O Unul dintre cele mai vechi civiliza,ii a lumii s-a format in valea Indusului, pe teritoriul Pakistanului de azi, pe partea

de nord-vest a subcontinentului indian. Unul dintre cele mai mari ora~e a acestei civiliza,ii a fost Mohenjo-daro

Viitorul Indiei a fost detenninat in mod fundamental de invazia triburllor nomade arlene, sosite in rnileniul II 1. Ch, care inannate cu anne debronz ~i cu care de lupta, au migrat pe parcursul secolelor in India in mai multe valurl prln trecatorile Afganistanului de azi. Dupa ce au ocupat Nordul Indiei s-au lasat de viata nomada ~i activitatea lor prlncipala a devenit agricultura: Populatia ba~tina~a supusa -in majorltatea lor dravizi avand culoarea pielii mai inchisa -1n nord a devenit o populatie de servitorl ai arlenilor victorlo~i, dar in sud ~i-a pastrat independenta. Din cauza obstacolelor reliefului cucerltorli ajungeau aici mai greu, ~i din aceasta cauza istorla politica a acestei regiuni difera de cea a terltorlilor din nord, cu toate ca influenta ideilor culturale ~i religioase nu au putut tI oprlta de iiolarea geografica. Formarea Indiei lipsa documentelor scrlse nu nu perrnite in ce rrulsura au preluat cucerltorli arleni tradi1;iile dravidiene. Unele reprezentarl sugereaza al zeitati venerate astazi, alaturl de idei religioase ~i rltualurl, au o istorle care iZvo~te din civilizatia indusului. Sigur este insa, ca 'limba, religia ~i structura sociala ale arlenilor au detenninat in mod fundamental infati~area ulterloara a Indiei. De la cucerltorli arleni provine credinta O "Templul de coasta" din secolul al Vll-lea. $i-a primit denumirea de la locul sau de amplasare, pe coasta marii din sud-estul Indiei. A fost ridicat in cinstea zeului Siva, fiind un templu tipic dravidian. Pragurile orizontale ale turnurilor reprezinta cate o zeitate.

India antica a fost un subcontinent cu o populatie numeroasd, cu O istorie furtunoasa -5i complicata. S-au nascut aici religii mari, imperii au i1iflorit -5i au decazut dar cu1tura indiana-5i-a pastrat intotdeauna caracterul specijic.
I n~a antica o.cupa te~to.riul pe care 11~en~m1m subcontinentul mdlan, pe acest tentonu azi existand patru state; Republica India, independenta din 1947, Pakistanul, Sri Lanka (Ceylon), ~i Bangladeshul, devenit independent in 1971. in valea Indusului care azi apartine Pakistanului in jurul anului 2500 1. Ch. s-a fomlat una din cele rnai vechi civilizatii ale lumii. Au avut o~e marl, proiectate cu mare minutiozitate, casele flind cladite'-din caramizi de lut ars, o~ele fiind dotate cu retele de apa ~i canalizare dezvol~e. Au conceput ~i o scriere in imagini, care, din pacate nu s-a putut descifra nici pam azi, ~i din aceasta cauza despre civilizatia din valea Indusului avem doar .cuno~tinte surnare. prabu~irea acestei civiliza1;ii .in jurul anului 1700 1. Ch. s-a datorat probabil , unei catastrofe naturale. ; t f Valea Indusului se afla in partea nord. vestica a subcontinentului, relativ destul de aproape de o alta civilizatle veche, cea sumeriana, cu care, ipotetic, s-ar putea sa fi avut relatii comerciale ~i de care a fost, poate, influentata.

De mai multe ori pe parcursul istoriei Indiei ideile noi au p~truns 1n partea de nord-vest a tarii, -~i tot acolo au sosit ~i cuceritorii extemi. Imensul teritoriu al subcontinentului pe celelalte p~rti este 1nconjurat de mari, munti 1nalti ~i p~duri tropicale, ~i din aceast:1 cauz~ alte civilizatii, ca de exemplu marea civilizatie chinez~, nu au la:sat urme vizibile.

47

INDIAN

O Varuna, paznicul legii cosmice, domnitorul universului. In India cultul lui a fost introdus de cuceritorii arieni. Structura lor religioasa se baza pe credin\a in zeii naturii ~i pe rolul preo\ilor de conducatori ai societa\ii.

Cu timpul acest sistem a devenit mai complicat ~i mai rigid, ~i in afara celor patru caste au aparut mai multe subcaste. Ca urmare a acestui sistem fiecare individ al societatii era legat prin mo~tenirea sa de un anumit rang ~i de o anumita ocupatie, putea manca numai anumite mancaruri ~i putea sa se casatoreasc~ numai cu cineva din casta sa. Acest sistem era justificat de teoria hindusa a kannei, dupa care soarta fiecarui om in viata este rasplata sau pedeapsa meritata a faptelor bune sau rele savar~ite In vietile sale anterioare. Sistemul castelor s-a pastrat pana azi, cu toate ca guvemele Indiei au incercat in mod repetat sa elimine barierele sociale traditionale cu daramarea barierelor sociale vechi. Dezvoltarea religioasa Perioade lungi din istoria politica a Indiei raman obscure, este sigur doar ca cel putin o duzina de regate ariene lnfloreau sau se razboiau intre ele fara un rezultat semnificativ. jn religia hindusa in schimb au survenit schimbari esentiale: a luat na~tere cultele lui Siva ~i Vishnu, elementele principale ale hinduismului epocii noi. Sistemul castelor , puterea preotilor ~i sacrificiile virtuale practicate de hindu~i au generat doua mi~cari mari de reforma In secolul al VI-lea 1. Ch. Prima ~care religioasa a fost jainismul, fondat de Mahan1ra. Propaga nonviolenta, condamna sistemul de caste ~i considera sacra orice forma de viata. Acest ultim concept denumit ahimsa era respectat de adeptii lui fata !i ~i de cele mai mici inseCte. ~ Cu toate ca jainismul a devenit in India o ~ religie de masa nu a depa~it niciodata granitele O Ce! mai important zeu al arieni!or subcontinentului. jn schimb cealalta mi~care razboinici, !ndra, zeul fu!geru!ui ~i a! religioasa, budismul a devenit cea mai mare tunetu!ui, pe tronu! sau ceresc. religie din lume. Pe fondatorul ei cunoscut sub O Dupa ce a desfiin,at imperiul persan, Alexandru cel Mare a patruns in India, vrand astfel sa-~i indeplineasca planul de a cucerii intreaga lume. L-a invins pe regele Puru, dar solda'ii sai obosi,i de razboi 1au convins sa se retraga, deoarece nu vroiau sa ajunga iara~i fa,a-n fa,a cu elefan'ii de razboi indieni. Aceasta miniatura indiana reprezinta casatoria lui Alexandru cel Mare ~i a Roxanei.

acordat<l zeit<ltilor naturii, de exemplu zeilor Vauna ~i Indra, separarea preo1;ilor (brahmanilor) ca clasa sociala ~i ceremoniile sacrificarii animalelor. Imnurile religioase ~i textele ceremoniilor au fost transmise prin tradi1;iaorala de catre preoti, genera1;iide-a r:1ndul, mai t.1rziu f1ind adunate ~i imortalizate in cele patru carti a Vedelor, din care aceast<l perioada timpurie a religiei indiene a primit denumirea de religia vedica. in timpul rnileniilor urmatoare religia vedica s-a schimbat foarte mult, ca In fmal sa se desava~easca in hinduism. Hinduismul este ~i azi religia majorit<l1;iihindu~ilor, cele mai sfinte texte a acestei religii fiind Vedele. Sanscrita, limba acestor scrieri sacrale a devenit limba literara "superioara", aceasta a fost utilizat<l de invata1;ii din toata India. Cu toate c:l existau o mul1;ime de dialecte ~i chiar ~i limbi de sine st<lt<ltoare, sanscrita la fel de bine ~i-a pastrat pozi1;iaautoritara, ca ~i latina in Europa medievala. Sistemul castelor Societatea ariana timpurie se diviza In patru clase sociale sau caste: prima casta alcatuita de preoti (brahmani), a doua alcatuita de luptatori (nobilimea) iar a treia de tarani, me~te~ugari ~i comercianti. Dintr-a patra casta faceau parte slugile. Cei care nu faceau parte din nici una dintre aceste caste erau denumiti "intangibilii" sau "paria". Fata de castele superioare privarea lor de drepturi era mai accentuat<l decat a slugilor.

E ~ ~ .0: ~ ~

~ "ti ~ : ~

este o suferin~,c generatl de dorin~, ~i prin urmare putem sc;lpade suferin~ dac;l stingem 1n noi dorintele. Astfel sufletul scap;l din circuitul na~terii ~i rena~terii, poate ajunge In Nirvana, adic;lln starea de fericire etem;l. Regate ~i imperii jn timp ce Buda l~i propaga doctrinele, regatele din India se rnzboiau Intre ei, ~i pe teritoriile din nord-vest au Inceput s;l se infiltreze influente persane ~i grece~ti. Cuceritorul macedonean, A1exandru cel Mare, dup;l ce a cotropit imperiul persan, a p;ltruns ~i 1n India, ~i l-a Invins pe regele Puru, dar la cererea soldatilor s;li obositi, care nu doreau o nou;llntalnire cu elefantii de luptl s-a retras. Fondatorul marii dinastii Maurya, Chandragupta (321-2971. Ch.) probabil a fost participant. la rezistenta fat;l de A1exandru cel Mare. Dinastia Maurya a fost prima (~i pentru 2000 de ani ~i ultima) care a reu~it sa-~i extinde controlul asupra majoritltii subconO Capite! de a O stilul din Cap de Buda Gupta, in

co!oana Asoka, dinastiei

al rege!ui membru Maurya.

epocii sec. V.

numele de Buda il chema Gautama Siddhartha (in jurul 535-483 i. Ch.). Denumirea glorioasa Bud inseamna "iluminatul". Dupa traditie era originar dintr-o familie domneasca, a primit o educa1;ie aleasa, dar a fost ferit de tumultul vie1;ii.Priveli~tea unui om batran, a unui bolnav incurabil, al unui mort ~i al unui ascet l-au pus pe Guatama fa1;a in fa1;a cu moartea ~i cu suferinta. Dupa aceste int.1lniri o perioada lunga cauta adevarul ~i la varsta de 36 de ani a devenit ilumjnat. Dupa acest eveniment a inceput sa-~i propage ideile. Pe oameni ii indemna la urmarea "caii de mijloc", adica sa se ab!;ina de la huzur, dar ~i de la ascetism (renuntarea la binefacerile vie1;ii de zi cu zi). inva1;atura principala al lui Buda era ca viata
00 timpurie fa~a statuia Picturi din lui hinduse templul Buda. din epoca Gupta Stanga: in

budistAdjan.

tinentului, cannuind din capitala Pataliputra a~ezatain inima dens populata a Indiei, in bazinul Gangelui. Cel mai mare domnitor Maurya, Asoka (cca.268-232 i. Ch.) ~i-a inceput domnia ca rege cuceritor, dar i s-a f~cut grea~ de v~rsarea de sange ~i s-a convertit la religia budista. A incercat s~-~i transpun~ ideile in practic~, a pomit o serie de munci voluntare, proclama nonviolenta ~i toleranta fa~ de supu~i. Cele mai minunate monumente Maurya sunt acele coloane cu inscriptii pe care Asoka le-a ridicat in intreaga imp~rntie. A : trimis misionari budi~ti in strnin~tate~i in unna activit~tii acestora s-au pus bazele rnspandirii j budismului in Asia rns~ritean~,incepand cu ~ Binnania ~i Ceylonul. Arta ~i arhitectura ~ budista a i:nflorit ~i in interiorul Indiei, cu toate 49

SUBCONTINENTUL

INDIAN

hindu~ii vor putea convietui in pace. in fmal antagonismelereligioase au jucat -~i joaca ~i azi -un rol important In istoria Indiei: acestea au determinat divizarea in mai multe state a sub-cbntinentului indian. O~tile musulmane au patruns In India prima data In secolul al VIII-Iea. Au' pradat India de Nord, au cucerit Sindul Cregiunea de sud al Pakistanului de azi). Cu aceasta lnaintarea lor s-a oprit, dar In secolul al X-Iea dinastia turco-afgana a Gaznevizilor a ocupat Punjibul ~i l-a anexat imperiului musulman centro-asiatic. Noile incursiuni au slabit In continuare regatele hinduse, care timp de un secol nici nu au lncercat sa fac;1cuceriri noi. Atunci a ajuns la putere In Ghazni o noua dinastie mult mai putemica. Sultanatul din Delhi Cel mai activ membru al noli dinastii, Muhamad, a atacat India de Nord In-1192, a sfarimat confederatia.~ nord hindusa, ~i a instalat In Delhi ca vicerege un sclav turc de ar sau. Acest conducator a lnfiintat a~anumita dinastie a sclavilor. El ~i urma~li sai au extins puterea sultanatului musulman asupra intregii Indli. Regatelehinduse din nordul tarii nu au fost desfiintate, ci au fost vasalizate, iar populatia nu a fost convertita In lntregime la religia islamica. Dar lncetul cu lncetul noua religie a prins rad:lini In. India, ~i inspirate de modele persane, arta plastica, cea decorativa ~i arhitectura islamica au lnceput sa marcheze cultura indiana. in istoria sultanatului au fost perioade bune ~i perioade rele, dar dupa 1398, cind cuceritorul mongol Timur Lenk i-a pradat teritoriile, a intrat In declin. Urmatorii cuceritori au lasat dupa ei amintiri mult mai frumoase. Ei au fondat cel mai stralucit imperiu musulman al subcontinentului: India Mogulilor .

~ ~ .0 ::0 1: ~ .. ]

O Cel mai minunat monument al artei dravidiene din secolul Vlll-lea, templul din Kailasa. Secole de-a randul a fost loc de pelerinaj pentru hindu~i, jaini~ti ~i budi~ti.

putere in partea de nard-vest a cantinentului, hunii heftaliti. O periaad~ au fast respinse atacurile s~getatarilar rnzbainici, dar puterea saldatilar s-a epuizat ~i lmp~rntia Gupta s-a destrnmat.
Puterea islamului in perioada urm~toare a devenit foarte clar , c~ budismul i:n cadrul maselor mari nu' poate concura cu hinduismul i:n reinnoire, ~i astfel budismul in secolul al IX-lea a intrat intr-un declin rapid. Hinduismul ins~ in aceast1 perioad~ trebuia s~ fac~ fa~ unei provoc~ri exteme mult mai dure -islamismului. Islamul este o religie foarte combativ~, ~i propov~duia c~ Dumnezeul este unu ~i exis~ o singura cale, calea fericirii de apoi. Pentru individ purta un mesaj total diferit fa~ de conceptia religiilor hinduse, a clror element de baza era transmigratia sufletelor, circulatie a ~terii ~i a rena~terii timp de milioane de ani. A$a a devenit foarte incert, dac~ musulmanii ~i
O Siva era deseori reprezentat ca zeul Dansului Cosmic, care deodata creeaza ~i nimice~te Universul reprezentat prin inelul ce-1 inconjoara. Aici Siva calca un demon marunt. Asemenea figuri turnate din bronz erau foarte raspandite in secolele X-XII.

ca: Impa:ra:tia Maurya s-a dezintegrat foarte repede dupa: moartea lui Asoka. Dupa: epoca statelor mici aflate In ra:zboi In secolul al III-lea o noua: dinastie, dinastia Gupta a reunit mare parte a subcontinentului. impa:ra:tia lor a atins epoca de glorie sub dornnia lui Chandragupta II. (376-415). in spiritul hinduismului reannoit cultura indiana: I~i tra:ia perioada de i:nflorire. Au fost scrise In limba sanscrita: capodopere lirice ~i dramatice uria~e, era In plina: dezvoltare sculptura ~i arhitectura hindusa: cu stilul sa:u somptuos fa:ra:egal. S-au obtinut rezultate marcante In matematica: ~i astronomie. Indiei dinastiei Gupta li datora:m aplicarea corecta: a valorilor zero ~i zece. in secolele V ~i VI a apa:rut o noua:

~ i Q. ~ " al 0!! ~

50

Istorie universal~ 53.:. INDIA MOGULILOR

Istorie universal~ 119- INDIA 051 FAMILIA GHANDI