaturi se va preda constructorului (prin grija beneficiarului) o schita de plan continand toate retelele sau constructiilor subterane ce se gasesc pe amplasamente - executarea sapaturilr in zona cablurilor electrice subterane se va face numai dupa scoaterea acestora de sub tensiune - se vor lua masuri corespunzatoare pentru prevenirea prabusirii malurilr sapaturilor (sprijiniri,interzicerea depozitarii pamantului la marginea sapaturii,a circulatiei mijloacelor de transport si ridicat in apropierea sapaturilor,etc.) - ingradirea locurilor de utilitate publica situate in zona sapaturilor cu parapeti de protectie (h = 1.0 m),dispunerea de tablite indicatoare,podete cu balustrade la trecerea peste santuri sapate,asigurarea iluminarii acestor locuri pe timpul noptii - se va controla sisrematic starea taluzurilor;
25
se vor utiliza echipamente de lucru corespunzatoare, dispozitive (podine,scari,etc.) adecvate,precum si utilaje a caror functionare a fost verificata.
Masuri de protectia muncii la preparare si transport a betoanelor si mortarelor - prepararea betoanelor si mortarelor se va face in instlatii centralizate respectandu-se normele de protectia muncii specifice - transportul pe santier se va face cu autobetoniere sau autobasculante - transportul betonului pe verticala sau orizontala in cadrul santierului se va face cu pompe de beton sau bene a caror stare tehnica se va verifica zilnic - de asemenea se va verifica zilnic starea tehnica a utilajelor de ridicat si transportat (macarale, etc.) - circulatia sau stationarea in raza de actiune a bratului utilajului de ridicat si pe timpul transportului este interzisa - circulatia pe cofraje pentru transpotrul betonului se va face pe podine cu latimea de minim 1.20 m - la transpotrul si turnarea betonului cu pompe de beton se vor respecta normele specifice de protectia munciisi instructiunile de functionare a utilajului Masuri de protectia muncii la turnarea si compactarea betonului - sefii de santiere, sefii de puncte de lucru,maistrii si sefii de de echipa isi vor indeplinii cu strictete atributiile si obligatiile cu privire la instructajul de protectia muncii,propaganda privind protectia muncii,sa urmareasca aplicarea la locul de munca a masurilor speciale de protectia muncii,sa asigure locurile de munca cu echipamentele si dispozitivele necesare asigurari securitatii muncii - inainte de inceperea turnarii betonului seful punctului de lucru va controla modul de executie al cofrajelor,podinelor si schelelor,intocmind un proces verbal de receptie interna - podinele de lucru vor fi prevazute cu balustrade si scandura (bordura pe margine) - se interzice accesul persoanelor in zona de betonare ,unde exista pericolul de cadere a betonului - la compactarea betonului cu ajutorul vibratoarelor se vor lua masuri speciale dintre care se amintesc: a) vibratoarele vor fi verificate inainte de inceperea turnarii b) in cazul defectarii in timpul turnarii ele vor fi deconectate imeciat si predate electricianului pentru verificare c) carcasa vibratorului se va lega la pamant iar personalul muncitor care lucreaza cu vibratoare va purta cizme de cauciuc si manusi electroizolante d) conducatorii care alimenteaza vibratoarele vor fi flexibili si izolati in tub de cauciuc e) in timpl deplasarii vibratorului sau la inreruperea lucrarilor pentru un timp oricat de scurt, acesta se va deconecta de la reteaua electrica f) manevrarea vibratoarelor se va face de catre personalul muncitor caruia i sa facut instructajul de manipulare, precum si cel specific de protectia muncii. - la turmarea betonului in elemente verticale se vor folosi bene cu furtun omologate sau palnii montate la partea superioara a cofrajului - se va verifica starea tehnica a benei si accesorile acesteia - manipularea benei cu furtun si a benei de tip uzual (omologata si aceasta ) se va face in conformitate cu instructiunile specifice de utilizare;
26
se va verifica dispozitivul de agatare in carligul macaralei.
Masuri de protectia muncii la fasonarea si montarea armaturilor de oel beton - se vor respecta normele de protectia muncii specifice atelierelor (de santier sau centralizate)destinate fasonarii armaturilor,si utilizarii masinilor si utilajelor din dotare - se vor utiliza echipamente de lucru si scule si dispozitive adecvate si in buna stare tehnica si de functionare - se interzice montarea armaturilor in apropierea liniilor electrice sub tensiune - este interzisa circulatia si montarea armaturilor pe cofraj inainte ca acestea sa fi fost consolidat si verificat - este interzisa circulatia pe armaturile deja montate Masuri de protectia muncii la cofraje, schele, esafodaje si scari - de regula se vor folosi scari si esafodaje, scari si cofraje de inventar (tipizate). Daca se utilizeaza elementele netipizate,acestea se vor executa pe baza de proiect netipizate, acestea se vor executa pe baza de proiect aprobat - se vor lua toate masurile necesare pentru asigurarea rezistentei,stabilitatii si sigurantei in exploatare a acestui gen de lucrari,in conformitate cu prevederile normelor specifice si a fiselor tehnologice - la executarea (montarea)schelelor,cofrajelor,etc.personalul muncitor va fi echipat cu centuri de siguranta ancorate in elementele fixe si rezistente ale constructiilor - schelele vor fi solide si bine contra vantuite - rampele de acces (scari) vor avea o construcie solida,cu latime de minimum 1.0 m latime,echipate cu balustrade cu h = 1.0m pe ambele parti,dimensiunile treptelor si vangurilor se vor determina prin calcul si se vor alcatui conform normelor in vigoare - scarile ssse vor asigura impotriva rasturnarii sau alunecarii - toate elementele cofrajelor se vor executa pe baza fiselor tehnologice aprobate de catre conducerea unitatii de constructii-montaj - la lucrarile de cofraje vor participa numai personal muncitor admis pe baza normelor in vigoare;se vor utiliza echipamente si scule corespunzatoare;zilnic maistri vor verifica starea cofrajelor luand masuri de remediere (imediat) daca este cazul;urcarea si circulatia pe ccofraje se va face pe scari si podine asigurate cu balustrade de protectie - la utilizarea si confectionarea cofrajelor din lemn sse interzice fumatul - la utilizarea cofrajelor metalice de inventar se vor respecta prevederile proiectelor acestora si a fiselor tehnologice . Masuri de protectia muncii la montarea prefabricatelor : - fisele tehnologice vor cuprinde si masurile de protectia muncii si echipamentul de protectie necesar - continutul fiselor tehnologice va fi prelucrat cu intregul personal care lucreaza la montare,de catre conducatorul tehnic al montarii,acesta avand si obligatia de asigura si urmari utilizarea echipamentului de protectie;in zonele de montaj se vor respecta toate masurile de protectia muncii - fisele tehnologice vor cuprinde si instructiuni pentru manipularea,transportul si depozitarea prefabricatelor - se interzice executarea lucrarilor de montaj de pe scari mobile - legatorii de sarcina vor trebui examinati si atestati pentru aceasta activitate
27
asezarea de materiale,scule sau alte piese peste elementele prefabricate care nu sunt montate definitiv este interzisa este interzzisa executarea lucrarilor de montaj ca si stationarea oamenilor sub elementele care se monteaza inainte de inceperea ridicariise va verifica utilajul de montaj(macara) sunt interzise lucrarile de ridicare la inaltime pe vant puternic (viteza peste 11m/s) pe polei,ninsoare sau ploaie puternica disozitive de agtare la carligul macaralei se vor prevedea conform fisei tehnologice de montaj nu se admite ridicarea unui element mai greu decat capacitatea de ridicare a macaralei inainte de ridcarea elementelor se va face o saltare a acesteia (de crca 20-30cm) in scopul verificarii prinderii in carligul macaralei si in dispozitivul de ridicare pentru evitarea balansului se vor utiliza franghi de ghidare in timpul ridicari nu se fac reparatii la utilajul ridcator sau la obiectul ridicat muncitorii montori care primesc care primesc elementele la inaltime vor circula pe platforme solide prevazute cu balustrade si vor fi asigurati cu centuri asigurate cu un element stabil si rigid al constructiei desfacerea carligului mecanismului de ridicat de pe obiectele ridicate se poate efectua numai dupa ce s-a verificat stabilitatea sigura a acestor obiecte,conform fisei tehnologice se admite asezarea provizorie,insa sigura a obiectelor ce se monteaza numai pe alte elemente de construcii deja montate si consolidate definitiv conform proiectului prinderea elementelor prefabricate se va face numai in locurile stabilite in proiect;se vor utiliza numai cabluri confectionate industrial si omologate pentru lucrarile de incarcare-descarcare transport si depozitare producatorul de elemente prefabricare va intocmifise tehnologice care vor cuprinde si masurile de protectia muncii elementele prefabricate care, dupa desprinderea din carligul macaralei nu prezinta suficienta siguranta,vor fi consolidate cu cabluri de intindere prinse de elementele solide ale constructiei lucrarile de monolitizare se vor executa de pe schele si cu centuri de sigurante solid ancorate de elementele structurale in timpul montarii prefabricatelor pentru trecerea de la un element la altul se vor executa podete prevazute cu balustrade de protectie se interzice mersul pe talpa superioara a grinzilor metalice fara echipament de prptectie si asigurarea impotriva caderi de la inaltime (centuri) inainte de inceperea lucrarii,conducatorul punctului de lucru este rugat sa verifice:respectarea conditiilor prevazute in fisa tehnologica,starea tehnica a utilajelor si dispozitivelor de ridicare,starea elementelor prefabricate,instruirea personalului muncitor,instructajul cu privire la protectia munciisi avizul medical al acestuia,capacitatea de ridicare a macaralei,etc.
Masuri de protectia muncii la lucrari de sudura - la lucrarile de sudura ne sunt admisi decat mincitori calificati care au absolvit cursuri de specialitate,au facut un instructaj special de tehnica specialitatii muncii si au varsta de peste 18 ani
28
persoanele care executa sudura,respectiv,cele care executa verificarea lucrarii(indiferent de faza de executie)vor fi dotate cu echipamente de lucru si protectie adecvat si prevazut in normative si au obligatia de a folosi acest echipament in timpul lucrului.La executarea lucrarilor de sudura pe schele la inaltime se vor lua masuri de siguranta si securtitate atat pentru sudori cat si pentru aparatul de sudura pentru a nu cadea,iar schelaria din lemn se va proteja cu foi de tabla impotriva unui alt incendiu. Sudorii care lucreaza la inaltimea vor fi dotati cu centuri de siguranta. Personalul desemnat cu verificarea si controlul sudurilor va fi de asemenea dotat cu echipament de protectie specific luctului la inaltime (centuri de siguranta,casti de protectie si masca de protectie in cazul verificarilor in timpul sudarii) se interzice executarea lucrarilor de sudura sub cerul liber pe timp de ploaie sau ninsoare, sau in apropierea unor materiale sau produse inflamabile.
Masuri de protectia muncii la lucrari de protectii anticorozive - protectia anticoroziva se face cu vopsele pe baza de rasini si solventi organici, care sunt toxici, inflamabili si explozivi,motiv pentru care (atat la uzinare,cat si dupa montaj) se vor respecta urmatoarele masuri: a) se va asigura o buna ventilatie artificiala pusa in miscare inainte de inceperea lucrului; b) temperatura camerei unde se executa vopsirea nu va depasi 16-20C; c) se va asigura o buna ventilatie de absorbtie locala; d) instalatia electrica va fi ermetica, antiexploziva ; e) se vor aduce la locul de munca numai cantitatile de materiale care vor fi puse in opera in cel mult 6 ore; f) se va interzice apropierea cu flacara sau surse de scantei la o distanta mai mica de 25 m; g) lacurile si vopselale se vor aduce in ambalaje bune, iar pastrarea lor nu se va face la locul de lucru; h) materialele folosite pentru stergere vor fi depozitate intr-un loc ferit de incendiu ; i) curatirea uneltelor de vopsit nu se va face la punctul de lucru ; j) aparatele de vopsit vor fi verificate periodic asigurand buna lor functionare k) caile de acces vor fi libere si uscate - nu vor fi admisi la lucru muncitori fara vizita medicala si fara instructajul necesar de protectia muncii; - se vor respecta masurile de prevenire a incendiilor; - sefii punctelor de lucru vor supraveghea executarea lucrarilor conform tehnologiilor adoptate si cu respectarea masurilor de protectia muncii si prevenirea incendiilor .
ntocmit ing. Blu Radu Octavian
29

Caiet de Sarcini Reparatii Pod Racasdia

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Caiet de Sarcini Reparatii Pod Racasdia

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

S.C. MNS Cons Grup S.R.L. Reia Proiect nr.

CAIET DE SARCINI Reparaii pod peste p. Ciclova la Rcdia

Beneficiar: Comuna Rcdia

S.C. MNS Cons Grup S.R.L. Reia Proiect nr. 86 / 2012

CAIET DE SARCINI Reparaii pod peste p. Ciclova la Rcdia

Beneficiar: Comuna Rcdia

S.C. MNS Cons Grup S.R.L. Reia Proiect nr. 86 / 2012

CAIET DE SARCINI Reparaii pod peste p. Ciclova la Rcdia

Beneficiar: Comuna Rcdia

S.C. MNS Cons Grup S.R.L. Reia Proiect nr. 86 / 2012

CAIET DE SARCINI Reparaii pod peste p. Ciclova la Rcdia

Beneficiar: Comuna Rcdia

S.C. MNS Cons Grup S.R.L. Reia Proiect nr. 86 / 2012

CAIET DE SARCINI Reparaii pod peste p. Ciclova la Rcdia

Beneficiar: Comuna Rcdia

S.C. MNS Cons Grup S.R.L. Reia Proiect nr. 86 / 2012

CAIET DE SARCINI Reparaii pod peste p. Ciclova la Rcdia

Beneficiar: Comuna Rcdia

S.C. MNS Cons Grup S.R.L. Reia Proiect nr. 86 / 2012

CAIET DE SARCINI Reparaii pod peste p. Ciclova la Rcdia

Beneficiar: Comuna Rcdia

S.C. MNS Cons Grup S.R.L. Reia Proiect nr. 86 / 2012

CAIET DE SARCINI Reparaii pod peste p. Ciclova la Rcdia

Beneficiar: Comuna Rcdia

S.C. MNS Cons Grup S.R.L. Reia Proiect nr. 86 / 2012

CAIET DE SARCINI Reparaii pod peste p. Ciclova la Rcdia

Beneficiar: Comuna Rcdia

S.C. MNS Cons Grup S.R.L. Reia Proiect nr. 86 / 2012

CAIET DE SARCINI Reparaii pod peste p. Ciclova la Rcdia

Beneficiar: Comuna Rcdia

S.C. MNS Cons Grup S.R.L. Reia Proiect nr. 86 / 2012

CAIET DE SARCINI Reparaii pod peste p. Ciclova la Rcdia

Beneficiar: Comuna Rcdia

S.C. MNS Cons Grup S.R.L. Reia Proiect nr. 86 / 2012

CAIET DE SARCINI Reparaii pod peste p. Ciclova la Rcdia

Beneficiar: Comuna Rcdia

S.C. MNS Cons Grup S.R.L. Reia Proiect nr. 86 / 2012

CAIET DE SARCINI Reparaii pod peste p. Ciclova la Rcdia

Beneficiar: Comuna Rcdia

S.C. MNS Cons Grup S.R.L. Reia Proiect nr. 86 / 2012

CAIET DE SARCINI Reparaii pod peste p. Ciclova la Rcdia

Beneficiar: Comuna Rcdia

S.C. MNS Cons Grup S.R.L. Reia Proiect nr. 86 / 2012

CAIET DE SARCINI Reparaii pod peste p. Ciclova la Rcdia

Beneficiar: Comuna Rcdia

S.C. MNS Cons Grup S.R.L. Reia Proiect nr. 86 / 2012

CAIET DE SARCINI Reparaii pod peste p. Ciclova la Rcdia

Beneficiar: Comuna Rcdia

S.C. MNS Cons Grup S.R.L. Reia Proiect nr. 86 / 2012

CAIET DE SARCINI Reparaii pod peste p. Ciclova la Rcdia

Beneficiar: Comuna Rcdia

S.C. MNS Cons Grup S.R.L. Reia Proiect nr. 86 / 2012

CAIET DE SARCINI Reparaii pod peste p. Ciclova la Rcdia

Beneficiar: Comuna Rcdia

S.C. MNS Cons Grup S.R.L. Reia Proiect nr. 86 / 2012

CAIET DE SARCINI Reparaii pod peste p. Ciclova la Rcdia

Beneficiar: Comuna Rcdia

S.C. MNS Cons Grup S.R.L. Reia Proiect nr. 86 / 2012

CAIET DE SARCINI Reparaii pod peste p. Ciclova la Rcdia

Beneficiar: Comuna Rcdia

S.C. MNS Cons Grup S.R.L. Reia Proiect nr. 86 / 2012

CAIET DE SARCINI Reparaii pod peste p. Ciclova la Rcdia

Beneficiar: Comuna Rcdia

S.C. MNS Cons Grup S.R.L. Reia Proiect nr. 86 / 2012