Sunteți pe pagina 1din 6

Scurt istoric al relatiilor dintre Romnia si Uniunea European Romnia este prima tar din Europa Central si de Est

care a stabilit relatii oficiale cu Comunitatea European. In 1967, au fost initiate negocierile pentru ncheierea unei serii de acorduri tehnicosectoriale privind anumite produse agroalimentare, respectiv brnzeturi, ou, carne de porc cu scopul de a scuti produsele romnesti de taxe suplimentare, dar si de a obliga partea romn s respecte un anumit nivel al preturilor pentru a nu crea dificultti pe piata statelor membre. In 1974, prin semnarea unui tratat bilateral, Romnia intr n sistemul generalizat de preferinte al Comunittii Europene. De asemenea, un alt Acord cu privire la produsele industriale este semnat n 1980. Imediat dup cderea zidului Berlinului, Romnia stabileste n 1990 relatii diplomatice cu Uniunea European, semnnd n acelasi an un Acord de Comert si Cooperare. La 1 februarie 1993, Romnia semneaz Acordul European care instituie o asociere ntre Romnia, pe de o parte, si Comunittile Europene si Statele Membre ale acestora, pe de alt parte. Acest acord care crea o zon de liber schimb ntre Romnia si statele membre recunostea obiectivul Romniei de a deveni membru al Uniunii Europene si prevedea asistent financiar si tehnic din partea UE. In 1993 la Copenhaga, statele membre au decis c statele asociate din Europa Central si de Est pot deveni state membre al Uniunii Europene n momentul n care ndeplinesc criteriile economice si politice necesare. Acest lucru a dus la depunerea de ctre Romnia a cererii de aderare la Uniunea European la 22 iunie 1995, la cteva luni dup intrarea n vigoare a Acordului European (1 februarie 1995). In iulie 1997, Comisia European adopt Agenda 2000, care include Opinia asupra cererii de aderare a Romniei la Uniunea European. In martie 1998, Uniunea European lanseaz, n mod oficial, procesul de extindere, iar n luna noiembrie a aceluiasi an Comisia European public primul raport cu privire la progresele nregistrate de Romnia n ndeplinirea criteriilor de aderare. Prin decizia Consiliului European de la Helsinki din decembrie 1999 de a deschide negocierile de aderare cu Romnia, urmat de lansarea oficial, n februarie 2000, a procesului de negociere a aderrii Romniei la Uniunea European se face trecerea la o nou etap de consolidare a relatiilor dintre Romnia si Uniunea European. Consiliile Europene de la Copenhaga (decembrie 2002), de la Salonic (iunie 2003), Bruxelles (decembrie 2003) si Bruxelles (iunie 2004) reconfirm sprijinul statelor membre ale Uniunii Europene pentru finalizarea negocierilor n 2004, semnarea Tratatului de Aderare ct mai curnd posibil n 2005 si aderarea efectiv n ianuarie 2007. ncheierea negocierilor de aderare are loc n decembrie 2004, confirmndu-se totodat n cadrul Consiliului European de la Bruxelles calendarul de aderare. In acelasi timp, Romniei i se recomand s continue reformele si s implementeze angajamentele asumate n negocieri referitoare la acquis-ul comunitar, n special n ceea ce priveste justitia si afacerile interne, politica n domeniul concurentei si mediu. Uniunea European va continua monitorizarea pregtirilor de aderare si consider c Romnia va fi capabil s-si asume obligatiile de membru de la 1 ianuarie 2007. La 13 aprilie 2005, Romnia primeste avizul conform al Parlamentului European, urmnd ca semnarea Tratatului de Aderare s aib loc la 25 aprilie 2005. ncepnd cu aceast dat, Romnia are statutul de observator la activitatea institutiilor europene, fiind implicat in procesul de elaborare a legislatiei

comunitare, dar neavnd drept de vot. Dintre statele membre UE, Tratatul a fost ratificat pn n prezent de Slovacia, Ungaria, Slovenia, Cipru, Republica Elen, Estonia, Cehia, Spania si Italia. La 25 octombrie 2005, Comisia European public primul Raport Comprehensiv de Monitorizare pentru Romnia care confirm progresele importante n pregtirea intern, si msurile ce urmeaz s fie luate n continuare pentru asigurarea aderrii la 1 ianuarie 2007.

Dezbaterea Scurt istoric

asupra

viitorului

Europei

La 14 februarie 2000 se deschidea Conferinta Interguvernamental pentru pregtirea lucrrilor Consiliului European din cadrul presedintiei franceze, care urma s aib loc ntre 7 si 10 decembrie acelasi an. Consiliul European de la Nisa avea s marcheze primul pas n demersul istoric de sistematizare a politicilor europene, a delimitrii competentelor institutiilor si membrilor si, a cadrului decizional, dar si de consfintire, printr-un act constitutional, a drepturilor si liberttilor fundamentale ale cettenilor si. Documentul final care a rezultat dup Nisa nu a fost considerat, la acea dat, satisfctor pentru a rspunde tuturor provocrilor unei Europe extinse la 27 membri. De aceea, concluziilor Consiliului European i-a fost atasat Declaratia de la Nisa privind viitorul Uniunii Europene. Aceasta deschidea calea spre negocieri ulterioare asupra unui document care s ating acele aspecte rmase nerezolvate. La 15 decembrie 2001 avea loc Consiliul European de la Laeken, Belgia, care s-a finalizat prin adoptarea Declaratiei de la Laeken privind viitorul Europei si care convoca o Conventie European pentru a dezbate, ntr-un cadru democratic care includea si reprezentanti ai statelor pe atunci candidate, problemele legate de directia dorit de dezvoltare a Uniunii. La 28 februarie 2002, avea loc sesiunea inaugural a Conventiei, care urma s se finalizeze la 20 iulie 2003, prin prezentarea, n fata Consiliului European, a proiectului de Tratat de stabilire a unei Constitutii pentru Europa. Consiliul European de la Salonic a adoptat textul Tratatului la 18 iunie 2004, iar semnarea oficial a Tratatului, care a urmat unei perioade de negocieri interguvernamentale n cadrul Consiliului Uniunii, a avut loc la 29 octombrie 2004 la Roma, n cadrul presedintiei olandeze. Din acel moment, statele membre aveau doi ani la dispozitie pentru ratificare. Procesul de ratificare variaz de un stat membru la altul, n functie de traditia democratic a fiecruia. Astfel, n timp ce majoritatea statelor au recurs la votul parlamentar, statele adepte ale democratiei directe au optat pentru metoda referendumului national. Pn n prezent (1 ianuarie 2006), 13 din cele 25 de state membre au ratificat Tratatul: Austria, Cipru, Germania, Grecia, Ungaria, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Slovacia, Slovenia si Spania. Tratatul constitutional va intra n vigoare dup ratificarea de toate statele membre. Dac ns, doar 80% din statele membre l vor ratifica ntr-un interval de 2 ani, trebuie gsit o solutie politic agreat de toate statele membre. La dou sptmni dup esecul referendum-urilor din Franta si Olanda, Consiliul European din 16-17 iunie 2005 decide lansarea unei perioade de reflectie n cadrul creia s aib loc dezbateri nationale

care s antreneze cettenii, partenerii sociali, institutiile n vederea gsirii unei solutii pentru viitorul Uniunii. n plus, n septembrie 2005, Parlamentul European decide si el stabilirea unei perioade de reflectie si a unui grup nsrcinat cu structurarea contextului analizrii dezbaterii asupra viitorului Uniunii. Astfel, pentru a relansa dezbaterea asupra viitorului Europei, grupul de reflectie a propus organizarea unei serii de conferinte ntre parlamentele nationale si cel european, denumite Foruri Parlamentare. Primul asemenea Forum ar urma s aib loc n primvara lui 2006, naintea Consiliului European din iunie. De asemenea, Parlamentul cere statelor membre s organizeze ntlniri publice si dezbateri cu presa Foruri pentru cetteni la nivel national, regional si local. Conjugat eforturilor Consiliului si Parlamentului European, Comisia European a lansat n octombrie 2005 un Plan D pentru democratie, dialog, dezbatere, avnd ca obiectiv principal stimularea dezbaterii ntre cettenii si institutiile europene. Concluziile perioadei de reflectie ar trebui prezentate n a doua parte a lui 2007, astfel nct, n cazul n care din dezbateri va rezulta revizuirea extensiv a textului, un mandat s poat fi pregtit pentru o nou Conventie, care s aib loc n timpul lui 2008. Oricare vor fi concluziile perioadei de reflectie, Parlamentul consider c cel mai trziu n 2009, Constitutia ar trebui s intre n vigoare. Principalele beneficii ale adoptrii unei Constitutii pentru Europa Dezbaterea existent la nivel european asupra adoptrii unei Constitutii europene indic faptul c se vorbeste despre un alt fel de constructie politic, mai integrat si mai evoluat dect o simpl cooperare interguvernamental. Se sper cresterea constiintei europene, e cooperare si solidaritate, precum si intensificarea sentimentului identittii europene. Pentru prima oar n istoria sa, Uniunea European ar obtine personalitate juridic, fiind recunoscut ca entitate de sine stttoare la nivel international, fapt ce i-ar conferi un plus de coerent si coeziune n dialogul international si n negocierile internationale. Adoptarea unei Constitutii ar constitui un succes al democratiei, prin extinderea atributiilor Parlamentului European la noi arii de legiferare, precum si prin extinderea procedurii de codecizie la noi domenii. Adoptarea unei Constitutii ar constitui un pas nainte n descurajarea euro-scepticismului tot mai accentuat n ultima perioad, prin implicarea, cu eforturi substantiale la nivel institutional si transferul de competente la nivel comunitar, a participantilor la constructia european. Constitutia reprezint o etap esential n constructia politic a Uniunii Europene, rspunznd provocrilor unei Uniuni extinse de 25 de State Membre (crora li se vor altura n 2007 si Romnia si Bulgaria) avnd peste 450 milioane de cetteni, o uniune care si propune s fie un global player important att din punct de vedere economic, ct si politic. Pentru Romnia, momentul istoric este extrem de important ntruct se suprapune cu perioada ratificrii Tratatului de aderare si apropiata aderare la UE n 2007.

Structura Tratatului constitutional Tratatul constitutional contine cinci prti principale: Introducere (Preambul) Titlul I obiective, valori, metode Titlul II Drepturile fundamentale comune (Carta drepturilor fundamentale a UE) Titlul III Politicile si categoriile de competente Titlul IV Prevederi finale n rezumat, textul Tratatului prevede:

Aspecte privind institutiile Uniunii: Parlamentul va avea 750 membri din 2009, proportia repartitiilor fiind n favoarea statelor mici; Consiliul European se introduce functia de Presedinte permanent; Consiliul de Ministri un ministru per stat membru, QMV; Comisia un reprezentant pe stat pn n 2014, ulterior 2/3 din state vor avea reprezentanti (pe considerente geo-demografice), pentru o Uniune cu 27 de state membre aproximativ 18 comisari; Curtea de Justitie cel putin un judector pe stat membru, prin majoritatea calificat se pot stabili curti specializate. Aspecte privind procedurile legislative n cadrul Uniunii: Comisia detine monopolul initiativei legislative; Consiliul si Parlamentul pot cere, dar nu propune legislatie; Parlamentul adopt, amendeaz si respinge legislatia prin vot majoritar; Consiliul adopt, amendeaz sau respinge legislatia prin majoritate dubl; Consiliul decide prin unanimitate dac s resping propunerea Comisiei. Majoritatea calificat dubl reprezint 55% din statele UE, nsumnd cel putin 15 state si cel putin 65% din populatia Uniunii ex: 3 state mari si unul mic pot bloca o decizie, cele zece state nou intrate nu pot bloca o decizie, cele mai mici 11 state din Uniune pot bloca o decizie aprobat de celelalte 14. Definirea competentelor Uniunii: Competente exclusive (doar Uniunea legifereaz) n domeniile: uniune vamal, regulile concurentei pentru piata intern; politica monetar pentru statele din zona Euro, conservarea resurselor marine, politica comun comercial, acorduri internationale personalitatea juridic a UE Competente partajate (shared competences) n domeniile: Piata Intern; Politica social (partea a III a din Tratat); Coeziunea economic, social si teritorial; agricultura si pescuitul; mediul; protectia consumatorului; transportul; retelele trans-europene; energia; JAI; anumite aspecte de sntate public (Partea a III a din Tratat). Competente de coordonare a actiunii n domeniile: protejarea si ameliorarea snttii umane; industrie; turism; cultur; educatie, tineret, sport si pregtire vocational; protectie civil; cooperare administrativ. Instrumentele legale ale Uniunii: Legi - fostele reglementri, obligatorii n ntregime si direct aplicabile;

Legi cadru - fostele directive, adresate statelor membre; (att legile ct si legile cadru sunt adoptate de Parlament si Consiliu mpreun; contin 75% din legislatie); Acte non-legislative - regulamente si decizii, direct aplicabile, adoptate de Consiliu, Comisie sau BCE; recomandri si opinii (I 32, I 34-2), cu caracter ne-constrngtor. Carta drepturilor fundamentale a UE - Curtea de Justitie de la Luxemburg va judeca, iar deciziile sale vor prevala asupra tuturor chestiunilor continute. Noi arii legislative introduse de Tratatul constitutional: protejarea drepturilor de proprietate intelectual, spatiu, energie, cultur, sport, protectie civil, cooperare administrativ, ajutor umanitar, turism, emigratie, JAI, azil, cooperare penal european, drepturi fundamentale (Carta, partea III) (Unele dintre aceste arii fuseser deja legiferate prin clauza de flexibilitate.) Puterea executiv dup urmtoarele alegeri parlamentare europene: 18 voturi din 25 ale statelor membre, reprezentnd 65% din populatia Uniunii vor alege Presedintele Consiliului, Primulministru al UE (presedintele Comisiei), Ministrul Afacerilor Externe (cu rang de Vicepresedinte al Comisiei).

Aspecte speciale prezente n Tratat:


Frna de urgent: permite unui stat membru sa fac apel la Consiliul European n cazul n care interesele sale nationale sunt lezate. Votul unanim se va aplica n continuare pentru: impozitare, anumite chestiuni de politic extern, de securitate si de aprare, precum si viitoarelor revizuiri constitutionale. clauza de retragere din Uniune: un stat membru se poate retrage din Uniune cu un preaviz de doi ani; Exist posibilitatea ca un milion de cetteni comunitari s nainteze spre dezbaterea Comisiei un proiect legislativ; Statele din zona Euro vor avea noi drepturi (ex. vor putea impune politici de impozitare comune); Este introdus clauza de solidaritate, n cazul atacurilor teroriste.

Efecte pentru Romnia Romnia va intra ntr-o mare familie de state si popoare egale, uniune care nu va limita capacitatea de actiune sau dezvoltare a Romniei, ci o va eficientiza si o va mbogti. Aderarea la Uniunea European va conferi Romniei o voce si o capacitate considerabil de participare la politicile uneia dintre cele mai avansate constructii internationale de cooperare care a existat vreodat. Gradul de reprezentare n diversele institutii comunitare (voturi n cadrul Consiliului, reprezentanti n Parlament etc) favorizeaz statele mici, indicnd o constructie european bazat pe coeziune si cooperare si pe solidaritatea statelor mai bogate fat de ceilalti membri. Modul n care au fost ncheiate negocierile n cadrul Consiliului European privind Constitutia demonstreaz ponderea si importanta pe care o au deja statele nou intrate sau statele mici (prin posibilitatea alctuirii unor minoritti de blocaj) n luarea de decizii sau mpiedicarea unor decizii nedorite.

Participarea unei delegatii romne la Conventia care a pregtit Tratatul constitutional si consultarea permanent au constituit un prim exercitiu de negociere/cooperare si adaptare la noua configuratie de putere din snul Uniunii. Romnia ar cstiga nc doi reprezentanti n Parlamentul European odat cu intrarea n vigoare a Constitutiei, dup alegerile parlamentare din 2009. Efecte asupra Tratatului de aderare a Romniei Romnia si Bulgaria vor adera prin Tratatul de aderare si la Tratatul de instituire a Constitutiei pentru Europa, dac acesta va fi ratificat de toate statele membre pn la data aderrii efective a Romniei si a Bulgariei. n acest context, Tratatul de aderare a Romniei si a Bulgariei trebuie s contin adaptrile necesare aduse Tratatului de instituire a Constitutiei pentru Europa. Astfel, s-au redactat n paralel un Act de aderare si un Protocol de aderare. Actul si Protocolul vor intra n vigoare alternativ, n functie intrarea n vigoare a Tratatului de instituire a Constitutiei pentru Europa. n cazul n care Tratatul de instituire a Constitutiei pentru Europa va intra n vigoare naintea aderrii Romniei si Bulgariei (1 ianuarie 2007), Protocolul de aderare va intra direct n vigoare. Dac, ns, Tratatul Constitutional va intra n vigoare dup aderarea Romniei si Bulgariei, la momentul aderrii acestora, va intra n vigoare Actul de aderare, iar odat cu intrarea n vigoare a Tratatului Constitutional, Actul de aderare va fi abrogat si Protocolul va ncepe s produc efecte juridice

S-ar putea să vă placă și