UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI DEPARTAMENTUL DE CERCETARE SI PROIECTARE IN CONSTRUCTII Bd. Lacul Tei 124 * Sect.

2 * RO-020396 * Bucuresti - ROMANIA

ROLUL PADURII ASUPRA MEDIULUI

Pascu Ionut,anul IV,ISPM

 INGIENERIA MEDIULUI

Pascu Ionut-Alexandru

Capitole:
1.Date si tipuri de paduri.3
2. Rolul padurii....4

3.Despaduririle si urmarile lor catastrofale.......6 4.Date si probleme ale pdurilor din Romania.10
4.1 Date generale....10 4.2 Evolutia padurilor romanesti.10 4.3 Aspecte generale privind fondul forestier roman..11 4.4 Efecte negative ale defririlor.......11

5. Masuri necesare de protejate a pdurilor.14 5.1 Protejarea pdurii de incendiu.14

5.2 Conservarea integritii pdurilor mature n exploatarea cherestelei sau a biomasei.16 5.3 Exploatarea pdurilor ntr-un mod durabil.16 6. Concluzii..17 7. Bibliografie..20

 INGIENERIA MEDIULUI

Pascu Ionut-Alexandru

Pdurea este definit ca fiind acea suprafa de teren acoperit cu vegetaie forestier i cu o ntindere mai mare de 0,25 hectare . La fel ca i spaiile verzi, aceste zone sunt deosebit de importante n meninerea optim a calitii vieii.

1.Tipuri de pduri
Pdurile cuprind formaii vegetale extrem de complexe si de diverse, aezate in mai multe straturi, ca si fauna si flora pe care o gzduiesc. Putem descoperii mai multe biomuri forestiere si anume: pduri din zona temperata cu foi caduce, pduri taiga, pdurile cu frunze persistente de tip mediteranean si pduri dense ecuatoriale care sunt cel mai bine reprezentate in bazinul amazonian, in Africa tropicala, in Indonezia si in Malaiezia. Vegetaia este foarte bogata: peste 2000 specii de arbori si 4-5 etaje de vegetaie. Fauna este extrem de bogata si specializata. In zona calda se ntlnesc pdurea ecuatoriala si pdurile musonice. Pdurea ecuatoriala. Pdurile din zona calda ocupa doar 6 % din suprafaa uscatului, dar conin mai mult de jumtate din speciile de plante si animale de pe Pamant. Pdurea ecuatoriala, caracteristica climatului ecuatorial, cald si umed tot anul, se deosebete de celelalte pduri prin marea densitate de plante si prin etajarea sa in funcie de inaltimea arborilor. Primul etaj este format din arbori mici, de 10 m inaltime. Urmeaz etajul mijlociu, cu arbori de 30 m inaltime , a cror coroana formeaz o bolta continua. Ultimul etaj, cel mai nalt, este format din arbori de 40-60 m. Printre arborii pdurii ecuatoriale cresc ierburi si ferigi arborescente. Pe trunchiurile si ramurile copacilor se sprijin si se ncolcesc liane, lungi de peste 100 m. Din aceasta cauza, pdurea ecuatoriala este foarte deasa, ntunecoasa si greu de strbtut. Arborii au frunze mari si crnoase, iar florile lor sunt mici. Tulpinile sunt drepte, fora ramificaii, cu scoara neteda si lucioasa si nu prezint inele de cretere. Cei mai frecventi arbori sunt: mahonul, acajuul, abanosul, palisandrul, arborele de cauciuc, palmierul de ulei, bananierul, arborele de cacao, arborele de chinina etc. Numeroase specii de animale sunt perfect adaptate la conditiile mediului in care traiesc. Corpul lor este in asa fel alcatuit incat sa se poata strecura usor printre copaci, sa sara si sa se catare. Cele mai bine dezvoltate simturi sunt auzul si mirosul. Pentru a se proteja de dusmani, multe dintre animalele padurii ecuatoriale iau culoarea mediului. In pdurile ecuatoriale traiesc maimute de diferite marimi (cimpanzeul, urangutanul, gorila, cercopitecul, pavianul), serpi de mari dimensiuni, soparle, pasari viu colorate (papagali multicolori, pasarea colibri, pasarea paradisului), furnici, tantari si paianjeni uriasi. In Africa traieste musca te-te. Intepatura ei
3

 INGIENERIA MEDIULUI

Pascu Ionut-Alexandru

omoara vitele, iar la om provoaca boala somnului. La marginea padurii traiesc elefanti, rinoceri, hipopotami si jaguari. Pdurile musonice se ntlnesc in sudul Asiei, acolo unde bat musonii si unde, intr-un an, exista doar doua anotimpuri, unul ploios si altul secetos. Pdurile musonice se deosebesc de cele ecuatoriale. In anotimpul secetos, cei mai multi dintre arbori isi pierd frunzele. De asemenea pdurea musonica este mai putin deasa si este intrerupta de portiuni de savana. Arborii au trunchiuri masive, cu inele de crestere si scoarta aspra. Curios este ca, odata cu pierderea frunzelor, arborii infloresc. Ca si in pdurea ecuatoriala, pe trunchiurile copacilor se catara liane, dar ele sunt mai putine si au lungimi mai mici. Arborii care alcatuiesc pdurile musonice sunt: abanosul (cu lemn negru), teckul (cu un lemn foarte tare, folosit la constructia navelor), santalul (cu lemn parfumat), palmierul. Padurile musonice sunt populate de maimute (giboni, macaci), elefanti indieni, tigri, pantere, serpi, soparle, veverite zburatoare si diferite specii de pasari. In zona temperata se intalnesc padurile de foioase si padurile de conifere. Padurile de foioase (cu frunze cazatoare) se gasesc in zona climei temperate umede (in partea centrala si vestica a Europei, in estul Americii de Nord, in Asia de Est), unde cad in toate anotimpurile precipitatii suficient de bogate pentru ca arborii sa creasca. Arborii padurilor de foioase sunt: stejarul, fagul, mesteacanul, ulmul, artarul, frasinul etc. Toamna, cand arborilor le cad frunzele, functia lor de fotosinteza inceteaza. In aceste paduri traiesc: lupul, vulpea, caprioara, mistretul, jderul, veverita, pisica salbatica, sturzul, mierla, cucul, gaia, pitigoiul, sticletele s.a. Padurile de conifere (sau padurile boreale) apar doar in emisfera nordica, dincolo de paralela de 55, in America de Nord, Europa si Asia, dar se extind si catre sud in muntii inalti. Padurile de conifere ocupa suprafete foarte mari. Coniferele (bradul, molidul, pinul, laricele s.a.) sunt arbori inalti, cu trunchiul drept, fara ramificatii, cu frunze mici, aciculare, acoperite de ceara. Conifele nu isi pierd frunzele toamna. De la aceasta regula se abate doar laricele. In Europa si Asia, padurea de conifere se numeste taiga. Padurea de conifere ofera animalelor un bun adapost, mai ales iarna, si hrana tot anul. De aceea, cele mai multe animale sunt sedentare. Toamna migreaza catre latitudini mai mici doar unele pasari. Locul lor este luat de pasarile tundrei.

2.Rolul padurii:
1.In schimbarea climei Pdurile adpostesc peste jumtate din speciile care triesc pe pmnt, ajut la ncetinirea nclzirii globale, prin stocarea i reinerea carbonului, sunt surse de produse lemnoase, ajut la reglarea cderilor de precipitaii, sunt surse eseniale
4

 INGIENERIA MEDIULUI

Pascu Ionut-Alexandru

de hran i ap i aduc n acelai timp enorme avantaje estetice, spirituale i de agrement pentru milioane de oameni. Ca depozite globale importante de carbon, pdurile joac un rol fundamental n influenarea climei Pmntului. Plantele i solurile din pduri conduc ciclul global al carbonului prin reinerea dioxidului de carbon n fotosinteza i eliberarea lui n respiraie. Dei reinerea de carbon prin fotosintez descrete la un moment dat pe msur ce copacii mbtrnesc, multe pduri mature continu s rein carbonul n sol. Cu toate acestea, n multe pri ale lumii, pdurile sunt defriate rapid n scopuri agricole sau pentru puni, utilizate i exploatate n mod abuziv, i degradate de incendii. Cnd pdurile sunt degradate sau defriate, carbonul stocat de acestea este eliberat napoi n atmosfer prin respiraie, ajungnd astfel s contribuie n mod clar la carbonul deja existent n atmosfer. Defririle pdurilor tropicale sunt responsabile pentru aproximativ 20% din emisiile totale de dioxid de carbon cauzate de om i sunt o cauz esenial care duce la dispariia speciilor care triesc n aceste pduri. Pdurile i msurile de utilizare a solului au posibilitatea de a reduce emisiile de carbon cu echivalentul a 10-20% din emisiile previzionate de combustibilii fosili pn n 2050. 2. Reprezinta \"plamanul planetei\" Padurea produce oxigen si consuma dioxid de carbon. 2/3 din O2 planetei, consumat de lumea vie, de industrie sau autovehicule, este furnizat atmosferei de catre arbori si arbusti. S-a demonstrat ca un fag matur produce 1,7 kg oxigen in fiecare ora si prelucreaza 2,35 kg dioxid de carbon emanat din tevile de esapament ale masinilor. Astfel se purifica 4800 metri cubi de aer?ora, asigurandu-se nevoile zilnice de oxigen ale unui numar de 64 de oameni. Cantitatea de oxigen produsa de un stejar in timpul vietii este suficienta pentru un om, timp de 20 de ani. 3. Este un filtru natural Padurile reprezinta, de asemenea, foarte eficiente filtre naturale, deoarece retine, in coroanele arborilor, particule fine de praf sau cenusa. 4. Este un factor de mentinere a echilibrului ecologic Pentru protectia mediului inconjurator, constituie cel mai important factor natural, eficient, stabil, inepuizabil. Aceasta are rolul de a stabiliza clima locala si a conserva calitatea solului. Distrugand padurile, omul a deschis calea ariditatii si secetei favorizand instalarea dezolantelor peisaje desertice pe vaste intinderi din Africa, Orientului Apropiat si alte parti ale globului. Defrisarile excesive, fara discernamant, au dus la eroziunea solului. Ciclonii, incendiile forestiere, bolile arborilor, alunecarile de teren si alti factori naturali au, in prezent, o influenta
5

 INGIENERIA MEDIULUI

Pascu Ionut-Alexandru

minima in comparatie cu defrisarile. 5. Sursa de lemn Padurile pot furniza cantitati uriase de lemn de buna calitate. Acest material a fost utilizat din cele mai vechi timpuri pentru primele arme, unelte, constructii de locuinte sau pregatirea hranei. Astazi este, in continuare, foarte utilizat, in diferite domenii ale vietii umane (industria mobilei, hartiei, chimica, in constructii, etc.). 6. Ofera adapost omului si animalelor De asemenea, padurea reprezinta pentru om un refugiu din calea poluarii, zgomotului, soarelui puternic sau vantului. si o extrem de variata lume animala este adapostita sub haina ocrotitoare a padurii. intre plantele si animalele din paduri exista interactiile reciproce. Multe animale, in special insectele si pasarile, polenizeaza copacii. Insectele primesc hrana din nectar si alte substante, si in schimb polenizeaza florile pe care le viziteaza. 7. Reprezinta o sursa de hrana pentru om si animale Acest rol al padurii se datoreaza plantelor si animalelor pe care aceasta le adaposteste. Fructele de padure, ciupercile comestibile, stuparitul pastoral si vanatoarea au constituit intotdeauna o importanta categorie de surse pentru alimentarea omului. 8. Este o sursa de medicamente Padurile contin cea mai mare diversitate de plante si animale de pe Terra. Astfel, pot reprezenta surse de medicamente, de origine vegetala sau animala. Substantele medicinale deja descoperite, in special in padurile ecuatoriale reprezinta o garantie pentru succese terapeutice si mai mari in viitor. 8. Rolul estetic Vazuta de la distanta sau de sus, bolta padurii impresioneaza prin varietatea culorilor frunzisului, prin multitudinea de nuante de verde care alterneaza pe suprafete imense. Sub acoperisul maiestuos al arborilor, isi duc existenta felurite familii de plante care, prin coloritul lor, incanta ochiul privitorului. Acest fapt este foarte important pentru omul modern care duce o viata stresanta. Frumusetea padurii a impresionat si multi artisti care, prin arta lor, si-au exprimat sentimentele fata de aceasta perla a naturii.

3.Despaduririle si urmarile lor catastrofale

Dintre toate formele de covor vegetal, cele mai mari amputari le-a suferit padurea. Despadurirea a mers mana in mana cu civilizatia, iar pe aceasta a urmato desertificarea. Cu un deceniu in urma, pe glob, padurile ocupau o suprafata de aproximativ 3,8 4,7 miliarde ha si reprezentau cam 2,6 3,4 % din suprafata uscatului. In zonele calde, unde, din cauza climatului secetos, echilibrul ecologic este foarte labil, se verifica succesiunea: padure vegetatie ierboasa teren agricol eroziune
6

 INGIENERIA MEDIULUI

Pascu Ionut-Alexandru

desert. In zonele temperate cu climat favorabil, socul este mai scurt, oprindu-se la eroziune, desi se poate ajunge si la instalarea unor semideserturi. Datorita despaduririlor de lunga durata practicate pretutindeni pe glob, padurea planetara de azi ocupa suprafete incomparabil mai mici, nu mai formeaza masive mari si neintrerupte, refugiindu-se in munti si in locuri greu accesibile, cu soluri sarace si climat neatragator pentru agricultura. Din circa 70 %, cat detinea padurea in perioada preistorica, proportia a scazut in prezent la 30 %. La defrisarile din trecut, facute in special cu scopul extinderii pastoritului, agriculturii si asezarilor umane, timpurile moderne au adaugat taierile in scopuri economice pentru satisfacerea nevoilor de lemn ale societatii. Rezultatul nu consta doar in diminuarea padurii, ci si in degradarea ei progresiva. Padurile cultivate nu au acelasi randament ecologic, ca stabilitate, rezistenta si forta protectiva. In functie de procentajul actual de impadurire, distingem: -tari cu paduri suficiente (in Asia, Oceania, America Centrala); -tari cu paduri relativ putine dar inca in limita de echilibru ecologic (in Europa si America de Nord); -tari extrem de sarace in paduri (in Africa Tropicala, Australia). Pe ansamblu, starea cea mai apropiata de optimul ecologic o are America de Sud, fiind continentul cu cel mai mare procent de impadurire (46,7 %). In Africa, despadurirea a luat proportii dramatice, in special in Algeria, Egipt, Africa de Sud. Foarte afectata a fost Sahara, care din zona fertila, partial impadurita, a devenit un vast desert. In Ghana, Nigeria si Kenya se despaduresc zone imense pentru a face loc culturilor agricole. O regiune serios afectata este Republica Malgasa, unde toate padurile de pe ramura vestica si nordica au disparut, ducand la disparitia unor specii de pasari necunoscute in alte parti ale lumii. Singura parte a Africii relativ pastrata, cu un potential forestier apreciabil, este zona ecuatoriala (Zair, Gabon, Nigeria, Congo). In Asia, pe locul padurii de odinioara s-a instalat desertul (Hindustan, Iranian, Arabic, Sirian). Tablitele de lut babiloniene descoperite la Marea Moarta vorbesc de bogate culturi de cereale, livezi cu pomi fructiferi, podgorii, paduri de cedrii, care ocupau un areal continuu din Muntii Taurus (Turcia) pana in Muntii Libanului, Amanului (Siria) si Cipru. Taierea masiva a cedrilor a condus la disparitia lui. Astazi exista in Liban o modesta rezervatie cu cedrii. La fel de puternic a fost impactul si in Extremul Orient. Cele mai mari distrugeri au avut loc in China, in bazinele fluviilor Huanhe si Iantzi. In America de Nord, desi padurea a fost bine conservata pana la venirea colonistilor (sec. 18), apoi a suferit cea mai rapida si mai violenta transformare din istoria omenirii. Padurea a fost afectata astfel ca din 382 milioane ha au mai ramas doar 311 milioane ha, din care 216 milioane ha productive, 6 milioane ha rezervatii si 89 milioane ha paduri degradate.
7

 INGIENERIA MEDIULUI

Pascu Ionut-Alexandru

In America de Sud, despaduririle au avut intensitate inegala, in functie de gradul de accesibiliate si directia de propagare a presiunii demografice. Cea mai afectata zona a fost Brazilia rasariteana, dar si Columbia si Chile. Padurea amazoniana tinde si ea sa fie distrusa din cauza mijloacelor de transport marea magistrala amazoniana. In Europa, despaduririle s-au produs lent, dar moartea padurilor este aici poluarea. Taierile, distrugerile nerationale nu conduc numai la pierderea padurilor, ci chiar a unor pierderi materiale, pierderi de vieti omenesti, cum s-a intamplat in nordul Italiei, unde, din cauza despaduririlor, inundatiile au avut efecte devastatoare. In tara noastra, padurea ocupa o suprafata totala de cca. 6,2 milioane ha, reprezentand 26 % din suprafata totala. In vremurile preistorice, aceasta ocupa 70-80 % din suprafata tarii, fapt pentru care in anul 1526, cand sultanul Soliman Magnificul a repurtat victoria de la Mohacs asupra armatei ungare si a ocupat Buda, nu s-a incumetat sa ocupe si tarile romanesti, deoarece erau bine aparate de muntii cei mai abrupti si de padurile cele mai greu de strabatut codrul frate cu romanul. Denumiri ca Transilvania (provine de la latinescul silva care inseamna padure), Bucovina (provine de la cuvantul de origine slavona-buk, care inseamna fag), dovedesc extinderea pe care o aveau padurile in tara noastra. Sub aspect economic si ecologic, padurea a indeplinit si indeplineste o serie de functii importante, unele vitale. In zona colinara, padurea favorizeaza procesul de inmagazinare a apei pe terenurile in panta, impiedicand formarea scurgerilor de suprafata si a viiturilor de apa in urma ploilor torentiale si a topirii zapezii, contracarand astfel fenomenele de inundatii si eroziune a solului. Padurea protejeaza lacurile de acumulare si terenurile din lunca raurilor. Pentru a-si indeplini aceste functii, este necesar ca cel putin 50 % din suprafata bazinului hidrografic care aprovizioneaza lacul de acumulare, sa fie acoperita cu padure ( la o acoperire de numai 15 %, debitele maxime sunt de trei ori mai mari fata de cele medii). Picaturile de ploaie (care lovesc solul si erodeaza) sunt interceptate de frunzele copacilor si de litiera (stratul format din frunze uscate si alte resturi organice care acopera solul din padure), micsorand in felul acesta viteza apei pe versanti, cat si procesul de evaporare a apei din sol. Astfel, un ha de padure poate inmagazina in sol, in primii sai 50 cm de la suprafata, o cantitate de aproximativ 1450 m3 de apa (echivalentul a 145 mm precipitatii). Padurile produc bunuri materiale deosebit de utile, cum ar fi: lemn pentru constructii, pentru industria mobilei, a instrumentelor muzicale, celulozei, hartiei, lemn pentru foc s.a. Fauna padurii ofera vanat pentru carne si blanuri, dar si variate fructe si ciuperci, apreciate mult pentru valoarea lor nutritiva. In procesul de fotosinteza, padurea are o contributie deosebit de importanta in regenerarea rezervei de oxigen la nivel local, cat si global. Un hectar de padure produce annual aproximativ 30 t oxigen, din care, acesta consuma cca 13 t in
8

 INGIENERIA MEDIULUI

Pascu Ionut-Alexandru

procesul de respiratie a arborilor sai. Vegetatia arboriscenta a padurii pe suprafata de un hectar consuma in procesul de fotosinteza circa 16 t bioxid de carbon, avand un rol relevant antipoluant. Arborii si arbustii din padure contribuie, de asemenea, la atenuarea zgomotului de intensitati diferite, au o influenta pozitiva pe care o exercita asupra regimului eolian, a umiditatii si temperaturii aerului, precum si a vibratiilor aerului. In acest sens, in literatura de specialitate se mentioneaza ca perdelele forestiere au capacitatea de a reduce zgomotul pana la 10 decibeli; in S.U.A. s-a consemnat ca o fasie de padure lata de aproximativ 30 m, trasata de-a lungul unei sosele, reduce zgomotul produs de circulatia autovehiculelor cu 8-11 %. Referitor la fenomenul de poluare chimica si rolul depoluant al padurii, in literatura de specialitate se mentioneaza ca un curent de aer poluat cu bioxid de sulf in concentratie de 0,1 mg/m3 poate fi complet depoluat prin traversarea sa lenta peste un hectar de padure. Padurea realizeaza si o epurare microbiana, remarcata mai cu seama la cea de conifere. Spre exemplu, pe bulevardele Parisului s-au determinat aproximativ 570 mii bacterii/m3 aer, iar in unele magazine chiar 4-8 milioane bacterii/m3 aer, in timp ce in padurea Fontain bleau din apropiere se inregistrau numai 50-55 bacterii/m3 aer. Ansamblul conditiilor favorabile vietii create in padure determina ca frecventa pulsului sa se reduca cu 4-8 pulsatii/minut, sa se tinda spre optimizarea tensiunii arteriale si sa favorizeze starea de buna dispozitie. Pentru bolnavii cu unele afectiuni respiratorii, padurile de rasinoase sau amestec de rasinoase si fag din zonele montane sunt benefice. In zonele de campie, cu suprafete reduse de padure, perdelele forestiere de protectie au o influenta deosebit de favorabila asupra mediului inconjurator. Astfel, acestea reduc viteza vantului pe o distanta egala cu 5 pana la 10 ori latimea lor, determinand retinerea si repartizarea uniforma a zapezii pe suprafata terenului arabil, care protejeaza cultura de toamna impotriva actiunii gerurilor, marind rezerva de apa a solului, protejeaza caile de comunicatii, localitatile si unele ferme zootehnice contra inzapezirilor. Pe cursurile de apa, perdelele forestiere reduc energia vanturilor si impactul sloiurilor de gheata, aparand digurile de avarii. Privita in ansamblu, contributia padurii la mentinerea echilibrelor in biosfera prezinta o importanta deosebita fie sub forma de masiv, fie ca perdele de protectie. Din aceasta cauza, exploatarea padurilor, la nivel mondial sau national, trebuie rationalizata nu numai ca volum lemnos, dar si ca metode folosite pentru a se evita, pe cat posibil, reducerea fondului forestier. Cresterea suprafetelor de teren agricol, nu mai este posibil a se realiza pe seama micsorarii suprafetei de paduri, ba dimpotriva, cel putin la noi in tara, in multe zone se impune impadurirea unor terenuri neproductive. Datorita defrisarilor exagerate si distrugerii padurilor prin exploatari nerationale si a pasunatului excesiv, la nivel mondial, a luat proportii ingrijoratoare fenomenul de desertificare, evident mai ales pe continentul African,
9

 INGIENERIA MEDIULUI

Pascu Ionut-Alexandru

unde daunele produse padurii nu pot fi justificate ecologic si nici economic prin pasunatul fondului silvic. In actiunea distructiva a fondului forestier, un rol insemnat il are si poluarea aerului, care produce fenomenul de uscare al arborilor. In Europa, de exemplu, pe aproximativ 10 milioane hectare de padure, s-a semnalat uscarea arborilor de molid, brad, stejar si gorun, iar in tara noastra, asemenea fenomen a afectat 1,6 % din suprafata totala a padurilor. La uscarea arborilor a mai contribuit, de asemenea, poluarea de mare altitudine, cat si cea produsa de industriile chimica si petroliera, de fabricile de ciment, combinatele metalurgice si miniere. Privite in ansamblu, importanta pdurii si meninerea echilibrului ecologic si aciunile distructive la care aceasta este supusa, se poate uor desprinde necesitatea colaborrii pe diverse planuri a tuturor specialitilor care activeaz in diferite sectoare productive si de cercetare ale agriculturii si silviculturii, in scopul prevenirii, refacerii si meninerii echilibrelor ecologice, att de importante vieii de pe Terra.

4.Date si probleme ale pdurilor din Romania 4.1 Date generale

Romania avea in 1800, 8.5 mil. Ha de pdure, adic 35-45% din teritoriu, suprafaa care s-a redus, continuu, astfel ca in 1974 ajunsese la doar 6.5 mil. Ha (27% din teritoriu), iar acum suprafaa mpdurita a sczut sub optimul ecologic. Cauzele acestei reduceri drastice presupun poluarea industriala (cca 6-7%), dar, si mai mult, defriare abuziva, iresponsabila si punatul excesiv; situaia produce mari neajunsuri, dat fiind ca posibilitile de regenerare a pdurilor sunt foarte reduse. De asemenea, un fenomen caracteristic Romniei este caracterul galopant al uscrii pdurilor, datorita depirii pragului critic al concentraiei de bioxid de sulf pentru ecosistemul forestier. Sursa principala de emisie este activitatea sectorului energetic, cu o pondere de 85%, SO2 prevenind din arderea combustibililor cu un coninut ridicat de sulf ; energetica in Romania este profilata pe valorificarea crbunilor inferiori (41.9% la nivelul anului 1991), a pcurii si gazelor naturale (30.6% in 1991), in timp ce energetica din tarile Europei Occidentale se bazeaz pe crbune de tip nesulfuros, in proporie de 20.2%, si deci, emisiile de SO2 sunt de 10-20 de ori mai reduse.

4.2 EVOLUTIA PADURILOR ROMANESTI

10

 INGIENERIA MEDIULUI

Pascu Ionut-Alexandru

Secolul I: - Teritoriul Romniei de astzi era acoperit de pduri in proporie de 80%,nsemnnd aprox. 18 mil ha. Secolele II III : - Romanii fac defriri masive in regiunea Olteniei pentru fortificaii si drumuri pavate cu lemn de stejar. Sec. X XVIII(cca 4-6 mil ha) : - Defriri in cmpii, pentru creterea suprafeei agricole. Circa 40% din suprafaa Romniei ramane acoperita de pduri. 1829-1859 (cca 1 mil ha) : - Dup pacea de la Adrianopole, principatele au dreptul la comer exterior. Se fac defriri pentru a cultiva gru pentru export. 1864 1914 (cca 1mil 300 ha) : - Dup reforma agrara a lui Cuza, se impropietaresc taranii si cu terenuri mpdurite, o parte fiind defriate pentru agricultura. 1918-1935 (cca 1 mil 500 ha) : - Regele promite pamant soldailor si dup rzboi se tine de cuvnt. Se defrieaz masiv in urma legii de reforma agrara din 1920. 1948-1989 (cca 550.000 ha) : - Se defrieaz pduri si pasiuni mpdurite pentru alimentarea marilor combinate de prelucrare a lemnului si a exporturilor. 1990-2005 (peste 200.000 ha) : - Creste mult ponderea tierilor ilegale si scade controlul statului, mai ales in cazul pdurilor retrocedate

4.3. ASPECTE GENERALE PRIVIND FONDUL FORESTIER AL ROMNIEI

1. Suprafaa fondului forestier National Romania are un fond forestier de circa 6.4 milioane hectare, reprezentnd 27% din suprafaa tarii. Fata de media europeana, de 32% acest procent de mpdurire nu este foarte bun, dar nici dramatic. nsa comparativ cu tarile europenecare au condiii geografice similare, situaia este departe de a fi roz : Cehia are 33%, Slovacia si Croaia peste 40%, Slovenia 54%, Austria 46%, Bulgaria 34%. Circa 2 treimi dintre pduri sunt situate in zona montana, ponderea lor fiind foarte sczuta la cmpie (sub 10%), unde, din aceasta cauza se resimte puternic efectul exceselor climatice.n
11

 INGIENERIA MEDIULUI

Pascu Ionut-Alexandru

conformitate cu raportarea statistica SILV 1, pdurile Romniei ocupau la data de 31.12.2005 suprafaa totala de 6.390.536 ha. Fata de situaia la 31.12.2004, suprafaa fondului forestier National a crescut cu 8.385 ha.

4.4 Probleme si efecte ale pdurilor

Tierea pdurilor o problema nerezolvata nici pana in prezent In fiecare an ne lovim de aceeai problema nerezolvata nici pana in momentul de fata: tierea copacilor, a pdurilor. In schimb promisiunile sunt multe in special in campaniile politicienilor. Lemnul este folosit pentru foc, pentru construcii, pentru celuloza dar si pentru cauze inutile: tierea brazilor de Crciun, felicitri si campaniile electorale. Efectul defririlor masive din ultimii ani ne afecteaz pe toi, indiferent daca locuim in mijlocul unui ora sau la marginea unei (foste) pduri: poluare, alunecri de teren, schimbri climatice majore. Cu toii contribuim la aceasta distrugere, contieni fiind de rul ce ni-l producem si nu e de mirare ca in multe zone de deal si de munte pdurile parca se topesc. Pe ranga fenomenele naturale foarte vizibile la care se mai aduga seceta, gerul, incendiile, alunecrile de teren, cderile de grindina, pdurile din Romania resimt efectul global al schimbrilor climatice de mediu. Peste jumtate dintre ele sunt supuse unui efect lent de uscare anormala a arborilor. Preul sczut al lemnului in tara stimuleaz exportul si ncurajeaz exploatrile. Acesta este unul dintre factorii care pericliteaz viitorul pdurilor din Romania. Problema defririlor pdurilor nu se aplica doar in tara ci si in capitala, chiar daca sunt perfect contieni ca Bucuretiul este cea mai poluata capitala Europeana cu praf si noxe nimic nu ii mpiedica sa taie copacii din ora pentru mai multe parcri pentru maini si autostrzi mai largi. Copacii au o energie electrostatica in frunze ce retine praful, zgomotul, vntul iar fora ei un om nghite 273 tone de praf pe km2 cat exista in Bucureti. In Romania ecologitii sunt considerai inga vistori in vreme ce Occidentul a transformat ecologia intr-un crez, o datorie fata de echilibrul si armonia naturii. Agenia de Protecie a Mediului a respins mai multe proiecte ce conineau tierea copacilor de pe autostrzi dar nu a fost luata in considere, proiectele fiind votate cu acordul primriei. Prima condiie pentru a rezolva aceasta problema ar fi sa admitem ca ea exista si ca pdurile Romniei dispar pe zi ce trece. In tara noastr omul vede in pdure doar un cont in banca si consecinele le suporta toata naiunea. Si o problema la fel de mare este si faptul ca daca pdurile dispar, odat cu ele ar pieri 70% din speciile de plante si animale slbatice. Cu cat suprafaa pdurilor se
12

 INGIENERIA MEDIULUI

Pascu Ionut-Alexandru

reduce, lupul si ursul cuta hrana mai aproape de aezrile umane iar ultimii reprezentanti ai unor specii de pasari aproape inexistente in multe din tarile Europei, vor disparea. Saracirea in continuare a ecosistemului forestier va duce la dezechilibre ecologice foarte grave, ca degradarea terenurilor. Fara paduri si vietuitoarele lor, va disparea o resursa capitala pentru turism caci peisajul montan, cel al statiunilor vor suferi mutilari irecuperabile.

Efectele negative ale defrisarilor

Odinioar, cand omul era culegtor de fructe i plante i apoi vantor, agresivitatea lui asupra naturii era redus,lipsindui mijloacele necesare de distrugere.Ulterior,omul a devenit productor de unelte mai perfecionate i ca atare, consumator de materii prime,extinzandu-i tot mai mult exploatarea asupra naturii nua depit anumite limite,nu a existat nici un pericol care s tulbure puternic relaiile dintre om i mediu inconjurtor. In ultimele dou secole, relaiile om-natur s-au deteriorat ajungandu-se in ultimel decenii, in unele pri ale Terrei,la conturarea unei crize ecologice.Ea s-a manifestat prin distrugeri masive de pduri,fenomenul deertificrii accentuate, dispariii de specii de plante i animale, poluarea apei i a aerului, dezechilibre inregistrate in balana oxigenului,toate ducand,in cele din urm,la afectarea grav a calitii vieii.Aceste impacte umane asupra mediului inconjurtor sunt modificri nedorite, care se situeaz in afara legilor ecologice. In cazurile ecosistemelor naturale, intre populaiile biocenozei intervin unele mecanisme de autoreglare,incat
13

 INGIENERIA MEDIULUI

Pascu Ionut-Alexandru

organismele care nu mai au loc in niele ecologice sunt obligate s emigreze sau s dispar. In constelaia ecosistemelor terestre,pdurile reprezint o categorie de ecosisteme terestre,pdurile reprezint o categorie de ecosisteme aparte i totodat i de mare pre, graie materiilor prime pe care le furnizeaz, posibilitilor de regenerare pe cale natural i astificial i multiplelor servicii,cu caracter de protecie, pe care le ofer(influene favorabile asupra climei i solului,aciuni specifice de reglare hidrologic,rol igienico-sanitar,mediu prielnic de via a unor plante i animnale,element turistic primordial etc.).Este de remarcat faptul c nici un alt ecosistem terestru,nu asigur un echilibru mai complex i o mai mare stabilitate,decat pdurea.Ea realizeaz relaii ideale intre flor,sol i clim,beneficiind de arbori inali i longevivi,a cror supremaie ecologic determin o reea de infinite compensri i autoreglri in biosfer.Tulburarea acestor ecosisteme echilibrate are nebnuite repercursiuni in reeaua interdependenelor ecologice,cu influene negative asupra bisferei i a mediului inconjurtor. Cu toate aceste,dintre ecosistemele terestre cel mai mult au avut de suferit ecosistemele forestiere,care s-au confruntat cu tendina omului de a le distruge sau a le inlocui cu alte ecosisteme mai puin trainice,in numele principiului rentabilitii i al profitului maxim.Drept urmare,din timpurile strvechi i pan in perioada actual au disprut aproape jumtate din pdurile lumii(cu aproximaie 1,6 miliarde ha).Din cele rmase o bun parte (peste 50%) au fost ,intre timp,degradate din cauza exploatrilor abuzive,a incendiilor,punatului abuziv etc. Aceast aciune nefast a omului a favorizat dezlnuirea unor factori naturali,cu consecine cu atat mai grave,cu cat biocenozele forestiere erau mai fragile i factorii externi mai agresivi.Astfel,in zonele cu condiii extreme,procesul de despdurire a transformat regiuni intregi,in stepe,savane sau deerturi.Ele se regsesc astzi in Africa,Australia,America de Sud,America Central i Asia i numrul lor crete an de an.In S.U.A. i Canada,in urma distrugerii de ctre emigrania unor
14

 INGIENERIA MEDIULUI

Pascu Ionut-Alexandru

vaste teritorii ocupate cu pduri,s-a produs degradarea a zeci de milioane de hectare de teren,din care eroziunea a dislocat miliarde de tone de sol,ceea ce a necesitat mari actiuni de refacere,cu investiii imense. Actualmente,in zona tropical cad prad exploatrilor forestiere,anual,cateva milioane hectare de pduri.Tor o form de dergradare a pdurilor in aceast zon,este extragerea preferenial a speciilor valoroase,in urma crora apar formaii forestiere de mic importan.

5.Masuri necesare de protejare a padurilor

5.1Protejarea padurii de incendiu
Padurile pot face fata nenorocirilor care se abat asupra lor (vanturi, ploi, seceta, daunatori, etc.), dar nu pot face fata un dusman nemilos - focul. Incediu in padure poate fi provocat accidental prin descarcari electrice atmosferice, dar de cele mai multe ori de actiuni neglijente ale omului. Sursele care pot provoca incendii sunt flacarile deschise, focurile de tabara, focurile utilizate pentru producerea mancarii, jarul sau scanteia, efectul termic (caldura sau radiatia solara), autoaprinderea datorata unor temperaturi excesive. Zonele vulnerabile sunt cele in care se desfasoara activitati de: pastorit; stuparit, vanatoare; pescuit; colectare de fructe si ciuperci; extractie de gaze si petrol; exploatatii miniere si forestiere. Pentru acestea trebuiesc luate o serie de masuri silvice si organizatorice care sa duca la protejarea padurii impotriva actiunii distructive a focului, intre care: realizarea benzilor izolatoare la marginea padurilor de 5-10 m precum si de-a lungul drumurilor care trec prin padure; crearea unor plantatii amestecate de rasinoase si foioase; amplasarea indicatoarelor de securitate in zonele turistice; amplasare de corturi si parcari de autoturisme numai in locuri amenajate si marcate in acest sens; amenajarea corespunzatoare a locului de fumat, respectiv interdictiile privind fumatul acolo unde acesta nu este permis; focurile se vor fac la o distanta de minim 100 m fata de marginea padurii;
15

 INGIENERIA MEDIULUI

Pascu Ionut-Alexandru

prepararea hranei se face numai in locurile de popas amenajate avand la indemana mijloace pentru stingerea focului; supravegherea permanenta a copiilor; anuntarea organelor silvice, pompieri la depistarea oricarui inceput de incediu; Persoanele care la sfarsit de saptamana merg la padure si care de cele mai multe ori fac focul pentru a pregatii gratere si gustari trebuie sa aibe in vedere: focurile nu se fac langa lemne, frunze, ierburi uscate pe timp de vant; trebuie sa existe la indemana paturi, vase cu apa pentru stingerea focului scapat de sub control; inainte de plecare se stropeste cenusa cu apa pana ce jarul este stins si se acopera cu pamant; resturile de tigari aprinse nu se arunca la intamplare; pe timp de seceta prelungita nu se face focul in padure; este interzis a se da foc gunoaielor din vecinatatea padurii; Ocoalele silvice stabilesc locuri pentru popas, fumat si parcat autoturisme, iar pe drumurile interzise se monteaza bariere. Trebuiesc reactualizate planurile de cooperare cu primariile si cu pompierii. Un rol important in apararea padurilor de incendii il are activitatea de informare si educare privind cunoasterea si respectarea normelor si masurilor de p.s.i.

5.2 Conservarea integritii pdurilor mature n exploatarea cherestelei sau a biomasei

Exist credina larg rspndit i totodat greit c tierea trunchiurilor sau defriarea pdurilor mature i nlocuirea lor cu copaci tineri, care cresc repede, va avea efecte pozitive asupra climei prin reinerea dioxidului de carbon atmosferic. Dei copacii mai tineri cresc i rein carbonul mai uor, trebuie vzut i ce se ntmpl cu acest carbon stocat atunci cnd pdurile mature sunt tiate. Prin tierea unei pduri, o parte din carbonul de acolo poate fi stocat ani de zile sau decenii n produsele lemnoase rezultate, dar alte cantiti nsemnate de dioxid de carbon sunt eliberate n atmosfer, imediat, prin deranjarea solului i, de-a lungul timpului, prin descompunerea frunzelor i crengilor.
16

 INGIENERIA MEDIULUI

Pascu Ionut-Alexandru

Msurile de voluntariat vor putea aduce o mai mare recunoatere a rolului utilizrii durabile a solului n domeniul adaptrii la efectele schimbrilor climatice. Crearea ncrederii n aceast abordare presupune ca regulile s fie suficient de riguroase pentru a se asigura c aciunile de voluntariat duc la reduceri clare, cuantificabile, ale emisiilor de dioxid de carbon n atmosfer, ct i la alte avantaje legate de mediu. ns, fr o reducere real i la scar larg a emisiilor de gaze cu efect de ser, astfel de msuri temporare de voluntariat nu pot duce la atenuarea efectelor schimbrilor climatice.

5.3 Exploatarea pdurilor ntr-un mod durabil

Extinderea zonelor mpdurite prin promovarea regenerrii copacilor, permiterea creterii lor ct mai mari, utilizarea de metode de recoltare care reduc pierderile i stabilirea de zone de conservare n interiorul pdurilor pot duce la creterea pe termen lung a cantitii medii de carbon stocat. Aceste opiuni de gestionare pot avea, de asemenea, efecte pozitive asupra biodiversitii i asupra altor elemente cheie pentru ecosisteme, cum ar fi meninerea fluxurilor hidrologice. Permiterea copacilor s creasc mai mult nainte de a fi tiai contribuie la creterea diversitii structurale a pdurii i ofer unhabitat pentru o serie mai larg de specii. Pdurile sntoase, care i pstreaz complexitatea natural i diversitatea ca vrst i structur a habitatului, au de obicei mai mult stabilitate i putere de a face fa tulburrilor asociate cu schimbrile climatice. Copacii cresc repede cnd sunt tineri, dar creterea ncetinete pe msur ce ajung la maturitate. Pentru a spori capacitatea de stocare a carbonului n timp, tierile ar trebui s se fac dup ce rata de cretere anual scade sub media ratei de cretere. Dar, cum companiile de producie a lemnului au interese economice puternice de a efectua tierile atunci cnd preurile sunt cele mai favorabile, multe pduri sunt tiate cu mult nainte de aceast vrst optimal. Creterea intervalului de timp dintre tieri sau meninerea copacilor mai btrni de-a lungul mai multor cicluri de tiere succesive ar putea duce la creterea semnificativ a stocurilor de carbon. Deteriorarea copacilor netiai i a solului n timpul operaiunilor de deplasare a trunchiurilor tiate poate, de asemenea, duce la o cretere a emisiilor de dioxid de carbon.

6. Concluzii
Protecia resurselor naturale i conservarea biodiversitii Art. 35. Autoritatea centrala pentru protectia mediului, cu consultarea autoritatilor centrale de specialitate care gestioneaza resursele naturale, elaboreaza, pe baza prezentei legi, reglementari tehnice privind masurile de protectie a ecosistemelor, de conservare a biodiversitatii, de gospodarire
17

 INGIENERIA MEDIULUI

Pascu Ionut-Alexandru

durabila a resurselor naturale si pentru asigurarea sanatatii umane. La proiectarea lucrarilor care pot modifica cadrul natural al unei zone este obligatori procedura de evaluare a impactului asupra acesteia, urmata de avansarea solutiilor tehnice de mentinere a zonelor de habitat natural, de conservare a functiilor ecosistemelor si de ocrotire a organismelor vegetale si animale, inclusiv a celor migratoare, cu respectarea alternativei si a conditiilor impuse prin acordul si/sau autorizatia de mediu, precum si monitorizarea proprie pana la indeplinirea acestora. Suprafetele terestre si acvatice supuse unui regim de conservare ca habitate naturale sau pentru refacere ecologica sunt gestionate de detinatorii legali numai in cazul in care acestia se angajeaza sa aplice masurile de conservare stabilite de autoritatea central pentru protectia mediului. Detinatorii cu orice titlu, care aplica aceste masuri, sunt scutiti de impozit; detinatorii particulari vor fi compensati in raport cu valoarea lucrarilor de refacere intreprinse. Protejarea unor specii si organisme rare amenintate cu disparitia, conservarea biodiversitatii si instituirea de arii protejate, precum si masurile stabilite de autoritatile pentru protectia mediului sunt prioritare in raport cu alte interese. Autoritatea centrala pentru protectia mediului, cu consultarea Academiei Romane si a Comisiei Nationale UNESCO, stabileste criteriile pentru instituirea ariilor protejate si de conservare a biodiversitatii. Protectia solului, a subsolului si a ecosistemelor terestre Art. 48. Protectia solului, a subsolului si a ecosistemelor terestre, prin masuri adecvate de gospodarire, conservare, organizare si amenajare a teritoriului, este obligatorie pentru toti detinatorii, indiferent cu ce titlu. Art. 49. Autoritatea centrala pentru protectia mediului, cu consultarea ministerelor competente,stabileste: a) sistemul de monitorizare a calitatii solului in scopul cunoasterii starii actuale si a tendintelor de evolutie a acesteia; b) reglementarile privind protectia calitatii solului, subsolului, a ecosistemelor terestre si conservarea biodiversitatii; c) procedura de autorizare privind probleme de protectie a mediului, cuprinse in planurile de amenajare a teritoriului, amenajarea torentilor pentru intocmirea amenajamentelor silvice, combaterea eroziunii solurilor, foraje de studii si
18

 INGIENERIA MEDIULUI

Pascu Ionut-Alexandru

prospectiuni geologice si hidrogeologice,precum si pentru activitati miniere de extractie; d) reglementari privind refacerea cadrului natural in zonele in care solul, subsolul si ecosistemele terestre au fost afectate de fenomene naturale sau de activitati cu impact negative asupra mediului. Art. 50. Autoritatile centrale pentru agricultura si silvicultura au urmatoarele obligatii: a) sa elaboreze reglementari privind sistemele de agricultura, tehnologiile de cultura a plantelor si de crestere a animalelor, regenerarea padurilor, recoltarea, colectarea si transportul lemnului si standardele de calitate a solurilor, in scopul mentinerii si ameliorarii acestora, eliminarii consecintelor negative asupra ecosistemelor terestre si acvatice si asigurarii conservarii functiilor specifice, biodiversitatii si habitatelor naturale si sa le comunice autoritatii central pentru protectia mediului; b) sa tina evidenta terenurilor devenite improprii pentru productia agricola si sa ofere, la solicitarea detinatorilor, asistenta tehnica de specialitate pentru ameliorarea sau schimbarea folosintei; c) sa indrume si sa exercite controlul tehnic de specialitate pentru lucrarile de imbunatatiri funciare si agropedoameliorative; d) sa indrume si sa ofere asistenta tehnica, la cererea cultivatorilor de terenuri, privind cele mai adecvate tehnici si tehnologii de gospodarire si ameliorare a solurilor. Art. 51. Controlul asupra respectarii reglementarilor legale privind protectia si conservarea,ameliorarea si folosirea judicioasa a solurilor, a subsolului si a ecosistemelor terestre se organizeaza si se exercita de autoritatile pentru protectia mediului, precum si, dupa caz, de alte autoritatiale administratiei publice competente, potrivit dispozitiilor legale. Art. 52. Detinatorii de terenuri cu orice titlu, in scopul asigurarii protectiei calitatii solurilor, au urmatoarele obligatii: a) sa previna, pe baza reglementarilor in domeniu, deteriorarea calitatii solurilor; b) sa asigure la amplasarea, proiectarea, construirea si punerea in functiune a obiectivelor de orice fel, ca si la schimbarea
19

 INGIENERIA MEDIULUI

Pascu Ionut-Alexandru

destinatiei terenurilor, conditiile prevazute in acord si in autorizatia de mediu; c) sa nu arda miristile, stuful, tufarisurile sau vegetatia ierboasa, fara autorizatie din partea autoritatii competente pentru protectia mediului. Art. 53. Detinatorii, cu orice titlu, ai padurilor, vegetatiei forestiere din afara fondului forestier si pajistilor au urmatoarele obligatii: a) sa mentina suprafata impadurita a vegetatiei forestiere din afara fondului forestier, inclusiv a jnepenisurilor, tufisurilor si pajistilor existente, fiind interzisa reducerea acestora, cu exceptia cazurilor prevazute de lege; b) sa exploateze masa lemnoasa numai in limita posibilitatii padurilor, stabilita de amenajamentele silvice si aprobata prin lege; c) sa asigure respectarea regulilor silvice de exploatare si transport tehnologic al lemnului, stabilite conform legii, in scopul mentinerii biodiversitatii padurilor si a echilibrului ecologic; d) sa respecte regimul silvic pentru impadurirea suprafetelor exploatate, stabilit de autoritatea centrala pentru silvicultura, in acord cu conditiile de utilizare durabila a padurilor, prevazute de autoritatea centrala pentru protectia mediului; e) sa asigure aplicarea masurilor speciale de conservare pentru padurile cu functii deosebite de protectie, situate pe terenuri cu pante foarte mari, cu procese de alunecare sieroziune, pe grohotisuri, stancarii, la limita superioara de altitudine a vegetatiei forestiere,precum si pentru alte asemenea paduri; f) sa respecte regimul silvic stabilit pentru conservarea vegetatiei lemnoase de pe pasunile impadurite care indeplinesc functii de protectie a solului si a resurselor de apa; g) sa asigure exploatarea rationala, organizarea si amenajarea pajistilor, in functie de capacitatea de refacere a acestora; h) sa exploateze resursele padurii, fondul cinegetic si piscicol, in limitele potentialului de regenerare, potrivit prevederilor legale; i) sa sesizeze autoritatile pentru protectia mediului despre accidente sau activitati care afecteaza ecosistemele forestiere sau alte asemenea ecosisteme terestre. Cel mai bun prieten al omului este padurea deoarece padurea produce oxigen si (consuma) primeste dioxid de carbon. 2/3 din O2 planetei, consumat de lumea
20

 INGIENERIA MEDIULUI

Pascu Ionut-Alexandru

vie, de industrie sau autovehicule, este furnizat atmosferei de catre arbori si arbusti. O mare importan in viaa omului sunt pdurile. Nici nu putem s ne imaginm ce rol important joac in viaa noastr de zi cu zi ( aer curat mbogit cu oxigen, mobil, materiale i alte accesorii pentru locuin, foaia pe care scriem in fiece zi pe bncile colii, toate acestea sunt produse datorit pdurilor...) In societate Padurile pot furniza cantitati uriase de lemn de buna calitate. Acest material a fost utilizat din cele mai vechi timpuri pentru primele arme, unelte, constructii de locuinte sau pregatirea hranei Datorita despaduririlor, pe glob, la fiecare 30 minute, dispare o specie vegetala si una animala. Padurea trebuie deci protejata pentru a-si putea manifesta si dezvolta rolurile sale benefice. S-a demonstrat ca un fag matur produce 1,7 kg oxigen in fiecare ora si prelucreaza 2,35 kg dioxid de carbon emanat din tevile de esapament ale masinilor. Natura ne ofera tot necesarul pentru a trai, fara ea nu va bate nici o inima de-a noastra, deci sa incercam sa iubim si natura cu inima pe care o avem.

7.Bibliografia
http://www.scribd.com/doc/30863386/Importan%C5%A3a-p%C4%83durilor-innatur%C4%83-%C5%9Fi-in-via%C5%A3a-omului-Lia http://ecologienutritiesisanatate.blogspot.com/2011/01/rolul-padurilor-inschimbarile_16.html

http://www.milioanedecopaci.ro/rolul-padurilor.html http://www.ecomagazin.ro/rolul-padurilor-in-schimbarile-climatice/

21