PSIHIATRIE SI PSIHOPATOLOGIE

1. Dimensiunea filosofică a psihiatriei a fost conturată de

a. Philip Pinel *
b. Pierre Janet
c. Sigmund Freud
d. Karl Jaspers

2. Opera de tinerete a lui Karl Jaspers

a. A dat consistentă fenomenologică psihopatologiei *
b. A dat o dimensiune psihanalitică psihopatologiei
c. A aprofundat sistematic rezultatele abordării clinice
d. A respins existenŃialismul ca doctrină explicativă

3. Progresul enorm al medicinei în ultimile decenii s-a răsfrânt si

asupra
psihiatriei datorită progreselor din:
a. Neuropsihoendocrinologie *
b. Neurolingvistice *
c. Psihoimunologie *
d. Cibernetică aplicată

4. Ignorarea sau minimalizarea unei părŃi din mijloacele pe care

terapia
contemporană le pune la dispoziŃie ar fi o greseală din punct de
vedere
a. Profesional *
b. Metodologic
c. Etic
d. EducaŃional

5. EsenŃa abordării antipsihiatrice a fost:

a. Dogma inexistenŃei bolii psihice *
b. Lupta împotriva azilelor
c. Lupta împotriva psihiatrilor
d. Lupta împotriva stigmatizării sociale
6. Dintr-o perspectivă antropologică psihopatologia poate releva
a. Lucruri esenŃiale despre om *
b. Infrastructura existenŃei constiente *
c. SituaŃii limită în care persoana umană constientă alunecă spre
minusul
dezorganizării si anulării specificităŃii sale *
d. Structura genetică si dezvoltarea filogenetică a individului

7. Care din următoarele sinonime conduce la confuzii între

psihopatologie si
psihologie clinică
a. Psihologia bolii mintale
b. Psihologie patologică *
c. Psihiatrie psihologică
d. Patopsihologie *

8. Psihopatologia explicativă este în raport cu următoarele

constrcuŃii teoretice
a. Psihodinamică *
b. Structuralistă *
c. Cognitivistă *
d. Fenomenologică

9. Modelul ateoretic in psihopatologie se bazează pe

a. Un sistem operaŃional de criterii diagnostice descriptive *
b. Validarea statistică a principalelor tulburări care alcătuiesc o
entitate *
c. Înregistrarea tuturor informaŃiilor pentru stabilirea etiologiei *
d. Un sistem operaŃional de criterii diagnostice intuitive

10.Psihopatologia biologică este o abordare în care accentul este pus

pe
a. InfluenŃa mediului în generarea tulburărilor psihice
b. influenŃa modificărilor morfologice *
c. InfluenŃa factorilor sociali în determinarea bolii psihice
d. InfluenŃa modificărilor funcŃionale
11.Teoria disperării se referă la o secvenŃă care începe prin
următoarele cauze
contributive distale
a. ApariŃia de evenimente de viaŃă negative sau ne-apariŃia de
evenimente
pozitive *
b. Faptul că, pe de o parte, subiectul atribuie evenimentele de viaŃă
negative
unor factori stabili si globali, iar pe de altă parte el acordă o mare
importanŃă acestor evenimente *
c. O diateză legată de atribuire (stil depresogen de atribuire), care
înseamnă
că anumite persoane au tendinŃa generală de a atribui
evenimentele
negative unor factori interni, stabili si globali si de a considera
aceste
evenimente ca fiind foarte importante
d. Cauzele reprezentate de distorsiunile cognitive (diferitele tipuri
de erori
logice comise de subiect)

12.Modelul interacŃionist al psihopatologiei propus de Marsella.

Acest model are
patru componente de bază
a. Persoane care, cu resursele de care dispun (biologice, psihologice
sau
sociologice), încearcă să înfrunte stresul; *
b. Mediul de unde provin factorii de stres; *
c. InteracŃiunea factorilor de stres cu resursele organismului, care
conduce la
starea de stres *
d. Psihopatologia, concepută drept „adaptativă”, întrucât ea este
constituită
din configuraŃii de răspunsuri psihologice si fiziologice la stres *

13.Modelul existenŃialist încearcă

a. O proiecŃie a teoriilor noastre despre pacient
b. O percepere a pacientului asa cum este el în realitate *
c. O viziune în care persoana umană este un produs al societăŃii si
destinului
si nu are dezvoltare procesuală
d. O descoperire a pacientului ca fiinŃă umană, ca fiinŃă-în-lume *

14.Legat de noŃiunea de structură, J. Piaget insistă pe caracterul ei

de:
a. Totalitate *
b. Transformare *
c. Autoreglare *
d. Posibilitatea de formalizare *

15.Nivelele de organizare ale persoanei sunt reprezentate de

următoarele
a. Personalitatea- Corpul + psihismul (soma + psyche) *
b. FiinŃa istorică – Persoana ca proiecŃie sau ca transsubiectivitate
individuală
c. Individul social - Persoana umană ca instituŃie social-juridică *
d. FiinŃa metafizică - Supra Eu + constiinŃă umană

16.Reprezentarea are:
a. Caracter de imagine (subiectivitate) *
b. Apare în spaŃiul intern, subiectiv *
c. DependenŃă de voinŃă, poate fi creată si transformată de
voinŃă *
d. Este completă, detailată este un desen terminat

17.Hiperestezia:
a. Este reprezentată de o coborâre a pragului senzorial *
b. Este resimŃită de subiect ca o crestere neplăcută a intensităŃii
senzaŃiilor
privind un singur analizator sau ansamblul lor *
c. Se întâlneste în debutul bolilor infecŃioase, hipertiroidie,
intoxicaŃii*
d. Nu se întâlneste în surmenaj, neurastenii, debutul unor afecŃiuni
psihotice

18.În categoria iluziilor patologice se înscriu:

a. Falsele recunoasteri *
b. Falsele nerecunoasteri *
c. Iluzia sosiilor
d. PseudoreminiscenŃele

19.HalucinaŃiile psihosenzoriale nu au următoarele caractere:

a. ProiecŃia spaŃială în spaŃiul senzorial
b. Senzorialitatea experienŃei nulă
c. Convingerea în realitatea lor absentă *
d. Impunerea unor sentimente
20.Care din următoarele fenomene nu îndeplinesc criteriile pentru
halucinaŃii:
a. Halucinoidele *
b. PseudohalucinaŃiile *
c. Halucinozele *
d. HalucinaŃiile psihosezoriale

21.HalucinaŃiile psihice sunt caracterizate de:

a. Incoercibilitate *
b. Automatism *
c. Exogenitate *
d. Lipsa obiectivităŃii spaŃiale

22.Care din aceste fenomene reprezintă halucinaŃii psihice motorii:

a. Bolnavul are senzaŃia că vorbeste (fără să facă nici un fel de
miscare) *
b. Bolnavul schiŃează miscări ale limbii si buzelor *
c. Bolnavul are impulsiuni verbale “este făcut să vorbească”
(sentimentul de
automatism verbal) *
d. Bolnavul spune lucruri la care anterior nu s-a gândit niciodată

23.Hiperprosexia se întâlneste în:

a. Mod normal când viaŃa e în pericol *
b. În stările de excitaŃie *
c. În intoxicatiile usoare cu alcool sau cofeină *
d. În delirurile hipocondriace *

24.Hipoprosexia se întâlneste în:

a. Mod normal, în conditii de oboseală *
b. Schizofrenie *
c. Accesul maniacal *
d. Paranoia

25.Aprosexia se întâlneste în:

a. Stări confuzionale *
b. Sindromul catatonic *
c. Demente *
d. Parafrenii

26.În amnezia anterogradă:

a. Se mai foloseste si denumirea de amnezie de evocare
b. Deficienta se datoreste imposibilitătii fixării informatiei
c. Stocarea informatiei este relativ nealterată *
d. Există o disociere a memoriei immediate *

27.Viziunea retrospectivă
a. Este o hipermnezie supremă *
b. Este o retrăire în câteva momente a principalelor evenimente din
întreaga
viată *
c. Poate apărea în afara unor situaŃii patologice clar definite
d. Este constatarea că subiectul vorbeste cu usurinŃă limbi pe care
nu le-a
cunoscut niciodată

28.Amneziile lacunare elective

a. Sunt totdeauna psihogene *
b. Sunt uneori globale (subiectul îsi uită chiar identitatea) *
c. Se întâlnesc în personalitatea multiplă
d. Sunt uneori organice
29.Următoarele tulburări aparŃin grupei paramneziilor:
a. Iluziile mnezice *
b. Lapsusul
c. Allomneziile *
d. Parabuliile

30.ConfabulaŃia este:
a. Un act făcut fără alt scop decât de a suplini lacunele mnezice *
b. O falsificare mnezică sub aspectul situării în real
c. Reproducerea de către pacient a unor evenimente imaginare,
încredinŃat
fiind că evocă trecutul trăit *
d. O minciună cu caracter impulsiv pe care subiectul nu doreste de
fapt să o
spună

31.Între tulburările de fluenŃă a gândirii se află

a. Lentoarea ideativă
b. Barajul ideativ *
c. Tahipsihia
d. Fadingul mintal *

32.Logoreea poate apărea la pacienŃii

a. Depresivi
b. Maniacali *
c. ObnubilaŃi
d. Paranoici *

33.Care dintre următoarele aparŃin tulburărilor de voinŃă?

a. Hiperbulia *
b. Parabulia *
c. Hipobulia *
d. Impulsivitatea *

34.Lentoarea ideativă este reprezentată de

a. O scădere a numărului ideilor, a posibilităŃilor lor de asociere *
b. Evocări dificile *
c. Scădere a forŃei de reprezentare si a imaginaŃiei *
d. Incapacitatea de a intra în discuŃie cu alŃi interlocutori

35.Ideile dominante
a. Sunt idei care se detasează din contextul celorlalte idei *
b. Se impun într-un moment dat gândirii *
c. Sunt legate de anumite particularităŃi ale personalităŃii
subiectului *
d. Sunt în legătură cu principalele probleme ale vieŃii afectiv
instinctuale

36.Ideile obsesive sunt:

a. Idei care se impun gândirii *
b. Asediază si invadează gândirea *
c. Recunoscute de subiect ca un fenomen parazit *
d. Sunt străine si contradictorii cu personalitatea individului *

37.Ideile de relaŃie au următoarele caracteristici:

a. Convingerea subiectului că anturajul si-a schimbat atitudinea
faŃă de el *
b. Convingerea bolnavului că suferă prejudicii morale, materiale
sau fizice,
simŃind lumea ca fiindu-i ostilă
c. Convingerea subiectului că anturajul face aprecieri negative
asupra
calităŃilor sale *
d. Convingerea bolnavului că nu aparŃine familiei sale

38.Delirurile pasionale si de revendicare au drept caracteristici

psihopatologice:
a. Subordonarea întregii gândiri unei idei prevalente *
b. Trăirea unei experienŃe conflictuale a individului faŃă de grup,
apărând pe
fondul unei personalităŃi slabe
c. Crestere a tonusului afectiv *
d. Se constituie dintr-o masa de simptome, interpretări, intuiŃii,
supoziŃii,
pseudoraŃionamente

39.Sindromul demenŃial are drept caracteristici

a. Scăderea capacităŃilor intelectuale care perturba integrarea
socioprofesională *
b. Tulburări evidente de memorie si gândire *
c. Modificarea trăsăturilor personalităŃii premorbide *
d. AbsenŃa tulburărilor de vigilitate *

40.După V. Enătescu s-au putut diferenŃia experimental

următoarele tipuri de
comunicare non verbală
a. Comunicarea metaverbală *
b. Comunicarea paraverbală *
c. Comunicarea disverbală *
d. Comunicarea ultraverbală
41.Tulburările verbale de tip Inactivitatea totală - mutacismul apar
în:
a. Manie *
b. Stările delirante *
c. Tulburarea de personalitate histrionică si schizoidă *
d. Stări de agitaŃie

42.Schizofazia nu este:
a. O tulburare de voinŃă *
b. O tulburare de afectivitate *
c. O tulburare instinctuală *
d. O tulburare de limbaj

43.Cisvestismul este:
a. O îmbrăcăminte nepotrivită cu vârsta sau situaŃia în care se află
subiectul *
b. Folosirea îmbrăcăminŃii sexului opus de către persoane al căror
sex
biologic este bine exprimat
c. O atitudine mimico-gestuală pe care subiectul o adoptă în situaŃii
civice
d. Utilizarea unui limbaj preŃios în care neologismele si
paragramatismele
joacă un rol important

44.Ticurile sunt:
a. Gesturi scurte, repetate involuntar *
b. Gesturi cu funcŃie precisă în condiŃii normale *
c. Gesturi fără necesitate obiectivă *
d. Gesturi cu conŃinut sexual implicit

45.Stereotipiile sunt
a. Conduite repetitive, atitudinale sau gestuale *
b. Conduite cu caracter simbolic variabil *
c. Acte motorii lipsite de logică faŃă de momentul actual *
d. Tulburări de gândire constând în repetarea fără sens a unor
cuvinte sau
sintagme

46.Impulsiunile sunt acŃiuni cu declansare bruscă:

a. Au caracter iraŃional, brutal sau periculos *
b. Apar spontan sau ca o reacŃie disproporŃionată la un stimul
extern *
c. Scapă controlului voliŃional al subiectului *
d. Sunt generate de frustrări si refulări ale subiectului

47.Abulia are următoarele caracteristici:

a. Nivel maxim de scădere a forŃei voliŃionale *
b. O tulburare de memorie care afectează atât memoria
operaŃională cât si pe
cea afectivă
c. Pierderea aproape totală a iniŃiativei si capacităŃii de acŃiune *
d. Tulburare alimentară specifică care apare la adolescenŃi

48. Starea crepusculară este:

a. O modificare cu aspect critic a clarităŃii câmpului constiinŃei *
b. O pierdere parŃială sau completă a unei integrări normale între
amintirile
trecutului *
c. O constientizarea a identităŃii si a senzaŃiilor imediate si
controlul
miscărilor corporale *
d. O focalizare a constiinŃei asupra unei idei, amintiri, acŃiuni

49.Confuzia mintală (stările confuzionale) se caracterizează ca:

a. O afecŃiune în mod obisnuit acută *
b. O formă de slăbire si disociaŃie intelectuală *
c. O scădere a proceselor normale de sinteză si diferenŃiere ale
conŃinuturilor
constiinŃei *
d. Păstrarea chiar si în cele mai avansate stări a reminiscenŃelor
identităŃii *

50.Derealizarea este:
a. Un sentiment de stranietate a lumii exterioare * ?
b. O tulburare particulară a constiinŃei de sine, de tip disociativ-
isteric
c. O tulburare a constiinŃei propriului Eu * ?
d. Focalizată pe producŃia spontană, involuntară „mecanică” a
vieŃii psihice

51.CircumstanŃe de apariŃie ale catatoniei:

a. Stări toxico-septice *
b. Schizofrenie catatonică
c. Schizofrenie *
d. Depresie inhibată

52.Cele mai frecvente distonii induse de neuroleptice sunt:

a. Torticolis *
b. Crize oculogire cu plafonarea privirii *
c. Distonii cu aspect convulsiv ale braŃelor *
d. Trismus, stridor cu cianoză periorală *
53.Anxietatea prezintă următoarele caracteristici
a. Este nemotivată *
b. Se referă la un pericol iminent si nedeterminat, faŃă de care
apare o
atitudine de asteptare (stare de alertă); *
c. Asocierea unei simptomatologii vegetative generatoare de
disconfort
somatic; se declansează astfel un cerc vicios prin care anxietatea se
autoîntreŃine *
d. Poate apare în reacŃii acute de soc sau psihoze

54.EchivalenŃe somatice ale anxietăŃii

a. Valuri de transpiraŃie *
b. Crampe abdominale *
c. Insomniile de adormire *
d. Uscăciunea gurii *

55.Depresia este
a. O prăbusire a dispoziŃiei bazale, cu actualizarea trăirilor
neplăcute, triste si
ameninŃătoare *
b. O formă atenuată, benignă a sindromului maniacal
c. Conservarea în timp, contradictorie cu schimbările obiective,
situaŃionale,
a unei structuri afective
d. O crestere a dispoziŃiei având o tonalitate afectivă pozitivă,
expansivă
(hipertimie pozitivă)

56.Sindromul depresiv are drept componente definitorii:

a. DispoziŃia depresivă *
b. Accelerarea proceselor gândirii
c. Lentoare psihomotorie *
d. Serie de simptome auxiliare de expresie somatică *

57.Paratimiile se întâlnesc în
a. Stări reactive *
b. Psihoze schizofrenice *
c. Tulburări de involuŃie *
d. Delirul de gelozie

58.Simptomele incluse în fobie:

a. Panică persistentă si fără cauză *
b. Teama depăseste limitele normale *
c. Apar reacŃii fizice (vegetative) *
d. Persoana fuge de teama unor obiecte/situaŃii *

59.Care din următoarele afirmaŃii nu sunt caracteristice

agorafobiei?
a. 2/3 din bolnavii cu agorafobie sunt bărbaŃi alcoolici.
b. Este teama de a fi singur în orice loc sau situaŃie din care
persoana crede că
este greu să evadeze *
c. PacienŃii evită străzile circulate, teatrele, bisericile. *
d. Majoritatea agorafobiilor apar după unul sau mai multe atacuri
de panică
″spontane″. *

60.Pentru un diagnostic cert de fobie trebuie îndeplinite

următoarele criterii:
a. Simptomele psihologice sau vegetative trebuie să fie manifestări
primare
ale anxietăŃii si nu secundare altor simptome ca idei delirante sau
gânduri
obsesive. *
b. Pacientul sau rudele sale de gradul I trebuie să fi avut cel puŃin
un episod
depresiv.
c. Anxietatea trebuie să fie limitată la prezenŃa situaŃiilor sau
obiectelor
particulare. *
d. SituaŃiile fobice sunt evitate ori de câte ori este posibil *

61.Ideea de suicid veleitară

a. O dorinŃă tranzitorie de autodistrugere, cu proiecŃia teoretică a
actului, fără
punerea sa în practică *
b. O întâlnim mai frecvent la femei si adolescenŃi *
c. Apare la persoanele cu o structură psihică labilă sau la persoane
cu un
coeficient scăzut de inteligenŃă
d. Pare a avea cel mai adesea semnificaŃia unei nevoi crescute de
afecŃiune si
atenŃie din partea anturajului

62.InstanŃe ale fenomenului suicidar după G. Ionescu:

a. Ideea de suicid veleitară *
b. Raptusul suicidar *
c. Santajul cu suicidul *
d. Tentativele suicidare *

63.Suicidul în doi (suicidul dual) poate îmbrăca mai multe aspecte

a. Poate fi considerat o formă de suicid altruist *
b. Fiecare partener se poate sinucide separat *
c. Bolnavul reuseste să îsi convingă partenerul/partenera să „îl
urmeze în
moarte”.*
d. Individul îsi vizitează locurile din copilărie, fostii prieteni, îsi
scrie
testamentul după care se sinucide

64.Între tipurile particulare de suicid se înscrie:

a. Sinuciderea de abandon *
b. Parasuicidul
c. Sinuciderea “Samsonică” *
d. Santajul cu suicidul

65.Mituri despre suicid:

a. Numai persoanele foarte deprimate comit suicid *
b. Oamenii care vorbesc despre suicid nu comit suicid *
c. Celelalte religii sunt mai predispuse să comită suicidul decât
catolicii *
d. Factorul de suicid “aleargă” în familie, este probabil un factor
dual el
având ca bază un factor genetic de depresie, si depresia este
cauzatoare de
suicid
66.În bolile psihice, homicidul poate fi întâlnit ca
a. Accident la un bolnav aflat într-o stare confuzo-onirică *
b. Expresie a unor halucinaŃii auditive imperative sau a unei
halucinaŃii
vizuale terifiante de care pacientul doreste să se apere *
c. AcŃiune agresivă, nedeliberată în tulburările de personalitate cu
manifestări
explosive *
d. Act delirant „altruist” care apare în psihozele depressive *

67.Caracteristicile schemelor cognitive sunt:

a. Variază în funcŃie de rolul pe care îl joacă *
b. Integrează si atasează semnificaŃie evenimentelor *
c. Pot fi recunoscute si descrise în funcŃie de nivelul lor de activare
si
manifestare *
d. Pot avea un conŃinut idiosincratic *

68.Parafrenia înglobează un grup de psihoze endogene cronice

caracterizate prin:
a. LuxurianŃa fantastică a producŃiei delirante *
b. Incapacitatea pacientului de a face operaŃiuni complexe si a avea
reacŃii
adecvate faŃă de evenimentele de la locul de muncă
c. Buna adaptare la mediu *
d. Apragmatism sexual si abulie

69.Delirul senzitiv de relaŃie este:

a. Un delir de interpretare *
b. O tulburare care se instalează pe fondul unei personalităŃi
premorbide
particulare *
c. Un delir care se instalează insidios *
d. O tulburare afectivă particulară care modifică relaŃiile
senzoriale cu ceilalŃi

70.Diagnosticul de schizofrenie se pune dacă:

a. Tulburarea mintală durează cel puŃin sase luni *
b. Pacientul are în familie cel puŃin un părinte de acelasi sex cu
schizofrenie *
c. Există cel puŃin o lună idei delirante, halucinaŃii,
dezorganizarea vorbirii,
simptome negative
d. Pacientul a avut înainte de debutul bolii numeroase episoade de
toxicomanie sau comportamente agresive

71.Care din aceste trăsături pot fi atribuite schizofreniei_

a. Bolnavul pierde contactul vital cu realul *
b. Are o frecvenŃă importantă - 0.5-1% din populaŃie *
c. Are o mare probabilitate să rămână cronică *
d. Are o rată de suicid de 10% *

72.Care boală este denumită si „cancerul bolilor mintale”?

a. Schizofrenia *
b. Boala Alzheimer
c. Tulburarea obsesiv-compulsivă – forma malignă
d. Epilepsia cu crize de grand-mal

73.Care din aceste simptome fac parte din grupul simptomelor

negative din
schizofrenie?
a. HalucinaŃii *
b. Aplatizarea afectului
c. Idei delirante
d. Anhedonie *

74.Care din următoarele caracteristici aparŃin schizofreniei

dezorganizate?
a. Apare în adolescenŃă/la oamenii foarte tineri *
b. Pare a fi mai frecventă la bărbaŃi *
c. Debutul în general brusc printr-o schimbare frapantă a conduitei,
cel în
cauză devenind dezorganizat în gânduri si comportament *
d. Apare numai la personalităŃile schizoide

75.Negativismul în schizofrenia catatonică este:

a. Gresit definit si prezetat; e prezentat ca opoziŃionism *
b. Dovada că pacientul se află în imposibilitatea de a da curs unei
comenzi în
plan verbal sau motor *
c. Un fenomen incomprehensibil *
d. O problemă de intervenŃie psihofarmacologică de urgenŃă,
viaŃa pacientului
ajunge în pericol prin nealimentare *

76.Schizofrenia catatonică este o formă clinică caracterizată prin

a. Flexibilitate ceroasă *
b. Mutism *
c. Sugestibilitate crescută
d. ApariŃie tardivă după 35 de ani

77.Simptomele dominante ale schizofreniei paranoide sunt:

a. Ideile delirante de persecuŃie *
b. Autismul
c. ProducŃia halucinatorie bogată
d. Comportamentele antisociale frecvente

78.Schizofrenia paranoidă are:

a. O evoluŃie ciclică cu episoade de agitaŃie sau de catatonie
b. Un prognostic mai bun decât alte formede schizofrenie *
c. O transmitere genetică mai importantă decât în cadrul altor
forme
d. Scoruri mai puŃin modificate la testele neuropsihologice *

79.Schizofrenia reziduală se caracterizează prin:

a. Cel puŃin un episod acut de schizofrenie în trecut *
b. Un tablou clinic în care nu există simptome psihotice pozitive
notabile *
c. Retragere socială marcată *
d. Aplatizare afectivă si abulie *

80.Schizofrenia simplă se caracterizează prin:

a. O scădere a a capacităŃii de rezonanŃă afectivă *
b. O scădere pâna la anulare a funcŃionalităŃii profesionale si
sociale *
c. O însingurare, izolare *
d. Un comportament autist *

81.“Schizofrenia cu prognostic bun“ este caracterizată de:

a. Predomină simptomele affective *
b. Debut brusc *
c. Istoric familial de boală afectivă *
d. Lipsa de performanŃă anterioară debutului bolii care face să nu
se observe
vreo modificare la pacient

82.Factorii etiopatogenici implicaŃi în apariŃia schizofreniei sunt:

a. Posibil o heterogenitate etiologică (sunt implicaŃi factori
biologici,
biochimici, genetici, de mediu, etc.) *
b. Mecanismele de coping nesatisfăcătoare *
c. Anomalii ale structurilor cerebrale în special în zona pontină
d. Tulburări în sistemul imunologic în special în perioada micii
copilării si
scolarizări

83.Investigarea psihologică a schizofrenului este utilă, în special, în:

a. Cazurile de debut ca adjuvant în diagnosticul diferenŃial *
b. Cazuri de remisiune, debutul stabilizării remisiunii, ca
instrument în
evaluarea calitativă si calitativă a defectului psihologic *
c. Pentru evaluarea persoanei (personalităŃii) în perspectiva unui
tratament
psihoterapeutic *
d. La angajarea în activitate, în special în locurile care presupun
folosirea
armamentului (armată, poliŃie, jandarmerie, firme de pază)

84.Care din aceste simptome aparŃin tabloului maniacal?

a. Un mod de a se simŃi excesiv de bun, euforic, expansiv sau
iritabil *
b. Un comportament sexual anormal *
c. Necesitatea redusă de somn, insomnii *
d. Persoana consideră că are legături speciale cu Dumnezeu,
celebrităŃi,
conducători politici *

85.Care din aceste simptome aparŃin fazei depresive din PMD?

a. Sentimentul de vină nejustificată *
b. Imposibilitatea de a se concentra sau de a-si aminti detalii *
c. Insomnie sau nevoie crescută de somn *
d. Dureri, constipaŃie sau alte afecŃiuni somatice cărora nu li se
poate
determina o cauză obiectivă *

86.Care din aceste scale sunt folosite în depresie?

a. MADRS (Montgomery- Asberg) *
b. Scala Zung *
c. Inventarul Beck
d. PANSS

87.Anxietatea prezintă următoarele caracteristici:

a. Este nemotivată *
b. Se referă la un pericol faŃă de care apare o atitudine de
asteptare (stare de
alertă) *
c. Este însoŃită de convingerea neputinŃei si dezorganizării în faŃa
pericolului *
d. Asociază o simptomatologie vegetativă generatoare de disconfort
somatic *
se declansează astfel un cerc vicios prin care anxietatea se
autoîntreŃine
88.Teoriile comportamentale ale anxietăŃii sunt: ?????
a. Modelul condiŃionării clasice
b. Frica de apariŃia fricii si condiŃionarea interoceptivă
c. Modele de anxietate provocată la animale;
d. Interpretarea catastrofică

89.Tipuri de anxiolitice:
a. Meprobamat *
b. Haloperidol
c. Xanax *
d. Fevarin

90.Efectele terapeutice ale neurolepticelor:

a- Efectul sedative *
b- Efectul inhibitor / autistic
c- Efectul antianxios *
d- Efectul antipsihotic *

91.Principalele scopuri ale psihoterapiei de grup în PTSD:

a. Stabilizarea reacŃiilor fiziologice si psihologice la traumă *
b. Explorarea si validarea percepŃiilor si emoŃiilor *
c. ÎnŃelegerea efectelor experienŃelor trecute asupra
comportamentului,
trăirilor din prezent *
d. ÎnvăŃarea unor noi modalităŃi de a face faŃă stresului
interpersonal *

92.Etapele tratamentului în alcoolism:

a. Motivarea pacientului să accepte planul terapeutic *
b. Sugerarea tratamentului farmacologic *
c. Integrarea tratamentului pentru abuz de alcool în schema
generală de
tratament *
d. Facilitarea transferului în alte secŃii pentru tratament specific *

93.DefiniŃia nevrozelor este subliniată de următoarele

caracteristici:
a. Sunt tulburări funcŃionale, adică nu sunt însoŃite de o boală
cerebrală
organică *
b. Nu sunt psihoze, adică pacientul nu pierde contactul cu realitatea
exterioară oricât de severă este starea sa, *
c. Ele diferă de tulburările de personalitate, având un debut distinct
si nu o
dezvoltare continuă din primii ani ai vârstei adulte *
d. Practic orice persoană suferă cel puŃin odată în viaŃă de
nevroză *

94.Cele mai comune simptome ale tulburării anxioase generalizate

sunt:
a. Tremor *
b. Tensiune musculară *
c. TranspiraŃii *
d. Tricotilomania

95.Un diagnostic cert de tulburare de panică se face dacă:

a. Apare în circumstanŃe în care nu există un pericol obiectiv *
b. Atacurile nu se datorează unor situaŃii cunoscute sau previzibile
*
c. Între atacuri trebuie să existe intervale libere de simptome
anxioase *
d. O lungă perioadă de abstinenŃă sexuală sau de insatisfacŃii
sexuale preced
atacul

96.care din următoarele aserŃiuni sunt adevărate?

a. Fobia este cea mai frecventă formă a tulburării de anxietate *
b. Fobiile apar mai ales la femei în perioada premenstruală
c. Fobia apare la orice vârstă, la toate clasele sociale si în toate
zonele
geografice *
d. Fobiile sunt mai frecvente la bărbaŃii cu funcŃii de răspundere
sau
metrosexuali
97.Care din următorii factori sunt implicaŃi în apariŃia fobiei
sociale?
a. Factori genetici (30%) *
b. ExperienŃele învăŃate *
c. InhibiŃia comportamentală *
d. RelaŃiile parentale si relaŃiile dintre fraŃi *

98.Compulsia este:
a. Teama de a traduce în practică o idee obsesivă sau o fobie *
b. PrezenŃa în psihicul individului a unor grupuri de fenomene
(gânduri,
imagini recurente, si persistente) care tulbură buna desfăsurare a
tuturor
proceselor
c. Comportamente repetitive care par să se supună unui scop si
care au un
caracter stereotip *
d. Idei si sentimente legate de complexul oedipal sau de frustrările
din
perioada falică (Freud)

99.ExperienŃele traumatice care generează PTSD conduc la

simptome ca:
a. Cosmaruri, vise terifiante, "flashback"-uri ale evenimentului *
b. Anestezie emoŃională ("amorŃeală psihică"), anestezie psihică
dureroasă *
c. VigilenŃă excesivă, agerime în declansarea reacŃiilor *
d. Anxietate generalizată, depresie, insomnie, slăbirea memoriei,
dificultate
în concentrare *

100. DefiniŃia operaŃională a boli Alzheimer cuprinde:

a. Tulburare neurodegenerativă progresivă *
b. Caractere clinice si trăsături patologice specifice *
c. VariaŃii individuale, privind vârsta de debut, modalitatea
progresiunii,
ritmul deteriorării *
d. Etiologii multiple care conduc la distrugere neuronală în regiunea
hipocampului si în ariile corticale asociative *