155078186.

doc

Bucuresti, 2008 Impactul asupra factorului capital ca urmare a aderarii Romaniei la Uniunea Europeana

Uniunea Europeana vine cu falimente de grup ale unor companii mari, semnificative pentru economia romaneasca, precum si un al doilea val de restructurari. Cu toate acestea, estimarile Comisiei Nationale de Prognoza (CNP), arata ca in urmatorii patru ani cresterea economica inregistrata de Romania va depasi 27 de procente. "Vor fi infuzii masive de capital provenite in special din fondurile europene nerambursabile. Vor fi importatori mai multi care vor veni in Romania sa captureze consumul", a adaugat reprezentantul Asociatiei Nationale a Exportatorilor si Importatorilor din Romania. Principalul instrument utilizat de catre UE pentru a promova politica sa de dezvoltare regionala este reprezentat de catre "Fondurile Structurale" (FS). Aceste fonduri sunt rezultatul contributiei financiare proportionale a statelor membre n concordanta cu nivelul lor de dezvoltare economica, redistribuite apoi catre acele state si regiuni ale UE, care sunt ramase n urma din punct de vedere economic si social. Romnia a beneficiat de asemenea de un program pregatitor pentru instrumentele de pre-aderare. Fondurile Structurale sunt instrumente financiare prin care Uniunea European acioneaz pentru eliminarea disparitilor economice i sociale ntre regiuni, n scopul realizrii coeziunii economice i sociale: Fondul European de Dezvoltare Regionala (FEDR) este fondul structural care sprijin regiunile mai puin dezvoltate, prin finanarea de investiii n sectorul productiv, infrastructur, educaie, sntate, dezvoltare local i ntreprinderi mici i mijlocii, precum i la conversia economic i social pentru zone care se confrunt cu dificulti structurale. Fondul Social European (FSE) este fondul structural destinat politicii sociale a Uniunii Europene, care sprijin msuri de ocupare a forei de munc i dezvoltare a resurselor umane. Fondul European pentru Orientare si Garantare in Agricultura (FEOGA) seciunea Orientare este fondul structural destinat politicii agricole comune a Uniunii Europene, care sprijin msuri pentru modernizarea agriculturii i dezvoltare rural.
2

Se estimeaza ca lanturi de magazine de talie medie si mica vor investi in tara noastra dupa integrarea in UE. In 2007 industria va consemna o incetinire a cresterii productiei. Foarte multe fabrici din industria lohn s-ar putea muta in alte tari, fiind foarte flexibile. In industria alimentara, intreprinderile mici si mijlocii nu au forta sa se restructureze, iar 90% din acestea produc exclusiv pentru piata interna. Industria metalurgica are nevoie de investitii, iar industria mobilei va ramane cu o crestere mai mare decat media industriei autohtone. Industria IT va continua sa creasca, iar afectate vor fi industriile dependente energetic, din cauza ca pretul gazelor va continua sa creasca intr-un ritm sustinut in urmatorii ani. Dup aderarea la Uniunea European, piaa de produse i servicii IT&C va nregistra o dezvoltare consistent, o parte din banii necesari fiind asigurat de fondurile structurale nerambursabile. Companiile i administraiile publice care dezvolt proiecte de tehnologia informaiei vor putea accesa, ncepnd din 2007, fonduri structurale nerambursabile n valoare de maxim 98% din totalul sumei necesare. Banca Europeana pentru Investitii (BEI) a aprobat imprumutul de 20 mil. euro pentru Bancpost, destinat finantarii de proiecte de investitii ale unor companii mici si mijlocii precum si ale autoritatilor locale din Romania. Imprumutul va servi la cofinantarea proiectelor municipale mici si mijlocii in domenii precum energia si conservarea energiei, protectia mediului, infrastructura in domeniul sanatatii, educatie, modernizari urbane si constructie de locuinte sociale. Fondurile furnizate de BEI vor permite Bancpost sa finanteze proiecte ale companiilor mici si mijlocii si ale municipalitatii, al caror acces la finantare este inca limitat. Romnia i-a propus ntrirea bazei industriale lund n considerare documentul de politic industrial elaborat de ctre Comisia European. Consolidarea i dezvoltarea ntreprinderilor este condiionat n mare msur de achiziionarea permanent de echipamente i tehnologii noi care s permit adaptarea produciei la cerinele pieei interne europene.

Impactul asupra fortei de munca ca urmare a aderarii Romaniei la Uniunea Europeana

La inceputurile dezvoltarii societatii au existat doi factori: munca si pamantul (natura), care pot fi considerati ca factori originari sau primari ai productiei, din unirea carora oamenii isi asigurau existenta. Mai tarziu a aparut capitalul, ca factor derivat al productiei, care rezulta din interactiunea primilor si a carui afirmare este legata de perioada in care echipamentele de productie au dobandit o importanta tot mai mare pentru activitatea economica. Munca a fost dintotdeauna si a ramas factorul de productie activ si determinant, ce antreneaza si ceilalti factori de productie in vederea obtinerii de bunuri materiale si servicii necesare satisfacerii trebuintelor lor imediate si de perspectiva. Populatia si economia unei tari nu evolueaza independent una fata de cealalta. Prin numar, structura, nivel de instruire si stare de sanatate, populatia influenteaza permanent desfasurarea activitatii economice, iar nivelul dezvoltarii economice influenteaza principalele fenomene demografice si, implicit, dinamica dar mai ales structurile populatiei. Piaa muncii din Romnia a suferit profunde transformri generate de reformele economice, fiind induse influene directe asupra calitii factorului uman. Condiiile sociale au determinat reducerea sporului demografic natural i accentuarea migraiei definitive. Restructurarea i privatizarea au determinat o migraie a populaiei urbane disponibilizate din sectoarele restructurate ctre zona rural. Agricultura a devenit angajator de ultim instan, ceea ce a determinat o rat de ocupare n rural mai mare dect cu cea din mediul urban. n ceea ce privete politicile sociale, Romnia i va concentra eforturile asupra celor 3 prioriti prevzute de Agenda Lisabona revizuit: atragerea i meninerea mai multor oameni pe piaa forei de munc, mbuntirea adaptabilitii i creterea investiiilor n capitalul uman, realiznd jonciunea cu prevederile coninute n obiectivele Strategiei de Dezvoltare Durabil problema demografic i migraia, excluderea social, precum i fi sntatea populaiei.

Obiectivul principal de politic economic al Guvernului este pstrarea unui nivel redus al omajului n condiiile continurii restructurrii industriale. Pentru atingerea acestui obiectiv Guvernul i-a propus creterea calitii ocuprii i a siguranei locului de munc prin reducerea impozitrii muncii, simultan cu crearea de oportuniti de pregtire profesional i nvare pe toat durata vieii. n condiiile globalizrii, piaa muncii din Romnia trebuie s rspund nevoii companiilor de a se adapta permanent cerinelor de cretere a competitivitii. Simultan cu creterea flexibilitii pieei muncii este necesar mbuntirea nivelului de protejare a salariailor, inclusiv prin responsabilizarea individual cu privire la eforturile acestora de a cuta un loc de munc. Crearea unei piee a muncii flexibile i inclusive implic promovarea unor instrumente pe care grupurile dezavantajate s le poat utiliza, n scopul creterii anselor de ocupare, simultan cu obinerea de servicii sociale adecvate. De aceea integrarea pe piaa muncii a persoanelor dezavantajate reprezint o necesitate pentru Romnia. Cauzele care au actionat in directia reducerii ponderii populatiei active sunt: a) de ordin demografic (intinerirea populatiei in tarile in curs de dezvoltare si imbatrinirea ei in tarile dezvoltate, scaderea mortalitatii infantile, prelungirea duratei medii de viata, etc); b) de ordin tehnico-economic (progres tehnic, cresterea volumului de cunostinte si a calitatii lor, cresterea duratei de scolarizare, mobilitatea profesionala) c) de ordin social (promovarea sociala, valorizarea diplomei) Societatea este interesata mai mult de aspectul calitativ al resurselor de munca, decat de cel cantitativ. In sensul cresterii calitatii muncii se actioneaza in urmatoarele directii: 1.cresterea nivelului general de educatie si de pregatire profesionala a fortei de munca; 2.asigurarea unui nivel ridicat de sanatate a fortei de munca; 3.promovarea unui sistem eficient de motivare a lucratorilor; 4.asigurarea unei calitati ridicate si pentru ceilalti doi factori ai productiei: pamantul si capitalul. Prin automatizarea, robotizarea si informatizarea productiei, locul si rolul omului in economie se schimba. In aceste conditii, munca creativa devine factorul determinant al vietii economice.
5

Cresterea nivelului pregatirii profesionale capata o importanta deosebita pentru formarea potentialului de munca si valorificarea lui, scoala cu diferitele sale trepte, profiluri si specializari are un rol hotarator. Daca zonele urbane sunt cele mai afectate de restructurare industriala, somaj si de cresterea costului vietii, zonele rurale sunt afectate de mbatrnirea populatiei, depopularea zonelor izolate si de un nivel ridicat al saraciei. Mai mult, tranzitia a scos la iveala slabiciunile economice ale zonelor mai putin dezvoltate precum puternica dependenta de o singura industrie (zonele mono-industriale), slaba dezvoltare a procesului de planificare spatiala, slaba atractivitate a localitatilor, utilitati insuficiente si infrastructura slab dezvoltata, o structura demografica fragila si neadecvata. De o importanta deosebita pentru dezvoltarea regionala n Romnia este relatia dintre zonele urbane si cele rurale. Mai sunt nca necesare eforturi substantiale pentru mbunatatirea capacitatii administrative si a mecanismului de coordonare a interventiei Fondului Social European n contextul Strategiei Europene de Ocupare a Fortei de Munca si al Procesului de Incluziune Sociala. Conditiile de lucru influenteaza randamentul angajatilor. In contextul in care imaginea Romaniei ca o piata de forta de munca ieftina se indreapta catre o piata pentru o forta de munca bine pregatita si competitiva, scopul acestui eveniment este de a aduce in atentie importanta conditiilor de munca si a spatiului de birou ca factori in retinerea si motivarea Knowledge workers. Inca nu am gasit o traducere adecvata in romaneste pentru acest termen care defineste cei mai bine pregatiti angajati intr-o companie, a declarat Magda Marcu de la SOPOLEC Business Advisory Services. In cadrul evenimentului s-au subliniat atributele esentiale pentru motivarea si retinerea angajatilor, precum si importanta amenajarii birourilor pentru a-i incuraja pe acestia sa lucreze la potentialul lor maxim. Romnia a nregistrat o dinamic semnificativ pe piaa muncii n ceea ce privete mobilitatea geografic intern i cea ocupaional. n contextul diversificrii pieei muncii, trebuie continuat procesul de adaptare a serviciilor de formare n conformitate cu cerinele angajatorilor De asemenea, se are n vedere promovarea unor programe cuprinztoare de integrare pe piaa muncii a strinilor aflai n mod legal n Romnia. Vor fi gestionate eficient fluxurile de emigrani romni n scop de munc, ceea ce presupune implementarea unor sisteme eficiente de monitorizare a fluxurilor de emigrani romni angajai n strintate.
6

CONCLUZII n timp ce Romnia si-a dezvoltat unele structuri pentru implementarea Fondurilor Structurale exista nca multe aspecte care necesita a fi abordate si rezolvate. Este nca necesara o definire clara a responsabilitatilor ministerelor si ale tuturor celorlalte organisme implicate n pregatirea viitorului sistem pentru managementul Fondurilor Structurale - att la nivel national ct si la nivel regional. Puncte tari: - in momentul integrarii in UE Romania va devenii o piata atractiva pentru intreprinzatorii si investitorii comunitari; - piata europeana va asigura noi oportunitati pentru intreprinzatorii din tara noastra; - aderarea va aduce treptat avantaje economice; - persoanele care vor circula in spatial UE nu vor avea nevoie decat de un act de identitate. Puncte slabe: - exporturile romanesti in UE ar putea avea de suferit datorita cresterii gradului de competitivitate; - o alta slabiciune este rata ridicata a mobilitatii personalului, care poate face ineficienta orice investitie n formarea acestuia - o alta slabiciune este nivelul scazut de salarizare ce actioneaza mpotriva asigurarii stabilitatii si calitatii personalului. Amenintari: - daca pana la aderare, cetatenii romani, primeau permise de munca in alte state europene, dupa aderare va fi mai dificil sa munceasca legal in tarile respective; - investitiile europene in Romania s-ar putea sa aiba de suferit ca urmare a aderarii si a altor state membre la UE.

PROPUNERI SI INDOIELI

Propuneri: - din punctul de vedere al fortei de munca sa existe preocupari privind pregatirea personalului implicat n politica de dezvoltare la toate nivelele; - scaderea ratei mobilitatii fortei de munca pentru o eficienta investitie in formarea acestuia; - cresterea nivelului de salarizare asigurand stabilitatea si calitatea personalului; - folosirea Fondului Structural n mod eficient, eliminand dispersiile existente a fondurilor si concentrarea asupra resurselor interne si externe disponibile n anumite zone prioritare; - dezvoltarea comunicarii si a relatiilor cu mass-media si publicul. Indoieli si Critici: Din punctul unora de vedere, aceasta minunata integrare a Romaniei in UE, va aduce tarii o serie de beneficii, care vor fi bine venite si aici ne referim cert la fonduri financiare, ce vor duce la o dezvoltare infloritoare a economiei, a imbunatatirii factorilor social-culturali, a celor educationali s.a.m.d, povestea ar putea continua, dar oare venim si ne intrebam, -exista cu adevarat Feti-Frumosi si Ilene-Cosanzene sau . cred ca ar fi mai bine daca neam oprii din visare. sau sa speram ca luminita de la capatul tunelului se va vedea tutusi si pentru tara noastra!!!

BIBLIOGRAFIE

Planul National de dezvoltare www.anaf.mfinante.ro/wps/portal Programul Economic de Preaderare - www.cnp.ro Programul de guvernare www.gov.ro Programe SAPARD www.sapard.ro