Sunteți pe pagina 1din 105

204

viticol. Capitolul VIII. Agroecosistemul Viti cukura in contextul agr i cultur i i bi oIogi ce

CAPITOLUL VIII VITICOL. AGROECOSISTEMUL VITTCULTURAiX CONTEXTUL AGRICULTI]RII BIOLOGICE


Vorbindu-sedespre,,Viticultura biologicd", frrd a sublinia fundamentele qtiinfifice qi practice ale acesteia pot fi create confuzii atAt in rdndul viticultorilor, cdt qi al mareluipublic. Odat6 cu acumulareaunui volum mare de date din domeniul ecologiei viticole, in viticultura ultimelor decenii s-a extins concepful de ,,ecosistem viticol", definit ca ,,aceaunitate funcfionald a biosferei creati gi controlati de cdtre om, in vedereaobfinerii unor producfii ridicate de struguri, de calitate superioard gi in condifii economice gi sociale tot mai avantajoase" (M. Oslobeanu, /,987). Ecosistemulviticol estealcItuit din patru subsisteme: biocenozaviticold; biotopul; subsistemul agrofitotehnic qi cel soci o-economic. Biocenoza viticoli, este reprezentat6 de plantafia viticold impreun6 cu toate organismelevii existentein spafiul de culturl (boli, ddundtori,buruieni, alte organisme din sol etc.). Cel mai importrant element al biocenozei il reprezinti biosistemul altoi/portaltoi. Rezultanta ?mbinirii artificiale prin altoire a celor doi componenfi ai biosistemului (vifa altoiti), prezintd,un metabolism propriu, diferit de al fiecdrui component. in viticultura biologicd un accentdeosebitse pune pe extindereasoiurilor rezistente, hibride, insd deocamdatI, in fdrile Uniunii Europene, cultura acestora este limitat5, din cauza calitdtii inferioare a strugurilor comparativ cu specia Vitis vinifera. Biocenozaviticold, creat[ de om estemai simplSgi mai pufin stabil[ decdt corespondentasa din flora spontanS;ea fiind vulnerabil5 la adversit5lile climatice, dar mai ales la cele generatede citre boli, ddundtorietc., ceea ce

Capitolul VIII. Agroecosistemulviticol. Yiticultura tn contextul agriculturii biologice

205

reclamdin mod obligatoriu, aplicareasezonierd a unor lucrdri specifice(tdierea, conducereape mijloacele de susfinere, lucr5rile gi operafiunile in verde, tratamentele fitosanitare,irigarea etc.), deci o serie de misuri culturale care au ca scopprincipal sporireabiomaseiutile (producfiade stuguri). in viticultura biologicd sefine seam6 de urmbtoarele: - optimizarearesurselorla ?nfiinfarea plantafiilor de vii; reducerea(pdnd la eliminare) a mdsurilor fitosanitare cu efectenegativein cadrul ecosistemului; protejareagi sporireapopulatiilor de organismeantagoniste, utile; ridicatd gi folosireaprocedeelor de combatere cu selectivitate cu impact minim asupramediului inconjuritor. Biotopul, este alcdtuit din totalitatea factorilor climatici, edafici gi procesele orografici sub incidentacdrorase manifestE" fiziologice gi biochimice specifice. Existd o densitate optiml a biocenozei pe unitatea de spafiu a biotopului; astfel cI, in cazul supraaglomerdriispafiului, apare concurenfa pentru rezervele de hrand li lumine" fapt ce reduce activitatea productivi a indivizilor. Astfel de probleme se pun in practica viticold la optimizarea densitEfiiplantafiilor. pentru a se ajunge la o exploatareeficienti a rezervelor naturaledin cadrulbiotopului. Subsistemulagrofitotehnig este repreznntat de lucrdrile prin intermediul cdroraomul igi exerciti controlul permanent in ecosistem: - instalarea mijloacelor de susfinere; executarea anualE a tiierii de rodire; dirijareaelementelor de producfie; lucrdri 9i operafiunilnverde; lucririle solului, fertilizarea,irigareaetc.

O caracteristicd fundamentalda bioproductivit{ii ecosistemelor viticole consti in aceeac6 prin tehnologii se introduc cantitdfi suplimentare,mari de energie, peste cea naturald intrati prin fotosintezil. Un avantaj al viticulturii biologice este acela ci dispune de numeroase cii de reducerea consumurilor

206

Capitolul VIII. Agroecosistemul viticol. Viticultura tn contextulagriculturii biologice

energetice,ca unnare a renunf6rii la folosirea produselorchimice de sintez6, (pesticide, energointensive ingrdgdminte, erbicide). Subsistemulsocio-economic, este format din totalitateamijloacelor de mecarizare qi a materialelor de producfie (?ngrdgdminte, pesticide, materiale necesare mijloacelor de susfinere)introduse in ecosistemde cdhe societatea pentrumenlinerea omeneascd echilibrului acestuia. Bioproductivitatea ecosistemelor viticole poatefi sporit6printr-o rafionali gestiune a resurselor social-economice, (combustibili, baza energeticd, materiale de producfie), gi nu in ultim[ instanf4,prin conceplia gtiinlificd a ecosistemelor viticolein ansamblul lor. in ultimele decenii cerinfa de materialeenergointensive in ecosistemul viticol a crescut,aceastacontribuind intr-o mdsurdinsemnati qi la poluarea mediului inconjurdtor. Constituindo monoculturdindelungatd,ecosistemul viticol se confruntd cu o seriede inconveniente, cum ar fi: - eroziunea solurilor pe terenurilein pant6; - reducerea continutului solului in materieorganicd; - degradarea insugirilor frzice,chimice gi biologiceale solurilor; - dificultSli de cregtere a plantelorla inlocuireaplantaliilor vechi; - impactul ingragdmintelorchimice gi al pesticidelor asupra mediului inconjuritor, in principal prin sp[larea nitralilor in profumime, in perioadade toamni-iarndgi prin acumularea reziduurilor de pesticidepe struguri; - dificultatea deplasdrii maginilor in perioadeleploioase, cu aparilia fenomenelor de compactare a solului (gi formareahardpanului); - excesulde vigoare gi produc{iein unele situalii cu consecinfa reducerii calitdfii; - frziopatii induse de c[tre dezechilibrelede nuhifie gi o mai mare sensibilizarefa[dde agenfii patogeni (A. Dorigoni Si colab., 1992; L. Sicher Si colab., 1993).

Capitolul VIII. Agroecosistemulviticol. Viticultura tn contextul agriculturii biologice

207

conexiunilor multiple existentein interiorul ecosistemului Cunoagterea viticol, precum gi intre subsistemele componente ale acesfuia, prezint6 importanfddeosebitii in viticultura modem6"in vedereaoptimizdrii acestuia. Preocupdrile de optimizarea ecosistemului viticol urmlresc: - maximizarea producfiei,a calitilii gi profitului; - minimizareacosturilorqi a forfei de munc6; folosirearafionalda resurselor ecologicegi economice; habitatuluiimpotriva poludrii. conservarea

Tehnicile alternative de cultur6 a vilei de vie gi indeosebi folosirea metodelor biologice de culturd contribuie la eliminarea inconvenientelor monoculturii indelungate;ele tind sd stabileascd un nou echilibru la nivelul ecosistemului, fiind considerate componentelor ,,mai naturale", ,,core respectd viala Si mediul tnconjurdtor" etc. 8.1. SOLUT,iX UTTCULTTJRA BIOLOGICA gi fructificare a vifei de vie, cantitateagi calitatea Procesele de cregtere producfiei, longevitateaplantafiei, rezistenfa la boli qi intemperii etc., sunt influenJate atdtde factorii climatici cit gi de cei edafici. Ca urmare a lucrlrilor de pregltire a terenului lnainte de plantare (desfundare,terasare,nivelare etc.), gi dat fiind faptul cd o plantafie ocupd terenul circa 30 de ani, solurile viticole sunt putemic modificate sub raportul invers6riiorizonturilor qi a imbunAtifirii regimului aerohidric,termic Ainutritiv. insdgi vifa de vie poate modifica, intr-o anumitd mdsur6,confinutul in unele substan{e organicesauanumiteinsugiri ale solului. Asffel, ompardnd trei profiluri de sol formate pe acelaqimaterial parental (argil6), dar sub folosinfe diferite (fiineafd,pddure9i vifd de vie), G. Seguin(1970) a constatat ci, datoritd profunzimii gi diametrului riddcinilor, vifa de vie ca gi arborii au ameliorat drenajul solului. Autorul a gdsit, de asemenea, diferenfe in ceea ce privegte natura materiei organice,diferenle care au antrenatmodificdri importante in confinutul de carbon,in structuragi alcdtuireacomplexuluiadsorbtiv.

208

Capitolul VIII. Agroecosistemul viticol. Viticultura tn contextul agriculturii biologice

8.1.1.Structura solului Stareastructurii solului imprimd acestuiao serie de insugiri cum sunt: porozitatea Si elasticitatea, gi prin aceastainfluenfeazLfavorabil fertilitatea. Solurile bine structurateinmagazineazi mult6 apd, aer, cdlduri qi elemente nutritive, asigurdnd vilei de vie dintre cele mai bune condifii cregterii qi fructificdrii. Solurile cele mai corespunzdtoare pentru plantafiile viticole sunt cele cu structuri glomerular6sau poliedric[, stabilizate,cu o macroporozitate care sd permiti drenareaugoarda apei in exces qi o microporozitatecare sb asigurerefinereaapei la nivelul optim. Vifa de vie ocup6, ins6, in general, soluri din zone colinare, uneori indesate sauexcesivde coezive,terenuriterasate, nisipuri pulin strucfurate etc. Datoritd monoculturii indelungate, structura solurilor viticole se inrdutdfegte prin aplicareanerafionald a lucrlrilor solului (de multe ori in num[r sporit gi la momentenepotrivite),prin rezervele mici pe careplantafiao cedeazil solului, prin trecereaagtegatelorgi oamenilorpe acelagi traseude mai multe ori gi prin lucrdri efectuate uneori imediatdupdploi. Structuradefectuoasd a solului, tasareaacestui4 lipsa aerisirii in condifii de umiditate in exces pot antrena condifii de anaerobiozi gi pot influenfa negativ metabolismulvifei de vie, fierul rlmdndnd inactiv, determindndastfel aparilia clorozei (lY. Koblet, I97l; F. Gay -Bellile, 1972; C. Rduld Si colab., 1974; W.Ruckenbauer, 1982; H. Redl, IgSS). Evitareadegraddriistructurii solului se poatefaceprin lucrareaacestuiala prin aplicareaunui numdr de 2-3lucrdri la o singurdtrecere maturitaffeafrzic6,, a tractorului, folosirea unor magini de mare putere care acoperi mai multe tdnduri la o trecere,utilizarea rmor pneuri adecvate, forfei de munci reducerea la hectar,combaterea bolilor gi ddunltorilor cu mijloace aeroetc. Pentruimbundtllirea structurii solului, in viticultura biologicd se pune un accentdeosebitpe evitareadegradSriiacesteia, prin cultivareaplantelor perene inainte de plantareavilei de vie, folosirea ingrdgdmintelor organice gi a celor verzi,complexarea lucrdriloretc.

Capitolul VIII. Agroecosistemulviticol. Viticultura tn contextul agriculturii biologice inierbarea intervalelor intre rdndurile de vifi

209

de vie imbundtdteqte

structura solului gi favoriznazAinmulfirea organismelor, faciliteazl deplasarea maginilor,permifdndaplicareala timp a tratamentelorfitosanitaregi transportul ploioaseale anului. recoltei,mai alesin perioadele Mulcirea solului (cu paie, fhn de proastdcalitate,gunoi pdios,composturi forestiere etc.) contribuie, de asemene4la formarea qi menfinereaunui sol strucfurat, iar prin aceastainfluenfeazdbuna gospoddrire a apei, aerului gi nutritive din sol. substanfelor in condiliile inierbdrii naturale (cu buruieni din flora spontan5"cosite permanent)a unui vertisol carbonaticdin podgoria Drdgagani, menfinut6timp indelungat, s-a constatato cregterea stabilitiifii hidrice a agregatelorde sol (tabelul8.l.). Tabelul8.l. Influenfa sistemelor de intrefinerea solului asuprastabilitEtiihidrice a (dupdG h. CondeiSi colab., i,987) agregatelor Determinarea
Stabilitatea hidrici addncimea0-60 cm peste 0.25 mm) Stabilitatea hidricd adAncimea0-10 cm oeste0.25 mm) a agregatelor de sol la (Yo agregatestabile cu O a agregatelor de sol la (Yo agregate-stabile cu O

Sistemul deintretinere Ogor Erbicidat inierbat negru


78 80 83

7l

76

89

O structur[ imbundt6fitd a solului in orizonturile superficiale a fost observati gi in cazul inierblrii artificiale cu Lolium multiflorum Si Festuca arundinacea,in condifiile unor soluri cu texturi uqoari din nordul ltaliei (A. Dorigoni Si colab., 1992). pentru plantafiile viticole situatepe recomandat Covorul ierbospermanent terenuri in pantd in zonele cu precipitafii suficiente intercepteazdapa din precipitafii, protejdnd agregatele de sol de impactul piciturilor de ploaie (A. Klik, 1991).

2t0

Capitolul VIII. Agroecosistemul viticol. Viticultura tn contextul agriculturii biologice 8.1.2.Biologiasolului Problemele cunoagterii organismelor solului, a proceselor vitale gi

enzimaticecare se desft;oari in sol, precumgi a interacfiunii dintre ele, au fost multd vreme neglijate in viticultur[, astfel c6, insuficientacunoagtere a acestor procesegi legi a condusla numeroase intervenfii antropice,care s-au soldat cu degradarea solului (Gh. $tefanic,I. D. Sdndoiu,1994). in condi[iile lulrii in culturd a unor soluri sirace in humus, a unei fertilizdri chimice unilaterale,fbri incorporarea ingrdgdmintelororganicesau a resfurilor vegetale,cu efectuarea unor lucrdri ale solului la addncimiprea mari, in ultimele decenii am asistat la un ritm acceleratde mineralizarc a materiei organice din solurileviticole Microflora solului esteconstituitddintr-o multitudine de bacterii, alge gi ciuperci de mucegai(ciuperci inferioare sau fungi); microfouna (amibe, ciliate (lumbricide,nematozi,miriapode,molugteetc.) totalizeazAo etc.) gi mezofauno biomasdsubstanliald la hectar,chiar dacdse iau in considerare numai primii 15 cm de sol (tabelul8.2.). Tabelul8.2. Organismele pe orizontul 0-15 cm solului qi biomasa acestora (dupdR. Rdber,K. Schsller, i,985)
Organismelesolului Microflora: - Bacterii - Alse - Ciuoerci de mucesai Total: Organismelesolului Microfauna: - Amibe. ciliate Mezofauna: - Rdme - Nematozi - Miriaoode - Moluste - Enchvheide - Colembole - Acarieni - Alte organisme

Numlr/s sol 600000000 100 000 400000 600500000


Numir/dm'sol

Biomasa. kc/ha

l0 080 139 10000 20 219


Biomasa. kc/ha

I 500000000 3

379 4 000 50 50 40 l5 6,5 )

s0000 t4
) 20 220 ) 190-260

69s

Capitolul VIII. Agroecosistemulviticol. Viticultura tn contextul agriculturii biologice

211

Activitatea organismelorvii din sol este strdnslegatd de descompunerea substanfei organice.Multe specii participE,succesiv,la aceastl descompunere. Astfel, acarienii, colembolele, miriapodele gi larvele insectelor contribuie la ftrdmifarea materiei organice grosiere. Rdmele introduc o parte din aceste reziduuri in sol, accelerAnd descompunerea lor. Bacteriile, actinomicetelegi ciupercile descompunreziduurile vegetale,din care rcniltd elementenutritive, structura solului devenind mai stabil6, iar germenii patogeni sunt inhibafi. Ciupercile gi bacteriile ce trdiescin simbioz6cu rddicinile plantelor (rizosfera, micorizele) ajutd la solubilizareaelementelornutritive din combinafiile greu solubile. Amestecarea materiei organicein descompunere cu substanfele minerale este realizati de citre rdme, cu formarea complexului argilo-humic. in urma acfiunii rdmelor gi altor organismese formeazi o structurdstabild a solului, cu pori de diferite dimensiuni. Microorganismele(ciuperci,bacterii, actinomicetegi alge) reprezinti mai mult de % dinbiomasavie a solului. La intrefinerea solului prin inierbare permanentdsporegteconfinutul de materie organicd gi sunt imbun6tdfiteproprietifile fizice ale solului, fapt ce favoizeuzi intensificareaactivitiifii biologice a solurilor, ca urmare populafia de bacterii gi ciuperci sporegte simfitor (tabelul8.3.).

Tabelul8.3. gi ciuperci Populafia a diferitelor debacterii dupl25 deani deaplicare a soluluiin podgoria Drdgdgani sisteme deintretinere
(dupdGh. CondeiSi colab., 199i,) Sistemulde intretinerea solului Analiz-a Bacterii(10'/e sol uscat)

Ogornegru 209 428

Erbicidat 113 234

lnierbat

( l0' I s.soluscat) Ciunerci

413 714

212

viticol. Capitolul VIII. Agroecosistemul Viticultura tn contextulagriculturii biologice E. Homrighausen(1976, 1984) a constatat,de asemenea, existenfaunui

numdr mai mult decdt dublu de microorganisme in viile inierbate, comparativ cu cele lucrateobiqnuit,cu o microflord qi o microfaunl mai bogat6in specii. Unele bacterii svrfi capabilesdfixeze azotul din aer, a$acum estecazul - plantefolosite genului Rhizobiumcare,colonizeazArdddcinile de leguminoase in viticulturd ca ingrdgdm6ntverde, pentru inierbarea de duratd sau culturi intercalatede legume. Folosirea mazfuriica ingr56im6nt verde, seminati din dou6 in dou[ intervale,pe un cemoziom luto-nisiposcultivat cu vi!6 de vie in centrul viticol Bujoru, a condusla un spor cantitativde 47,5 kg N/ha, ca urmarea simbiozeicu bacterii fixatoarede azotdin genulRhizobium(A. Ciubucd,RodicaPotdrniche, I 994). Alte bacterii intervin in procesul de degradarea celulozei din divergi compugiorganici. Ciupercile participi mai ales la descompunerea ligninei gi la formarea humusului. Pentru a se dezvolta gi a fi eficiente, toate acestemicroorganismeau nevoie de un sol aerat gi de substanfe nutritive. Cantitateade microorganisme scaderapid pe addncimeasolului, astfel c6 activitateabiologicd a acestuiase desftgoarE,in principal, in orizonturile superfrciale(in general, in primii 30 cm). Un interes deosebitprezinti sfudiul micorizelor, care sunt prezentein toate solurile viticole gi favonzeazl, cregterea vegetativd, conhibuie la plantei cu ap6,cu substanfe alimentarea minerale,indeosebicu fosfor, dar gi cu potasiu,cu substan{e (in specialauxine),vitamine, glucide etc. de creqtere Micoriza reprezintd fenomenul de simbiozd produs intre unele plante superioare gi fungi, care iqi trimit miceliul la suprafala gi/sau in interiorul rddlcinii plantelor superioare(A. Schubert,]985; Gh. $tefanic, L D. Sdndoiu,

1e94).
in cadrul genului Vitis micorizele au fost observate pe toate soiurile studiate,aparfindndspecieiVitis vinifera, dar gi pe Vitis lambnzsc4portaltoi gi

Capitolul VIII. Agroecosistemul viticol. Viticultura tn contextul agriculturii biologice

213

hibrizi producitori direc[i (J. V. Possingham,J. Groot - Obink, I97I; H. Gebbing M. C. Cravero,|985). Si colab.,1977;A. Schubert, Au fost observate la vifa de vie atilt ectomicorize, cdt Si endomicorize. Ectomicorizele, mai rar intdlnite, prezinti hife miceliene care invdluie suprafafardddcinilor, pltrund in spafiile intercelulare,|ard a afecta interiorul celulelor(R.Blaich, 1977). Endomicorizeleobsewatela vita de vie sunt intotdeauna de tip veziculararbusculare, ca gi la majoritateaplantelorcultivate.Hifele micelienese dezvolti in sol pornind de la un spor sau de la o rdddcini infectat6.in straturilemijlocii ale parenchimuluicortical, hifele pntrund in spafiile intercelulare,formdnd in interiorul celulelor structuri caracterizateprintr-un grad inalt de ramificare, cu aspectarborescent, denumite ,,arbuscule"- sediul schimburilor de substanfe solubile intre ciupercd gi planta-gazdi. tn r[ddcini, ciuperca formeazi gi vezicule inter- sau intracelulare, ce conlin granule de glicogen gi globule lipidice. Ciupercaabsoarbesubstanfe minerale solubile, din sol, in special fosfor din solurile sdracein acest element, dar gi potasiu, calciu, etc. gi le cedeazl plantei-gazd6prin intermediul arbusculelor.Hifele miceliene pot ajunge la cdliva centimetri gi exploreazi minufios solul, intensificAndabsorbtia ionilor mai pulin mobili din sol. Micorizele vezicular-arbusculare suntrealizatede fungi ce aparfinfamiliei Endogonaceae,din ordinul Zigomycetes.Principalele genuri intdlnite sunt: Acaulospora,Gigaspora, Glomus qi Sclerocystrs. Cel mai des observata fost genulGlomus,carenumdrdastdziaproximativ40 de specii,mai frecventefiind urmitoarele: Glomus constrictum, G. fasciculatum, G. macrocarpum, G. monosporum,G. occultum (J. A. Menge Si colab., 1983;A. Schubert,M. C. Crovero, 1985). O seriede lucriri efectuatein nordul Italiei (P. Nappi Si colab., 1980;L. Corino gi colab., i,985)au condusla constatarea c[ in viile inierbatesaumulcite cu composfuriforestiere,comparativcu cele intrefinuteca ogor negu sau prin erbicidare,se intdlnescmai mulfi spori de ciuperci care produc endomicorize.

214

Capitolul VIII. Agroecosistemul viticol. Yiticultura tn contextul agricultur ii biologice

Chiar dacd gradul de micorizare nu s-a modificat semnificativ, s-a constatato prezenldsporitii a hifelor pdtrunse in riddcinile vifei de vie in solurile acoperite cu un covor vegetal,mai bogatein materieorgnic6. pe dezinfecfiasolului, folosireasubstanfelor Sistemele de producfiebazate artificiale gi microinmulfirea materialului sdditor au contribuit la eliminarea micorizelor, astfel cd astizi se pune problema inhoducerii lor prin inoculare. Inoculareacu produsecomercialea plantelorob(inuteprin microinmulfirea dus (P. Lovato Si colab., 1992). la rezultatepromilEtoare Se apreciazi, de asemenea, cd infecliile artificiale cu micorize vezicularprezinti un interes deosebitdin perspectivareducerii cheltuielilor arbusculare de fertilizare. Este binecunoscut, de asemenea, rolul benefic al rdmelor asuprasolului. Cele mai rdspdnditespecii in solurile viticole swft: Allobophora longa qi Lumbricus terrestris; numirul speciilor de Lumbricidae intdlnite in astfel de soluri dep[gind30 (U. Hofmannsi colab., 1995). in investigafiileefectuatede cltre G. Schruft Si colab. (i982), in solurile viticole din partea sudicd a regiunii Baden (Germania), s-a constatat cd frecvenfa cea mai mare o deline specia Lumbricus rubellus (83,67Yo),fiind urmatd de Lumbricus tenestris (7,58%) qi Allobophora caliginosa (3,04Yo). Populafia de Lumbricidae vaiazh gi in sistemul de intrefinere a solului din plantafiile viticole, fiind mai redusd in cazul ogorului negru gi mai mare la mulcireacu paie,dar mai alesla folosirea ingr[qimintelorverzi (tabelul8.4.). intr-un m3de sol seintdlnesc,pe addncimea de 1,5m, pdnd 1a200de rAme (O. Groff, 1983),care, pdtrunzAnd in sol, sapl galerii (pdnd la 5 000 kmlha), inmoaie cu salivi p6mdntuldin fafa gurii, il ingereazA gi astfel inainteazl. Prin intestinul lor trece,in timp, o cantitateapreciabili de sol. Prin galeriile create, rdmele contribuie la aerareasolului, strucfura acestuia,la pitrunderea apei gi rbddcinilor plantelor. Unele dintre ele, cele epigee, colorizeazd,materiile organiceexistentela suprafafasolului, le consum6,dar nu asimileazE decdt o micd parte, elimindnd restul in coprolite. in acestmod ele descompun materia gi stimuleaz[ activitateamicrobiand. organicd,o amestecd

Capitolul VIII. Agroecosistemulviticol. Viticultura fn contextul agriculturii biologice

2t5
Tabelul8.4.

Populafiade Lumbricidae iwegisfratilla doui sisteme diferite de intrelinerea solului ?nplantafiile viticole (dupd G. Schrurt, 1984) Specificare Numdr de rdme BiomasarAmelor,g Numdr de specii

ntretinerea solului Ogor negrrr Insrdsdminte verzi 37.3 164.3 1,69 4l,l J 6

Rdmele nu produc niciodatd daune plantelor vii. S-a constatat c6, la ingrd.garea chimicd repetatEa solului, frecvenfa rdmelor se reduce simlitor. Reziduurilede pesticideacumulatean de an in sol, precumgi metalelegrele din populalieide rAmedin diferite composturicontribuie,de asemenea, la reducerea solurile viticole, atdt ca frecvenfd, cdt qi ca diversitate taxonomici (D. Moncomble Sicolab., 199i,). Cercetirile efectuatein perioada 1984-1987in solurile viticole de pe Valea Moselei (Germania)au evidenfiat sporirea substanfiald a numdrului de rdme raportat la m2 de sol in parcelele lntrefinute in sistemul viticulturii biologice, comparativcu ceaconvenfionali. Volumul galeriilor slpate de rdme poate ajunge la 50 rrffna; prin aceasta qi infiltrarea este favorizati pdtrunderearbddcinilor plantelor, inmagazinarea prgcesuluide eroziunea solului. apei din precipitalii, reducerea Rimele sunt mult mai frecvente in solurile inierbate. atit ca numir de indivizi, cdt gi ca numir de specii. G. Schrufi (/,984)a determinatpe suprafefele inierbate,comparativcu cele lucrate obiqnuit, mai multe organisme detritivore din ordinele: Isopoda, Diplopopda Si Chilopoda, care fragmenteazl resturile vegetale, contribuind activ la formareahumusului. O incdrciturd mai mare de organisme heterotrofe prezinti importanfi pentru unele procesebiologice din sol, cum sunt: mineralizarea, humifrcarea, fixarea azotului gi stabilizareastrucfurii.

216

Capitolul VllL Agroecosistemul viticol. Viticultur a tn contextul agriculturii biologi ce Pe solurileinierbatelemnul eliminat la tdiereavi{ei de vie, tocat gi l6satca

mulci impreunl cu vegetafia ierboas[, se descompunecu o vitezd dubl[, comparativcu situaliasolurilor lucrateobiqnuit (E. Schwappoch, 1979). Pe parcursulperioadei de vegetafieterenul inierbat prezintdo mai mare constanfd a valorilor temperaturii. Condifiile termice din substrat sunt determinante pentru procesele de humificare gi mineralizare a substanfei organice,penku cedarea azotului gi pentru viafa lumbricidelor gi colembolelor (4. ScienzaSi colab., 1988).Varialiile temperaturii solului p0ni la 20-40 cm addncime pe terenurile inierbate, fiind mai reduse, in special in privinfa valorilor maxime, asigurd condifii mai bune activitdtii microorganismelor(S. Stoicev,Z. Kresteva- Kostova, 1990). Aprecierea potenlialului biologic al unui sol poate fi ficutd prin determinareabiomasei microbiene, prin cantitatea de COz eliberatd, prin determinarea activitifii enzimatice,pt'rn analizaprodugilor de degradare,prin determinarea speciilorgi a frecvenfeiacestora tn sol. Existd o corelafie str6nsdintre confinutul de carbon organic gi respirafia solului, deoarece substanfa organici biodegradabild servegte ca sursdde hrand pentru microorganisme, care au nevoie de un microclimat edafic eclttlibrat.(A. Leonhardt,i'982). 8.1.3. vffiri Confinutul in humus

Surselede materie organic[ pot fi proprii plantafiei (frunze, buruieni, de l6stari, coardetocate), dar gi addugate de c[tre om (gunoi de grajd, ingrnqeminteverzi, composturi,diferite materiale folosite ca mulci). Frunzele restituie solului 4 000 - 8 000 kg/ha de substanfd organicd(ce conlin 10-25 kg/ha azottotal), iar coardeleanuale2 000 - 4 000 kg/hade materieproaspbtd. Cele mai multe soluri viticole sunt deficitare in materie organicd, viticultura fiind in mare mdsur6,responsabildde sdrdcireasolului in materie organici, mai mult decdtmajoritateacelorlalteculturi. Motivele acesteisiriciri in materieorganicda solurilor viticole sunturmdtoarele: - restitufiile realizate de vila de vie sunt relativ slabe;

Capitolul VIII. Agroecosistemulviticol. Viticultura tn contextul agriculnrii biologice erbicidarea eliminl buruieni;

217

aportul de materie organic6 realizat de citre

neglijarea, timp de mai multi ani, a fertiliz5rrii cu gunoi de grajd sau composfurietc. Mai ales pe solurile scheleticegi pe cele nisipoase,deficitul solului in

materieorganicl constituieun neajuns,.Se apreciazl cd argilaintrunegte o parte din proprietdtile humusului: capacitateade refinere a apei gi a elementelor nutritive. Daci ea lipsegte,materia organicd poate sd-i find locul. DupE unii autori (A. Fardossi Si colab., 1990; D. Dovidescu, Velicica Davidescu,1992; Simon J. L. Si colab., 1992; L. Hidalgo, 1993),materia organici amelioreazd structurasolului, se opuneprocesuluide eroziune, favonzeazi regimul de aer, ap[ gi nutrifie al plantelor, menfine reacfia solului in jurul valorilor neutre, imbundtdlegte activitatea microflorei din sol, iar humusul, prin mineralizare, constifuieo sursdde elemente nutritive cedateheptat plantelor. Se consideri cd solurile bogate in humus nu sunt potrivite decdt pentru vinurile de consum curent, intrucdt miresc confinutul in azot total al vinului gi pentru cultura soiurilor de struguripentrumas[. S6rdciain humus a solurilor din diferite podgorii nu este considerat6 un plantafiileviticole de pe solurile humiferedau vinuri defectpreamare,deoarece mediocre.Cu toate acestea, estenecesar[menfinereaunui confinut suficient in humus la suprafafe(2-3%), cu scopul imbunitdfirii nutritiei azotatea vi1ei, menfinerii structurii.imbunitdfirii regimului termic, sporirii rezistenfeisolurilor la eroziune. Pentru oblinerea vinurilor superioare,unii autori recomandbmai ales solurile sdracein humus,cu un confinut mai mic de lYo (J. Branas, 1968;M. Mofoc, 1969). gi colab. (1980) consideri cd, pentru oblinereavinurilor de M. Oslobeanu consum curent estenecesarimenlinereain sol a unui confinut de humus de 23Yo,iar pentrucele superioare l-2Yo. Prcznntp covorului vegetalgi lipsa lucririlor periodiceinfluenfeazipozitiv activitatea biologici a solului. in solurile erbicidate, comparativ cu cele

2r8

viticol. Capitolul VIII. Agroecosistemul Viticultura fn contextul agriculturii biologice

inierbate gi lucrate, s-a constatat o diminuare a activit4lii proteolitice, a gi a ureazei (A. ScienzaSi colab., 1988).Amendareacu dolomit a zaharazei solurilor acide inainte de plantareavifei de vie asigurd condilii mai bune de dezvoltare a organismelorvii (G. Jelmini si colab., /,993). rezerveide humusin sol se constat6o sporire a vigorii Odat5cu cregterea plantelor cu consecinfeasupraproducfiei de struguri qi a calitdlii acesteia.in condiliile de la Valea Cdlugdreasc[,devin restrictive pentru producfie solurile gi respectiv,cele cu mai mult de 3,0o/o. Criza cu un conlinut in humus sub 1,2%o energeticd, tendinla de scumpirea ingrdg[mintelorchimice, precum gi impactul acestoraasupramediului inconjuritor aduc in actualitatecercetirile orientate spre folosirea tescovinei gi a drojdiilor compostate,a coardelor tocate, a gunoaielormenajerecompostate,a composfurilorforestiereetc. care, folosite rafional permit o cregterea continutului in humus, o imbogdfire a activitdfii clorozei etc. biologice a solului, o mai bund aerarea solurilor grele,prevenirea intr-un an I ha de vie pierde,prin oxidare,o cantitatede aproximativ 1,01,5 tone humus, care poate fi inlocuitd printr-o fertilizare organicd anuald cu gunoi de grajd de 15-20tlha. in locul gunoiului de grajd, mai greu de gisit, gi costisitor, se pot folosi coardelerenitate la tiiere, in cantitatede 2,5-4,5tlha, carepot fumiza 400-800 kg humus/ha" aldturi de cantitdli deloc de neglijat de macro- gi microelemente (M. Fregoni, 198A. TescovinarezultL din procesulde prelucrarea strugurilor, in cantitatede 1,54,5 t/ha poateasigura kg humusAra. de 100-300 o cantitate ?n propor,tiede 1,8Ciorchinii rezrtlta,tiin procesul de dezciorchinare, 8,5yo, respectiv 300-1 000 kg/ha, pot asigura o cantitate de 50- 200 kg humus/ha. Frunzele, cdntdrind in medie I 500- 6 000 kelhq dau 200-400 kg humus/tra. insumAndvalorile coardelor,ciorchinilor, tescovineigi frunzelor rezulti o cantitatede 0,7-2 t/ha de humus,suficient5pentrua satisface nevoile anualeale plantafiei.

Capitolul VIII. Agroecosistemulviticol. Viticultura tn contextul agriculturii biologice

219

Ingrdqimintele verzi fwnizeazd, in medie, 700-800 kg humus/h4 iar combina{iacoardetocate + ingrdgdmAnt verde este suficienti pentru a acoperi exigenfelein humusale majorit5fii plantafiilor. Pentru aprovizionarea solului cu materie organici pot fi folosite gi paiele de cerealein cantitifi de aproximativ 50 t/ha, la fiecare 4 ani, prin administrarea cf,rora se formeazd aproximativ 8,5 t de humus stabil, o cantitate suficientd pentru 4 ani. Covorul vegetal permanent realizat prin inierbarea intervalelor dintre rdnduri, prin reziduurile lisate in sol, reprezintd un mijloc de sporire a confinutului in materieorganic[, mai alesin orizonturile superficialeale solului (1.Eynard, G. Dalmasso,1990;A. Dorigoni Si colab., 1992). in condiliile podgoriei $tefrnegti- Arge$, confinutul in humus al solului estedependentde sistemulde intrelinerea solului din plantafie, astfel cel mai mare confinut de humusin sol (2,82%)s-aconstatat in cazul inierbirii de duratd a intervalelor dintre rdnduri cu speciile Lolium multiflorum gi Trifulium pratense; la valori apropiate(2,64%) se situeazi gi sistemul de intrefinere cu ingrdgdminteverzi(borceagulde primdvard).(1. Rddulescu Si col., 1989). in ceeaprivegte rezerva tn elementenulrittve Si capacitatea de schimb a solului se poate afirma faptul c6, argila gi humusul din sol au capacitatea de a adsorbi gi a menfine in rezervdelementelenuhitive, in special P, K gi Mg. Capacitatea de refinerea solului variazi cu naturaacestuiagi cu ingrdgdmintele aplicate. Pe solurile grele, argiloase,efecful ingraq6minteloreste intotdeauna mai lent, comparativcu solurile u$oaresaucu cele bogatein calcar.Elementele nutritive legatede particulelesolului sunt eliberateprin schimbulde ioni. Existi un anumit echilibru intre elementelerefinute gi cele care sunt disponibile in solufia solului: atunci cdnd acestaestedezechilibrat,se creeazl un antagonism intre diferifi ioni, care perturbl absorbfiaelementelornutritive de cdtre plant6. Astfel, o solufie a solului prea bogat5 in potasiu poate fr6na absorblia magneziului.Pentrua evita orice dezechilibruplantatrebuie sd beneficieze de o nuhifie echilibratS. Felul ingrdglmintelor qi dozele acestoravor fi adaptate puterii de relineregi capacit6liide schimba solului.

220

Capitolul VllL Agroecosistemul viticol. Viticultura in contextul agriculturii biologice In ce privegte, rolul gi dinamica elementelor nutritive prezent[m mai

departecdtevadintre elementele chimiceprincipale. Azotul, este cel mai important factor de cregtere.Gdsindu-sein sol sub formi nitricd (NOr), sausub formd amoniacali OII{4), azotulmineral estefoarte mobil qi ugor spdlat in profunzime. El poate fi folosit temporar de diferite organismevii din sol gi pus ulterior in circulafie.Aceastdacfiunereglatoare este mai slab6in solurile s[racein humusgi careau o activitatebiologicd redusd. Excesul de azot determini o cregtere luxuriantd a organelor verzi, scufurareaaccenfuatda florilor, intdrziereamaturdrii boabelor gi a ldstarilor, diminuarea rezistenlei vifei de vie la acfiunea gerului, sporirea sensibilitiilii strugurilor la putregaiul cenugiu.Prin faptul cdvi[a de vie in astfel de condilii iqi formeaz6in permanenld organetinere,sporegte sensibilitatea la mand. Insuficienfaazotului in nutrilia vifei de vie provoacdo diminuarerapid6a cregterii l[starilor gi a frunzelor, ingllbenirea portiunilor dintre nervuri la frunzele barale, debilitarea butucilor, obfinerea unor producfii reduse de struguri. Fosforul, influenfeazdfertilitatea vifei de vie, desftgurareainfloritului, grdbegte maturarea strugurilorgi sporegte bogdfiain zaharuria acestora. Excesulde fosfor duce la aparifiaunor deregldriale cregteriistrugurilor gi la un dezechilibruin raportul sducu celelalteelemente: N, K, Fe, Mn,Zn. Insuficienfa in fosfor apare pe solurile acide gi se manifesti prin incetinirea cregterii, prin colorarea frunzelor in galben-deschis, sau rogiaticviolaceu, reducerea numdrului de struguri, intdrziereamaturdrii boabelor,care rdmdnmai mici gi mai bogatein seminfe. Potasiul, este un elementcare contribuie la mdrirea longevitiifii vilei de vie, prin aceea cd, favoizeazd o bund repartifie a rezervelor nutritive intre diferite pdrfi ale butucului. Sporeqtevigoarea plantei gi modificd favorabil rezistenla acesteiala ger qi secet6.Potasiul influenfeazi favorabil formarea infl orescenf elor, favorizeazh producf ia de struguri gi calitatealor. Excesul de potasiu impiedic[ absorbliamagneziului,produce perturbdri in cregtere, reducenumdrulboabelorpe ciorchine.

Capitolul VIII. Agroecosistemulviticol. Viticultur a tn contextul agriculturii biologic e

221

Carenfa tn potasiu se manifestd printr-o reducere a dimensiunilor sistemului radicular, a cregterii lEstarilor, a aparatului foliar, a fertilitnfii mugurilor gi a dimensiunilor boabelor. Simptomele carenfei potasiului se recunosc prin inrogirea frunzelor in cursul verii la soiurile rogii gi prin ingdlbenirea lor la cele albe. Magneziul,prezentin majoritateasolurilor, esteun constituentesenfialal clorofilei. in trecut aplicarea frecventi a gunoiului de grajd a contribuit la menfinereaconfinutului in magneziu la un nivel satisfrcdtor. Ca urmare a sporirii fertilizdrii potasicegi a reduceriiaplic[rii gunoiului de grajd, frecventse importanfamagneziului, fapt ce demonstreazd manifestdcarenfa, Excesulde magneziudetermindapari[iasimptomelorspecificecarenfeide potasiu. in magneziuapare,in principal, pe soluri nisipoasesauexcesivde Carenfa argiloase,acide,mai ales in anii ploioqi. Insuficienfamagneziuluise manifestd prin aparifia unor necroze punctiforme pe frunzele tinere, ingilbenirea porfiunilor dintre nervuri la frunzele soiurilor albe, prin inrogirea acestorala soiurile pentru vinuri rogii, uscarearahisului, acumulareaunor cantit[1i mai necorespunz6toare a hstarilor. mici de zalmiruriinboabegi mafurarea Calciul, element constitutiv al perefilor celulari cu rol important ?n cregtereatesuturilor, participE la activarea multor sisteme enzimatice, la glucidelor,la hidroliza amidonului. transporfulgi acumularea Excesulde calciu poate fi nociv, reducdndpdndla blocare absorbfiaunor ca:Mn, Fe, BoZn sauCu. elemente Carenfa in calciu, manifestat[ printr-o clorozare intre nervurile 9i aparepe marginilor acestora, marginile frunzrclortinere, urmatd de necrozarea solurile acide cu pH mai mic de 5,5, fiind asociati gi cu fitotoxicitatea aluminiului. Fierul, reprezintd un element indispensabil pentru dezvoltarea cloroplastelorgi formarea clorofilei. El participi la alcdtuireaunor enzime ale respirafiei (catalaz[, peroxidazi, citocromoxidazd),intervenind in reacfiile de hidralilor de carbon. in metabolismul in fotosintezS, oxidoreducere,

222

Capitolul VIII. Agroecosistemul viticol. Viticultura tn contextul agriculturii biologice

Absorbtia fierului este condifionatl de o serie de factori: confinutul in calcaractiv al solului, reacfiaacesfuia, confinuful in materieorganic6,in argild, fosfor, temperaturdetc. (M. Fregoni, 1987).Calcarul activ din sol determin[ o imobilizare a Fe in sol sauin plant6.in solurile alcaline Fe2*esteoxidat ugorin Fe3* insolubil. Confinutul solului in materie organicd influenfeaz6favorabil absorbliafierului prin chelatarea acestuia. Un confinutin argild mai mic de l0% favorizeazA. de asemenea, asimilareafierului, in timp ce proporfia ridicatd a acesteifracfiuni granulometrice o influenfeazA negativ. Vifa de vie este una din plantele de culturd cea mai mult afectatil de carenlade fier, manifestatd prin ingilbenirea frunzelor, incepdndcu cele de la vdrf, care poate evolua in necroze.in aceleagicondilii are loc scuturarea in mas[ a florilor, legareadefectuoasd a boabelor,debilitareatreptatda butucilor. Manganul, constifuie un factor activ care stimuleazd activitatea mai multor enzime respiratorii,participd la sintezaclorofilei qi a aminoacizilor,la realizareafotosintezei.El favorizeazl legareaflorilor, acumularea zaharurilor, maturarea strugurilorgi a l6starilor. Excesulde manganaparepe solurile acide.Se manifestbincepdndcu luna iunie pe frunzele subapicalegi pe cele de pe copili, care se decoloreazI gi prezintd'necrozemarginale.Ca urmare a scuturdrii florilor, legareaboabelor estedefecfuoas6. Carenfa acestui element se manifesti, mai ales, pe solurile calcaroase. Frunzele au un aspectclorozat,brotuat,lEstarii igi inceteazdcregterea, are loc meiereastrugurilor,diminuarea producfieigi intdrziereamaturdrii lor. Zincul, participd in multe sisteme enzimatice, in principal respiratorii, intervinein metabolismulzaharurilorgi proteinelor,stimuleaz6 sintezaauxinei. Excesulde zinc poateapdrea in condiliile folosirii unor composturibogate in acestelementgi poateafectacregterea r[ddcinilor vilei de vie. Insuficienfa zincului, frecventdpe soluri nisipoase,bine aprovizionatein fosfor, se manifest[ prin ingilbeniri ale frunzelor situate la extremitatea copililor, de-a lungul nervurilor. Frunzeleriman mici, asimetrice,cu dinti mai

viticol. Capitolul VIII. Agroecosistemul Viticultura in contextulagriculturii biologice

223

pronunfafi,cu sinusulpefiolar mai deschis,iar strugurii sunt mai mari in boabe ca urmarea fenomenuluide meiere. Borul, favoizeazd activitatea unor enzime respiratorii, metabolismul glucidelor,al acizilornucleici, formareaclorofilei, germinarea polenului. Excesul de bor determind ingdlbeniri ale frunzelor, aparilia unor malformafii foliare, necroze, scuturareaflorilor, diminuarea producfiei gi a calititii. Carenfain bor apare,in general,pe solurile nisipoase,cu reacfie acid6. Frunzele soiurilor albe se ingilbenesc sau se tnroqesc la soiurile negre, rlmAndnd de dimensiuni mici. Insuficienfa borului produce scdderi ale productieidatoriti ciderii florilor, fenomenelor de meieregi mdrgeluire,precum gi deprecieriicalitative,ca urmarea aparifiei unor petenecroticepe boabe. Cuprul, esteelemenfulcareintrd in compozifiaunor enzimecu rol esenfial in proceselerespiratorii. Catalizeazd, sintezaproteinelor,hidrafilor de carbon, clorofilei gi antocianilor. Cuprul poate deveni excedentargi toxic atunci cind pH-ul este foarte scSzut gi rdmdne localizat in orizonturile superficiale ale solului, unde se acumuleazdtreptat in urma aplicdrii tratamentelor fitosanitare cu produse cuprice.Excesulde cupru produce cloroznfoliare, reducecreqterea rddicinilor, a pdrfii supraterestre a butucilor, determinbo germinareredusi a polenului gi scuturarea florilor. in viticulturi insuficien{acuprului se face mai pufin simfiti, deoarecese incorporeazi anual in sol pe calea tratamentelor anticriptogamice.Ea se manifestdprin aparilia unor necrozepunctiforme la marginealimbului foliar gi cdderea timpurie a frunzelor situatein vArful ldstarului. Dintre factorii pedologici, pH-ul solului are o mare influenld asupra accesibilitdlii elementelornutritive. Azotul este mai ugor absorbit la un pH neutru; fosforul, potasiul,calciul, sulful qi magneziulsunt mai bine absorbifiin solurile uqoralcaline;fieruI, manganul,borul, cuprul, zincul sunt ugorabsorbite la un pH acid (D. Dovidescu,Velicica Davidescu,1992).

224

viticol. Capitolul VIII. Agroecosistemul Viticultura tn contextul agriculturii biologice Reacfia solului influenfeazdactivitatea microorganismelor,in special a

bacteriilor, multe dintre ele fiind sensibile la aciditate. incetinirea activitifii microorganismelorpoate intdrzia oxidarea NlIl li NO3. Temperaturasolului influenfeaz5,de asemene4activitateamicrobiand gi asffel oxidareaamoniului in nitrat. Temperaturile scdzute intilrzie eliberarea fosforului legat de combinafiile organicein solufia solului. Dac[ fertilizarea se face primdvara,ea este mai pulin eficientd in cazil azotului qi fosforului anorganic,deoarece activitatea microbiand este insuficienti pentru a oxida amoniul gi a elibera fosforul legatin combinafiileorganice. calcaroase Pe solurile acide, in mod obignuit, se aplicd amendamente pentru sporirea valorilor pH. Cantitatea necesardeste dependentd de pH-ul solului, confinutul in materieorganicdgi textur6. ln general,se aplicd doze de amendamente cuprinseintre 2 gi 15 t/ha CaCOI (C. fdrdea, L. Dejeu, 1995). La valori ale pH-ului sub 5,5, aluminiul, manganul,zincul gi cuprul devin toxice prin trecerea lor in solufia solului, impiedicAndcreqterea rdddcinilorvifei, determinind o debilitarea butucilor. in aceleagi condilii estedegradatd structura solului, ceeace influenteazb negativregimul aerohidric. Acidifierea solului sub limita de rezistenlda vilei de vie se accentueazhin orizonturile superficialeale solurilor viticole, ca urmare a aportului anual de sulf prin tratamente in solurile cu pH sub 6 sepoatemanifesta anticriptogamice. toxicitateacuprului provenit din tratamente antiparazitare. Pe solurile acide apar o serie de inroqiri ale frunzelor, necroze ale periferiei limbului foliar, precum gi atacuri mai frecventede putregai fibros al rdddcinilorprodusde ciuperca Armillaria mellea (G. Jelmini Si colab., i,993). La valori mai ridicate ale pH-ului alcalin, determinat de excesul de CaCOr, aparecloroza fero-calcicd,gradul de manifestarea acesteia depinzdnd de rezistenfaportaltoilor folosifi la altoirea vifei de vie. in general,excesulde alcalinitateestemult mai ddundtorvilei de vie decdtexcesulde aciditate. Pe solurile bogatein carbonatde calciu pot fi folosifi portaltoi toleranfi: 333 EM, Chasselas x Berlandieri 4l B, Fercal (R. Pouget, C. Juste, 1972; M. Fregoni,1987;A. Crespy, 1992;L. Hidalgo, 1993).

Capitolul VIII. Agroecosistemulviticol. Viticultura tn contextulagriculturii biologice 8.1.4.Problemanitrifilor in viticultura biologici

225

Ca urmare a folosirii pe scardlargd a ingraqEmintelor chimice cu azot, contaminarea apelorfreaticecu nitrali a sporit in ultimele deceniiin multe zone pierderi anualeproduseprin percolare viticole.S-audeterminat, in unele situagii, din stratul de I m de sol de pdni la 60Yodin azotul ingrdqdmintelor chimice administrategi 40Yo din cel al gunoiului de grajd (C. Pfatr, 1960). in general,la vifa de vie, ca gi la alte plante cultivate in rdnduri, cantitatea de N spdlat in profunzime este mai mare comparativ cu cele cultivate la densitifi ridicate (K. Mengel,E. A. Kirkby, i,987). Pentrunitralii din sol exist[ trei sursede provinienfi : din mineralizarea materieiorganice; din ingra;dmintelechimice cuazot; din fixareabiologicda azotului din atmosferd. La inceputare loc mineralizarea compugilororganici cu formarede azot B. subtilis, amoniacol OII{4), prin activitateabacteriilor: Bacillus arborescens, B. mesentericus, B. /luorescens, B. mycoides, Pseudomonas fluorescens, P. caudatus,Mucor racemosttsetc. (L. Hidalgo, 1993).in a doua fazA ue loc formareaazotului nitric, foarte solubil gi absorbitde c6treplante(nitrificarea)in urma activit6tii bacteriilor din genurile: Nitrosococcus, Nitrosomonas, Ni tr osocysti s, Nitrob acter etc. Sub acfiuneaunor condifii de anaerobiozilpoate avea loc in sol gi un proces invers de denitrificare, de transformarea nitralilor in amt gi amoniac care se pierd in mare parte in atmosfer[. Microorganismeleimplicate in acest proces stxfi Bacillus denitrificans, B. vermicularis, B. ramosus,Clostridium americonum, C. giganteumetc. ingrdgdmintele chimice cu azot(azotatulde amoniu,ureeaetc.) introduse la ioni in sol, prin hidrolizd qi sub acliuneabacteriilor nitrificatoare,dau nagtere nitrici (NOt) (Velicica Davidescu,Gabriela Neafd, 1992).in urma reacfiilor nitri{i qi nitrali. dintre acidul azoticgi cel azotoscu bazeledin sol se formeazE Nitralii, fiind ugor solubili, in condifii de exces pot ajunge in p6rua de apd freaticdpe careo polueazd.

226

Capitolul VIII. Agroecosistemul viticol. Viticultura tn contextul agriculturii biologice Dacd se aplicd in excesa ingrdqdmintele cu N, ionul NO3- se acumuleazd

in plante ?n cantitdli mari, iar produseleoblinute in astfel de condifii, in urma consumului,pot da nagtere la intoxicalii, mai alesla copii gi bdtrdni.in strugurii de masSse admit concentrafii maxime de NO:- de 60 ppm. in unele vinuri oblinute in condilii de fertilizare intensiv[ au fost determinateconcentrafiide pdn6la 167 mgll NO:', depdqindcu mult limitele maxime admise(K. Schaller Si colab., 1984). Vinurile obfinutedin strugurii recoltali din parcelenefertilizate,situatein sudul Italiei, au confinut cantitefi mai mici de 5 mg/l NO3-,spre deosebirede cele provenitedin parcelefertilizate,unde conlinutul de nitrafi inregistrata fost de 12-13mg/l (R. Lovino, 1989). Uneori fertilizareacu azot estepusdin legdturdcu sporireaconfinutului de arginind din must, care la rdndul ei, determind formarea in vin, in urma (C. S. Ough, 1991). Nitratii sunt transformafi in nitrifi in tubul digestiv al omului gi al animalelor. Nitrifii favorizeuzi conversia hemoglobinei in methemoglobind, impiedicdnd oxigenareasdngelui. La rdndul lor nitrilii se pot transforma in nitrosaminl, produsfoarte toxic Aicu acliunecancerigenS. Datoritd toxicitdfii acestora asupra organismului uman, Organza[ia Mondial[ a S[n[tifii (O.M.S.) recomand[s6 nu se depigeascd pragul de 3,65 mg/l NO3'/kg masdcorporaldpentru un om adult pe zi.De asemenea, a fixat un prag maxim de NO:- in apapotabild de 50 mgll. T. Darimont Si colob. (/,984), determindndconfinutul de nitrafi din apa potabilaprovenitl din mai multe zone viticole ale Germaniei(in care se aplicau doze mari de ingrdqdminte cu azot,de pdn[ la 350 kg/ha), au constatatdepdgiri ale pragurilor maxime admisein l3Yo din cazuri. Autorii au stabilit o corelafie intre mbrimeasuprafefelorocupatecu vifd de vie gi confinutul in nitrali al apei potabiledin zonelerespective. Levigarea nitralilor din solurile viticole este influenfatd de mai mulli factori:

proceselortermice,aetilcarbamatului-osubstanldpresupusdaficancerigend

Capitolul VIII. Agroecosistemul viticol. Viti cultur a in contextul agr i culturi i bi oIogi ce folosireacantit5filorexcesive de ingrd;dmintemineralegi organice;

227

(tipul de sol, regimul precipitafiilor,mai ales condifiile pedoclimatice din perioadarecea anului,temperatura, umiditateasolului, etc.); in sezonulreceal anului; absenlavegetafiei sistemulde intrefinerea solului din plantafii; regimul de irigare, etc. Se recomandi urmitoarele mdsuri pentu reducereapolu6rii cu nitra{i, in

viticultur6: - asigurarea unui covor vegetal pe timpul iernii (ingrdgdminteverzi, inierbare); - aplicarea ingriqimintelor minerale cu azot la momente potrivite (eventualfracfionat),in funclie de dinamicaabsorblieiacestuiade cdtrevifa de vie, de ciclul naturalal azotuluiin sol; - administrarea cu precddere a gunoiului de grajd, a composturilor,findnd seamade restitufiile organiceale plantafiei (O. Lohnertz,K. Schaller, 1989;K. Schaller,I99l; B.I{ermelinger, I99l; W.J. Conradie,l99l; 1994). Concomitent cu spdlarealor in profunzime, la sffirgitul perioadei de vegetafie,cantitdfile de nitrali din sol sporesc.Astfel, in timpul perioadei de repausau fost determinate concentrafiisemnificativmai mari de nitrafi in apele ce str[bat profilul de sol, comparativ cu cele inregistrate in perioada de vegetafie (K. Mtiller, 1993). Prin folosirea ingrSgbmintelorverzi se reduce spilarea nitrafilor in timpul iernii, poluarea apelor freatice gi a rdurilor (P. PerretSi colob., 1991; K. Schaller,1991;D. Rupp, 1993). H. Lott Si K. H. Emig (1991)au constatat cd folosirea culturilor destinate ingragimintelor verzi in plantafiile viticole, din toamnd pbnd in preajma infloritului vifei de vie, contribuie la prevenirea spdldrii nitralilor gi la conservareaacestorain orizonturile superficiale ale solului. De asemenea, inierbareapermanentiasigurdoptimizareaaproviziondrii cu azot a vifei de vie, stabilitateain timp a confinutului acestuiain sol, reducereapierderilor gi a contamindrii apei freatice (L. Sicher, 1989; D. Rupp, n. Fox, 1992; E. L'Helgoualch,M. Duplan, i,995).

228

viticol. Capitolul VllL Agroecosistemul Viticultura in contextul agriculturii biologice in urma cultivdrii mazfuni ca ingri.gdmdnt verde pe intervalele dinhe

r6nduri, A.Ciubucd Si Rodica Potdrniche (1994) au constatat o sporire considerabil[ a confinutului de azot nitric in sol (NO3-),echivalentcu 47,5 kg (tabelul8.5.). azotlha Pentruprevenirealevig6rii sauspilbrii azotuluiin profunzime,se acordi o mare importanld momentului de aplicare a ingrigdmintelor. in California, momentul optim de fertilizare cu azot pe solurile cu texfuri ugoard,in condifii de irigare, se considerd a fr cuprins intre infloritul vifei de vie gi pdrga strugurilor, sau chiar in luna septembrieintrucdt cregterileorganelor verzi in prim[vard sunt dependente de azotul mobilizat din fesuturile de rezervd (W.L. Peacock G. E. $uteu, A. $erdinescu, 1991). Si colab., 1989; /,991;

Tabelul8.5. Aportulmicroorganismelor fixatoare de azotinsimbiozd cumazdrea folositdcaingrdgdmdnt verde asupra confinutului deNO:-in sol
(dupdA.Ciubucd,RodicaPotdrniche,1994) NOr-(ms / 100s sol) Varianta Martor - osor nesm

- insrdsamAnt MazAre verde

1 9 83 5.42 13.95

1984 3.27

))q

1985 5.18 10.27

Media 4.29

9.16

8.1.5.Eroziunea solului in viticultura biologicil Vifa de vie ocupi in mare parteterenurilein pantdsupusefenomenuluide eroziune a solului. Cdnd precipitafiile ajung la nivelul solului, o parte se infitreazd,,iar alta se scurgela suprafall.Yiteza maximd de pitrundere a apei in sol determindpropor,tia relativd a celor doui fenomene:infiltralia gi scurgerea. Fracfiunea apei infiltrate impregneazAorizonttxile de sol in mod succesiv, umiditatea acestoraajungdnd la capacitateade cAmp. Ajunsd in straturile mai profunde apa formeazh pilnza freatic[ in care se pot acumula substanfele solubile antrenatedin sol (nitrafi, produsefitosanitareetc.). CAnd concentrafia acestora dep6gegte anumitelimite, se manifestdfenomenulde poluare.

Capitolul VIII. Agroecosistemul viticol. Viticultura tn contextul agriculturii biologic e

229

Pe terenurile neamenajate, plantatecu vifi de vie in condifiile centrului viticol Valea C6lug[reasc[ pe pante de 32o/o,cu orientarea rindurilor pe direcfia deal-vale, in perioada 1953-1974cantitateade sol erodat, in medie anual, a fost de 86 m3[ha(L. Mihalache si colab., 1976). Simpla orientarea rdndurilor de vifd de vie pe direcfia curbelor de nivel la pante cu aceeagi inclinare (32%) a diminuat cantitatea de sol erodatannual la66 m3lha. Ca urmare a fenomenuluide eroziunemanifestatpe panteleneamenajate in teraseare loc o "dezgolire" treptatiia vilelor sifuatein amontegi o colmatare a celor din aval. Aceste neajunsuri pot fi prevenite prin plantarea vifei la addncimi diferenfiatetn raport cu pozilia pe pant6: mai addnc in cazuil parfii superioarea pantei gi mai la suprafafda celor situate la baza pantei. Prin amenajarea teraseloreroziuneasolului sereducela valori neglijabile. Pe terenurile erodate volumul de sol explorabil de citre vila de vie se reduce la fel ca qi confinutul in elementefine: argila, lutul gi humusul sunt antrenatein mod selectiv, astfel cd pierderile de sol sunt insofite 9i de o calitativ6 a acestuia. degradare Intensificareaeroziunii in viticulturd estelegatd de o serie de modificiri ce se referd la sporirea dimensiunilor parcelelor, suprimarea vegetatiei arborescente, intrefinerea defectuoasd a ganfurilor de scurgere,sistematizarea necorespunz6toare a terenului, amplasarearindurilor pe direcfia deal-vale, compactarea solului sub influenfa maginilorgrele, lipsa fertilizdrii organiceetc. Intervin, de asemenea,lungimea pantei, inclinarea acesteia qi rugozitatea suprafefei. Pentru prevenirea eroziunii solului in viticulfurd se recomandE: amenajarea antierozionalda terenurilor in pantii (terasare, canale de scurgere, benzi inierbate etc.), amplasareardndurilor pe direcfia curbelor de nivel, limitarealungimii rdndurilor la amplasarea lor pe direcfiadeal-valegi o seriede tehnici de culturi aplicate in plantalii. Dintre acestea,prezinti. importanf6 folosireaingrdgdmintelor verzi, a inierbdrii temporaresaupennanente, mulcirea solului cu diferite materiale(paie,composturiorbqenegti, composturiforestiere, alte materiale),afhnareasolului in profunzime etc. (F. Murisier, 1985;J. L.

230

Capitolul VIII. Agroecosistemul viticol. Viticultura tn contextul agriculturii biologice

Ballif Si colab., l99I; H. Schulte-Karring, M. Haubold-Rosar, 1993; H. Stoppler-Zimmer, R. Gottschall,I 994). S-a constatatfapflrl c6, in viile din sudul Germaniei un rol important in prevenireaeroziunii solului gi a poluirii riurilor revine ingriqdmintelor verzi (D. Rupp, 1993).in lipsa acestora, cantitateade sol erodat anual a fost de 15 tlha. Acliunea vegetafieiin prevenirea eroziunii solului, se manifesti in diferite moduri: - prin interceptarea picdturilor de ploaie de cdhe frunzigul vilei de vie este atenuatdforfa acestora;intervalul dinhe rf,nduri, intrelinut ca ogor negru, este mai vulnerabil, comparativcu folosirea culturilor pentru ingr[gim6nt verde, a mulciului saua inierbdrii temporaresaupermanente; - vegetafiaconstituieun obstacolpentruscurgerilede apd,incetinindu-le; - riddcinile refin particulelede sol gi faciliteazdpdtrwrderea apeiin sol. Reducerea considerabilI a eroziunii solului din plantafiile viticole a fost obfinutd, in numeroasecondilii pedoclimatice experimentale,prin mulcirea solului cu paie, cu composfuri forestiere,sau prin inierbare a permanenti (A. KIik, I99l; A. Klik, H. Papouschek, 1991; W. WundererSi colab., 1992; J. Rousseau,1996; R. Agulhon, /996). Covorul vegetal realizat prin inierbarea terenului contribuie la disipareaparfiali a energiei cinetice a picdturilor de ploaie, la interceptarea unei p6rfi din precipitafii, iar prin reteauaradicularda gramineelor,agregatele strucfuralesunt protejatede acfiuneadistructivd a apei, contribuind la sporireapermeabilitdlii solului. Comparativ cu un sol intrefinut ca ogor negru, prin inierbareaunui teren ?n pantd ocupat cu vifi de vie s-a obfinut o diminuarea cantitefli de sol erodat dela37,7 tlha/an,la0,2thalan (A. Scienza Si colab., i,988). Diminuareacantit5lii de sol erodatpe terenurilein pantdse poateobline qi prin fragmentareaqi incorporareain sol a coardelor rezultate la tdiere (C. Roubal, 1995).

Capitolul VIII. Agroecosistemulviticol. Viticultura tn contextul agriculturii biologice

231

J. Carsoulle, 1995a constatatc[ mulcirea cu paie sau cu tescovin[, pe ldngd protejare solului impotriva eroziunii, menfine umiditatea solului gi sporegte confinutulin materieorganicl al acestuia. Cu toate neajunsurileterenurilor in pantti in privinfa eroziunii solului, prezintho serie de particularitlfi ecologicecu efecte favorabile asupra acestea calitnfii producfiei. Pe terenurilein pantd elementelede biotop (factorii climatici gi edafici) inregistreazd variafii care genereazl, la rindul lor, variafii ale vigorii, metabolismului vi.teide vie, potenfialuluiproductiv qi calitativ etc. Regimul apei in sol pe panteestefoarte diversificat,ca urmarea efectului cumulat al condifiilor de clim6, sol, geomorfologiegi hidrologie (L. Mihalache Si colab.,1976;L. Dejeu, j,984). nutritive, vila de vie beneficiazLde in privinla aprovizionlrii cu substanle prezenfaunor cantitlfi mai mari de ap[ gi N la bazapantei. determinatd gi de tipul de sol, comparativcu mijlocul gi virful pantei Aceste variafii ale biotopului au consecinfebiologice ce se manifesti in asupraactivitdlii dezvoltarea sistemuluiradicular,asupraproceselor de cregtere, fotosinteticeetc., finalizate in producfie gi calitateaei. in general,se observdo scidere a producfiei dinspre bazd spre vdrful pantei, asociat[ cu o cregterea concentrafieiin zahdrsub influenfa factorilor climatici distribuifi invers fafd de potenfialulnutritiv al solului. Terenurile in panti prezinti un potenfial productiv cantitativ mai redus, dar calitativ superior,in timp ce terenurile de la baza pantei au un potenlial cantitativridicat, insd de calitatemijlocie. Se recomandd folosirea terenurilor de la baza pantei pentru cultura soiurilor de masd,a celor de vin de mareproducfiepentruobfinereavinurilor de consumcurent,iar la mijlocul qi vdrful pantei cultivareasoiurilor pentru vinuri de calitatesuperioarI,cu denumirede origine controlati gi treptede calitate.

232

viticol. Capitolul VllL Agroecosistemul Viti cultur a tn contextul agri cul tur i i bi oIogi ce 8.1.6. Umiditatea solului Ca gi pentruoricarealtd plant6gi pentru vila de vie, apaare un rol esenfial

in viafa acesteia. Jesuturile gi organelevifei de vie au un confinut importantde apd, carcdepindede foarte mulli factori interni (vdrsta,organul, fenofazaetc.) gi externi (temperatur6,umiditatea solului, higroscopicitateaaerului etc.). in care activitatea fiziologic[ a celulelor este foarte Tesufurile meristematice in funclie de fenofazd; intensi confin 80-95% ap6; ldstarii in cregtere90-55Yo ramurile de doi gi mai mulfi ani 40-55%;frunzele coardelede un an 55-48Yo; 70-85%; mugurii 50-55%; strugurii: 70-80% in miez, 60-80% in pielile, 15Rezultd, 50Yoinseminfe 9i 55-80%inciorchini (M. Oprean,L Olteanu,i,983). deci, c[ vifa de vie, avAnd $i un aparat vegetativ dezvoltat, este mare de ap6. consumatoare Av6nd un sistemradicular dezvoltat,cu o mare plasticitatefiziologici gi ecologicd, cu o ridicatd presiune radicular[, precum gi cu o mare for,t[ de sucfiunea frunzelor, vila de vie are mari posibilitifi de aprovizionarecu apd chiar gi in condilii de 450-500mm precipitafii. Umiditatea optimd a solului pentru vita de vie este cuprinsdintre 50 gi 80% din intervalul umiditdfii active, valorile mai mici fiind favorabile pentru ldstarilor. maturarea boabelor,iar celemai mari pentru cregterea Se apreciazl cd stresulhidric moderatinregistratdupd pdrgdestebenefic pentru calitateastrugurilor.Acest fapt se datoregte reduceriicregteriivegetative 9i echilibrdrii raportului frunze/fructe. in astfel de condilii este favoriz,ati zaharurilorin boabe formareaperidermuluildstarilor,transportulqi acumularea gi in lemnul bitrdn (C. Schneider,1989). Cercetdrile efectuate la Valea Cdlugdreascdau evidenfiat faptul cE procentul de apd din intervalul umiditalii active, determinatin timpul maturdrii negativcu conlinutul de zaharurial mustului gi pozitiv cu boabelor,secoreleazd aciditateatotald. in perioadavegetafieilipsa de umiditate determindo diminuarea cregterii lSstarilor Ei rdddcinilor, reducerea suprafelei foliare, debilitarea butucilor, incetarea timpurie a cregterii (V. Gh. Popa, 1970; R. Eibach, G. Alleweldt,

Capitolul VIII. Agroecosistemul viticol. Viticultura in contextul agriculturii biologice

233

1983;H. Dilring, 1984;G. Fanizza,A. M. Castrignano, 1993).in aceleagi condifii se inregistreazaqio reducerea fotosintezei(R. Morlat si colab., 1992; S. Poni gi colab., 1994); scade,de asemenea, greutatea medie a boabelor gi semintelor (V. Gh. Popa, 1977; A. gerdinescu Si colab., 1994), stafioneazd maturarea boabelor, este prejudiciatr producfia gi calitatea acesteia A Alexandrescu,M. Botzan, 1958; V. Gh. Popa, 1977; N.GrumezaSi colab., 1979). Dauneleprodusede seceti sunt mai mari la formele inalte, cu o mai mareexpansiune a vegetafiei(1. Varga,S. Misik, 1994). Stresulhidric determindqi o intrare mai devremea vifei de vie in repaus (7. OrtoizeSi colab., 1992). Consumulrestrictiv de apd in perioadamaturirii estede mare importanfi pentru calitateavinurilor ropii (l Duteau Si colab., I98l; L. Dejeu, i,986), secetarelativd av6ndun efect pozitiv asupraacumuldrii antocianilorin pielilele (M. Bourzeix boabelor Si colab.,1977;$t. Teodorescu Si colab., i,978). Studiile efectuate de G. Seguin(1983) au pus in evidenfdinfluenfape care o exercitbraportul dintre evapotranspirafia reali gi cea potenfial5@TR/ETP x 100) din perioada maturdrii strugurilor gi unele componenteale mustului: aciditatetotald, zaharuri,substanfe antocianice, tanin etc. Valorile restrictiveale acestuiraport, pentru producerea vinurilor de calitate superioar[,sunt cele mai mici de 35% Simai mari de 50Yo. Dacd pe solurile cu confinut sporit in argil[, in condifii de relief plan sau depresionar,umiditatea rdmdne ridicatd, in special in timpul perioadei de maturare,are loc o prelungirea cregteriilistarilor in detrimentulmaturdriilor gi o intdrziere in acumulareazaharurilor din boabe; aciditatea este mai mare, procenful de tanin mai ridicat, aromele mai pufin intense,iar vinurile obfinute au o fructuozitate mai redusi gi un buchet mai slab exprimat. Apa in exces influenleazil negativ atdt rezistenla vifei de vie la ge4 putregaiul cenugiu,mani cdt gi rezistentala fisurare, desprindere, transport gi p[strare a strugurilorde mas6. Pe solurile cu textur[ glea, insotitd de un drenaj defectuos, apa in exces exercitdo influenfl negativi asuprasolului, determinffnd o aerareinsuficienti,

234

Capitolul VIII. Agroecosistemul viticol. Viticultura in contextul agriculturii biologice

redusd a rdd[cinilor gi absorb{iasclnfil a condifii de anaerobiozi, creqterea elementelor nutritive. V. Gh. Popa si M. Stan (199l,),au stabilit existenfaunei corelafii negativeintre rezervamedie de api din sol pe perioadade vegetaliegi numlru] de rdddcinice exploreazi orizonturile respective. Excesul de apd este deosebit de ddun[tor ln special la infiinfarea plantafiilor, determindnd un procentridicat de goluri. S-au constatatdiferenfieri intre portaltoi in privinfa eficienfei folosirii prinh-o eficienfd mai scdzutda apei: portaltoiul 140 Ruggeri se caracterizeazA folosirii apei,comparativcu 5 BB gi 3 309 (C. Divaio, M. Boselli, i,993). in condiliile inierbdrii terenului gi a pdstrarii ca mulci a masei vegetale rentltate, s-a constatat o pierdere mai redusd a apei in profunzime gi o evapotranspirafie mai intensi (A Klik, B. Schigl, 1994). in viticulturb folosireaingriqdmintelor verzi gi a inierbdrii temporaresau permanente estecondifionatdde existenlaunei cantitifi suficientede apd in sol (asigurat6de precipitalii sau prin irigafie), pentru a evita concurenladintre covorul vegetalgi vifa de vie. E.1.7. Combatereaintegrati a buruienilor

Pe plan mondial schimb[rile strucfurale ce au awt loc in viticultura ultimelor decenii,au condusla ra[ionalizarea culfurii vilei de vie, introducerea unor tehnologii noi, a unor sistemeimbundtifite de intrefinerea solului, care au in vedere reducereacosturilor, ameliorarea fertilit5fii solurilor, menfinerea strucfurii,a materieiorganicegi a apei in sol. La nivel ewopean s-a constituit in ultimii ani o comisie de experfi din diferite f6ri viticole, cu misiuneade a confruntaexperien{ele dobdnditepdni in prezentgi de a elaboraun program de combaterea buruienilor din plantafiile viticole prin folosireacorecti qi combinatiia tuturor mijloacelor tehnicede care dispune viticultura, astfel incAt sd poatd fi alese cele specificepentru diferite condilii gi si reducdla minimum intervenfiile asuprasolului. A fost definit conceptul de "combatere integratd a florei spontone", ca pe cunogtinfele fiind un sistemechilibrat,care se bazeaz6, existentecu privire la

Capitolul VIII. Agroecosistemul viticol. Viticultura tn contextul agriculturii biologice

235

combaterea buruienilor cu mijloace mecanice,agronomice,frzice gi chimice pi impactul acestora asupra mediului inconjuritor, in vederea elimindrii competifiei, a menfinerii fertilit6fii solului gi oblinerii unor producfii in condifii de eficienfdeconomicd. Combaterea integratd a buruienilor se bazeazd pe doui principii fundamentaleqi anume: - flora spontani devine ddundtoarenumai atunci cdnd concureazAefectiv butucii de vifd de vie in privinfa apei gi elementelor nutritive, sau cdnd impiedicd executareacorectd a lucrdrilor de intrefinere. A fost introdusd nofiuneade "prag de ddunare",la fel ca gi in cazul bolilor gi ddundtorilor,frrd rafiunile estetice(terenuls6 fie curat de buruieni), sau si fie luatein considerare cele hadifionale; - folosirea rafionald a erbicidelor nu comportd riscuri majore pentru mediul inconjurdtor. poate reduce cu Orientareacitre erbicidareadirijatd, in postemergenfd, in viticulturd. aproximativ 50% principiile active folosite actualmente Degi se considerd gi astizi cd erbicidarea constituie un rezultat al progresuluisocial, totugi, acolo unde esteposibil, se incearci limitarea folosirii tehnic6, combaterii chimice a buruienilor, ca unnare a faptului c6, prin aceastE totul in privinfa se inhoduc in sol substanfe chimice desprecare nu se cunoaqte proceselorde degradare Au fost explorate,in ultimul timp, o serie de c[i, dintre care unele au nu numai o semnificafieecologicd,ci gi una economic6; - au fost eliminate substanfele active,cu riscuri de toxicitate pentruvila de vie saupentrumediul inconjur[tor; - s-a extins erbicidarea in benzi; - se folosescdozeleminime eficiente; - se extindeerbicidarea dirijat5; - se evit5 folosirea erbicidelor qi aplicarealucrdrilor mecaniceale solului dupd luna augustqi pe parcursulintregii perioadede repaus; - se urmdregte in anumiteperioadeale anului; menfinerea florei spontane

236

Capitolul VIII. Agroecosistemul viticol. Viti cultur a tn contextul agr i cultur i i bi ologi ce

- inierbareade durati a intervalelordintre rdnduri; - folosireaingrSgdmintelor verzi; - combaterea pe caletermicd a buruienilor etc.

8.2. iNrnnlnrnREA SoLULUI IN VITICTILTT]RA BIoLoGIcA


Lucrdrile solulai, preconizate in viticultura biologicd sunt cele care perturbd cel mai pu{in activitatea microbiani a solului qi asiguri menfinerea strucfuriiacesfuia. Principiile care stau la baza tehnicilor de lucrare a solului in viticulhra biologicd sunturmdtoarele : - mobilizarea gi aerareasolului frr[ rdsturnareabrazdelor, precum gi evitarea incorpordrii in profirnzime a orizonturilor superficiale cu ocazia ardturilor, pentru a nu distruge humusul gi a nu perfurba activitatea microbiologicd la suprafafa solului. in solurile bine mobilizate qi aerate rbddcinilepdtrundugor,f[rd a fi asfixiate; - materia organic[ proaspdti (reziduurile plantelor,ingrdgdmintele verzi, ingrdg[mintele organice proaspete)s6 nu fie incorporati in profunzime, ci superhcial,pentrua fi supuse unei humificlri prealabilein mediu aerob; - limitarea numirului de treceri cu maqini grele pentru a evita tasarea solului, cu efecte negative asupra structurii, aerlrii gi asupra activit6fii sale biologice; - lucrarea solului la momentul potrivit, adicd atunci c6nd nu este prea umed. La trecereautilajelor pe soluri cu un conlinut prea mare in umiditate, pneurilepatineazh, iar porozitateade aerafiea solului estemult diminuatd. Lucririle solului cel mai frecvent aplicate in vitticulturi prezinti unele particularitali.Astfel subsolajul,lucrare de mobilizare in profunzime a solului ftrd amestecarea onzonturilor, se realizeazA la sfrrgitul verii sau toamna,fiind recomandat in specialpe solurile slab drenategi slab aerate.Este important s[ nu se intervin[ atunci cdnd solul este drenat la addncimeade executarea lucrlrii.

Capitolul VIII. Agroecosistemulviticol. Viticultur a tn context ul agri cuItur i i bi ologi ce

237

Arlfura nu trebuie sd fie profundd, pentru a nu ingropa orizonturile 'Aii" de la suprafafi, ceea ce ar diuna activitdfii biologice a solului. Flora gi fauna microbiani a solului sunt de doui feluri: aerobi 9i anaerob[. Cele mai importante sunt microorganismeleaerobecare triiesc in cea mai mare parte aproape de suprafafa solului, la mai pufin de 15 cm gi au nevoie de aer. Microorganismele anaerobe sunt situate in profunzime gi trIiesc ftrE aer. Ar[fura adinci gi ristumarea brazdelorddtlrlreazd activitatii biologice a solului, in sensul cd microorganismeleaerobe sunt asfixiate in profunzime, iar cele anaerobe adusela suprafa;i sunt distrusein contactcu aerul. Lucrdrile superficiale ale solului aplicate la momentul potrivit permit pdtrunderea apei, aerarea necesard dezvolt[rii rdddcinilor gi microflorei contribuind la distrugerea buruienilor. Se evitl rotative etc.). Lucrareamecanic[ a soluluiestecompletatd cu cea a organismelorvii din sol, in specialcu a rimelor care aereazLsolul prin crearea galerii gi a numeroase amestecarea solului cu materiaorganic[; de aceea, esteimportantdpdstrarea lor in sol. Ricldcinile plantelor,prin ramificafiile lor multiple, p[trund gi exploreazd solul in toatedirec{iile, complet6ndgi ele lucririle solului. in ce prive gtecombaterca buruienilor se poate afirma cd, in viticultura biologicd buruienile nu sunt considerate "inamici'oce trebuie combdtufi,ci, mai degrab6, resurse ce trebuie gestionate corect; se recomandd extinderea preocupirilor de reglarea dezvoltirii acestora. Buruienile concureazi butucii din plantalii gi, incontestabil,le afecteazf productivitatea.Aceastd concurenfdintervine in anumite perioade critice de dezvoltarea vilei de vie. in afara acestorperioadebtrruienilepot avea efecte favorabileimportante,asigurind o protecfiea suprafeleisolului qi o stimularea activitEjii biologice prin exsudatele radiculareeliberate. in generalsolurile neechilibrate, cele sdrbcite tn humus gi prost lucrate sunt cele mai ugor invadate de buruieni, in special de cele greu de combitut: pdldmida,volbur4 pirul etc. Pe parcursultrecerii de la viticultura tradifionaldla folosirea maginilor ce ftrdmileazl pronunfat solul, distrugdnd agregatele structurale (freze, sape

238

Capitolul VIII. Agroecosistemul viticol. Viticultura tn contextul agriculturii biolo gice

ceabiologicl, viticultorul trebuiesb acfioneze intr-o situafiedeosebitd: folosirea timp indelungata erbicidelor a favoizat dentoltarcaburuienilor mai rezistente qi mai greu de combdtut. Pentru a evita invadareaplantafiilor de cdtre buruienile nedorite, se pune un accentdeosebitpe mijloacelepreventive. in vedereaelimindrii unei pirfi din buruieni gi menfinerii lor sub "pragul de ddunare", numai metodelenechimice. in viticulfura biologici sunt autorizate Metodelepreventive recomandate sunt urm[toarele: - suprimareasurselorde diseminare,cum este gunoiul de grajd proaspdt care confine in stare potenliald o proportie ridicatl de seminfe de buruieni. Capacitatea de germinare a acestor seminfe este mult redusd printr-o compostare corespunzEtoare ; - ardturade primdvardtrebuieftcutb c6t mai devreme,pentruca seminlele adusela suprafali si aibd timp sI germinezegi apoi sd fie distruseprin lucrSrile superficialeulterioare.Se va evita tasarea solului, care favorizeazd, denoltarea buruienilor perene,in speciala pdldmidei,mai ales daci solul a fost lucrat in starepreaumed6; - mulcirea solului constituie un procedeu de lupt6 impotriva invaziei buruienilor, contribuie la protejareasolului fafi de exceseleclimatice gi, in special,la menfinereaumiditdfii in perioadelede secetd.Se folosesc diferite resturi vegetaleca: paie, frunze, diferite composturi,gunoi de grajd, scoarli de arbori etc.; - folosirea inierblrii permanentesau a ingri.gdmintelorverzi constituie mijloace eficacede prevenirea dezvoltirii buruienilor. Metodele de distrugere a buruienilor folosite in viticultura biologic6 pot fi: mecanice, manualegi termice. Metodele mecanicesunt reprezentate deprasilele repetate. Distrugerea manuald a buruienilor pe rind in jurul butucilor necesitd foarte mult[ for!6 de munci gi nu poate frrealizatilpe mari suprafefe. Metodeletermice pot fi folosite in dou6variante:distrugerea localizati cu vapori qi incdlzirea la flacdrd direct[. in primul caz se folosegteun dispozitiv

Capitolul VllL Agroecosistemul viticol. Viticultura fn contextul agriculturii biol ogice

239

mobil ce producevapori supraincilzti (180"C), care sunt conduqi prin tuburi pdni la nigte clopote aqezatepe solul arat gi nivelat in prealabil. Vaporii provoaci o cregtere instantaneea temperafurii in orizontul superficial gi steri.lizeazi, solul pe cdfiva centimetri addncime. Trecerea cu acestedispozitive trebuie si fie rapid6, pentru a evita provocareaunor daunemicroorganismelor gi distrugeo existente in profunzime.Aceastdtehnic[ estedestulde costisitoare marepartedin microorganismele existentein orizonhrl superficialal solului. incdlzirea la flacird directi presupune folosirea unui arzbtoralimentat cu propan. Prin aceastd variant[ se obline, la nivelul celulelor vegetale, o temperaturdin jur de 70oC care antrenearil coagplarea proteinelor gi pieirea buruienilor in cdtevaore. Eficienfa metodei depindede stadiul de dezvoltarea buruienilor, cele mai bune rezultatese oblin atunci cAndtratamentultermic se aplici asupraburuienilor tinere, performanlelefiind mai redusela plantele mai in vdrst6 gi mai ales asupracelor lignificate. De asemenea, sunt distrusetoate seminfele in curs de germinare. Se recomanddlocalizarea tratamentului termic pe rAnd, cu orientarea arzdtoarelor la 3040" fa[i de sol gi nu vertical pe plante. Au fost construiteo seriede dispozitivecu palpatorcare protejeazd butucii qi lucreaz6la o vitezd de 4-6km/h, plantelefiind supusela un goctermic timp de 2-3 secunde. AcfionAnd numai asupra parfilor aeriene ale plantelor, tratamentul termic realizeazil o anumiti selecliea buruienilor (G. J/romandt, i,993). inierbarea solului din planta(iile viticole este considerati, in ultimul deceniu,ca o alternativdecologicdqi economicdde intrefinerea solului; ea are un rol de "echilibrare" a fufuror fenomenelorfrzice,chimice gi biologice careau loc in sistemulsol-plant6(L. SicherSi colab., i,993). Numeroase studii au scosin evidenfi influenfainierbdrii asupratnsuSirilor fizice ale solului. inierbareaa fost introdus6in viticultur6 la inceputul deceniului6 in fdrile de limbd german6, urmdrindu-se,in principal, protejarea solului impotriva eroziunii. Efecteleeroziunii prin indepdrtarea particulelorfine de sol, a materiei

240

Capitolul VIII. Agroecosistemul viticol. Viticultura tn contextulagriculturii biologice

organicegi a elementelornutritive pot avea consecin{e dezastruoase din punct de vedereecologic. in regiuneaviticoli Rheingau(Germania),pe pantecu inclinareacuprins[ intre l0 gi32Yo,in viile inierbates-audeterminat scurgerisuperficiale de ap[ dupl ploi torenliale de numai 1,8% din valoareaprecipitaliilor, comparativcu 50o/oin condiliile ogorului negru (K. Emde, 1990).Cantitateamaximd de sol (de 3,1 kg/ha), in timp ce erodatdin plantafiile inierbatea fost nesemnificativd in condifiile intrefinerii ca ogor negru" aceastaa fost cuprinsd,in funcfie de pantd,intre 30 qi 100 tlha.Ca urmare a compactdrii solului pe urmele rofilor tractoarelor,in acestdin urmd caz, s-auinregishat scurgerisuperficialechiar gi la intensitdfireduseale precipitafiilor. Funcfia de protecfierealizatd de covorul erbaceuse explicd prin mai multe mecanisme: - interceptarea precipitaliilor gi protejarea agregatelor structurale de impactulpic[turilorde ploaie(A. Klik, l99l); - diminuareavitezeide scurgere a apelorde suprafafd; - infiltrarea mai rapidd a apei, ca urmarea prezenfeimacroporilor gi a unei mai bune dishibufii a acestora in sol. Confinutul sporit in materie organic6 al solurilor inierbate sporegte capacitatea de relinere a apei ?n primii 20-30 cm, precum qi cantitateade api disponibild(A. Dorigoni,L. Sicher,i,992). Accesul agregatelor in plantafii pe timp ploios este favorizat de prezenfa covorului ierbaceu, evit6ndu-secompactareasolului gi degradareastructurii acestuia. Agregatele structuralein primii 10-15 cm de sol sunt mai stabile in prezentpierburilor (R. Ochaba,A. Valachovic, 1990; Gh. Condei Si colab., (tabelul 199i,) 8.6.). Umiditatea solului esteintotdeaunainferioar[ in viile ?nierbate; in verile secetoase, cel pufin in orizonturile superficiale,existAndriscul sclderii acesteia la nivelul coeficientului de ofilire. in astfel de situafii, cantitSgilemici de precipitalii sunt consumateprin evapotranspira{ie de cdtre covorul erbaceu.

viticol. Capitolul VIII. Agroecosistemul Yiticuhura tn contextul agriculturii biologice

241

Competifia pentru apd realizati de covorul erbaceu este mai accentuati pe in practici se alegetipul de solurile superficiale,neirigate,in condilii de secet6. inierbare, durata acesteia,suprafafape care se practic[ (pe toate intervalele; altemativ;pe r6ndul de vile etc.),in funcfie de condifiile pedoclimatice. Tabelul8.6. Rezultateobfinutedupi 25 de ani de aplicarea diferitelor sistemede (dupd Gh. Condeisi colab., 1991) intrefinerea solului in podgoriaDrdgSgani Analiza efectuatd Agregatestabilepe addncimea 0-10cm (%) Umiditatea solului0-10cm (%) Densitatea aparentd 0-5 cm (g/cm') Porozitatea totald 0-5 cm (%)

a solului: deintretinere Sistemul


Ogor negnr Erbicidare lnierbare 89

7l 2l 1 ,3 0

76

t7
1,44 46 1,5

t2
1,25 53

52
1,7

(%) Humus

2,1

s-au inregistrat valori ale temperaturilormaxime tn perioadelesecetoase, ale solului la addncimi cuprinse intre 10 9i 40 cm, mai reduse in prezenfa covorului vegetal(A. Dorigoni, L. Sicher, 1992). in ce privegteinfluenfa inierbdrii asuprainsuqirilor chimiceale solului, se organicS. constatdc[ aceasta esteo metodi bun[ de a producepe loc substanfd ei ca mulci la suprafala Prin tocarearepetatd a maseiverzr rczultategi pdstrarea solului, o parte din aceasta se transformdin humus stabil. in general,sporirea confinutului in substanf[ organicd se realizeazAin primii 20 cm de sol (,4. Dorigoni si colab., 1992), dar cu timpul poate fi inregishati in profunzime (J. P. SoyerSi colab., 1984). Confinutul in azotmineral al solurilor inierbateestemai reduscomparativ cu ogorul negru, diferenfele fiind evidente, mai ales in timpul perioadei de vegetafie (A Scienza Si colab., 1988). Prin inierbare existd posibilitatea controldrii unei eventualenuhilii azotateexcesivea vifei, mai ales in perioada maturdrii strugurilor,cu influenf[ favorabildasupraproducfiei.

242

Capitolul YIII. Agroecosistemul viticol. Viticultura in contextul agriculturii biologice Cercetlrile efectuate de K. SchallerSi colab. (199/) cu privire la dinamica

nitrafilor pe profilul solului (0-80 cm), au evidenfiatfaptul cd la sfhrgitulverii, ca urmare a mineralizdrii intense a materiei organice in condiliile ogorului negru, confinuful de azot este sporit, el urmdnd sd fie spilat in profunzimede cltre precipitafiile inregishatein perioada de toamn6-iam6.tn viile inierbate consumulde azot nitric de cdhe vegetafiaierboasl pentru cregtere reprezinti un adevdrat ,,efect tompon", care se oprme spdldrii in profunzime a nitratilor, contribuind,in acelagi timp, la reducerea excesuluide vigoaregi de producfie. Comparativ cu solul intrefinut ca ogor negru, prin inierbare sporegte semnificativ confinutul solului in Kzo (P. Fleck, 1979) (tabelul 8.7.). Potasiul, element cu mobilitate redus6,este translocatin profunzimea solului de citre r5ddcini.

Tabelul8.7. Con{inutul soluluiin KzOpeterenuri prin inierbare intrefinute saucaogornegru(dupd P. Fleck,1979)


Addncimea(cm) KzO (me/l00 e sol) Inierbare Ogor negm

0-5 5-10 10-15 15-20

73 60 60 58

56 42 34 30

Experienfele efectuate in ungaria au evidenfiat faptul cd inierbarea realizatd' cu specii leguminoase (Medicogo sp.) au redus spdlareacalciului gi magneziului(M. Varnai, I99l). Ca urmarea intensificdriiactivitdlii biologice a solurilor inierbatea sporit concentrafiade COz intAlnit in astfel de soluri. Astfel, corelafia strdnsddintre confinutul in C organic Ai respirafiasolului se datoreazd substanfelor organice biodegradabilecare servesc drept hrand pentru microorganismegi care, la rdndul lor, au nevoie de un microclimat edafic echilibrat. Efectul benefic al covorului vegetal se manifesti gi prin amplitudinile mai mici de variafie ale temperaturiisolului (5. Stoitchev Si colab., f 990).

Capitolul VIII. Agroecosistemul viticol. Viticulnra tn contextul agriculturii biologice

243

in viile inierbate,comparativcu lntrefinereasolului ca ogor negru, a fost determinat un numdr mai mult decdt dublu de microorganisme, apa(indnd atdt microflorei cAt qi microfaunei, in general mai bogate in specii (E. Homrighausen,I 976; I 984). Comparativ cu inierbarea mturald, G h. Condei Si colab. (|989) au determinat un numlr de bacterii gi ciuperci redus la jum[tate in condiliile ogorului negru,gi la un sferttn cazul folosirii erbicidelorreziduale. gi in privinfa prezenteirdmelor, Diferenfieri importanteau fost constatate mult mai frecvente atAt ca numdr de indivizi, cdt gi ca numir de specii in solurile inierbate (F. Schffir, P. Schachtsabel, |985). Ele contribuie la formarea unor complexe argilo-humicemult mai stabile gi galeriile lor, mult mai frecvente in solurile inierbate, aereazf solul, asigurd drenajul intem, precumgi formareahumusuluigi a agregatelor structurale. incircitura mai mare de organisme heterotrofe prezinti importanfi penhu uneleprocesebiologice din sol ca: mineralizarea, deosebitd humificarea, fixarea azotului gi stabilizarea structurii (L. Sichersi colab., Igg3). Pe terenurile inierbate, fragmentarealemnului eliminat la tiiere, impreund cu ierburile pdstrateca mulci, contribuie la descompunerea acestuiacu o vitez6 aproape dubl6 comparativcu situaliasoltnilor lucrateobiqnuit (E. Schwappach, 1979). inierbarea permanentii poatefi practicatl in viticulturd in doul moduri: natural ;i artificial. inierbarea naturald,constituie modul cel mai simplu de inierbare realizat de cdtreflora spontand ce urmeaz5 sd fie supusi anualunui num[r de2-4 cosiri, in funcfie de frecvenfaprecipitaliilor. Prin inierbarea naturald a terenului in centrul ltaliei, dupd 3 ani de experimentare, s-a constatatrealizarca unui echilibru intre speciilece aparfinla 4 familii (leguminoase,graminee, composite gi geraniacee),cu influen![ pozitivi asuprafiziologiei vilei de vie (8. Egger Si colab., 1995). inierbarea naturald prezintl cdteva inconveniente:acoperireasolului se realizeazhlent gi neuniform; asiguri o protecfie scbzutdimpotriva eroziunii gi

244

Capitolul VllL Agroecosistemul viticol. Viti cultur a tn contextul agr i cultur i i bi oIogi ce

compactirii; speciileintAlnitenu sunt toate la fel de utile, din caw:- consumului sporit de apd;dezvoltarea excesivdin indlfime etc. Pentru evitareaacestorneajunsuri,in viticultura din multe {dri (Austria, Germania,Elvetia, Italia, Franfa) se recurge la ,,tnierbarea artificiald" prin semdnarea unor specii saua unor amestecuri. in astfel de sifualii se au in vedere efectele unei culturi secundare care concureazb vila de vie in privinfa consumului de ap6 gi imobilizeaz6 temporar elementelenutritive (care vor fi restituite prin mineralizareasubstanfeiorganice in urma cosirii periodice a ierburilor). Aceasti concurenf[ poate fi benefici atunci c6nd se urmdreqteo reducerea vigorii excesive a butucilor din unele planta{ii, mai ales in faza legdrii boabelorgi a maturdrii strugurilor. Viticultorul are posibilitatea alegerii unei anumite compozilii a amesteculuide specii ierboase,a epocii de semlnat, a duratei de menfinerea covorului vegetal,precumgi a suprafefeipe care sepracticdinierbarea(pe toatd pe intervaleledintre rinduri saupe intervalelealternative). suprafala, in lara noastrd cercetirile efectute de P. Piyuc (1989) aa evidenfiat perspectiva introducerii sistemului de intrefinere a solului prin tnierbarea alternativd de duratd in zonele cu peste 350 mm precipitalii, in intervalul aprilie-octombrie. inierbarea artificiold,are in vederela alegeraspeciilordestinate inierb[rii permanente in viticulturd urmdtoare le criterii : - formarearapidda unui covor vegetaldensgi rezistentla tasare; - talia redusi a speciilor; - consumredusde apd qi elemente nutritive; - concurenfi moderati fatd de vifa de vie gi sporitdfald de buruieni; - cregterea lenti, pentru ca lucrlrile de intrefinere sd fie ugurate(cosiri in num[r redus)gi capacitatea de a suporta,ca mulci, biomasaren;/rtatil - longevitatesporit6, cu posibilitatea de a ldsa sd pdtrundd?n timp specii autohtone, in scopulpromovdrii diversitdlii floristice; - sistemulradicular al speciilor ierboases[ nu interferezecu cel al vitei de vie (at6tdin punct de vederemecanic,c6t gi in privinfa unor exsudate secretate);

Capitolul VIII. Agroecosistemulviticol. Yiticultura tn contextul agriculturii biologice

245

- speciile sd se dezvolte cu precidere in perioadere cu ma:<im6 disponibilitatehidrici gi si intre in repausin perioadelede secetii(A. Scienza, 1988;L Eynard, G. Dalmasso,1990; A. Descotes Si colab., I99l; L. SicherSi colab., 1993; G. Colugnati, i,995). in general, se recomanddamestecuride graminee (3-5 specii), care se caracteizeazSprin cerinfe reduse fafb de apI, rusticitate, rezistenfi la umbrire, sau amestecuride gramineegi leguminoase, acestea din urmi contribuind gi la imbogSlireasolului in azot,prin fixareacelui atmosferic. Lolium perenne (iarba de gazon) este o speciecompetitivd fafd de flora spontanS"cu rdsirire rapidd" formdnd un covor compact. contribuie la consolidarea rapidi a terenurilorin pant6,prezintdo rezisten{d ridicatd la tasare gi o longevitateredus6.Intri in amestecuri in proporfiede 10-50%. Festucaovina - specierezistenti la secetdgi la tasare- estepotrivit5 pe solurile aride gi s[race. Ea poatefi introdusi in amestecuri in proporfie de p6n6 la40%. Festucaarundinaceaesterecomandat6 pentru soluri umede,adapt6ndu-se bine gi in condifii de secet6. Dupd acoperirea terenului eliminl speciile concurente. Poa pratensis (firufa) este o speciestoloniferd,mai pufin pretenfioasrin privinla apei gi elementelornutritive, cu cregterelentd, competitiv6fafi de alte specii, longevivi, rezistentEla tasare.Se recomanddca in amestecurisd nu depIgeascd 30%. Agrostis tenuis(iarba-cimpului), prezentd in unele amestecuri in proporfie redus6,se caracterizeazd prin cerinferedusefafa de apd gi prin formarealent6 a covorului ierbaceu. Dintre leguminoase, Trifulium repens (trifoiul alb t6rdtor) gi rrifutium hybridum pot fi folosite pe terenurilemai umede,datoriti cerinfelor ridicate in apd.Nu suport[ tasarea. Trifolium subterraneumesteo specieanualI care manifestdo concuren{d sporiti fafa de celelaltespecii.Are un ciclu de dzvoltarede toamn6-primdvari; in cursul verii cdnd intervine, de obicei, seceta dispare, dup6 realizarea

246

Capitolul VIII. Agroecosistemul viticol. Viticultura in contextul agriculturii biologice

autoinsdmAnfirii. Specia aduce in sol, prin fxarea azotului atmosferic, o cantitatede 30-50 kglha/an. in general, pentru majoritatea speciilor se folosesc soiuri selecfionate pentru formareaunui ovor vegetal dens,uniforTn,cu plante de talie mic6, spre deosebire de cele destinate obfinerii firajelor. in experienlele efectuate in fara noastr6,inierbarea intervalelor dintre rdnduri s-a frcut cu Lolium perenne, Lolium multiJlorum, Dactylis glomerata, Medicago sativa (Vasilica DuSchinSi colab., 1986;P. Piyuc, 1989;Gh. Condei si colab., 1989). in funcfie de condiliile climatice, sem[natul speciilor ierboasepoate fi ftcut primdvara (aprilie) sau toamna (septembrie),dupd o buni pregitire a patului germinativ. Addncimea de semdnatnu trebuie sd depdgeascd 2 cm; operaliaestebine si fie urmatdde tdvdlugire.Pe terenurilecu pant6accentuatd, pentru protecfia impotriva eroziunii, imediat dup[ semdnat se recomandd mulcirea cu paie (0,4 kglfih, aceastaavdnd gi rolul de menfinere in sol a umiditalii favorabilegermindrii. intrelinerea covorului vegetal se face prin cosiri periodice prin care se pdstrarea urmdregte labaza plantelor a unor porfiuni de 4-5 cm din tulpini care concentreazlrezervelece garanteazireluareacregteriigi longevitatea plantelor. Se recomandd ca ierburile cosite si rdm6nd ca mulci pentru sporirea confinutului solului in substanfi organicdqi, in acestfel, plementele nutritive absorbitesunt temporarimobilizate,p0ndcdndprin procesulde mineralizareele vor fi restituite solului. Cosirile frecvente(4 pe an) contribuie la simplificarea compozifieifloristice in sensuldiminuirii speciilorcu frunza lat5 careau nevoie sd producl seminfe pentru a se reproduce,in avantajul gramineelor,a c6ror inmulfire este stimulati. De asemenea, se reduce fauna "indiferenti" gi cea 'ttile'" care, obicei, gdsegte de igi refugiu gi hrandpe flora spontand infloritd. in plus, ierburile cosite de timpuriu, datoritd coeficientului izohumic scdzut sunt supuse unei rapidemineraliz5ri. Numdrul mai redus de cosiri (2-3) permite inflorirea plantelor gi rdspindirea seminfelor, obfindndu-se astfel o fitocenozd mai diversificatd.

Capitolul VIII. Agroecosistemulviticol. Viticultura in contextul agriculturii biologice

247

Ierburile mature cosite tArziu au un randamentin humus mai bun, mai stabil (2. Sicher, l,993). U. Remund Si colab. (1992)recomandi introducerea unui regim de cosiri alternative (un interval da" urmitorul nu) ceea ce duce la menfinerea in permanenlda unor rezerye de plante inflorite pe tot timpul perioadei de vegetafie,o sporirea diversitifii botanicein favoareaspeciilorperenecu frunza lat[ carespredeosebire de graminee,au o inflorire treptati gi prelungiti in timp. inierbarea poate constitui astfel "un tampon ecologic" care ad[postegte gi hrdnegtefauna util6 (acarieni prdditori din familia Phytoseide, viespi din familia Trichogrammaetc.). inierbarea permanentd poate fi realizathtn 3 variante: totall, parfiali gi parfial6 cu alternarea intervalelor. inierbarea permanentd totald acoperdintreaga suprafalda parcelei gi se practicl in condiliile unor soluri bine aprovizionate cu p[ gi elementenutritive, acolo undese puneproblemadiminudrii excesuluide vigoare gi de producfie. inierbarea permanentdparliald (pe intervale) este cea mai rispdnditi gi constdin inierbareaunor benzi pe teren situatepe mijlocul intervalelor dintre rdnduri pe care circuld maginile, solul pe rdnd urmdnd a fi luuat obignuit. in funcfie de condiliile pedoclimatice,de distanfelede plantare, de virsta gi de vigoareabutucilor, ldfimea benzilor inierbateestecuprinsdintre 60 gi 140 cm, astfel cd suprafafaefectiv inierbatd reprezint6 20-50% din intreaga suprafafi a parcelei. inierbarea permanentd parliald cu alternarea intervolelor urmdregte reducere"concurenfei" gi constd in insdmdnfarea ierburilor din doui in dou5 intervale.Dupd 8-9 ani benzileinierbatesunt desfiinfateprin ardturdde toamn6, urmdndsb fie inierbateintervaleledintre rdnduri careau fost intrefinute ca ogor negru (P. Pi1uc, lgSg). tn acestfel suprafalainierbati reprezint[ 40-50% din total. Se recomandd folosirea ierburilor cu talie micS (Lolium perenne) cantitatea de sdmAnfinecesard fiind de l2-l4kglha. insdmdnfarea se face dupd ar[tura de primdvard, folosind un agregatalcdtuit din fteza purtatd pentru vie

248

Capitolul VIII. Agroecosistemul viticol. Viticultura tn contextul agriculturii biologice

FPV, un segmental semdn6toriiuniversale SU fixat pe cadrul frezei gi un tdvdlugarticulat saugrapastelatl GSV-1,5fixatd in spateleftezei. in viile cu distanfadintre rdnduri de 2,2 m, ierburile se seamindin benzi late de 1,4 m; ldlimea benzii poate varia in funcfie de distanfelede plantare, urmhrind ca intre banda insimdn{ati gi rAndul de vie sd rdmdni o distan!5 minim[ de 30-40 cm. ln timpul perioadeide vegatafieierburile se cosesc de 2-3 ori cu maginade curdfatpaquniMCP, carerealize azASi tocareamaseivegetale, r[mdndnd deasupra aceasta ca mulci. neinierbate Intervaleledintre rAndurirdmase se intrelin ca ogor negru prin lucrdrile obignuite (ardtura de toamnd, affinareade primdvard gi 3-4 lucrdri superfrciale in timpul perioadeide vegetafie). Influenfa intrefinerii solului prin inierbare asupra vifei de vie. Ca urmare a concurenfeicovorului ierbaceu,distribu{ia rdddcinilor vilei de vie suferdmodificdri in sensulsporirii cregteriiacestora in orizonturile profunde,la fel ca gi in cazul aplicirii lucrlrilor solului. in condifii de erbicidare,rdddcinile vilei de vie reuqescsd "colonizeze" Si orizonturile superficiale ale solului. Aceste modificdri ale distribufiei rEddcinilorvilei de vie in funcfie de sistemul de intrelinerea solului depindde profunzimeasolului, de accesibilitatea apei,de vigoareabutucilor (R. S. Jacl<son, 1994). Distribulia modificatd a sistemului radicular, concurenfaexercitat[ de c[tre ierburi, imbunitdlirea insuqirilor fizice ale solului d6termin6modificdri importantealenutriliei vilei de vie. Frunzelevilei de vie provenitedin parceleleinierbate au un confinut mai ridicat in fosfor gi potasiu,comparativcu cele obfinute in parceleleintrelinute ca ogor negru.ca ogor negru.Acestedoui elementesunt absorbitede ierburi gi apoi eliberatede citre rdddcini in forme organiceasimilabile de cdtre vila de vie. Cercetiri efectuatein Austria au evidenfiat faptul c6, in urma inierbdrii permanente, continutul de azot gi potasiu din frunzele vilei de vie se situeazd sub limitele critice de 2,25 % (fI) gi, resectiv,I,2% K) la majoritateasoiurilor studiate(A. Fardossi si colab., 1996).Spredeosebire de toate soiurile de vit5 de

Capitolul VIII. Agroecosistemul viticol. Viticultura in contextul agriculturii biologice

249

vie luate in studiu (27), confinutul covonrlui vegetal in N gi K a fost sporit. Alimentareavifei de vie cu Ca, Mg Si P a fost asigurat[in conditii optime. in cele mai multe caztxr,prin inierbare estediminuatii vigoarea butucilor, (R. Morlat, 1987;A. Dorigoni, L. Sicher, I99I; Gh. Condei Si colab., I99I). Dezvoltareamai slabda listarilor in astfel de condifii determindo incetaremai timpurie a cregterii,insofiti de o imbundtalirea eficienfeifotosintezeifrunzelor, cu efectefavorabileasupraproceselorde acumulare in struguri. in apreciereainfluentei inierbdrii asupravigorii butucilor, trebuie sd se find seama de combinafia altoi/portaltoi, de virsta ierburilor, de evolu{ia regimului pluviometric in cursul perioadei de vegetafie,de capacitatea solului de inmagazinare a apei. in situafiile unor soluri fertile bine aprovizionatecu apd,a unor portaltoi vigurogi, in care excesulde vigoare poate dduna calitifii producfiei gi rezistenfeivifei de vie la iemare, aceasti diminuare a vigorii in urma inierbdrii permanente estebeneficdpentruproducfie. Influenla inierb6rii asupra producliei de struguri depinde,tn mare adsur6, de densitatea de plantaregi de condifiile climatice. in general,la densitElimici de plantarevigorea mai mare a butucilor permite exploatarea solului da cdtre rdddcini in profunzime, suport6nd mai ugor concurenfapentru apd realizatd de covorul vegetal,ftri ca producfiasd fie influenfat6negativ. in anii cu deficit de precipitafii, pe soluri cu rezerrrereduse de apd,, parceleleinierbatedau productii mai scdzute, la fel ca gi in cazul parcelelorcu densitifi mari de plantareunde vigoareamai redusda butucilolr gi dezvoltarea mai superficialdasistemuluiradicularsunt supuse unei concurenfe accentuate. Prin inierbareapermanentd naturalScu specii perenedin flora spontani, pe un vertisol carbonaticdin podgoriaDragaqani, cositepermanent timp de 15 ani la soiul TdmAioasd rom6neascd a fost obfinutd o diminuarea producliei de struguri fa!6 de ogorul negru cu 24o/o(Gh. Condei Si colab.,l987). Prin inierbareadirija6 (50% gramineef 50% leguminoase) cu durata de 5 ani, in podgorie,la soiul Sauvignon,diminuareaproducfiei a fost in medie de aceeagi (Gh. Condei,i,986). l5Yo,maiaccentuati in anii secetogi inierbarea permanentd cu graminee (Festuca rubra Si Poa pratensis) in

250

viticol. Capitolul VllL Agroecosistemul Viticultura tn contextul agriculturii biologice

plantafii cu soiul Chasselascultivat in Elvelia a determinat diminuiri de producfie cuprinseinhe 5 gi 24Yo,in lipsa fertilizdrii cu azot, comparativcu ogorul negru (D. Maigre Si colab., i,995). Producfii asemindtoaresau mai mici cu 5-l5o/o, comparativ cu ogorul negru,au fost obfinuteprin inierbarecu gramineeqi in podgoria Clnmpagne(A. Descotes Si colab., 199/,). inierbareadetermin[,in general,o imbundtdyire a calitdyii strugurilor prin acumularea unor cantitifi sporitede zaharuriin boabe,ca urmarea diminuirii, intr-o anumitdm[surd, a vigorii butucilor gi a producfieide struguri (A. Scienza Si colob., 1988;Gh. CondeiSi colab., 1989;L. Sicher,A. Dorigoni, 1992;D. Maigre Si colab., 1995; S. OrlandiniSi colab., 1995). Aciditatea total[ a mustului a fost mai redusbin cazul inierbdrii terenului. Concurenjaexercitatl de ierburi determindo incetare mai timpurie a cregterii l6starilor in cursul perioadei de vegetafie gi o "degradare" mai acceleratha aciditnfiidin boabe. gi o imbunbtifire in polifenogia recoltei,in La soiurile negres-a constatat condifiile inierbSriiterenului(R.Agulhon, 1996). Prin eliminarea rapidd a apei tn excesodatoritd transpirafiei intense a ierburilor, ataculde putregaicenuqiual strugurilor gi, uneori, al maneiestemult diminuat,mai alesin anii favorabili pentrudezvoltarea acestorboli. Prezenlacovorului vegetalreduce,de asemenea, manifestarea clorozei in prim[verile in carecirculafiaaeruluiin sol esteredus6. Printre dezavantajeletnierbdrii pe ldngi concurenfa se semnaleazA, pentru ap[, mai accentuatd qi sporireariscului gerurilor til:zii de in anii secetogi prim[var5, in momentul dezmuguritului sau, uneori, in perioadelesecetoase, trecereaacarienilorgalbenide pe ierburi pe vila de vie. in privinfa consumurilorenergetice,sistemulde intrefinerea solului prin inierbare dirijatd a determinatconsumuri mai redusela unitatea de suprafafd, comparativcu ogorul negru(tabelul 8.8.).

Capitolul VIII. Agroecosistemul viticol. Viticultura tn contextul agriculturii biologice

251

Tabelul8.8. Consumuri energetice determinate de sistemul deintrefinere a solului


(dupd Gh. Condei, 1989)

Sistemul deintrefinere a solului:


Ogor negru Erbicidare Inierbare

Zile - om

27
2 l4

Consumulla ha (anual): Ore - asresat Motorinl (l) I 4l


J

26 13

Cultura plantelor anuale pe intervalele dintre rinduri, folosite ca ingrdgimdntverde, inlluenfeaz6favorabil insugirile frzice, chimice gi biologice gi fructificareavifei de vie. ale solului, fbrd sd afecteze cregterea ingrdsdminteleverzi contribuiela reducerea eroziunii solului, amelioreazd prin imbogdfireain materieorganicdgi intensificdactivitatea structuraacestuia microorganismelor. Folosirealor constituie un mijloc de combaterea clorozei datorati excesuluide apd in solurile asfixiate (1. Eynard, G. Dalmasso,1990; Victoria Cotea, V. V. Cotea, 1996). Ca ingr[qdminteverzi pot fi folosite specii cu ciclul de vegetafiescurt, cu creqtere rapid6, care produc o biomasd apreciabild, unele dintre ele (leguminoasele) cu posibilitdfi de fixare a azotului atmosferic: mazbrea comestibild sauturajerd(100-150kglha),lupinul (150-200kg/ha),bobul (150200 kglha), soia (150-200 kg/hal borceagulde primlvard (120 kglha mazbre (80-100kg/ha), mdzfuichea, furajerl + 60 kg/ha ovilz),secara fasolifaetc. in zonelecu precipitafii anualemai mari de 600 mm, cu cel pulin 300 mm in perioada de vegetafie, semdnatul culturilor se poate face toamna sau primivara, in timp ce in zonelecu precipitafii moderate, cuprinseintre 500-600 mm, semdnatul se facetoamna,in lunile septembrie-octombrie. Suprafalape care se insdm6nleazdculturile poate fi diferit6; obignuit, aceastase face in benzi late de 140-175 cm pe intervalele dinhe rinduri, altemativ,o datdla2 ani. Primdvara,in mai-iunie, la imbobocirea sau inspicareaplantelor, acestea se toaci mdrunt, rimAnAndla suprafafasolului p6nd la uscareca mulci, dupd

252

Capitolul VllL Agroecosistemul viticol. Viticulturo in contextul agriculturii biologice

in sol cu discul sautreza. carese incorporeazd Covorul vegetal realizat la suprafafa solului in intervalul toamn6primlvard constituieun obstacolin calea spdlarii nitralilor in profunzime,fird sd influenleznnegativcultura vijei de vie (P. Penet Si colab., 1991; H. Lott, K. H. Emig, I99l). Chiar dacdrandamentul in humus stabil al biomaseiobfinute este sc[2t, prin incorporareain sol a materiei organice fermentescibileeste stimulati activitatea microbiologic[a solului. Ca urmarea prezenfeiunui covor vegetalla suprafalasolului, se modificd microclimatul orizonturilor superficiale;temperatura acestora estemai scdnfi5,, comparativcu intrelinereasolului ca ogor negru sau prin erbicidare.De aceea, in zonele cu brume frecventegi ingheluri tdrzii de primdvar[ se recomandd ca tocareaplantelorqi pdstrarea lor ca mulci s5 se faci primivara devreme,pentru a evita accentuareadaunelor. Umiditatea relativ[ a aerului in atmosfera invecinati este mai ridicat5, ftrd sd se constate intensificiri ale atacurilor (A. Scienza paruzitare Si colab., i,988). Experienfeleefectuatein podgoria $tef[negti-Argegpe soluri podzolice, argilo-iluviale,cu confinutridicat in argild gi regim aerohidricdefectuos, au dus la concluzia cd intrefinereasolului prin culturi anualefolosite ca ingrdgdminte verzi (borceag de primdvard: ovdz 60 kg/ha qi maz5re 120 kglha) nu a afectat cregterilevegetative,in timp ce produclia de struguri a sporit semnificativ (I Rddulescugi colab., |989). Cultura alternativda borceaguluide primdvardpe intervaleledintre rdnduri a contribuit, de asemenea, la diminuareaexcesuluide umiditatedin sol in prima partea perioadeide vegetafie. Prin folosirea ingriq[mintelor verzi se imbundtdJegtemobilitatea elementelor nutritive in sistemul sol-plantd (Vasilica DuSchin, 1986; Gh. CondeiSi colab., 1989). Pentru viticulturd prezint6 interes Si tnierbarea temporard cu specii din Jlora spontand, de talie joas6, lipsite de stoloni gi rizomi (Stellaria media, Veronica persica etc.). Prezen[a pe parcursulperioadeide repausavifei de vie are florei spontane

viticol. Capitolul VIII. Agroecosistemul Viticultura in contextulagriculturii bioIogic e

253

o seriede efectefavorabile: - reduce scurgereade suprafafi a apei gi solului, asigurdnd protecfie impotriva eroziunii; amelioreazi infiltrarea apei din precipitatii, cu influenfi pozitivl asupra rezervelorde apddin sol; garanteazL o mai bund mobilizare a elementelor nutritive mai pufin mobile, reducind riscul aparifieicarenfelorgi clorozei; prin sistemulradicularamelioreazistructurasolului. Cosirea plantelor din flora spontand,cdnd acesteaajung la 20-25 cm inilfime in primdvardinfluenfeazi pozitiv pistrarea umiditdlii din sol, tntdrzie aparifia unor noi buruieni anualegi permite accesulcu maginilein plantafii pe timp ploios. in general,buruienilecareigi fac aparifiala sfhrgitulprimdverii gi vara pot contribui la accentuarea deficitului hidric. fn zonele cu precipitafii suficiente, cosiful limitarea vigorii butucilor, se recomandd sau acolo unde este necesard buruienilor. in Ungaria au wmdrit folosires buruienilor cu Cercetiri recenteefectuate acliune alelopaticdin plantafiiviticole (J. Mikulas si colab., 1992). Au fost utilizate o serie de specii sdlbatice,intdlnite frecvent in plantafii, cu rdddcini superficiale, care exercitd o concurenfd sclzutii pentru ap[ gi de a substanfenutritive. Unele dintre-ele sunt interesantepentru capacitatea emite substanfe chimice alelopatice, fapt ce explic[ un efect erbicid semnificativ. Speciile luate in studiu au fost urmdtoarele: Digitoria sanguinalis, Lamium amplexicaule, Lamium purpureum, Stellaria media, Glechoma hederaceum. S-a urmlrit, indeosebi, comportamenful fiziologic al speciei Digitaria sanguinalis, specie cosmopoliti cu r6sp6ndirerapidd, rezistenti la cu acliune alelopatici seceti (degi sistemulradicular se afl6 la micd adAncime), datoratd emisiei unor exsudate radiculare fitotoxice (acidul clorogenic gi buruienilor,fiwda ddunavilei de vie. sulfosalicilic), care frineazAdezvoltarea

254

Capitolul VllL Agroecosistemul viticol. Viticultur a tn contextul agricultur ii biologic e 8.3. FERTILIZAREA PLAI\TATIILOR VITICOLE

Pentru rafionalizareaferilizAii vifei de vie, trebuie s[ se fini seamade mai importantedupl cum urmeazi: citeva caracteristici - vila de vie este o planti perend la care elementele nutritive din sol; incorporrate ln recoltii nu reprezintiidecdto partedin cantitateaextrasl - rdddcinilevilei de vie se dezvolti in profunzime;majoritatealor se afl6 4 m; situateintre 20 gi 60 cm addncime, unele depdgind - solurile viticole sunt, tn general, sdracegi mai mult sau mai pufin profunde; - producfiile de struguri sunt relativ limitate, astfel cd necesarulde nutritive esterelativ redus; elemente - uneori distanlele mici de plantare folosite limiteazAposibilitifile de aplicarea ingriqimintelor; - capacitatea de stocare a substantelor nutritive in elementele multianualeale butucilor esterelativ ridicat5,permifdndreutilizareaacestora. Culturavifei de vie reprezinti o minicultur[ indelungati; plantardmdnepe acelagiloc o perioadd de peste 30 de ani, timp in care are loc o degradare treptatd a solului prin compactarealui pe urmele tractoarelor, slrdcirea ln materieorganicl qi in elemente nuhitive. in viticultura biologicb obiectivutfertitizirii estementinerea sau sporirea fertilitalii solurilor qi a activitiifii lor biologice. Se preconizeazf "hrdnirea solului", pentru ca acesta,la r6ndul lui, sd hrineasci plantele,acorddndun rol privilegiat fertiliz6rii organice. ingrIg[mintele organicesunt transformate de c6treorganismele vii din sol in humus gi elementeminerale, care sunt preluate,treptat, de c[tre plante pe parcursulperioadeide cregtere, pe m[surd ce acestea au nevoie. Fertilizarea in viticultura biologicd implic[ folosirea, in principal, a tngrdgdmintelor organice provenite din fermd gi adlugarea suplimentari de nutritive naturale(autorizatede reglement6rile in vigoare),mai alespe elemente

Capitolul VIII. Agroecosistemulviticol. Viticuhura in contextulagriculturii biologice

255

solurile cu stdri carenfiale. Aceste elemente minerale sunt puse heptat la dispozifiaplantelorprin intermediulmicroorganismelor. Acest mod de fertilizare "respectd' mai intdi fiziologia plantelor, spre deosebirede fertilizarea slasicd pe bazil de ingr[gdminte minerale de sintez6, carefavorizearAmai mult cantitatea decAtcalitateaproducfiei. in ultimii 30 de ani in viticultura intensivd a existat tendinfa de a confunda fertilizarea cu 'forlarea" producfiei, neglijdnd viala solului gi,in acest fel limit6nd capacitatea sa de a descompune substanfele organice. Atunci cdnd ingrigdmintele organice disponibile sunt corect folosite, in viticultura biologic[, fertilizarea minerald complementari este mai pufin importantS.Cu toate acestea,nivelul fertilit5tii solului trebuie sd fie testat periodic prin analize de sol gi prin calcularea tmui bilanS al elementelor nutritive (intrdri, iegiri, pierderi). Pentrurefacerea fertilitiifii solului, intre momentuldefriqirii unei plantafii vechi gi cel al replant[rii este util6 pistrarea uneiperioade de repaus. Durata ideald a repausului este de 10 ani, interval in care are loc descompunerea rlddcinilor situate in profrrnzime gi, in acest fel, eliminarea vetrelor cu boli virotice. in acest timp se recomandi cultivarea leguminoaselor(ex.: lucerna) urmat6de graminee(cereale). Fertilizarea de aprovizionare, efectvati,inainte de plantare, se considerd eficient6 daci se administreaztr30-50 t/ha gunoi de grajd sau de tescovind compostatii. Pentru aprovizionareasolului cu fosfor se recomandddoze de 200 kg/tra P2O5 (aproximativ 600 kg/ha de fosfafi naturali), administrate inainte de cultivarealucernei (la care se adaugd, eventual,150 kg/ha K2O, dacd solul este deficitar); inainte de plantarea vifei de vie se completeazinecesarul de fosfor cu incl200 kg/haPzOsU. Rousseau, /995). in viticultura biologicb, humusul esteun componentextrem de important deoarecerezultii din transformareamateriei organiceprezentesauincorporate in sol: rdddcini,frunze, coardetocate,gunoi de grajd, compost,ingrigiminteverui etc.

256

Capitolul VllL Agroecosistemul viticol. Viticuhura tn contextul agriculturii biologic e Humusul formeazAcu argila complexul argilohumic stabil, care joac6 un

rol importantin fertilitateasolurilor gi nutrigiaplantelor. Evolufia humusului in sol difere in functie de natura materialului parental gi a climei: - in climat cald gi umed se formeazd mai pufin humus stabil, care are tendinlade mineralizarerapidd; - in climat temperatse formeazi humus stabil, iar mineralizarealui are loc treptat; - in climat rece gi umed are loc o formarelentd a humusului stabil gi o mineralizare redusd; - in climat continental uscat se inregistreazl o pierdere intensi de humus, datoriti acfiunii soarelui gi, in acelagitimp, o protecJiea humusului realizatddecStreionul Ca-. Pe solurile cultivate cu vi16de vie humusultrebuie sd fie reinnoit in mod constant,prin aporturi de noi materii organice,intruc6t s-a constatato pierdere anuald de2%o. Cele mai multe soluri viticole sunt deficitare in materie organicd. Viticultura este,in bund mdsur6,responsabilIde sdrdcirea solului in substanfd organicd, mai mult decAt majoritatea celorlalte culturi. Sirdcirea solurilor viticole in substanti organicl se datoreaz5 restitufiilor slabe realizate de cdtre viJa de vie, erbicid[rii care elimind aportul de materie organici rcaliz.atde cdtre buruieni qi abandon6rii timp de mai mulli ani a fertilizArii periodice cu ingrdgdminte organice. Deficitul in materie organicdreprezint[ o problem[, mai ales pe solurile gi cele nisipoase. "fragile": cele scheletice Un sol viticol bogat in humus are o bunl stabilitate structurald,fapt ce limiteazlconsiderabil eroziuneahidric5. Humusul amelioreazi capacitateade refinerea apei, ceeace are mare importanldin perioadelede secet[. El are, de asemenea, o funcfie reglatoarein nutrifia plantelor,intruc6t, prin mineralizare, elibereazil progresivelementele minerale.

Capitolul VIII. Agroecosistemul viticol. Viticultur a tn contextul agr i cultur i i bi oIogi ce

257

Se apreciazi cd argila posedl o parte din proprietdfile humusului, cum sunt cele de refinerea apei gi a elementelornutritive. Dac[ ea lipsegte,materia organicdpoates[-i find locul. 8.3.1.Fertilizarea cu ingrlgiminte organice Prin fertilizarea cu ingrdgdminte organice, se urm5reqte sporirea confinutului in humus a solului gi a capacitdfii sale de refinere a apei, ameliorareastabilit5fii sale structurale,facilitarea lucririlor solului, stimularea activitilii biologice din sol gi furnizarea celei mai mari pdrfi din elementele nutritive necesare plantelor. Materia organicd provine in mare parte din incorporarea reziduurilor plantelor,cum sunt.frunzele, vdrfurile de ldstari,coardeletocate etc., care sunt bogatein celulozi gi materii proteice.Humificarea lor esteacceleratd dacd se adaugd solului azot organic provenit din gunoi de grajd, composturi, ingraqiminteverzi etc. in cursul evolufiei salemateriaorganici parcurge3 faze: descompunerea in produgi intermediari de cdtre macroorganismegi microorganisme; in humus cu ajutorul microorganismelor transformarea a unei pnrfi din produgi i intermediari ; transformarea humusuluistabil gi a unei parti din produgii intermediari in elemente minerale. Aceastii mineralizare este opera microorganismelor. Raportul CN de o indicafie asuprastdrii materiei organice administrate solului. Raportuloptim se situeaz6 intre 10 qi 12. CAndacestraport esteridicat, materia organicd respectivd este pufin disponibild ca hran6 pentru microorganisme, excesulde carbon provoc6ndblocareaazotului. Un excesde azot fav oizeazA pierderile sub form[ de amoniac. Cercetdri mai vechi, dar de o deosebiti actualitate pentru viticultura zilelor noastre,au subliniat eficacitatea folosirii gunoiului de grajd, a tescovinei compostate, a ingrdqdmintelor verzi gi a diferitelor composturi.

258
i:

Capitolul VllL Agroecosistemulviticol. Vit i cuhura tn contextul ogr i cultur i i bi oIogi ce

Cel mai rdspdnditingrdgdmdnt organic folosit in viticulturd estegunoiul .de grajd. Experienteleefectuatein principalele podgorii au urmirit stabilirea influenfei gunoiului de grajd asupra solului, precizareadozelor gi addncimii optime de incorporare, a eficacitigii in timp asupra cantitl{ii gi caliEfii producfiei. incorporarea gunoiului de grajd in doze de 40-60 t/ha in condiliile cernoziomurilorde la Murfatlar a condusla sporireaumiditiifii solului cu 1,59,5yo,asigurdnd,in condiJii de climat secetos, o rezewd mai mare de apd in zonade r6spAndire maximd a riddcinilor vilei de vie. in podgoria Dr6gdqani, dozelede 40 9i 60 t/ha gunoi de grajd au realizat iar in sporuri de produclie la soiul Riesling italian de 50Yorespectiv 54%o, podgoria Minig doza de 50 t/ha aduce,la acelagisoi, un spor de produclie de 54%fa[dde martor. Prin aplicareaunor dozede 40-50t/ha gunoi de grajd la soiul Chardonnay, in podgoriaMurfatlar s-aurealizatsporuride recolt[ de 25-38Yo fafl de martor. Eficacitateagunoiului de grajd urmdrit[ in podgoriile Drag[gani, Minig qi Murfatlar, au dus la constatarea cd aceasta esteslabdin primul an, se manifesti evident in anul al doilea gi al treilea, marcdnd o scidere bruscd in anul al patruleade la incorporare. Stabilirea dozelor de gunoi de grajd se face finAnd seamade conlinutul solului in argili, indicelede azotgi de confinutulgunoiului inazot. Diferenlierea dozelor de gunoi de grajd in funclie de valorile indicilor agrochimiciai solului esteprezentat6 in tabelul 8.9. Tabelul8.9. Dozele de gunoi de grajd recomandate, in fi.ncfie de valorile indicilor agrochimici ai solului
Continutul soluluiin argilb(adincimea, cm) l0 20 30 40 50
Dozele de eunoi de sraid (t/ha) sau zunoi semilichid (m'/lra) Indicelede azot (HV) % al solului ')<

0,5 28 48 54 58 60

0.1 l8 3l 35
5I

1.5 l5 26 29 3l
5Z

2.0 23 26 28 29

3.0

4.0

39

2l 24 25 26

23 24 25

22 23 24

Capitolul VIII. Agroecosistemul viticol. Viticuhura in contextul agriculturii biologice

259

Gunoiul de grajd se utilizeazi, in general,in doze de 30-60 t/ha" aplicat o datd la 3-4 ani. Se recomandi sd fie folosit in"stare naturald', adicd dupi 6 luni de pistrare, prin administrare toamna qi incorporare printr-o lucrare superficiali a solului. Se va evita folosireadozelor mari de gunoi proasplt, care poateantrenao seriede accidente culturalegenerate de excesulde azot. Tescovinacompostatd.Tescovina reprezinti un subprodusrezultat din prelucrarea strugurilorgi confineciorchini, pielife gi seminte. Tescovinaproaspdti, necompostatI,poate fi folositd in viticultur[ numai in mici cantitifi, pentru acoperirea solului in vederea prevenirii eroziunii. Reacfiatescovineiproaspete esteacidd gi are un raport CA{ ridicat. Tescovina proaspdtd oblinutl de la strugurinegri poateaveaun efect fitotoxic, ca urmarea confinutului ei ridicat in polifenoli. Cel mai adesea tescovinaestefolositd dupi compostare in platform[ timp de 4-5 luni. Pentrucompostare, tescovinase ageaziin straturialternativede 2025 cm grosime, acoperite cu 10-15 cm de pdmdnt (D. Davidescu, Velicica Dqvidescu,1992; 1993).in timpul aqezilrii,pentru fiecare ton6 de material se adaugd4-5 kg P2O5, 5-6 kg K2O qi se umecteazi, cu 250400 I ap6 in care s-au addugat3-5% sulfat de amoniu Si2-3% Ca(OH)2.Udarease face in2-3 rcpnze, pentruca apasdimbibe cdt mai bine materialul,ftrd sI se scurg6.DupI 1-2 luni de la construirea platformei sg procedeazLla desfacereaei, la lopdtarea, gi reclddireaei. Acesteoperafii se mai repeti cel pufin inc[ o dat[; amestecarea fermentarea esteincheiatddupd4-5 luni. Din producfiade struguri la un hectarrezult[ o cantitatede tescovindde I 500- 4 500 kg, din care se poate obline o cantitatede 100-400kg humus (M Fregoni, 1987). Compostulde tescovindaplicat in doze de 20-50 t/ha furnizeaz6solului o cantitate de 2-5 t/ha humus,100-250 kg P2O5/ha, 150-350 kg K2O/haqi 50-120 kglha Mg. in tabelul 8.10, sunt prezentateanalizele efectuatela doui composturi utilizate in Franfa (M. Mustin, 1987).Prin folosirea unei doze de 30 t/ha din compostttl de tescovind se adaug6 solului 216kglhaN, 55 kg P2O5/ha 9i 176kg

260

viticol. Capitolul VIII. Agroecosistemul Viticultur a in contertul agriculturii biologic e

vilei de vie pentruo perioadbde 3 ani. K2O/tra,ceeace asigurdnecesarul pe un sol scheleticformat pe aluviuni Prin folosireatescovineicompostate grosierede pe prima terasi a rdului Teleajen, V. Cdtdnescu si colab. (1987) au obfinut producfii de struguri superioare,comparabile cu cele asigurateprin folosireagunoiuluide grajd(tabelul8.11). Tabelul8.l0. Rezultatele analizeia doui composturi de tescovind oblinute in Franfa (dupdM. Mustin, 1987) Numdrul probei gi Determinarea provenienfa

Substanfauscatd(% dinmateria brutd) Substanfa organici (% din materiabrut6) Substanlaorganic[ (% din substanfa uscati) Azot organic (% din materia brutd) Substanfaor ganc6/ Azot organic pH in apdlll0 (materiebruti)

34t6 3415 Coutras St-Gends 21,3 22,8 19,24 19,46 85,34 1,07 18,2 7,74 383 90,20 0,72 26,7 7,53 278 57,0 9,62 0,68 2,43 0,08 0,49 0,03

(ohms/cm Rezistivitatea lil0 din substanfa brutd)


Relinere apei(Vodin substanfa brutd) Carbontotal (Yomateriebrutii) Umiditatea rezi&nld (o/o) Substanfeminerale (o/odnmateria bruti)

52,0
9,73 0,40 3,87 0,08 0,54 0,03

Fosfortotal (% din substanfa bruti)


Potasiu total (o/o bruti) din substanta

Magneziutotal(% din substanfa brut6)

Folosirea coardelor rezultate la tdiere. Coardele rezultate la t6ierea vitei de vie, in cantitatede 2 500-4 500 kglha, pot furniz4 prin tocaresi tncorporare tn sol, intre 400 gi 800 kg/ha humus,alituri de cantitdfi ce nu hebuie neglijate de macro- gi microelemente.

Capitolul VllL Agroecosistemulviticol. Viti cultur a in contextul agr i cultur i i bioIogi ce

261

gi incorporate Aportulin elemente minerale al coardelor tocate in sol este de: 6-20 kgftln N; 0,7-3,6kg/haP 9i 6-20 kg/ha K, acoperind necesarul de macroelemente in proporfie de t0-30% (M. Fregoni, ]957). in privinfa gi incorporate microelementelor, aportulcoardelor tocate in sol estede 30-50% din necesar. incorporate in sol,coardele suferd un proces dedegradare biologicd prezentei gi ciupercilor. in condifiideumiditate, datoritil bacteriilor Tabelul 8.11. producfiei Influenfa compostului detescovind asupra ;i calitdfiistrugurilor (Valea la soiulMuscat Ottonel Cdlugireascd, l98l-1983)
(dupd V. Cdtdnescu si colab., 1987) Varianta Martor nefertilizat Recoltade strusuri tlha Semnif. Calitatea Zahdr s.ll Aciditate eil HrSOa

Gunoide eraid-20 tlln


Gunoi de sraid - 40 tlha

Gunoide sraid- 60t/ha


- 20 tltn Tescovindcompostatd Tescovindcompostati- 40 tlha - 60 t/ha Tescovindcompostatd

7.66 9"06 9 .8 1 t0.21 10.03 10.78 10.63

r* 'F

153.6 138,8 143.7

r46.3
145,7 146.3 146.3

** *

3.59 3,53 3.64 3.74 3.27 3.50 3.54

Ele contribuie la imbundtdfileainsugirilor frzice ale solului, prin cregterea capacitdlii de relinere a apei gi printr-o mai bund aerarea acestuia.Coardele tocate asigurd un aport de humus durabil, impiedicd eroziunea solului, asigurdndun drenaj intern mai bun al apei,evitAndscurgerilede suprafald.tn acelagi timp sunt reduse pierderile de apd prin evaporafiegi este favorizatd cregterea rddicinilor. Coardeleconfin substanfe organicedin grupataninurilor, fenolilor gi odatS introdusein sol reduc germinafiasemintelorgi inhib[ cregterea buruienilor. in plantaliile ?n care coardeletocate au fost incorporate in sol, s-a observato germinare gi o dezvoltare de 5 ori mai redusd a buruienilor, ca unnare a efectului lor erbicid. Pentru a favoiza humificarea gi pentru a nu diuna rdddcinilorvifei de vie, tocareagi incorporarea in sol a coardelorestebine sd fie

262

Capitolul YIII. Agroecosistemulviticol. Viticultura in contextul agriculturii biologi ce

asociatS,acolo unde condiliile de umiditate permit, cu inierbarea. Tocarea coardelor trebuie ficutd in fragmente mai mici de 5 cm, pentru a fi influenfate favorabil insugirile solului, pentru a se degrada rapid sub influenfa florei gi fungice,precumgi sub acliuneaagenfiloratmosferici. bacteriene Coardele compostate dau naStere la un ingrd.gdmint valoros. Dupd fragmentarea lor in bucdfi de 5-10 cm lungime, ele se introduc intr-o groapd unde se adaug[ l0 kg sulfat de amoniu qi 300 I apd pentru fiecare tond de coarde.Umectarea coardelorse face la inceput de doul ori pe sdptimdni, apoi o singurd dat6. Dupd o lun[ se adaug6,din nou, 5 kg sulfat de amoniu pentru fiecaretond de coarde,continudndudarea.Dupi 5'6 luni compostarea coardelor esteincheiatd(M. Fregoni, i,980). gi zdrobireacoardelor, O altd refet6de compostare recomandi mErunfirea dupi care acestea se ageazd in straturi alternativede 20-30 cm gi se stropesc cu 250-300 | apd ce confine 3-5% sulfat de amoniu gi 2-3% C4Om2 @. Davidescu, Velicica Davidescu, 1992). Pentru fiecare ton6 de coarde se mai gi 5-6 kg K2O, dupd care se acoperdcu un strat de pdm6nt adaugd4-5 kg P2O5 de l0 cm. Se pun apoi alternativ al doilea, al treilea etc. strat de coarde mirunfite gi zdrobite,carese trateazd ca gi primul strat.DupEaproximativdou6 luni platforrna se rearnenajeazil (se desface, se lopdteazA,se amestecI, se qi se umecteazL reclddegte) din nou. Durata fermentlrii estecuprinsl intre 6 gi l2luni. Composturiverzi. Sunt constituitedin ramuri fragmentate, reziduuri de la plantele de grldind (frunzr, iarbd de gazon)gi degeuriorganicemenajere(F. Murisier, 1993).Pentruprevenireaeroziunii solului, poate fi folosit compostul proaspit, rispdndit la suprafaf5. Ca ingrdg[mdntorganic se folosegtecompostulmaturat (dupd4-5 luni de compostare), care se recomandd s[ fie incorporat superficial.Administrarealui trebuie s5 se faci in perioadade repausa vilei de vie, in intervalul noiembriemartie. Paiele de cereale sau reziduurile de Ia culturile legumicole au un raport CA{ foarte ridicat (tabelul 8.12). Ele sunt folosite, pentru protejareasolului

Capitolul VIII. Agroecosistemul viticol. Viticultura in contextul agriculturii biologice

263

impotriva eroziunii, pentru compostare,insd cantitateade humus pe care o produc estescdzut6. Tabelul8.l2. Caracteristicile unor materii organicecompostabile (dupd Catherine de Silguy, 1994)
Materia organicI Gunoi de bovine Aptitudineade descomnunere

RaportCN 20 l0-20

Confinut in apd

Reziduuri de la lesumicole

culturi

mediu ridicat
sc[2t foarte scdzut variabil ridicat-mediu

bun6
bund medie slabl medie medie

Paie Lemn eliminatla tiiiere Scoarti de copaci Gunoaiemenaiere

60-r00
100-150 100-130 30-40

in tabelul8.13suntprezentate cantitiilile folosite deingrigiminteorganice in viticulturd, lor in humus, K2Ogi Mg. aporhrl PzOs, Tabelul8.l3. Compozifia diferitelor materiiorganice folosite in viticulturabiologici (dupd F. MurisierSicolab.,1993) Dozade Valori exprimate in kg/t de material oroasoit Materiaorganice aplicare tlha Humus PrO. K'O Me Gunoi de bovine 40-80 6,0 t.2 85 3.0 ) < Paiede cereale 2-t0 14,0 0,7 80 Reziduuri de la culturi 10-20 2,9 0,5 80 0,7 lesumicole Comoost de tescovin6 20-50 7.0 1.0 100 5.0 Compostverde 20-50 4,2 2,5 60 3.3 Coarde 24 159 1"3 4,8 0.5 Reacfiaamestecului constituieun factor primordial,condifiile optime pentruactivitatea microorganismelor fiind asigurate la valori de pH apropiate de neutru.Pentrudiminuarea aciditifii se incorporeazisubstanfe bogatein (dolomit,fosfafinaturali, calcar algecalcaroase etc.). pot fi adiugate Pe mdsura cbdirii platformei de compostare argilegi alte

264

Capitolul VIII. Agroecosistemul viticol Viticultura in contextul agriculturii biologic e

materii minerale(roci mdcinatefin), pentru a reechilibracompozi{iagi a spori efrcacitatea compostuluifinal (Catherinede Silguy, 1994). procesuluide fermentare, Pentrua accelera declangarea se adaug6, uneori, o seriede activatori,in cantitili foarte mici: - fermenfipe bazdde extractede plante,de bacterii sauenzime; preparatepe bazd de silice sau de plante (urzic6, coada goricelului, valeriani etc.); Pentru pregdtireacompostului se construieqte o platformi pe un teren drenat, la umbrd gi la adlpost de vdntul dominant. Materialele disponibile se pentru a realiza o bund omogenizare.Se realizeazdo platformb de amestecd, 1,2-1,5m iniltime, 2-2,5 m ldlime labazi, gi cu lungimeavariabild,in funcfie de disponibilul de materieorganicd.Pe mdsuraconstituirii platformei, materialele sunt umectate. Platforma se acoperdcu paie saufrunze uscate,pentru a asigura gi pentrua limita evaporarea. o bundaerare in regiunile umede,platforma se construiegte cu laturi ascufitepentru a favoiza scwgereaapelor.in primele doui sipt6m6ni se verificl temperatura in interiorul platformei,care trebuie sI fie cuprinsdintre 55ogi 65"C. Dupd cdteva siptdmAni se afrneazd platforma pentru aerare. AceastEoperafie accelereazil gi omogeriznazd descompunerea amestecul de materiale. Pentru reugita composthrii se urm[resc 3 parametrii: temperatura, umiditateagi aerarea. Temperaturadegajati in timpul fermentdrii este indispensabili pentru reglarea diferitelor populafii de microorganismecare realizeazdhumificarea (bacterii,actinomicete gi ciuperci). Temperatura nu trebuie sd dep[geascd 65oC, pentru a nu incetini activitateamicroorganismelor; in acelaqi timp ea determini pierdereafacultafii germinativea majoritdlii seminfelorde buruieni, precum qi eliminareagermenilorpatogeni. Umiditateatrebuie sd fie cuprinsdintre 50 gi 60%. Dacd esteprea scizuti sau prea ridicatS, ea impiedicS ridicarea temperaturii. O umiditate excesiv[ poate determinapierderi de elementenutritive, care pot polua pdtua de apd freaticdgi favorizadeclangarea fermentafieianaerobe.

Capitolul VIII. Agroecosistemul viticol. Viticultura in contextul agriculturii bioIogi ce

265

Aerareaeste importantd,intrucit fermentafiatrebuie si fie aerob6.Dacd platforma este prea tasati gi slab aerisit5"se dezvoltd unii compugi (alcooli, acizi organici)careinhib[ activitateamicroorganismelor. Durata compost6rii in climat temperat este cuprins[, in general, intre 8 pi 12 luni. Un compostmaturat are un aspectomogen,o culoare brun-inchisd,o structur[ fina" iar resturile de paie gi elementelignificate sunt friabile. in urma compostirii volumul platformei scadela jumdtatedin cel inifial. Folosireacomposturilorin viticulturd contribuie la imbogdfireasolului in humus, in principalele elementenutritive, iar prin enzimele pe care le conlin contribuiela echilibrul microbiologic al solului. Se recomand[ administrarea la gi incorporarea suprafafd in sol printr-o arlturd superficiald. Folosirea tnfrdsdmintelorverzi reprezintdo cale eficientd de imbogdfirea solului in humus. Sunt indicate plantele leguminoase anualefixatoare de azot: mazirea comestibilEsau furajeri, mdz6richea, borcegul,lupinul, bobul, fasolila gi soia. Culturile se ins[m6nf eaz6,pe intervalele dintre rdnduri, in benzi late de 1,0-1,2 m. in zonele cu precipitafii abundente (peste 600 mm anual) insdminfareaculturilor se face toamna sau primdvara devreme; in zonele cu precipitafii moderate(500-600mm anual) sem6natul se face numai toamna,iar in zonele secetoase culturile de ingrlqlminte verzi se pot practica numai in condilii de irigare. Se folosesceantitifi de sdmffnfa de 100-120kg/ha mazAre, 150-200 kdha lupin, soiasaubob, 70-100kg/haborceag. Masa verde renrltatd se taie gi se toacl pe loc atunci cind mai mult de jum6tate din leguminoas au inflorit; ea rdmdneca mulci pe suprafafasolului, urmand sd fie incorporati in sol prin lucrdri superficiale. Se recomanddca fertilizarea cu ingrdgdminte verzi sd se facd alternativ, pe un interval dA pe urmltorul nrl respectivdin 2 in 2 ani pe acelagi interval. Prin folosirea mazftrei (sem6natdprimdvara devreme) ca ingrdgdmdnt verde pe un sol brun eumezobazic molic din podgoriaDragdqanis-a incorporat in sol o cantitate de masi organicd proaspdti de 21,5 tllta/an, imbogdlind rezer\rasolului in materie organicd gi substanfe minerale (Gh. Condei, |986).

266

Capitolul VllL Agroecosistemul viticol. Viti cultur a in contextul agri cultur ii biol ogi ce

Ingrdq[minteleverzi au determinatsporuri de producfie semnificativela soiul Sauvignon. Cercetdrile efectuateln podgoria gtefinegti-Arge$,po soluri podzolice, argilo-iluviale au evidenliat faptul c6, prin folosirea ovdzului gi a mazirii ca ingrdq6mdnt verde, sunt readuse anual in sol prin aportul tulpinilor gi rdddcinilor,2,1 tlha materieorganicd,40 kgfra N, 24 kg/haP 9i 53 kg/haK. (1. gi colab., 1989). Rddulescu 8.3.2. Folosirea ingriglmintelor biologicl AHturi de ingrdgdminteleorganicenaturale,de ingrdgimintele verzi, in viticultura biologicd se utilizeazhgi o serie de ingraglminte minerale naturale, in locul celor realizate pe cale industriald.Aceste ingrdgdmintenaturale sunt reprezentate de roci naturale sau minereuri, care pe l6ngd un elementnutritiv dominant(P, K) confin pi alte elemente necesare nutriliei plantelor. Dintre ingraSdmintele minerale ce confin azot, singurul ingr6g6mdnt mineral natural este azotatul de sodiu din Chile, cu un confinut scizut in N (16%) gi, datoritdcoshrluiridicat, are o utilizare limitati. Dintre produsele minerale care confin fosfor se recomandd:fiina de fosforite (cu acfiune lenti,); zgura lui Thomas(produsrezidual din metalurgie), indicatbpe solurile neutre sauacide;/osfalii naturali calcinali sifiino de oase. Ori de cdte ori este posibil, acesteprodusese administrcerd prin intermediul compostului. Ca produsemineralecare confin potasiuse folosesc:cenu$arezultatd din lemnedefoc (bogatr in K qi Ca); sdrurile potasice naturale (camalit, kainit). Dintre produseleminerale pe bazAde magneziuse recomandddolomitul (carbonatde ca si Mg), utilizat pentru pdstrareaechilibrului K/Mg in soluri acidesauneutreqi kiseritul (Mg SOao HzO). Pe solurile acide se folosescprodusemineralecare confin calciu: calcar natural fin mdcinat,marnd gi alge marine incrustatecu calcar (Lithothamnium calcareum). Aceastd alg[ permite ridicarea valorilor pH in solurile acide, minerale naturale in viticultura

Capitolul VllL Agroecosistemulviticol. Viticultur s in contextul agri cultur ii bi oIogi ce

267

imbogifirea lor in Ca, constituindun amendament calcarosnatural.Confine 30(Cu, Fe, Si, microelemente 40o/o calciu,precumgi carbonatde Mg gi numeroase pe sol, pe Mn). inainte de utilizare alga este mdcinatd fin gi se rdspdndegte agternutulanimalelorde ferm6, sau in compost,in momentul fabricarii Q-a kg de alge la tona de gunoi). minerale care confin siliciu se folosescsilicali mdcinafi Ca ingrdgdminte pot fi folosili in doui moduri: frn (cuarl,feldspat, bazalt,granit etc.).Acegtia - se introduc in sol in doze cuprinse intre 200 gi 1000 kgftia, pentru cregterii plantelorgi favorizareaasimildrii fosforului; stimularea cu ajutorul unor suspensiiin apd (10 gil00 I api) se trateazilbutucii in cursul perioadei de vegetalie, cu efecte favorabile asupra cregterii gi rezistenfei fdinirii gi cregterea calitI{ii recoltei, ca gi pentru combaterea la man6. Rocile silicioase fin m[cinate (bazaltul, granitul, gnaisul, porfirul), pe l6ngdsiliciu mai confinAl, K, Mg, Ca,Na. Cele mai bune rezultate se oblin prin folosirea concomitentd a ingrdg[mintelororganicegi a celor minerale,dupd o analizda solului, pentru a evita aparifiaunor dezechilibrede nutrilie. in tabelul 8.14 sunt prezentate elementele nutritive gi acliunea fertilizantd admisein agriculturabiologicl (dupd O. SchmidSi colab., a unor ingragdminte 1994).

268
$ a 2
C) 'ii

Capitolul VllL Agroecosistemul viticol. Viticultura in contextul agriculturii biologic e

t 9 -: b. o

rcd

F * ; d7 t*

*90J ii gt

ea
!n (\l

tr
ct o d

tr tr tr tr tr
ql

2 q) 3 = q) () tr tr tr u1
!

E 3 I o tr
I

o o o o cl ct ct cl

6l

GI

ct

G O fil

p 6t

= , (.)
tr

EB's
aE
I

o\
cfl

ra)

cf)

ot)
cl

tr
q) ah

0\ $

o\ co

tr
E
RI

tro\ '= 0\ E\
)Gl (t7^ )qg
-

ES

,59
i

\n

\o

ra

o rn u1 co ot co I I I u1 6l $ m
O I

N c.l

bs
A

"S

q) <r tr.* Oce Ei"ts

s8
v8
'E ^

O I

5.: dN rco *

o (|) :

tr

tr c
L

\t

t- $ o \o

bt
F

EcX
N ..i
LA

E rGl
TA t6l L bl H

EI in sf

c ()
oo
ln C.l c\.l
I

tr
r6l al r6, L bl

\o

FN

.iV

'5 )B

.9S
cdg 0)

xEE
zg
) tr

c{ co o

!n

<t

c{ I

t-

tr o o
I

c.l

ca t\,1 sf, \o c{
I I

c.l

() =

cl rr>,

()
l.{

in rn sf I I o o\ c.l

f-

r I co

3
q) q) lt)

trl c)
frl

bt
q)

tr (|)

E
hl E

<ad
XE

(r\ xB

.Ep(t
(l

0) lr 6l
lt) 1J

ca ct

o0 tr

a tr
J

o o q)
E
!Gl

.tt q) cd

tr a <6t L.
lt)

q) bI

!)

H
T'

E RI F o 3
q) cl fr DI N
)d vl

tr

N
q.)

) o
C)

o q) o 'o

tr
)(g

llt

)Cll

tr
r(l rr.

o
fr

o) (.)

5 I tr

o -o

viticol. Capitolul VllL Agroecosistemul Viticultura tn contextul agriculturi i biologice 8.4. PROTECTIA VITEI DE VrE

269

Dupd cel de-al doilea rilzboi mondial, in viticulturd am asistat la o intensificarea tehnologiilor de cultur6, ca unnare a folosirii pe scari largd a ingrdqimintelor chimice de sintez6, a pesticidelor, a irigdrii, a soiurilor cu potenlial productivridicat etc. 8.4.1.Combatereaintegrati a bolilor qi diunitorilor Efectelenegativeale utilizirii pesticidelora frcut sd cigtige tot mai mult terensistemulcombaterii integrate a bolilor gi ddunitorilor, sistem ce include intr-un tot unitar, armonios,toate metodele:chimice, biologice, agrotehnice9i frzice, precum gi a factorilor naturali de combatere,in aqa fel incdt sd se care realizezeo reglare qi o combaterea populafiilor de organismeddundtoare praguleconomicde d6unare(I. Baicu, A. Sdvescu,1986). si nu depdgeascd Pragul economic de ddunare (PED) reprezintd nivelul de atac sau densitateanumeric[ de la care trebuie aplicat tratamenful 5i este egal cu o pierderede 3-5Yo din recolti saucu costul tratamentului. Combaterea integrati permite reducerea folosirii pesticidelor prin Ea rispunde diminuareanumirului de tratamenteqi sporireaeficienlei acestora. unor exigenfe de ordin ecologic, pun6nd pe primul plan cdile biologice de echilibrului natural a populafiilor de orgaqismed[unitoare, pdstrarea combatere gi evitareapolulrii mediului inconjurdtor. in ultimele dou6 decenii,in principalelepodgorii ale Cercetirile efectuate unor schemeorientative de combaterea fdrii noastre,au condusla elaborarea bolilor qi d[unetorilor la vifa de vie Un rol importantrevine urmitoarelor mdsuri: fertilizarea rationali a plantafiilor, in vederea asiguririi unui echilibru de cregtere intre procesele $i fructificare; evitarea excesului de azot care determin6 creqteri luxuriante qi vitei de vie la ataculbolilor gi diunltorilor; sensibilizarea

270
-

Capitolul VllL Agroecosistemul viticol. Viticultura in contextul agriculturii biologice fertilizarearafionaldcu P gi Mg, in vedereasporirii rezistenleila atacul bolilor qi diunitorilor; evitareacarenleisauexcesuluide potasiu,care sensibilizeazivila de vie la ataculbolilor gi diundtorilor; efectuareala timp a lucrdrilor solului, care contribuie la distrugerea multor patogenigi ddundtori; inldturarea prin lucrdrile in verde a numeroase surse de infecfie, concomitentcu aerisirea mai bun[ a butucilor: stabilirea elementelor de prognozd gi avertizare pe baza pragurilor economicede dEunare. Astfel, pentru principalele specii de ddundtori ai vifei de vie, pragurile

economicede d6unare, la caretratamentele devin obligatorii sunturmdtoarele: - Tetranychus urticae (acarianul rogu comun), la deznugurire: 15 p5ianjeni/ldstar;inainte de inflorit: 2-3 pdianjeni/frunzd9i dupd ?nflorit: 4-6 pdianjem/fntnzA; - Panonychus ulmi (acarianulrogu):4-5 piianjem/fnnu1; - Phylloxero vastarix (filoxera), forma galicold: 5Yo frurze cu gale la portaltoi; - Lobesiabotrana(eudemisul):3-5lawell00de inflorescenfe la generafia I gi 8-10 larve/100de struguri, sau l-2o/oboabe atacate, sau 100 flufuri masculi capturafi, in medie intr-o sdpt6mdn6.

in cazulbolilor criptogamic e avertizfuile se dau in funcfiede condiliile


gi de analizamaterialuluibiologic. meteorologice Schema combaterii integrate a bolilor gi ddundtorilor la vifa de vie cuprindeo anumitdsuccesiune in aplicareatratamentelor fitosanitare. Astfel, iama, in timpul repausului,dupd tEiereain uscat, dar inainte de umflarea mugurilor, se recomandd sI se efectueze tratamente cu zeamd sulfocalcici 20o/osau polisulfur[ de bariu 6Yo impotriva diferifilor dlundtori care iemeazdsub scoarf[ (acarianulro$u comun, acaioza vifei de vie, pirala vilei de vie etc.). in plantaliile unde s-a semnalatin anii anteriori anhacnozd gi eutipoz6,butucii vor fi stropifi cuzeamd bordelezd3% (V.Severin, L. Dejeu,

Capitolul VIII. Agroecosistemulviticol. Viticultura in contextul agriculturii biologice

271

r994).
La umflarea mugurilor, dacd in anul anterior a fost un atac puternic de erinozi, seva stropi cu zeamdsulfocalcicd8-10% saupolisulfur[ debariu4%o. La aparilia primelor frunze se vor aplica hatamenteimpotriva acarienilor cu produseacaricide: Mitigan 18,5CE (0,2%); Omite 30 PU (0,1%);Mitac 20 cE (0,2%). La inceputul cregterii lbstarilor, cdnd acegtia au 5-7 cm, se aplicb un tratamentpentru combaterea ftindrii cu: Karathane0,Io/o;Tilt 0,2Yo;Rubigan 0,25-0,30 Vha;sulf muiabil0,4Yo etc. Cend hstarii au 6-8 frunze, se face primul tratament pentru prevenirea manei cu zeamd bordelezi 0,5Yo. La rdsfirarea in{lorescen{elorse efecfueaznprimul hatament impotriva moliilor cu: Thuringin0,3yo, Fastac 0,0106, Decis0,25llha. inainte de inflorit se aplici un tratament impotriva manei cu znamd bordelezi 0,75ohsaucu alte fungicideacuprice. Dupd inllorit se vor aplicatratamente complexecu: DithaneM-45 0,2yo+ Topsin M-70 0,lyo + Decis CE 0,025yo contra manei, fiinerii, putregaiului cenugiu, moliilor gi acarienilor. Cdnd strugurii s-au format gi existi condifii de mani gi atac de putregai cenuqiuse va aplica un tratamentcomplex cu unul din amestecurile: Ridomil + Topsin0,1olo * Derosal50 0,1o . plus 48 0,25yo sauTurdacupral0,Syo Dacd la intrareain pArgda strugurilor sunt condiJii de mand gi ftinare, se va aplica un tratamentcu unul din amestecwile:Turdacuprallo/o+ Aracet0,lo + Sulf praf 20-30 kg/ha (prifuit umed) sau cu: Ridomil plus 48 0,025o/o * Rubigan0,025Yo. in cazul c6nd la intrareain pdrgd a strugurilor existd atac de molii qi de putregaicenugiu,se va aplica un tratamentcu unul din amestecurile: Rovral 50 PU 0,15%+ Carbetox 0,4%o; Ronilan50 WP 0,lo/o+ Carbetox 0,4oA. in viticultur6 existd o multitudine de posibilitdsi de redacere a tratamentelor fitosanitare ( I . Filip, /987). Cele mai importantedintre acestea

sunt:

272

viticol. Capitolul VIII. Agroecosistemul Viti cultur a tn contextul agriculturii biol ogic e - respectarea cu stricte{ea indicafiilor din buletinelede avertizare(data de

etc.); recomandatd, numdrulde hatamente aplicare,doza sauconcentrafia - utilizareacdt mai eficientd a complexdrii pesticidelor,conform tabelelor de compatibilitate; - reducerea pdnSla jumdtatea volumului de ap[ la aplicareastropirilor; - folosireain permanenfila tratamentele cupricea adezivilor; - folosireapesticidelorcu remanenfd mare; - cunoa$terea modului de acfiunea pesticidelor; - identificareacorectda bolilor gi diunltorilor; - preintdmpinareadezvoltirii unor atacuri de boli gi ddundtori prin efectuarea corectdgi la timp a lucrdrilor agrotehnice. Tratamentele efecfuate ctJ aparate moderne de pulverizare tip "firnel", sau cu panouri recuperatoarece asigurd recirculareasoluliei ce nu cade pe parlea vizati a plantei, permit economisireaa 40-50Yodin substanfaactivd,, reducerea cantitifii ce cade pe sol, fiind mai inofensive pentru mediul inconjurdtor. in ultimele doul decenii s-a semnalataparilia unor rase de organisme la unelepesticide. Pentruprevenireaapariliei rezistentei ddundtoare,rezistente organismelor d[unltoare serecomand[o seriede mdsuri gi anume: folosireaunor soiuri mai rezistente; fertilizarca mai redusi cu azot; evitareazonelorcu frecvenfdmai mare de ataca bolilor gi ddundtorilor; folosireapesticidelornumai atunci cAndsejustificd tratamentul; pesticidelor in amestec; utilizarea altemareapesticidelor. 8.4.2.Combatereabiologici a bolilor gi diunitorilor Potrivit definifiei date de Organizalia Internalionald de Luptd Biologicd tmpotriva animalelor Si plantelor ddundtoare (O. I. L. B.), lupta biologicd presupune vii saua produselorlor, pentrua preveni sau "utilizareaorganismelor reducepierderilesaudaunelecavzate de organismele dlun6toare".

Capitolul VIII. Agroecosistemulviticol. Viticultura in contextul agriculturii biologice

273

Viticultura biologicd interzice folosirea pesticidelor de sintezd,al c5ror efect pe termenlung asuprasdndtSlii noastreesteimprevizibil. Prin combaterea biologicd se urmdresc:identificareagi protejarespeciilor utile, prevenireainmulfirii speciilor ddun[toaregi impiedicareadezvoltirii lor prin mijloace cdt mai naturalegi cdt mai putin toxice. in ultimul timp s-au acumulat multe date cu privire la alternativele nepoluante de combatere biologici a bolilor pi diundtorilor, ca unnare a numeroaselor avantajepe carele prezintl (Tatiana$esan,T. Baicu, 1993): - evitareafolosirii de produsepoluante; produsecu fitotoxicitateredus6; obfinereade recoltefrrI tratamente chimice; prevenirea rezistenfeila pesticide; asigurareasinltiifii mediului, omului qi a celorlalte viefuitoare, prin folosireade metodenepoluante de combatere. Mijloacele folosite pentru protecfia fitosanitard in cadrul viticuhurii biologice se bazsazilpe urmitoareleprincipii : - protecfiafitossanitarl estemaivintdipreventivd; "este mai ugor sI previi dec0t si vindeci". Pentru aceasta este important sd se foloseascd soiuri rezistente,apoi sd se asigure o bun[ stare fiziologicd a plantelor, in scopul asigurSrii autoapdrdrii, gtiut fiind faptul cL palazifii atacd mai ales plantele debilitate. Este favorizatL, de asemenea, competifia dintre fauna util[ gi cea diundtoare; - metodele de combaterefac apel la lupta biologicd gi la substanlele vegetaleSi minerale; recurgerea la produsede sintezdestenumai excepfionali gi limitatii la substanfele carenu sunttoxice pentruom; - se pune un accentdeosebitpe procedeele de lupti al c6ror scop nu este de a omord ddundtorii,ci de a-i indeplrta sau de a limita inmul{irea lor; nu se urmdregtedistrugerea completi a ddunitorilor, ci realizarea wltr echilibru biologic, pentru a regla populafiile de agenfi patogeni qi d[unltori sub un anumit prag, astfel incAt sd nu provoacedaunesemnificative. Metode preventive. Alegerea soiurilor mai adaptate Si moi rezistente

274
pentru tnfiinlarea noilor plantalii. Se vor alege,de preferin!6,soiurile adaptate condifiilor pedoclimatice locale, punAndu-se un accent deosebit pe folosirea unui materialsdditorcertificat, liber de virusuri gi boli bacteriene. Progresele inregistratein sfera cunoaqterii virusurilor gi virozelor vilei de vie, cu privire speciali la insugirile patogenilor, metodele folosite pentru identificarealor (serologice,microscopieelectronic[, transmiterea mecanic6pe plante ierbaceegi "indexaj" pe soiuri indicatoare),cunoaqterea vectorilor etc., au permis inregistrareade progrese gi in domeniul prevenirii gi combaterii acestora. in lucrdrile de oblinerea materialuluisdditorviticol certificat au fost de un gi perfecfionarea real folos elaborarea tehnologiilor referitoarela termoterapie, gi combaterea culturi meristematice nematozilor-vectori. in fdrile cu viticultur6 avansatd au devenit operafionale, de mai mul{i ani, gi certificareamaterialuluisdditorviticol, programenafionalepentruproducerea liber de virusuri gi micoplasme,iar reglementdrile care le insofescimpun sd nu se admitd la inmulfire decdt material sdditor selecfionat, cu o starefitosanitard corespunzltoare. in lara noastrdau fost propusecdtevascheme de producere a vifelor libere de virusuri; acestea, aldturi de alte tehnici modernestau la baza Programului nayionaldeproducere a materialului sdditor viticol certificat (M. OslobeanuSi colab., 1988; L Y. Pop, 1995). Producereamaterialului sdditor viticol certificat, liber de virusuri gi micoplasme,constituie o problem[ de mare insemndtate la rezolvareacdreia participd virologi, geneticieni, pepinieripti qi specialiqti din sfera producfiei. Aceastl acfiune este costisitoare,dar prezintSo importan{i deosebitdpentru viitorul viticulturii romdnegti. Se apreciazd c5, prin extindereain culturl a soiurilor gi selecfiilor clonale libere de virusuri gi micoplasme,se poate asigura diminuareaprocentului de goluri din plantaJiiqi cregterea producfieide struguri cu30-40o/o. Sporirea rezistenlei plantelor prin anumite tehnici culturale. Prin plantafiilor in cele mai bune condifii, mecanismele amplasarea de autoap[rare

viticol. Capitolul VIII. Agroecosistemul Viticultura tn contextul agriculturii biologice ale plantelorvor funcfionanormal.

275

S-a constatat o mai redusl vulnerabilitate a vilei de vie in condifiile lucrlrii corectea solului $i a fertilizdrii echilibrate.Un sol bine structurat,bogat in humus gi elemente minerale accesibile, cu o viaf6 microbiand activ6, favoizeazA o nutrilie echilibrat[ gi o rezistenfi sporitS. Un aport sporit de ingraqlminte cu azot m[regte vulnerabilitateaplantelor la atacul insectelor gi bolilor criptogamice. Anumite carenfe in microelemente diminueaz6, de plantelor, asemene4 rezistenfa Lucrdrile de intrefinere a solului trebuie aplicate corespunzdtor,astfel incdt solul sd fie bine aerat,drenatgi frrd preamulte buruieni. De asemenea, formele de conducerela care vegetaliaeste indepdrtatdde suprafafasolului cu dirijarea verticalb" rdsfiratd, a ldstarilor sunt mai pufin afectatede atacul bolilor gi ddundtorilor,iar cea mai mare parte a lucrdrilor gi operafiilor in verde poate spori aerisirea la nivelul butucului, precum gi iluminarea,avAndun efect preventivfavorabil. de origine mineraldgi vegetaldcare Se recomandi folosireaunor preparate stimuleazi mijloacele de apirare ale plantelor.Unele preparatesunt constituite din pudrl de roci silicioasesaude alge marinecalcaroase, care utilizate in doze slabeprin prifuirea frunziqului sunt eficaceimpotriva diverselorinsectegi boli criptogamice.De asemenea, o serie de extractede plante (urzicd"pelin, ferigi, coadacalului etc.) stimuleuzAmecarismele de apdrare ale plantelor gi impiedicd proliferarea anumitor ddunitori (Catherine d e Silguy, 1994). Pentru a proteja fauna awiliord utild, preznnti in natur6, cea mai bund solulie o constituieplstrareasauamenajarea spafiilor careii convin. Majoritatea insectelorutile au nevoie,pentru a trdi gi a se reproduce, de umiditate,nectargi polen. Exist6, in unele fdri, amestecuri atractivegi nutritive pebuz6"de drojdii, miere,z.at'rbr etc. Combatereq biologicd presupune utilizarea parazililor gi prdditorilor oofagi, larvari, pupali ai speciilor ddunitoare(autohtonisau importafi, existenfi in naturd sau crescufi in condifii artificiale gi lansafi in plantafii), lupta microbiologicl (folosirea unor preparate virale, bacteriene, fungice), lupta

276

Capitolul VIII. Agroecosistemulviticol. Viticultura in contextul agriculturii biologice

hormonaldgi ceaautocidE. Utilizarea faunei atniliare (insecte sau acarieni). Ddvniltorii plantelor sunt distrugi in naturi de numeroaseorganisme ce aparfin regnului animal gi celui vegetal. Acegti inamici natnali ai d6un6torilor,denumifi gi "organisme (insecte,nematozi) sau auxiliare" sunt fie vertebrate(pdsiri), fie nevertebrate (virusuri, bacterii,ciuperci).Inamicii naturali cei mai patogene microorganisme activi sunt insectelegi acarienii,care se hr[nesc cu insectegi acarienidiunitori; de aceea, sunt denumili entomofagi. Fauna utild cuprinde un numdr ?nsemnat de specii, Dup[ modul lor de alimentafie,artropodeleauxiliare (insectelegi acarienii) se impart in doud mari categorii : pr[ddto ri 9i parazifi (parazitoizi). Pridltorii urmdresc Ai captureazil prada pentru a se hr6ni. tn cursul ciclului s6u de dezvoltare,un anumit prdddtorconsumi un num6r insemnatde insecte sau plianjeni. Prdddtorii sunt de talie relativ mare, superioardfafd de prad6. Dintre pr[ditorii cei mai cunoscufiin viticulturl sunt acarienii din genul Typhlodromas,familia Phytoseidae.Cele mai rdspdndite specii de acarieni prdditori sunt Phytoseiullus persimilis, Typhlodromus W| Amblyseius andeisoni Si Kampimodromusaberrans.Ei se aseamdnicu acarienii daundtori ca plianjenul rogu, dar, spre deosebirede acesta,nu igi fac cuiburi, au o lungime de aproximativ 0,5 mm qi formd de pard. Se intdlnesc,de obicei, pe parteainferioarda frunzelor,in locurile de ramificarea nennrrilor. Au o culoare albicioasd, spremaroniudeschis. Pentru combaterea acarienilor d[unitori se cresc acarieni prdditori, care se lanseazE in planta,tii. Perioadade activitatea acarienilorprdditori coincidecu ceaa acarienilorfitofagi, din luna mai pdndin septembrie. intr-un an se succed 4-7 generatii de acarieni prdddtori. Prada lor preferatii este constituitii din speciile: Tetranychusurticae, Panonychusulmi Si Eriophys vffrs. Cele mai atacate suntouEle,larvele gi nimfele. Sunt preferatesoiurile de vifd de vie careprezint6peri pe parteainferioard a frunzelor, care asigurd o mai bun6 capacitatede refinere a polenului gi un

Capitolul VIII. Agroecosistemulviticol. Viticuhura tn contextul agriculturii biologice mediu potrivit pentrudepunerea outrlor.

277

Acarienii prdddtori (acarofagii)au un rol importantin reglareapopulafiei de acarieni fitofagi. in cazul neaplicirii de tratamentefitosanitare impotriva acarienilor care atacd diferite plante, inclusiv vifa de vie, se creeazi prin prezenla acarienilor priditori un raport biologic natural. Aplicarea unor tratamentechimice cu produse neselectivepoate modifica acest raport prin distrugerea acarienilorpraddtorigi favorizareainmullirii exagerate a acarienilor fitofagi. Alegerea pesticidelor pentru tratamenteleaplicate vifei de vie se face cunoscdndgi acfiuneaacestoraasupraacarienilor priddtori. S-a constatat,de exemplu, cd produsul Folpet utilizat in prevenireaatacului de mani este unul dinhe aceleacaredistrug acarieniiprdddtori. La aplicareastropirilor impotriva acarienilortrebuie sd se finl cont qi de existenfa acarienilor prdditori. Sulful muiabil (in dozi de 3-9 kg/ha) folosit impotriva ftin[rii pi cuprul (a-5 kg/ha) utilizat impotriva manei nu sunt toxice pentru acarienii pr6ddtori (Ch. Linder Si colab., lgg3). in general nu se intervine cu stropiri cu produsechimice dacd procentul de frunze ocupatede acarieni prdditori este egal sau superior procentului de frunze ocupate de acarieni. Se poate admite o diferenfi de 20Yo in defavoarea acarienilor priditori. Acarienii pridEtori pot fi f,olosifi in cadrul schemeide lupt6 integratd, contribuind la refacereaechilibrului biologic intre speciile pr[ddtoare pi cele careatacdvifade vie. Generalizarea, ins6, in producfie a folosirii acarienilorprlddtori se poate realiza pe mlsura credrii condifiilor corespunzdtoare inmulfirii, ambal[rii, transportuluiqi lansdrii lor in plantafii. La hiperparazili Qnrazitoizi), larva se dezvoltii in totalitatepe seamaunui singur individ cdruia ii provoac6 moartea. Lawa se menfine la suprafatd (ectoparazit)sau in interiorul (endoparazit)corpului insectei parazitate.Are talie mic6, inferioarl gazdei. Dintre paruzitoizi,cei mai cunoscufiin viticulturi sunt viespile din genul

278

viticol. Capitolul VIII. Agroecosistemul Viticultura tn contextul agriculturii biologice

Trichogramma)careatacdouile moliilor strugurilor (Lobesiabotrana) pe care le paraziteaz5.Larvele de Trichogramma, se dezvolti in interiorul oullor de ale acestuia Eudemis,astfel cd d[undtorul este omordt; fesuturile dezintegrate servesc ca hranl pentru larva de Trichogramma. Pentru reugita combaterii biologice a moliilor strugurilor sunt necesare temperaturi de peste 200C,lansareaunui numdr suficient de mare de parazitoizi gi evitareafolosirii fungicidelortoxice pentruacegtia. pebazhde bacterii,virusuri sauciuperci care Biopesticidelesuntpreparate pe parcursulunor perioademai lungi saumai scurte hdiesc pe seamagazdelor, de timp. in acest fel ele exercitii o acfiune de protejare a plantelor fafn de organismele ddundtoare. este o bacterie care paralizeazAlarvele Asffel, Bacillus thuringiens,rs moliilor strugurilor (cochilisul gi eudemisul). Ea produce, pe parcursul sporulirii, incluziuni cristaline formate din proteine toxice pentru larvele insectelor. Dupd ingestie este sistatd hrdnirea larvelor, fapt care antreneazh moarteaacestora. Specialit5lile comerciale intdlnite in practic[ (Thuringiq Bactospeine, Dipel etc.) au ca substanfd activd un complex alcdtuit din spori gi cristale de bacterii. Biopesticidelesunt produsepe cale industrial[ pe medii ce confin o serie de reziduuri agricole (ex.: melasa rentltatil de la preluciarea sfeclei pentru zahdr).Preparatelesunt comercializatesub formi de pudrd muiabild saugranule gi se aplicd la fel ca gi oricare insecticid convenfional.Acest tip de tratament este eficient gi pufin costisitor,dar acfiunealui nu dureuzi,mai mult de 10-12 zile. De aseea, trebuie sd se urmlreasci zborul flufurilor in parcel6,cu ajutorul capcanelorcu feromoni, pentru a interveni de la primele aparifii ale larvelor gi pentru a se apreciadacdestenecesar sd serepete tratamenful. Produsele pe bazA de Bacillus thuringiensrs sunt inofensive pentru pentru cele auxiliare,pentru animalelecu s6ngecald gi insectelepolenizatoare, pegti. Ele au o remanenf6slabd gi sunt sensibile la sp6lareade cdtre apa provenitddin precipitalii.

Capitolul VIII. Agroecosistemulviticol. Viticultura in contextul agriculturii biologice

279

S-a constatatci anumite virusuri nu se dezvolti decAt la insecte gi au formi de bastonage, poate la fel ca gi bacilii. Virusul poliedrozeicitoplasmatice limita dezvoltareapopulafiei de Lobesia botrana. El se poate transmite la generafia urmdtoate, pornind de la femelele infectate, ln principal prin contaminarea superficialda ou6lor (K.V. Desed,L. Rovesti, i,992). Cercetirile efectuate in fara noastrd, in vederea introducerii de noi biotipuri de agenfi biologici de combatere, au condus la stabilirea unei tehnologii de laborator de multiplicare a izolatelor ciupercii Trichoderma viridae, oblinAndu-seun preparat reprezentatde biomasa uscati (miceliu, conidii qi clamidospori), cu performanle superioarein combatereaciupercii patogene Botrytis cinerea(Tatiana$esan,T. Baicu, 1993). in vedereacombateriimucegaiurilorprodusede diferite specii de ciuperci butagilor de vila de vie in perioada de forfare (aparfindndgenurilor Botrytis, Phomopsis, Armillaria), folosirea micoparazitului Trichoderma viridae a asigurato eficacitatesuperioarl produselorchimice (Sumilex 50 PU, Ronilan 50 WP gi Chinosol) (Tatiana $esan Si colab., 1995).Se recomanddaplicarea biopreparatelordin izolate qi mutante de Trichoderma viridaer, prin shopire in perioadade forlare a butagiloraltoifi cu solufii de concentrafie de 0,2Yo. Tratamentelecu biopreparatede Trichoderma viridoe au avut un efect de combaterea putregaiului cenugiu al strugurilor mai mare fald de tratamentul chimic, avdnd avantajulde a fi nepoluantepentru sol gi producfia de struguri (Tatiana$esan, Aurelia Podosu, 1990). Folosirea unor tehnici biologice. Dintre procedeele biotehnicecunoscute in viticulturE, cele ce produc "confirzia sexual6" apeleazd, la feromonii de sintezd utilizafi in combatereamoliilor strugurilor. Acegtia sunt compuqi chimici volatili (hormoni purtitori de mesaj) care mijlocesc atracfia intre indivizi de sexediferite ai aceleiaqi specii de dlundtori. Metoda const6 in difuzarea masivd gi continu5, intr-o parcel6, a atractantuluisexualal ddunitorului vizat. Feromonii emiqi de femeleleprezente in plantafii sunt inclugi in masa feromonilor de sintezl; in acest fel nu sunt capabili s6 localizezefemelele.Esteo metod6preventiv[ careacfioneaz6 asupra

280

Capitolul VllL Agroecosistemalviticol. Yiticultura in contextul agriculturii biologice

reproducliei gi vizeazdmenlinereadiundtorilor la un nivel suficient de scdzut pentru a impiedicadepdqirea pragului de toleranfd. Lupto autocidd sebazeazApe lansarea unui numir mare de masculisterili sau iradiafi, in mijlocul unei populafii naturale.Metoda comport[ cregterea in mas6a dlundtorului, sterilizarea insectelorgi lansdriintr-o populafienafuraldin scopul introduceriiunui nivel ridicat al procentuluide sterilitatein oui. Aceasti metoddesterecomandatipentrucombaterea moliei strugurilor. in viticultura biologici se utilizeaz5qi alte produsepe care le prezentim in continuare. Insecticidelevegetale.Unele plante sunt capabilesd sintetizeze substanfe insecticidecare sunt eficientein combaterea grupd fac ddunitorilor. Din aceatd parte piretrinele,rotenonagi nicotina. Aceste insecticidenu sunt remanente gi, cu excepfianicotinei, nu sunttoxice pentruom gi animalelecu sAnge cald. Piretrinele sunt obfinute din plante hopicale ce aparfin genului Chrysantemum; eleprovoacdo paralizierapidda insectelor. Rotenona,care se obfine din r[ddcinile anumitor leguminoase tropicale, aclioneazl prin contact9i prin ingestie,provocdndo paraliziea insectelormici. Nicotina rcprezinti un alcaloid al tutunului, folosit incd din secolul al VIIIJea pentru combaterea unor ddundtori.Ea pdtrundein corpul insectelorpe cale respiratorie, distrugind sistemul nervos. Fiind toxicd pentru om qi numeroase speciianimale,estefolositi prin reglementirile eriropene. Fungicide. Pentru combatereabolilor se utilizeazd produse industriale qi foartepufin toxice pentru om. simple, fbrd remanan{d in scop preventiv impotriva manei se folosesc fungicidele pe bazh de cupru, recomand6ndu-se si fie aleasi forma cupricd cea mai bine adaptatd fiecdrui caz (sulfat, acetatsauoxiclorurd) gi sd fie bine dozat in scopullimiterii fitotoxicitdlii. Se eviti utilizarea lor in condifii de soareputernic sau pe timp rece gi umed,cdndexistbriscul produceriiunor arsuri. Unele produsemodificd populafiile microbienedin sol, mai alesciuperci, gi elimini o parte din rdme. Frunzele pe care se aplic6 tratamenterepetatecu sulfat de cupruimbogdlesc preparatului. solul in cupru dup6degradarea

viticol. Capitolul VllL Agroecosistemul Viticultura tn contextul agriculturii biologice

281

Pentru a preveni toxicitateacuprului acumulatin sol, se recomandd sd se foloseascd doze moderate;in Elvefia qi Germania,in viticultura biologicd, este autorizati,folosirea unor cantit{i de cupru de 3 kgltn/an. in vederea diminunrii dozelor de cupru (la 0,5 kglha) in combaterea manei, s-au oblinut rezultatebune prin folosirea silicatului de sodiu gi a unor extracte de uleiuri vegetale(A. Kopf, J. V. Herrman, 1996). Sulful, sub formd de prifuiri, are o acfiunepreventiv6impotriva fiindrii, fiind eficient gi impotriva unor acarieni. El nu este eficient decdt dacd temperatura estedestulde ridicatl (15-18"C)qi nu se recomandi si fie aplicat la temperaturifoarte ridicate(de peste28oC),c6ndexisti pericolul produceriiunor arsuri pe struguri. de sulf Actualmentesetesteazinoi produsefitotoxice, cum esteamestecul de cupru cu microelemente. cu pudrd de roci silicioasegi de argil6, sauamestec (50%), care cu alge marine calcaroase Sulful poate fi, de asemenea, amestecat pielii gi ochilor. atenueaziefechrllor iritant asupra tn Germaniagi Elvelia se folosescfungicide sub form6 de extracteapoase din ierburi, care sunt pulverizatefin (urzicd" fulpini de usturoi, ceap6,coadacalului), amestecatecu sulf muiabil, pudrd de alge calcaroasegi de roci argiloase.ProduseleUlmasud, Myca-Sin, Silkahum, Micro-San, Bio-San, au prezentato eficacitatesporitii in combaterea manei gi ftinarii vitei de vie (U. Hofmann Si colab., i,995). in ultimul timp s-au experimentatcu succeso serie de tratamentecu exhacte apoase din diferite composturi (din gunoi de bovine, de cabaline, tescovin6 etc.). Acestea conlin o serie de microorganismecare au o acliune antagoni sti putemici asupraagenfilorpatogeni. Folosireaunui extractvegetal(din seminfede citrice) in dozi de 50 mg/l a redus cu 70Yodervoltarea"in vitro" a ciupercii Botrytis cinerea (8. Dondche, 1994); in prezenfaunei doze de 100 mg/I, procentul de germinareal sporilor ciupercii s-a redus cu 90Yoin raport cu martorul, iar la 200 mgll, majoritatea conidiilor nu au germinat.Filtratul bacterian(oblinut dintr-o bacterieizolati din sol) a manifestat, de asemenea, un efect inhibitor asupragerminirii sporilor.

282

viticol. Capitolul VllL Agroecosistemul Viticultura tn contextul agriculturii biologic e Extractul de compostde gunoi de cabalinea avut o eficacitatesporiti in

combaterea maneivifei de vie, mai alesin combinafiecu diferili aditivi (drojdie de bere, zalnrozAetc.). 8.5. POSTBILITATI DE FOLOSTRE A SOnTLOR REZTSTENTE

iN vrrrcur,TuRA BIoLocICA
Deoarece vifa de vie reprezinti una dintre plantelede culturd carenecesitii numdrul cel mai mare de tratamente fitosanitare, in ultimul timp s-au intensificatpreocupdrile dar care si pistreze de ob{inerea unor soiuri rezistente nivelul calitativ recunoscut al speciei Vitis vinifera. Dupd "dezastrulfiloxeric" de la sfiirgiful secoluluitrecut, dar mai ales la inceputul secolului nostru, au fost neglijate vechile sortimente,tara noastrda fost "impesfrtatil" cu o mullime de hibrizi producbtoridirecfi, fapt care a fficut mult timp aproapeimposibil[ comercializareavinului produs, fiind gi azi o piedicdgreain dezvoltarea viticulturii. tn acest mod au pdtruns in viticultura romdneascdhibrizi producdtori direcfi de origine americani sau francezlo din prima generafie: Noah (Z Iabrusca x V. ripana); Othello (V. labrusca x V. riparia x V. vinifera); Herbemont(V. aestivalisx V. cinereax V. vinifera), Terrasgi alfii. Ugurinfacu care acegti hibrizi s-au extins a fost determinati de modul lor simplu de inmullire, prin plantareadirect5 a butagilorla locul definitiv gi datorit6 faptului ci nu necesiti tratamentede combaterea bolilor. in general,acegtihibrizi se prin producfii mai mici decdtcele ale soiurilor nobile, vinuri de caractenzeaz[ calitate inferioarS, majoritatea au gust foxat gi sunt bogate in malvidind (antociandiglucozidic). in viticultura romdneascd au fost incercafi,incepdndcu anul l962,lnbizi din genetatiaa douao reprezentafide creafiile Seyve-Villard adusedin Franfa: Villard blanc (SV 12,375);Seyval (SV 5 276);Dattier de Saint Vallier (SV 20 365); Chambourcin(J.S. 26 205) etc. Treptat s-a trecut la inmu[irea celor mai valoroqi,materialuls6ditorfiind dirijat, ln principal, pentruplanta{iilefamiliale,

Capitolul VIII. Agroecosistemul viticol. Viticulturq in contextulagriculturii biologice

283

in vedereainlocuirii hibrizilor producdtoridirecfi existenfi in cultur6, mai pulin valorogi. Obfinerea in continuare a unor soiuri "ideale", capabile sd reziste la filoxer6 gi la boli (mani in principal), in acelagitimp sb asigure producfii de struguri de calitate asemindtoare soiurilor "nobile", a fost gi este incd preocupareade bazd a multor seleclioneri viticultori. Soiurile de hibrizi se remarci prin rezistenf5" in general,a rdd[cinilor la filoxerd, rezistenti la man6, insuqiri care au contribuit in cea mai mare mdsurd la r5spdndirealor. De se caracterizsaziprin rezistenfdmai mare la temperafurilescdzute asemenea, din timpul iemii, au o fertilitate superioarf prezentdndpdnd la 80-90% listari fertili, cu cdte 2 gi chiar 3-4 struguri pe un ldstar (M. GeorgescuSi colab.,

1e86). (generafia Esteadevdrat recent a treia),numifiqi cd la hibriziiobfinufi


soiuri rezistente,gustul specific estemult atenuat,cantitateade malvidini din vinurile au un gradalcoolicmai ridicat (10,5-11,07o vol. alcool),dar vin redus6, au o rezistenfdmai redusdla filoxerd, ceeace deseorireclamdaltoirea ca gi la "soiurilenobile". Rezistenfa lor la mani nu esteabsolutd.Caatare,se recomandd executarea iar in anii cu precipitafii multe in perioadade vegetafie annuala2-3 tratamente, (ex.: anul 1991) trebuie acordatiio atenfie sporitil tratamentelor,pentru a nu pierderecolta.in general,fafi defrinare manifesti rezistenf5 scdzut6. Avdnd convingereacd acestesoiuri nu trebuie altoite, ci au o rezistenld bun6, populafia lipsitl de cele mai multe ori de posibilitatea de a avea la dispozilie vife altoite "nobile", datoriti gi ugurinteicu care se pot inmulfi (prin but6qire),le-a extins mult, in specialin jurul caselor,in curfi, grddini familiale etc. Exist[ gi in continuaretendintade a folosi tot hibrizi la infiinlarea de noi plantafii, cu toatedefectelepe carele au. (mai alesGermania,Ungaria,Bulgari4 C.S.I.) in numeroase fdri europene gi din afara continentului nostru (S.U.A. gi Canada)s-au elaboratprogramede selecfie ce vizsazA incrucigareagi reincruciqareadintre hibrizii producdtori direcfi mai vechi (americani gi europeni) cu soiurile nobile de vif[ de vie gi

284

viticol. Capitolul VllL Agroecosistemul Viticultura in contextul agriculturii biologice

unelespeciiamericane. O muncd remarcabild s-a desftgurat in Germania, unde s-au obfinut hibrizii noi (din generafiaa treia): Phoenix @acchusx Villard blanc), Sirius (Bacchusx Villard blanc), Orion (Optima x Villard blanc) 9i Gf. 67-198-3 la boli gi permit oblinereaunor @iana x Chamburcin),care combin6rezistenfa vinuri cu caracteristiciorganoleptice apropiatede cele ale vinurilor obfinute din soiurilevinifera. in Ungaria au fost obfinute rezultatebune in urma incrucig[rii hibrizilor francezi@ayon d'or, Aurore, Villard blanc, Villard noir) cu soiuri vinifera ca Perlade Csaba" Reginaviilor, Olimpia etc. Pornindde la speciaVitis amurensis au fost oblinute soiurile Kunbarat (V. amurensisx V. vinifera) F2 x Italia gi prin rezistenfd Kunleany(V. amurensis x V. viniftra) F2x Regina,cartacterizate la ger, la man6,f[inare, mucegai,avind un bun nivel calitativ. obfinufi prin reincrucigarea S-a constatatcE hibrizii din ultima generafie, hibrizilor vechi cu soiuri ale speciei Vitis vinifera, dau vinuri cu insugiri organoleptice apropiatede soiurile "nobile", cu p[strareaunei rezistenfesporite faf6 de principaleleboli criptogamice(J. Filri, S. Szegedi,1987; G. Alleweldt, 1990;L. Bavaresco,1990). fdrile viticole din Uniunea Europeani sunt incd prudente in privinla cultivirii hibrizilor producdtoridirecfi, fiind interzisi extinderealor in cultur6, apreciindu-se c[ viitorul viticulturii poate fi asiguratnumai-printr-o politicd a calitdfii (M. Fregoni, 1990). La noi in far6 sunt admigi in cultur[, numai pentru consum familial, urm[toarele soiuri rezistente: Brumdriu, Purpuriu, Moldova, Muscat de Pdlriskei,Perlade Zala,Seyval gi Valerien. Unii specialigti apreciazd cd folosirea soiurilor rezistente permite practicarea unei viticulturi biologice, dat fiind faptul cd tratamentele de combatere a bolilor gi ddundtorilor cu produse chimice de sintezi pot fi eliminate. linAnd insi seama de nivelul lor calitativ (inferior speciei Zirrs vinifera) gi de necesitatea armoniz6rii legislafiei viti-vinicole cu cea a !6rilor Uniunii Europene,extindereaacesteigrupe de soiuri nu poate fi deocamdati,

viticol. Capitolul YIIL Agroecosistemul Viticultura tn contextul agriculturii biologice

285

recomandatd. Se apreciazicE"in viitor, vor puteafi obtinutenoi soiuri rezistente, tehnicilor tradi(ionalede superioare calitativ, pomind de la combinarea ameliorare cu cele"in vitro". resursegenetice cele mai importante in tabelul 8.15. sunt prezsntate gi rezistenlei la boli, in ameliorarea vilei de toleranfei folositepentruoblinerea vie,in principalele f6ri viticole. Tabelul8.15. gi genetice pentru rezistenfei toleranfei folosite obfinerea Resurse (dupdG.Alleweldt,1990) vilei devie la boli qi ddun6tori
Aqentul patogen Plasmoparaviticola Specii si soiuri de Zills

Uncinula necator

Botrvtis cinerea Agrobacterium tumefaciens Plryloxera vastatrix Eriophvesvitis Meloidogtne sp. Xiohinemaso.

Y. cordifulia, Y. cinerea,V. labrusca,V. lincecumii, V. amurensis, Y. riparia, V. romaneti,V.rotundifulia,V.rupestris, Soiurinoi interspecifi ce V. berlandieri,V. cinerea,V. labrusca, Y. aestivalis,V. amurensis, Y. riparia, V. rotundifulia,V.rupestris Soiurinoi interspecifice V. aestivalis,V. armqta, V. berlandiei, V. riparia, V. rotunddolia, V. rupestris,V. vinifera Soiurinoi interspecifice
Y. amurensis.V. labrusca V. rotundifolia, V. berlandieri, V. champini, V. cordifolia, V. monticola. V. rinaria. Y. rupestris V. berlandieri, l/. cinerea, V. candicans, V. cordifolia V. candicans, V. champini, Y. longii, V. rotundifolia, Dog Ridge, Harmonv. Ramsev V. rotundifolia

286

Capitolul IX. Factorii cosmici care influenleazd cregterea Siproductivitateaplantelor

CAPITOLUL IX FACTORTTCOSMICI CARE INFLUENTE AZL CRB$TEREA

PLANTELOR $I PRODUCTTVITATEA
9.1. GENERALITATI in toate ramurile produclieivegetaledar mai alesin horticulturd,se acordd factorilor de vegetafie importanfa cuvenitd, pe primul plan fiind energia pe planetanoastrl de la Soare. luminoasi recepfionatd Soarele.in centrul galaxiei noastre,Soareleesteunul din cei actiiv agtri. enorme,de multe milioane de Razelesale luminoaseqi termice strlbat distanJe kilometri gi se disperseaziin spafiul cosmic, incdt pe PdmAntnu ajung decit procenteinfime, ceamai marepartedin ele fiind refinutede atmosferd. continuu deruzeX,tue vii sunt supuse unui bonbardament Organismele gamma, unde electromagneticegi radiafii infrarogii etc. Aceste "aglesiuni cosmice" influenfeaz[ sau perturbd ritmurile climatice, meteorologice (cicloane), electromagnetice,mareele etc. Organismele vii sunt extrem de sensibilela mici modificdri de factori de mediu, la schimbdrilede presiuneale etc. aerului, la variafiile termice,higrometrice,magnetice Luna, ca satelit natural al Tenei, pare, in mod paradoxal,cel mai mare 'oobiect"de pe cer; fiind consideratiun astrumort, influenfeazi in mod esential viafa pe Terra. Ea a fost evocati in legende,obiceiuri, tradifii populare ca un astrual fatalitdlii 9i al vis[rii. Parteavizibild a lunii prezinti patru fazedistincte: chiar invizibilS a Lunii. Luna noud: este,de fapt,jumitatea obscurd, Primul pdtrar: Soarele,Pdmdntulgi Luna se aliniaz[ astfel incit Luna dupi o sdptimAni el ocupd% din sferd. aparccaun corn vizibil care semdregte;

Capitolul IX. Factorii cosmici care influenleazd cre$tereaSiproductivitatea plantelor

287

Luna plind: partea vizibild a Lunii este complet iluminati, av6nd o intensitatemaximd echivalentd cu lumina unui tub fluorescent de 40 w situat la o distanfS de 15 m saude 0,25 lucqi. Utimul pdtror: suprafafaastrului se micgoreazi pdnd la un sfert, evoluind spre obscuritatetotali" adicdfaza de "Luni noud". Solul lunar absoarbe 93% din lumina primit6 de la Soare.El reflect! spre Pimdnt numai 7%o.Luna la primul pdtrar lumineazd de 12 ori mai pufin Pdmdntul decdt Luna plind. La ultimul pdtrar Luna reflecti gi mai pufinS lumine. Lumina reflectati de Luni ne apare albastrd, datoriti imperfecfiunii mai sensibilla radiafiile albastredecdtla cele rogii. ochiului omenesc, in frrnclie de sezonvedem Luna mai sus saumai jos, iar cele 4 faze sunt parcnrse la un ciclu de 27,5 ore gi 5 minute, cu intdrzierede un minut. Mai pulin importantd fafd de lumina Soarelui, lumina Lunii este frmdamentalE ciclului viefii. Ea are o compozifie diferitl de lumina solarl gi influenteazdfoarte diferit stadiile de viafd ale unei plante. Ea favorizeazh pitnFt mazdre, la cdfiva cm ad6ncimein sol germinalia seminlelor (floarea-soarelui, plantelor, in porumb etc.). Lumina Lunii favorizpazf gi stimuleazdcregterea timp ce ziua acestproces scadecu intensitate,datoritd luminii solaremult mai fasolei, maz-drii, fructelor, intense.Ea contribuiecu cel pulin 50% la maturarea celulare(Al. Lipatcikin, 1954). la formareazaharurilorgi in procesele Chiar in condifii de nebulozitateintensi radiafiile lunaresunt recepfionate de plante.Numerogisavanfiau demonstratinfluenta Lunii asupraorganismelor vii. Astfel, in Honduras, cultivatorii recolteazi cafeaua in faza "lunii descendente",2-3 zile dupd "Luna plin6". Dupd ei, Luna plind gr[begte boabelorgi le dd arom6. coacerea lor chiar gi cu aparatul Vegetaleleoferd, raportat la volumul qi greutatea subteran, o suprafaf6 de recepliea energieiluminoasemai mare decdta oricdrui animal. substantenutritive de rezervd Cel mai adesealumina Lunii metabolizeazA aflatein vacuolelecelulare.

288

Capitolul IX. Factorii cosmici care influenleazd creSterea Siproductivitatea plantelor Lumina primitl de plante de la Luni este mai "dulce" gi acfioneazi in

pi dezvoltarea plantei. Sub influenfa razelor de sensstimulatorpentru cregterea Lun[ plantelese hrinesc mai bine, asimileazdrezewelelor mai lent gi mai pufin complet, fapt care duce la un ritm de cregterelent, dar care le expune mai pufin riscurilor atacului deunltorilor gi agenfilor patogeni gi in special la atacul de insecte. de lumina difuzL a Lunii care se Chiar plantelede apartament beneficiaz-d ritmul lor anual cu Acesteplante iqi decaleaz6 "frltreazt'prin ferestrenoaptea. 16-24luni 9i mai mult. Ele iqi dervoltfmai mult foliajul pentru acaptamai bine razelede lumind in deficit. Spectrulluminos selenarestemai bogatin gamarazelor rogii gi mai sirac in gama celor albastregi violete, fafd de lumina solar6. Din punct de vedere cromatic aceasta influenleazi coloritul plantelor. tn noplile cu Luni nou[, cele mai superbcoloratedintre coroleleflorilor par de aceeagi culoare,gri sauocru, ca qi frunzele,careaparde un verdeintens. in Japonia, unde cultura legumelor timpurii este foarte dezvoltatS"s-a constatatcd o perioaddlungi de cer senin ftr[ nori gi cu clar de lunl intens, determini ca unele soiuri de salatdsd formeze lujer florifer mai repede.Luna antreneazd o cregtere rapidd la unele varietifi de tomate, fasole piticd qi urcltoare, de castravefi, intre alte legumede consumcurent. Uneori accelerarea ritmului de cregtere gi dezvoltare poate fi in detrimentulrepausuluinecesar. prin aclimatizaregi, de asemenea, S-a observatla uneleplante defazate in cazul unor pirfi moi ale plantelor,fesuturi fragede,fragile, situatein cadrul lor ecologic,mobilitifi anormalede sevi sub acliunea"clarului de luni". in anul 1958,specialiqtiimuzeuluidin Kew (Anglia) au gdsitpestel8 000 specii din 670 genuri sensibile in mod particular la clarul de lun6.

Capitolul IX. Factorii cosmici care inJluenleazd creStereaSiproductivitatea plantelor

289

9.2. UTILIZAREA EFECTELOR COSlVtrCE Pentruechilibrul biologic al plantelor,ca 9i al celorlaltefiinfe vii, lumina emisdde Lund estecapital[. Aceast6luminozitatereflectati estediferiti de cea a Soarelui.Ea esteinfluenfatdde reliefurile lunaregi de diferenlelede absorblie luminoasdpe LunEintre "mdri gi munfi". Compozilia luminii Lunii mai variazd, in funcfie de ciclul sezonier. Un botanistafirma cd in afardde intrefinereavielii incetinite in timpul "somnului plantelor" gi favorizareaunor anumitetipuri de metabolismsau deranjareaaltora,lumina lunii poate cicatrizasau vindecar6ni saupl6gi produseplantelorgi poateaccelera regenerarea fesufurilorvdtdmate. Orice corp vegetalsauanimal estesusceptibilde a fi influenfatde mareea cirei arnplitudine este in firncfie de fazele lunare gi de fazele de ansamblu Tera/Lun6,prin raport cu Soarele;echinocfiile gi solstifiile au efectevariabile de la un tesutla altul. in perioada"Lunii pline" pot avea loc dereglEridatoratefluxului de sevd aspirat ca gi o "maree" in vdrfirrile de cregtere,astfel cd se produc arsuri ldstarilor tineri. S-au definit o serie de diagrame la floarea-soarelui,cartof, mazilre, grdu etc. Plantele frebuie sd se adaptezn gi si supraviefuiascd deregldrilor catzate de vibrafii - maree pe care le produce atracfia lunar6 gi careinfluenfeazi plantelece tr[iesc de mult timp in acelagiloc. Se recomanddamplasareaculturilor pe un plan perpendicularrazelor Lunti ("expozifieideald'), chiar dac6aceasta oferi o expoziliemediocri fafd de Soare. Noi nu facem decdt sd descoperimazi ceeace, empiric, se cunoagtede milenii. Lectura vechilor texte chinezegti,egiptene, hinduse confirmi acest adevdr. Gravitafia are un rol de prim ordin in metabolismul organismelorvii. Forfa de gravitafieesteperturbatdde rotafia terestrd,astfel cd obiecteleaflate in apropiereaecuatorului au o vitezd de deplasarede 1660 km/ord., iar la poli viter-adevine0.

290

Capitolul IX. Factorii cosmici care in/luenleazd cle{terea Siproductivitateo plantelor

Seva urcd mai ugor in plante, se scurge mai ugor in aparaful subteran, spre periferie gi exhemitdfile aparatului aerian in zona ecuatoruluidecdt spre poli. Se poate aclimatizamai ugor o plantii pe mdsurdce latitudineacoboard decdt dac[ urc[, chiar dacdcontextul ecologic esteidentic sau preferabil.Cend se urcd in latitudine spre poli, plantele sunt mai "pufin inc[rcate" de propria greutate.Seva se scurgemai greu pentru cb plantele cdntiresc mai mult. Degi diferenfele sunt infime planta le resimte, acesteaputAnd perturba ritmul ei biologic qi se aclimatizeazh,mai greu. Daci in noul loc de culturi atracfia lunard esteaceeagi cu cea de origine, se face mai ugor aclimatizarea. 9.3. EFECTUL LT]NII ASUPRA SPECIILOR LEGUNIICOLE Cele mai sensibilela influenfelelunaregi ashalesuntplantelelegumicole. Astfel, seminatul celor mai multe specii sub adiposturi trebuie sI se facl intre primul pdtrar qi luna plind. Dacd se seamdndin rdsadnife calde de tip parlziarstrebuie sd se semene c6t mai aproapede Luna plindincanil ridichilor gi castravefilor. in sere sau rdsadnife,r[sadurile de tomate trebuie plantate cu 3 zile inainte de Luna plind, dubldndu-leastfel vitalitatea gi productivitatea. Plantarea tomatelor timpurii in cdmp se recomandd sd se faci la sfhrqit de Lund ascendentd, dar copilitul plantelor se va face la inceput gi la sfrrgit de Lund descendentd. Este bine sb se ude seara la cddereanopfii, o reguld generald pentru orice speciede legume.

Capitolul IX. Factorii cosmici care influenleazd gi productivitatea plantelor creSterea

291

9.4. MOMENTUL CRTTTCFATA DE CTCLURTLE LUNARE OPTIMTJL PENTRU SEMANAT SAU PLAI\TAT ' primul pitrar; mazirea de grddin6: 2 zile dup6, piticd: a2-aSi a3-azi dupi primul p6trar; fasolea fasoleaurcdtoare: a2-a, a 3-a gi a 4-a zi dupdprimul pdtrar; pentrupraz gi ceap[: 3 zile inainte de Luni plin6; pentru castravefiCornigon:in zi de Lund plin[ gi seara;aceasta poate tripla recolta; pentru usturoi: intre a 5-a zi premergdtoareLunii pline gi ziua urmdtoare. in Spaniaseplanteaz6 pesteo lun[ dac[ cerul esteinchis; salataestesensibili in a 4-azi inainte de Luni plind, cu o toleranfE, ?n funclie de loc, de 12-36 ore; cicoareascaroldnecesit5seminatul la2 zile inainte de Lund plin6, cu pdnda 2-azi; toleranJ[ morcovii au momentuloptim de la primul p6trar la a 3-a zi inainte de Lund plin6; la cartof: sensibilitateadepinde de soi. De exemplu, soiul Bintje trebuieplantat clu2 zile inainte de Lund plind. 9.5. EFECTUL LUIM ASUPRA POMILOR FRUCTIFERI $I A VITEI DE VIE Ciregii nu leagi bine fructele decdt pe Lund plin[. Merii gi perii sunt destul de sensibili. Unele tipuri Spur urmiresc ciclul lunar cu exactitate. Plantareaunor soiuri la alte longitudini determini pieirea pomilor, sclerozagi produclii mediocre. Pentru prun existd o mare varaifie in sensibilitateadiferitelor soiuri in funcfie de specie(Prunusinsititia, Prunus domestica). Reugitamaxim[ se obline dacdacegtiarbori sau arbugtisunt transplantali, tiiafi saualtoi{i la inceputulLunii ascendente.

292

Capitolul IX. Factorii cosmici care inJluenleazd creStereaSiproductivitatea plantelor sunt mai sensibile decdt Prunele albe sau galbene,caisele,corcodugele

cele rogii gi violete. Mirabelele de Nancy sau de Metz sunt foarte sensibilela ciclul lunar; cregteconfinutulin zahdrgi aroma. Un cer de noapte senin, cu o luminozitate lunard maxim[ in timpul o ultimei luni de maturarela sffirgihrl lunii august gi septembrie,antreneazA calitateexcepfionalE a fructelor. Influen{alunard esteprimordiali in momentulinfloririi prunilor mirabeli. Deschiderea mugurilor va fi favorizatd in condilii de Luni plind primdvara. Caisul este foarte sensibil la ciclul lunar in toate stadiile de cregtere gi fructificare. Plantareatrebuie s[ se facd in octombrie sau la inceputul lunii martie, pentru a evita defazarea Altoirea caisului pe franc trebuie de adaptare. la fel gi tdierile gi r5ririle de ramuri. sd se facd pe lund ascendentd, aromei, Culesul caiselor inainte de coacereafiziologic[ este ddundtoare acumulSriizaharurilor etc. Trebuie recoltatecaiselela apusul soarelui,pe cdt posibil intre primul pdtrar 9i Luni plin6. Se realizeazd astfel mai mult zahdr, aromdgi o mai bundpigmentarea fructelor. Piersicul este, de asemenea, sensibil la influenfele lunare gi ashale, in functie de varietdfi, pielila fructelor gi pulpa pot fi traumatizatede un clar de Luni preaintenssaude trecerearazelorde Luni prin nori de gheafl (stratussau pete,nuclei drni in pulp[, inceput cirus), la apropierea Lunii de zenit. Pot apdrea de putregaigi o sensibilizare la boli criptogamice. Nucul estesensibilla brumele tdrzii de primdvardin timpul infloririi, care pot produce arderea florilor in coincidenfd cu Luna plin6. De asemenea cdldurile excesivepot usca frunzele pe Lund ascendentii. El suportdmai bine amplitudiniletermicepe LunI ascendenti. in tabelele9.1. 9i 9.2. se prezint2l lunare gi perioadeleoptime calendarele corespunzitoare faznlor lunare, cdnd trebuie efecfuate lucrdrile in pomiculturdgi viticulturd. legumiculturd,

Capitolul IX. Factorii cosmici care influengeazd creSterea Siproductivitatea plantelor

293

o .,F
v

-:j R l

.9

9'H
-1 -

fi,H FE'E
5. a4io 9 c)v
llttltl

b.9 B0g
(! ,t
Ya .:t <=

)r 'E

ofil Ft ,=cltr Da)


'!i

EEe
r.u E :i +
E p'6

.ts {f

E E fta
=.5

B
fil:'

6'5

"E

'.9 i,o .E ! fA : =qEi

Fil

'E trE Ee ?E 5 Pi '-r D ,l


Irllll -(\6r)$

8. $

294

Capitolul IX. Factorii cosmicicare influenleazd creStereaSiproductivitatea plantelor

'lt

tr .El tr
rGl R r6t o c\l

() 's
cl o o {) E C)
0 GI

e
q C' rtg

E (|) o
R'

o .o GI E
c) i

Capitolul IX. Factorii cosmici care influen[eazd creSterea Siproductivitateaplantelor


pomicultorului gi viticultorului Calendarul biodinamic LUCRAREAiLI.JNAX
Fertilizarede bazA Adtura de primivari dupd tilieri Tiieri arbugti, zneur, coacaz
Altoiri in copulatie. in "T'

29s
Tabelul9.2.

il

III

ry

VI

VII NII

IX

XI

XII

2 2
I I I 2 I I 2 2 2
I

ql Plantarea la sdmburoasse semintoase in soluricrele Tdierila vita de vie

fucuiri
Incizii Fertilizare Tdierila pomi.sdmburoase Altoirela viti de vie Altoirela meri si oeri Supraaltoiriin coroandla meri.oeri.oruni^ ciresi Rlriri mueuri Ciupiri in verde la vifa de vie. odr.mir (nu oreluneiri) Incizii.ineldri Semtrnat lneres[minteverzi Altoire orin aorooiere T[ieri in verde la (piersic) dupn s6mburoase recoltd Semdnat ingriqiminte verzi, rapifd colz4 mugtar, trifoi Altoiri in ochi (meri.peri) Preeitidterennt. olantat Plantare oomi L egendd:I = Primul p[har 2 : Lund plind 3 = Ultimul pdhar 4 : Lund noud

2
2

t2 2
2 2

T2
l2 I2

t2
2

2 2
12 l2

Bibliografie

297

BIBLIOGRAFIE

1. Abram S., - G/i uccelli nel frutteto. Rivista di frutticoltura Nr. 12 Roma, 1990. 2. Agulhon R., - Intdrdt des nouvellestechniques d'entretiendes solsde vigne pour la viticulture, I'enologie, l'environnementet la santd.ProgrdsAgricole et Viticole, I l3 nr. l2 Paris 1996,pp.275-278. 3. Aldea V., Sotiriu D., - Lucrdrile solului tn relalia cu microorganismele din rizosfera unor specii pomicole. Lucr6ri gtinlifice ICCP Piteqti-Mdrdcineni 1995,vol XVIII. 4. AlexandrescuI., - Cercetdri cu privire la folosirea gunoiului de grajd lo vila de vie in podgoria Mudatlar. Analele Institutului de Cercetdri Agronomice,5, XXIV, 1956,pp. 521-533. 5. Aleweldt G., - Rapport on the results of the V-th international symposium on grape breeding with special regard to the breeding of cultivars resistents to pests and diseases. 70 th GeneralAssamblyof the Office Internationalde la vigne et du Vin. Yalta 1990. 6. AubertC.,- LesAgricultures Alternatives. Rennes,1995. 7. Baicu T., Sivescu A., - Sisteme de combatere integratd a bolilor Si ddundtorilorpe culturi. Editura CeresBucureqti1986. 8. Baicu T., - Selectivitatea substanlelorchimicepentru organismeleutile tn combatereaintegratd. Redactiade propagandd tehnicd agricoli, Bucuregti 1990. 9. Baicu T., - Principles of integratedpest and disease managemenf. Editwa Bucuregti Ceres 1996. 10.Ballif J.J. gi colab, - Influence sur le ruisselement et l'drosion de couvertures de compost urbain et d'icorces broydes dans le vignoble champenois. III SymposiumInternationalsur la non-culturede la vigne et

298

Bibliografie

les autres techniques d'entretien des sols viticoles. Montpellier, 18'21 1991. novembre, 11.Banalis G., - La lutte biologique en protection des cultures.INRA, Dijon 1993. 12.BavarescoL., - Excursusmondiale sugli ibridi produttori di vite di terza generazione resistentialle malattie.,,Vignevini" 6' Roma 1990,pp.29-38. 13.B6ldgcuf6N., - Protecfiaplantelor de gr6din6, cu deosebireprin mijloace naturale.Ed. Tipocart Bragovia,Braqov 1993' 14.Bdldgcu,t[N., - Hrand vie prin agriculturd biologicd. Casa de Editurd Angeli 1999. zur Kilnstliche Mykorrhizabildung bei Vitis riparia. 15.Blaich R., - Versuche ,,Vitis", 16,pp. 32-37,1997. 16. Budan C., Isac I., - Cercetdri, perspective si strategii tehnologiccede a randamentuluibioconversieienergeticein cultura pomilor. Mapi creStere nr. 2, 1983. ICPP Pitepti-Mdrbcineni documentare 17.Budan C., - Orientdri ale cercetdrilor de ecologie in pomiculturd. Mapd nr. I1, 1986. ICPPPiteqti-Mbrdcineni documentar[ ecologicd a solului tn livezile de pomi. Map[ 18.Budan C., I - intreSinerea ICPP Piteqti-Mflricineninr. 14, 988. documentare 19. Budan C., - Modelarea conceptuald a ecosistemelorpomicole. }:l{apd nt. 36, 1993. ICPP Pitepti-Mdrdcineni documentarA 20. Budan C., Chifu Elena,- Problemeprivind strategia ecologizdrii culturii nr' 39,1994. ICPP Piteqti-Mdrdcineni pomilor. MapEdocumentare 2l.Butnaru H. 5i colab.,- Legumicultura.Editura Didacticd 9i Pedagogicd 1992. Bucuregti, 22. Carsoulle J., - Lutte contre l'hrosioin des sols. Exemple du vignoble pp. l3-16. 1995, Revue desOenologues,2l, Beaujolais. 23. CdtdnescuV. gi colab., - Compostarea tescovinei Si folosireo ei ca ingrdsdmdntorganic tn viticulturd. Lucrdrile Conferinlei Nalionale pentru 1987. $tiinfa Solului,nr. 23B Timigoara,

Bibliografie

299

24. Cbpoiu N., Drosu Sonica, Chira A., - Aspecte cu privire la combaterea integratd a unor boli Si ddundtori la mdr. Lucr[ri qtiinfifice USAMV Bucuregti, seriaB, vol )O(XV,1992. 25. Ciubucd A,, Pot6rnicheRodica, - Aportul energetical microorganismelor din sol tn cazul culturii plantelor fixatoare de azot,folosite ca tngrdsdminte verziSavtla de vie. AnaleleLC.V.V., 14, 1991,pp. 295-300. 26. Colugnati G., - Ipotesi possibili per una moderna gestione del suolo. 5,1995,pp. 35-38. ,,Vignevini" 27. CompagnoniA., - Agricoltura biologica: nuovafrontiera per l'agricoltura del 2000.Rivistadi Frutticoltura nr. 3,1995. 28. CondeiGh. gi colab.,C6t5nescu V., Papacostea P., GhineaL, - Abordorea ecologicd a sistemului integrat de intrelinere Si fertilizare a solului din plantaliile viticole.Buletinul I.C.V.V. Valea Cdlugdreascd nr. 4, 1987,pp. 3-ll. 29. Condei Gh. gi colab., Cercetdri qsupra efectelor determinate de practicarea tndelungatd a diferitelor sisteme de intrelinere gi fertilizare chimicd a solului din viile roditoare in condiliile ecologiceale podgoriei Drdgdsani. AnaleleI.C.V.V.,vol. )OI, 1989,pp. 149-163. 30. Condei Gh.. Ciolacu M., Cltinescu V., Lep[datu V., - L'aproche 6cologiquedu systime intdgrd d'entretien du sol en plantations viticoles intensives. III Symp. Intern.- Sur la non-cultre de Ia vigne et les autres techniques d' entretiendessols viticoles. Montpellier, 199I, pp. 289-296. 3l. ConradieW.J., - Effect of time of nitrogen opplication on theperformance grown on a sandysoil. Atti del IV SimposioInternazionale of grapevines di Fisiologia della Vite. Inst. Agrario SanMichele all'Adige e Univ. di Torino, Italia, I 1-15Maggio, 1992,pp.239-243. 32. Corino L. gi colab., - Stato nutrizionale,profilo radicale e micorrize di alcuni vitigni coltivati in ambienti del piemonte con caratteristiche pedologichediverse.Rivista di Viticoltura e di Enologia 38,2, 1985,pp. 67-84.

300

Bibliografie
Viticulturd, ampelografie Si oenologie.

33. Cotea Victoria" Cotea V.V., -

R.A. Bucureqti1996. Editura Didacticdqi Pedagogic6" 34. Cotorobai M. gi colab., - Aplicarea locald a cenuSii de cdrbune la plantarea pomilor. Mapd documentari ICPP Piteqti-Mdrdcineni,1986, nr. I l. 35. CrespyA., - Viticultured'aujourd'hui. Tec.&Doc.,Univ. Lavoisier,Paris, 1992. 36. Davidescu D., Davidescu Velicica, - Agrochimie horticold. Editura AcademieiRom6ne,Bucuregti,I 992. din 37. DavidescuD., DavidescuVelicic4 - Surseale recoltelor mori-deSeurile Editura Ceres,Bucuregti,1993. fiecare gospoddrie. 38. Davidescu D., Davidescu Velicica, - Agricultura biologicd- o variantd pentru exploataliilemici Si mijlocii. Editura CeresBucuregti,1994. 39. Dejeu L., - Caracterizareasolurilor tn legdturd cu cultura vilei de vie tn centrul viticol Valea cdlugdreascd.TezA de doctorat, IANB Bucuregti, t984. 40. Dejeu L., PetrescuC., Chira A., - Hortiviticulturd Si proteclia mediului. Editura Didacticd9i Pedagogicd R.A. Bucuregti,1997. 41. Desed K.V., Rovesti L., Edagricole, Bologna,1992. 42. DescotesA., PerraudA., Durotr B., - Enherbement contrdli du vignoble. nr. 3, 1991,pp.46-56. Unetechnique d'avenir?Le VigneronChampenois 43. Domange Anne Lise,-Des haiespour vosvergires.Alter Agn nr. 6,1993. on 44. Dorigoni A., SicherL., -The influence of floor management techniques Kolloquium soil physical and chemical characteristics.lX Internationales Begrtingungim Weinbau,Bad Kreuznach,1992. 45. Diiring H., - Evidencefor osmotic adjustementto drought in grapevine (Vitis viniferaL.), Vitis 23, 1984,pp. 1-10. 46. Dugchin Vasilica, Brigufa Gr., Tic6 C., - Contribulii privind sistemelede intrelinere a solului qi reducerea consumurilor energeticetn plantaliile Lotta microbiologica contro i fitofagi.

Bibliografie

301

viticole din podgoria Odobegti.50 de ani de activitate a SCPW Odobeqti, pp. 159-176. 1986, 47.Egger E., Raspini L., Storchi P., - Gestionedel suolo nel vigneto: risultati di ricerchenell' Italia centrale.,,Vignevini"12,1995,pp. 3-8. 48. Eynard I., DalmassoG., - Viticoltura moderna. Manuqle pratico. Nona edizione. Ed. Ulricho Hoepli,Milano 1990. 49. Fardossi A. gi colab., - EinJluss von organischer Substanz auf die Ntihrstoffaufuahmedurch die Weinrebe im Geftissversuch. Mitteilungen Klosterneuburg, pp. 60-67. 40, 1990, 50. Fenari M., Marcon E., Menta A.,- Lotta biologica - Controlo biologico ed integrato nellapratica fitoiatrica. Edagricole,Bologn4 I 990. 51. Filip I., - Posibilitdli de reducerea numdrului tratamentelor fitosanitare tn - Horticultura nr. 6., 1986. plantaliile viticole. Producliavegetald 52. Fregoni M., - Nutrizione e fertilizzazione della vite. Edaqicole, Bologna, 1980. 53. Fregoni M' - Viticoltura generale. Compendi didattici e scientifict. Ed. Reda,Roma 1987. 54. Fregoni M., - La C.E.E. pruedente sulla coltivazione degli ibridi. -23. ,,Vignevini",12, 1990,pp. 17 55.GebbingH.gicol.,- Myconhizaderrebe. Vitis 16, 1977,pp.79-85. 56. GeorgescuMagdalena,Greeu V., Dejeu L., - Ghid pentru meseria de viticultor. Editura Ceres,Bucuregti,1986. 57. Graff O,UnsereRegenwilrmer. Lexikonfilr Freunde der Bodenbiologie. Verlag Schaper, Hannover, 1983. 58. Hidalgo L., - Tratado de Viticultura. Ediciones Mundi-Presa. Madrid, 1993. 59. Hofrnan U., Kdpfer p., Werner A., - Okologischerllleinbau.YerlagEugen Ilmer Stuttgart,1995. 60. Homrighausen E. gi colab., - Die Begriingung als Ahivierungs und Regulierungsfahor der Bodendynamik. Vortrag anlaesslich des I

302

Bibliografie

Internationalen Kolloquiums iiber Begriingung im Weinbau, Wadenswill, 1979. 61. Homrighausen E., Fleck P., - Die Dauerbegrilngung, zur eine Massnahme Erhaltung und Verbesserungder Leistungsfachigkeit des Rebstandortes. Die Wein-Wissenschaft 3, 1980,pp.242-258. 62. Jackson R.S.,- WineScience.Academic Press.SanDiego 1994. 63. Jelmini G. gi colab.,- Influence de Is dose et du mode d'application de Ia dolomiesur lespropriitds chimiqueset biologiquesd'un sol viticole. Revue pp.33I-337. Suisse Vitic., Arboric.,Hortic.,vol 25 (5), 1993, 64. Klik A., - Effetsde diversesmesures d'entretiendu sol sur le ruissellement et l'4rosion pluviale dansle vignoble. III International Symposium on botillageand other soil management techniques in vines, 1991,pp, 367-374. 65. Klik A., Papouschek H., - Einfluss unterschiedlicher BodenpJlegesysteme im Weinbau auf Oberfltichenabflussund Bodenabtrag. Osteneichische Wasserwirtschaft 43, 1991,pp. I 9 l-198. 66. Koblet W., - Die chlorose der Rebe und ihre Bekamfung.Schweiru, Z. Obst.Und WeinbauI07,1971,nr.14. 67. Kopf A., Hermann J.V., Wirlangen ausgewahler Pflanzenbehandlungsmittel zur Belmmpfung des Echten und Falschen Mehlausim hkblogischenWeinbourebe und lhein, Weinsberg49 (l),1996. 68. Lautie R.,- Productin biologiquedufruit Vie et actioq Cagnes,1980. 69. LoenhardtA., - Besonderhalten der Bodenpflege im Markgraefer Weinbau. Der Badische Winzer lI,1982, pp. 507-513. 70. Leprat G., - Les alge sen arboriculture. L'arboriculture fruitidre nr. 474, 1994. 7l. Libourel G., Bru M., - Essais d'entretien du sol en verger.Fruits et legumes nr. ll8, 1994. 72.Linder Ch., Effets secondaires des fongicides antioidium sur Tlryphlodromuspyri Scheuten en viticulture. Revue suisse de Vitic., Arboric.,Hortic.,vol. 25(5), 1993,pp. 3 | 5-322.

Bibliografie

303

T3.Lohnertz O., Schaller K.,- Stickstoffaufuahme von Reben wtihrend eines getationszyklus. Ve Der Deutsche Weinbau 12, 1989,pp. 464-466. 74.Lott H., Emig K.M., - Regulierungder N-Versorgung durch Begriinung. Der Deutsche weinbaq 1991. 75. Lovato P. gi col., - Application of comercial arbuscular endomyconhizal fungal inoculants to the establishment of micropropagated grapevine rootstockandpineapleplants. Agronomie 12, 1992,pp. 873-880. 76. Lovino R, - Influenza delle concimazioniazotateall terreno sul contenuto in nitrati nei mostie nei vini. Nota II Vignevini 6, 1989,pp.6l-64. TT.MaigreD.,AernyJ.,MurisierF.,-Entretiendessolsviticolesetqualitddes vins de Chasselas:influence de l'enherbementpermanent et de la fumure azotde.Revue suisseVitic., Arboric., Hortic., vol. 27 (4), 1995, pp. 237-

25r.
78. MeestersP., pitsioudis F., - Lutte biologique sur 550 m2 de framboisiers. L'Arboriculture fruitidre nr. 471, 1994. 79. Menge J.A. qi colab., - Interactions between mycorrhizal fungi, soil fumigation and growth of grapes in Californra. American Joumal of Enologyand Viticulture34, 1983, pp. 117-126. 80. Mengel K., Kirkby E.A., - Principles of plant Nutrition. International Potash Institute, Bem, 1987. 81. Mermillod G., Ancay A.,- htretien du sol et desherbants en arboriculture. Revuesuisse Vitic., Arboric.,Hortic.,vol.26, 1994. 82. MihalacheL., Popa Cr., Dejeu L., Popescu Maria, Baciu M., - Evolulia solurilor erodate Si a plantafiilor de vild de vie pe terenurile amenajate in terase. AnaleleICW vol. VII, 1979,pp.395-416. 83. Mihdescu Gr.,- Zonarea speciilor Si soiurilor de pomi Si arbuStifructiferi. IANB Bucuregti, 1980. 84. Moncomble D., Les vers de terre. Des owciliairespour lo viticulture. Le VigneronChampenois nr. 5, 1991,pp. 30-39.

304

Bibliografie

85. Morlat R., - Influencedu moded'entretiendu sol sur I'alimentation eu eau Ile Symp. Intern. sur la agronomiques. de la vigne en Anjou. Cons6quences non-culturede la vigne. Montpellier, 1987 , pp. 15-26. 86. Miiller K.,- Die Minerclisation des organish gehundenen Sticl$toffs in Weinbergsboden.Teil II: Sickenvasseranfall,Nitratkonzentration und Nihatfracht. Vitis 32, 1993,pp. 23-34. Vitic., Arboric., Hortic., 87. Murisier F., - Lafumure de la vigne.Revuesuisse pp.57-64. vol. 25 (l), 1993, 88. Mustin M., - Le compost. Gestion de la matiire organique. Editions Francois Dubusc,1987. in vigneti dell' Aho Adige 89. Nappi P. qi col.,- Micorrize vesicolo-arbusculari sottopostia dffirenti technichedi lavorazionedel suolo. Allionia 24, 1980, pp.27. M.,, Benip P., Jianu i, Georgescu 90. Oglobeanu M., Opreil M., Alexandrescu L., - Viticulturd generald si speciald. Editura Didactici gi Pedagogici Bucuregti, 1980. 91. Ough C.S.,- Influenceof nitrogen compounds in grape son ethyl carbamate formation in wines. Proc. Int. Symp. Nitrogen GrapesWine, SeatleW.A., Am. Soc.Enol Vitic Davis,California,1991,pp. L65-171. 1981. 92. Papacostea P., - Agricultura biologicd. Editura CeresBuc-uregti, 93. Paris P., Paris Q., - Agriculture in the twenty-firstcentury.Agronornic and EconomicPerspectives. XXV Annual Meeting of ESNA, September15-19, Piacenza,1995. 94. PaecockW.L. gi colab., - Uptake,storage and utilization of soil-applied nitrogen by thompson Seedlessas affected by time of applicotion. Am. J. pp.322-326. Enol.,Vitic., vol.40, 1, 1989, 95. Paecock W.L. qi colab., - Influence of timing of nitrogen fertilizer application on grapevinesin the San Joaquin Valley. Am. J. Enol., Vitic., vol. 42,4, 1991,pp. 392-396.

Bibliografie

305

96. Penet P. qi colab., - Verminderung von Stickstoffierlusten ilber den Winter durch Begriingung. SchweizerischeZeitschdft fih Obst-, Wein - und 127, 1991,pp. 392-396. Gartenbau, 97.Pfaff C, * Nahrstofauswaschungaus den Boden bei Anbau von Reben. Weinberg und Keller pp. 7, 1960. 98. Pifuc P.,- inierbarea alternativd a intervalelor dintre rdnduri tn plantaliile viticole din nord-estulMoldovei. Revistade Horticulturd nr. 9, 1989. 99. Popa V.Gh., Stan M., - Influenla regimului aerohidric din sol asupro denoltdrii sistemuluiradicular lavi{a de vie. Analele ICVV vol XIII, 1991, pp. 175-184. 100. Possingham J. V., Groot-Obbink J., - Endotrophic mycorrhiza and the nutrition of grapevines.Vitis 10, 1971,pp.120-130. 101. PougetR., JusteC., - Le choix desportes-greffesde la vigne pour les sols calcaires.Connaissance de la vigne et du vin, 4, 1972. 102. Rdufd C., - Dimensiunea ecologicd a unei agriculturi durabile si in Romdnia. Probl.agrofit.teor. competitive aplic. Vol. XIV (l-2),1992,pp. 13-24. 103. Remund U., Gut D., Boller E. F., - Beziehungen nniscen Beglei/lora und Arthropodenfaunain Ostsclrweizer Rebbergen. Einfluss der botanischen Vielfalt auf \kologische glechgewichte. Schweizerische Zeitschrift fiir Obstund Weinbau , m.20, 1992,1ip.528-540, 104. Roubal C., - Entretien des solsviticolesbourguignonsen site sensibled I'erosion. Progrds Agricoleet Viticole ll2nr.8, 1995, pp. 175-181. 105. Rousseau J., - Wines from organicforming. Journal of Wine Research pp. 105-121. vol. 3 r'r.2,1996, 106. Rdber R., Schaller K., - P/lanzenerndhrungim Gartenbau. Yerlag EugenUlmer, Stuttgart,1985. 107. Rukenbauer W., - Etat actuel desrecherches sur les chlorosesde vigne. pp. 55. Bulletinde I'O.I.V., 1982, 108. Rupp D., Fox D., - Die Nutzung der Dauerbegrilnungzur gezielten Sticlrstoffiersorgung der Reben.Rebe und Wein 45, 1992,pp.186-189.

306
109.

Bibliografie

Rupp D., - Erosionsverthinderung im Weinbaudurch Begrilnung- seit Iangen ein Beitrag zuu Umweltschutzund zur Kostenminderang.Rebe und Wein, 1993. Sattler F., Wistinghausen8., - La Ferme Biodinamique. Ed. Eugen

110.

Ulmer, Stuttgart,1992. I I 1. SchallerK., - Ground waterpollution by nitrate in viticultural areas.ln Proceedingsof the Intemational Symposium on Nitrogen in Grapes and Wine, l8-19 June, pp.12-22. Seatle USA, 1991, ll2. ll3. SchmidO., Strasser F., GilomenR., Meili E., WollesenJ.,-Agricoltura Schneider C., Untersuchungenzur Bodenfauna in begrilnten biologica.Edagricole, Bologn4 2001. RebanlagenDie Wein-Wissenschatt 39 nr. 6,1989, pp. 403-406. ll4. SchubertA., Cravero M.C., Occurenceand infectivity of vesiculararbuscular mycorrhizal funst in north-western ltaly vineyards. Vitis 24, pp. 129-138. 1985, 115. SchubertA., - Les mycowhizes d vdsiculeset arbusculeschezla vigne. Conn.Vigne Vin 19, 1985,pp. 207-214. 116. Schwappach E., - Die probleme der Begrilnung in frankischen Weinbergen Vortag anaesslich der 2l VeitschoechheimerWeinbautage 1979. ll7. Scienza A., SicherL., VenturelliM., MaggioreB., PisaniP.L., Corino L., - L'inerbimentoin viticoltura.L'Informatore Agrario w. 21, 1988,pp. 29-50. 118. ll9. Seguin G., - Sols du Mddoc et qualitddesvins. C.R. Acad. Agric., Seguin G., - Les sols du vignobles du Haut-Medoc. Influence sur France,1965. I'alimentation en eau de la vigne et sur la maturation. Thdse de Doctorat, Bordeaux,1970. 120. Sicher L., - L'inerbimento nello viticoltura della Valle del reno. Bollettino dell'InstitutoAgrario S. Michele all'Adige-Trento1, nr. 4, 1989, p p .1 2 - 1 7 .

Bibliografie
I2I. Sicher L., Dorigoni A., Altissimo A., -

307
La gestione del suolo in

fruttiviticoltura, altraverso la practica dell'inerbimento. Iie convegno sull'Agricoltura sostenibile, Cesena, I 993. 122. Silguy catherine, L'agriculture biologique:destechniques efficaceset nonpolluontes.Tene Vivante, Patino, 1994. Simon J.L. gi colab.,- viticulture. Editions Payot Lausanne, Le Maison Rustique, Paris,1992. 124. Soran V., Puia I., - Poluarea Si proteclia mediului ambiant tn 123. agr oecosi steme. Editura AcademieiB ucure gti, I 979. 125. Stoicev S., Kresteva-Kosrova2., - Influence de I'engrais vert sur le phytoclimat du vignoble en conditions de relief collinaire. VIII IntemationalesKolloquium iiber Begriinung im weinbau, Keszthely, 1990, pp.209-226. Strippler-Zimmer, H. GottschallR., - Kompostmit Giltezeichenfiir den We inbou. Das DeutscheWeinmagazin,9, 1994,pp. 2l -25. 127. $esan Tatiana, Podosu Aurelia, - Prevenirea putregoiului cenuqiu 126. (Botrytis cinerea Peys.) al vilei de vie prin mijloace biologice. Buletinul de protecfia plantelornrl , I 990,pp. I 3- I 7. 128. $esan Tatiana, Baicu T., - Proteclia mediului tnconjurdtor prin mijloace biologice de combatere a bolilor plantelor de culturd. Mediul inconjurdtor, vol. IV, nr. l,1993, pp. 49-53. 129. $esan Tatiana, Ticd C., Podosu Aurelia, - Cercetdri de combatere biologicdo putregaiului cenusiula vila de vie, in podgoria odobesti. Lucrdri

vol. 38, 1995, pp. Z0l-205. $tiinfificeUSAI\A/ Iagi,seriaHorticultura 130. $tefanic Gh., S[ndoiu D.I., Curs de biologia solului. USAMV Bucuregti, 1994. 131. $uteu G.8., $erdinescuA., - Cercetdriprivind contribulia azotului provenit din rezervd Ia formarea organelor anuqle ale vilei de vie. Analele ICW vol. XIII, 1991, pp. 129-140. 132. ldrdea C., Dejeu L.,- Viticultura. Edittra Didacticd gi pedagogici Bucuregti, 1995.

Bibliogrofie
133. VogtmannH.,- L'orto biologico.Edagicole,1993. 134. Wermelinger B., - Nitrogen dinamics in grapevine: physiologt and modeling. Proc.Int. Symp.Nitogen in grapes and wine, Seatle USA, 1991, pp.23-31. 135. Wunderer W. gi colab., Yergleich verschiedener und deren Auswirkungenauf Boden und Rebe.Mitteilungen Klosterneuburg, Rebeund Wein, Obstbau und Friichteverwertung 42,1992,pp. 102-113.