Sunteți pe pagina 1din 14

Reprezentand o problema sociala a carei modalitate de manifestare si solutionare intereseaza atat factorii de control social (politie, justitie, administratie),

cat si opinia publica; astfel de delicte si crime comise prin violenta si coruptie tind sa devina deosebit de intense si periculoase pentru stabilitatea si securitatea institutiilor, grupurilor si indivizilor; fiind asociata de multe ori cu cele de crima organizata, terorism si violenta institutionalizata, specifice "subculturilor violentei si crimei profesionalizate. Desi cauzele recrudescentei violentei si crimei organizate sunt dificil de identificat si explicat datorita existentei unor diferente sensibile in ceea ce priveste amploarea si intensitatea lor de la o tara la lata; majoritatea specialistilor si cercetatorilor considera ca sursele acestor fenomene rezida in perpetuarea unor structuri politice, economice si normative deficitare, in mentinerea si accentuarea discrepantelor sociale si economice dintre indivizi, grupuri si comunitati si intensificarea conflictelor si tensiunilor sociale si etnice. Dificultatile intampinate in definirea actelor si crimelor comise prin violenta sunt determinate atat de varietatea formelor de violenta si crima violenta intalnite in diverse societati, cat si de diferentele in ceea ce priveste sanctionarea si pedepsirea acestora, mai ales ca, de multe ori, violenta acopera o gama larga de comportamente individuale si sociale ce tin de propria lor etnologie. Totodata, aprecierea si definirea violentei se face in functie de anumite criterii istorice, culturale si normative, de ordinea sociala existenta la un moment dat intr-o anumita societate, de anumite interese politice si sociale, dar si in functie de anumite criterii si contexte subiective si accidentale, care sunt insa relative spatial si temporal (atat de la o societate la alta, cat si de la o perioada la alta). Violenta nu constituie totusi, un fenomen nou, aparitia si evolutia ei fiind strans legata de evolutia indivizilor, grupurilor, organizatiilor si societatilor umane. Pentru acest motiv, unii cercetatori si specialisti considera ca violenta reprezinta o permanenta umana, fiind intens legata de esenta umana si de functionarea societatii. Ea este amplificata in prezent de acte de terorism si crima organizata, comise cu scopul de a inspira frica, spaima si groaza in randul opiniei publice, dar si o serie de delicte si crime, ce violeaza drepturile si libertatile individului (omoruri, asasinate, violuri, jafuri, agresiuni fizice). Alaturi de violenta primitiva, ocazionala, pasionala sau utilitara se constata amplificarea si proliferarea violentei rationale, specifica crimei organizate si organizatiilor criminale profesioniste. Asistam la o asa numita "internationalizare a violentei si crimei organizate la nivelul diferitelor societati, state si natiuni, prin aparitia si proliferarea unor noi tipuri de delicte si crime, ce transgreseaza si interpenetreaza noi forme de prevenire, combatere si neutralizare a violentei si crimei organizate la nivel national si international. Dezvaluirea cauzelor fenomenului infractional nu poate fi realizata, decat printr-o cercetare care sa exploateze toate laturile acestui fenomen. Sunt necesare in acest sens investigatii cu caracter sociologic, psihologic, juridic, psihiatric, biologic si antropologic. Afirmarea caracterului complex biopsihosociolegal al criminalitatii inlaturarea, prin acest concept, a sustinerilor biologizante, psiho-sociologiazente, corespunde realitatii obiective si reprezinta una din premisele majore necesare cercetarilor criminologice fundamentale in scopuri profilactice. De aceea, pornind de la acceptarea faptului ca criminalitatea, in forma ei superioara, organizata, este nociva pentru societatea in care traim, rezulta implicit faptul ca aceasta trebuie combatuta, contracarata. Dar, asa cum spunea si Sun Tzu, "daca un pericol este real poate fi definit, iar pericolul definit poate fi invins, mai intai crima organizata trebuie definita ca atare. Capitolul I

COORDONATE GENERALE ALE CRIMEI ORGANIZATE

Notiunea de crima organizata Definitie: conform legii, prin crima organizata se intelege "activitatile desfasurate de orice grup constituit din cel putin trei persoane, intre care exista raporturi ierarhice ori personale, care permit acestora sa se imbogateasca sau sa controleze teritorii, piete sau sectoare ale vietii economice si sociale interne sau straine, prin folosirea santajului, intimidarii, violentei sau coruperii, urmarind fie comiterea de infractiuni, fie infiltrarea in economia reala.

In acceptiunea doctrinei germane, crima organizata este definita astfel : "comiterea cu intentie a unor infractiuni in scopul obtinerii de profit si putere, de doua sau mai multe persoane, ce colaboreaza pentru o perioada de timp prelungita sau nedefinita, indeplinind sarcini dinainte stabilite, prin folosirea unor structuri comerciale sau similare celor de afaceri, prin folosirea violentei sau altor mijloace de intimidare, ori prin exercitarea unor influente asupra politicienilor, administratiei publice autoritatilor judiciare sau economice.

Denumirea general acceptata pentru forma superioara de organizare a grupurilor de infractori este "mafie; acest termen a aparut in Italia si s-a extins in multe tari ale lumii. Crima organizata este constientizata ca fiind periculoasa de catre membrii societatii, doar cand devin cunoscute metodele violente ale acesteia; metodele nonviolente, care de multe ori le anticipeaza pe cele agresive fizic, nu sunt percepute ca amenintatoare pentru membrii societatii. Crima organizata este foarte periculoasa pentru faptul ca mai multi indivizi se coalizeaza constient pentru a savarsi infractiuni cu un mare impact social. Din acest motiv, contracararea acestui compartiment cere resurse semnificative si timp de reactie foarte scurt; crima organizata nu are granite, fapt ce impune cooperarea eficienta a autoritatilor din toate statele , armonizarea legislatiei specifice si a metodelor de combatere; Cauze ale proliferarii acestui fenomen ignoranta si dezinteresul autoritatilor, lipsa de informatie, lipsa de orizont a numerosi tineri, factori economici defavorizanti, un anume context cultural-traditional. Definirea crimei organizate si a organizatiilor criminale

Din punct de vedere juridic, notiunea de crima organizata impune dreptului penal si statisticii penale o serie de dificultati determinate de notiunile de infractiune si responsabilitate, care, asa cum se stie, au un caracter individual, referindu-se la persoane si nu la organizatii. Crima organizata difera de crima individualizata prin faptul ca nu implica un "sumum de actiuni ilicite, ci o sinteza de actiuni licite si ilicite, initiate prin complicitatea mai multor organizatii ilegale si legale. In acest sens , dificultatile sunt similare cu cele care apar in cazul asa numitelor crime (infractiuni) organizationale sau corporative, care se circumscriu, in ansamblul lor infractiunilor "gulerelor albe. De altfel, diferentele dintre crima organizata (careia i se atribuie metode violente, precum agresiuni fizice, santajul, amenintarea, suprimarea fizica) si infractiunile cu caracter organizational (corporativ) s-au estompat pana la a se confunda. Totodata, in ambele cazuri, notiunile de responsabilitate individuala si cauzabilitate criminologica nu sunt operante: 1. 2. mecanismele complexe ale distribuirii puterii ierarhice in orice organizatie, legala sau ilegala, disimuleaza adeseori responsabilitatile individuale ale celor care iau deciziile; actele membrilor unei organizatii de tip criminal nu sunt determinate numai de motivatii individuale ci, mai ales, de normele unei subculturi criminogene, care nu sunt elaborate de un singur individ, ci de catre o coalitie dominanta, in cadrul careia responsabilitatile si deciziile sunt foarte putin transparente pentru cei din afara; in conditiile in care organizatia criminala desfasoara, in mod combinat activitati legale si ilegale, este foarte greu de distins intre scopurile ei formale (legitime), si cele reale (ilegitime), scopurile formale servind numai ca "fatada, pentru disimularea celor reale.

3.

Pentru toate aceste motive, deciziile in materie penala sunt foarte greu de adoptat. Pe de alta parte, multe dintre actele ilegale intreprinse sunt extrem de greu de probat si incriminat, de multe ori, ca urmare a ambiguitatilor, echivocurilor si deficientelor legii. Unele infractiuni care intra in sfera crimei organizate sunt posibile intrucat cei care sunt implicati sunt aceia care definesc sistemul legislativ sau controleaza modul de aplicare a legii. Pe de o parte, ei si organizatiile din care fac parte conduc sistemele de control si de prevenire a crimei organizate, pe de alta parte, tot ei sunt obiectul acestui control. Legaturile reprezentantilor crimei organizate cu reprezentantii societatii legitime se situeaza, adeseori, la niveluri extrem de inalte, care permit unor inalti demnitari ai statului sa ia decizii importante si sa foloseasca resursele de putere pentru satisfacerea intereselor organizatiei criminale. In mod real, foarte putine persoane din varful piramidei sociale sunt acuzate si sanctionate, iar de cele mai multe ori o acuzatie nu le afecteaza cu nimic pozitia sau cariera profesionala. Intrucat activitatea economica a statului este dependenta, de multe ori, de activitatea unor organizatii private, unele dintre acestea apartinand chiar organizatiilor criminale, se pot sustrage controlului exercitat de stat, cu atat mai mult cu cat dispun de o mare influenta economica, si chiar politica. Eludarea in scopuri profitabile a legii este favorizata in acelasi timp, de o segmentare a diferitelor instante de control social sau legal, care opereaza de cele mai multe ori separat, ori intra chiar in conflicte de competenta. De asemenea, trebuie amintit faptul ca pozitia de prestigiu a unor lideri de organizatii economice cu caracter legal, dar care utilizeaza si mijloace ilegale, lideri apropiati de reprezentantii puterii executive, le ofera posibilitatea sa ascunda evidenta sau sa o prezinte selectiv, exercitand in acest fel un control absolut asupra tipului si genului de informatie care este pusa la dispozitia organelor de control abilitata. Negarea responsabilitatii, negarea sau minimalizarea daunelor provocate, blamarea ori stigmatizarea victimei sau apelul la inalte "comandamente ale eticii businessului, sunt cele mai obisnuite tehnici de neutralizare a acuzatiilor pentru aceste categorii de persoane cu relatii la nivelul superior al puterii. Crima organizata este strans legata de societatea legitima, prin utilizarea structurilor si resurselor acestuia inclusiv a resurselor de putere, in beneficiul reprezentantilor organizatiilor criminale. Democratia, care reprezinta "cel mai putin rau dintre toate sistemele de guvernare existente (Winston Churchill), nu reprezinta prin ea insati o garantie contra proliferarii crimei organizate, care se dezvolta prin exploatarea imperfectiunilor ei si amenintand sistemul bazat pe echitate. Prin insasi natura lor, sistemele democratice sunt deschise si tolerante, caracteristici care le fac vulnerabile fata de melanjul legal-ilegal, licit-ilicit, ce caracterizeaza esenta crimei organizate si fata de presiunile coruptiei ce protejeaza pe membrii acesteia de sanctiunile legii. Procesul de adoptare a sistemului legislativ si al metodelor de aplicare eficienta a legii trebuie sa tina permanent pasul cu evolutia continua a metodelor si mijloacelor de eludare a normelor legale practicate permanent de structurile crimei organizate. Prin extrapolare majoritatea specialistilor in domeniu incearca sa caracterizeze crima organizata, folosindu-se de aceleasi criterii luate in calcul de autorii lucrarii "Mafiotii din Vicaria, astfel :

in conceptia specialistilor din tarile unde crima organizata se manifesta in mod pregnant in viata de zi cu zi, aceasta este definita prin "existenta unor grupuri de infractori, structurate in ideea infaptuirii unor activitati ilegale, conspirative, avand drept scop principal obtinerea de profituri ilicite, la cote deosebit de ridicate; conform art. 16 din Constitutia mexicana, adoptata in 1993, si a prevederilor Codului de Procedura Penala din Mexic, conceptul de crima organizata este definit ca "actiunea a trei sau mai multi indivizi care se organizeaza in conformitate cu anumite reguli de

disciplina, sub o anumita comanda ierarhica, pentru a comite infractiuni cu violenta in scopuri lucrative; la legea de-a V-a Conferinta a ONU, privind "prevenirea criminalitatii si tratamentului infractorilor, s-a elaborat o rezolutie speciala crima ca forma de afaceri in care sunt subliniate patru criterii definitorii pentru crima organizata, respectiv : 1. scopul : obtinerea de castiguri substantiale; 2. legaturi : bine structurate si delimitate ierarhic in cadrul grupului; 3. specific : folosirea atributiilor si relatiilor de serviciu ale participantilor; 4. nivel : ocuparea de catre participanti a unor functii superioare in economie si societate.

Inca din deceniul al cincilea al secolului trecut, in celebra sa lucrare, intitulata sugestiv "Criminalitatea gulerelor albe, sociologul american Edwin H.Sutherland a caracterizat crima organizata (asociata cu coruptia) ca fiind atributul sau apanajul unor categorii de indivizi privilegiati, aflati in varful piramidei sociale si politice, care utilizeaza influenta, pozitia, bogatia si puterea lor politica in scopul comiterii unor acte ilicite, ramase nedescoperite de organele de politie si de justitie, afaceri de pe urma carora obtin profituri uriase. Preluand si dezvoltand aceste idei, Donald Cressey arata ca exista anumite "organizatii criminale, formale si informale, alcatuite din adevarati profesionisti ai crimei care desfasoara o serie de activitati ilicite, conspirative si continue in scopul obtinerii de profituri maximale, practicand traficul de arme si droguri, mituirea functionarilor guvernamentali, rapiri si sechestrari de persoane, estorcare, camiti si evaziune fiscala. Organizatiile criminale reprezinta modele stabile de infractiune intre anumiti indivizi, functionand pe baza identitatii de interese, scopuri si atitudini ale membrilor ce le compun. Structura unor asemenea organizatii se intemeiaza pe rationalitate si se caracterizeaza printr-o pronuntata specializare si profesionalizare a membrilor ei intr-o anumita ramura criminala (trafic de droguri, prostitutie, jocuri de noroc, gestionare de bunuri, societati si companii de asigurare, etc.). Studiind modul de formare si functionare al unor asemenea organizatii criminale, Cressey a reusit sa descifreze mecanismele principale prin care membrii acestora reusesc sa-si realizeze activitatile delicvente, relevand faptul ca asemenea organizatii reusesc sa controleze majoritatea afacerilor bancare, financiare si comerciale. Ele detin monopolul asupra unor intreprinderi si societati legale, ca si asupra retelei de restaurante, baruri, hoteluri si cazinouri, corupand totodata functionarii din aparatul legislativ, executiv si juridic la nivel statal si federal. De asemenea, o mare parte dintre membrii acestor organizatii sunt infiltrati in diferitele formatiuni politice, asociatii profesionale si sindicate, unde planifica, organizeaza si executa numeroase actiuni ilegale si ilicite. O alta definire a notiunii de "crima organizata se regaseste in Conventia Cadru a Natiunilor Unite inpotriva crimei organizate, care prevede in art. 1: 1. In sensul prezentei conventii, prin "crima organizata se inteleg activitatile unui grup de trei sau mai multe persoane cu legaturi de tip ierarhic sau relatii personale, care permit liderilor lor sa realizeze profituri sau sa controleze teritorii sau piete, interne sau straine, prin violenta, intimidare sau coruptie, atat pentru sprijinirea activitatii criminale, cat si pentru a infiltra economia legitima, in special prin: 1. Trafic ilicit de droguri sau substante psihotrope si spalarea banilor; 2. Trafic de persoane; 3. Falsificarea de moneda; 4. Traficul ilicit sau furtul de obiecte culturale; 5. Furtul de materiale nucleare, folosirea lor improprie sau amenintarea folosirii lor impotriva publicului; 6. Acte teroriste; 7. Trafic ilicit sau furt de vehicule cu motor; 8. Corupere a oficialitatilor publice. In sensul prezentei conventii "crima organizata include comiterea unui act de catre membrii unui grup, ca parte a activitatii infractionale a unei asemenea organizatii.

2.

O alta definitie care suscita interes este data de specialistii polonezi, in 1996 si inserata "Proiectul Conventiei Internationale Impotriva Criminalitatii Transnationale. Potrivit acesteia "crima organizata reprezinta activitati desfasurate de orice grup, format din cel putin trei persoane, care permit celor aflati la conducere sa se imbogateasca sau sa controleze teritorii sau piete interne sau straine, prin folosirea violentei, intimidarii, coruptiei, urmarind fie sa desfasoare o activitate infractionala, fie sa se infiltreze in economia legala. Conceptele de criminalitate, crima organizata sau mafie, reprezinta segmente infractionale cu valente de fenomen, diferentiate intre ele prin: 1. 2. 3. 4. gradul de pericol social al activitatilor infractionale compatibile cu fiecare segment infractional in parte, de natura sa afecteze sectoare ale vietii economice, sociale si politice in stat; nivelul de organizare si structurare a asociatiilor criminale, care se raporteaza la fiecare concept in parte; metode si mijloace folosite de organizatiile crminiale pentru atingerea scopului propus; scopul urmarit.

Asociatiile criminale reprezinta subiecti infractionali care, in raport de nivelul de organizare si structurare, metodele si mijloacele folosite, scopul urmarit si gradul de periculozitate sociala a activitatilor infractionale desfasurate, de natura sa afecteze sectoarele vietii economice, sociale si politice, se raporteaza la unul din cele trei concepte enuntate. Delimitarea conceptelor de criminalitate, crima organizata si mafie de cel de asociatii criminale compatibile cu acestea, prezinta o importanta deosebita pentru legiuitor. Sunt dificil de incriminat, prin lege, conceptele de criminalitate, crima organizata sau mafie, deoarece acestea implica o diversitate de acte si fapte infractionale, sanctionate in mod individual de legiuitor, si o sfera de cuprindere greu de delimitat cu exactitate. In raport cu cele patru criterii enuntate mai sus, conceptele de criminalitate organizata si mafie ar putea fi delimitate dupa cum urmeaza: 1) Intr-o conceptie mai larga, criminalitatea ar putea fi definita ca reprezentand totalitatea actelor si faptelor infractionale comise intr-o anumita perioada pe un spatiu teritorial delimitat. Deci, criminalitatea reprezinta acel segment infractional care integreaza activitati ilegale, comise de indivizi in mod individual, sau care se asociaza relativ intamplator, prin diverse metode si mijloace, urmarind scopuri variate. Din cele doua definitii prezentate, se desprind urmatoarele trasaturi caracteristice:

paleta activitatilor ilegale compatibile cu acest concept este practic nelimitata; subiectii actelor infractionale pot fi persoane care actioneaza in mod individual sau in cadrul unor asociatii criminale; metodele si mijloacele de actiune ale subiectilor infractionali sunt nelimitate; scopurile urmarite de subiectii infractionali au caracter divers;

Din definitie nu rezulta gradul de periculozitate sociala al delictelor compatibile cu aceste concepte si nici nu se apreciaza daca acestea aduc sau nu atingere unor sectoare ale vietii economice, sociale si politice in stat. Teoretic, conform acestor definitii criminalitatea include toate actele si faptele infractionale ce se comit intr-o anumita perioada de timp, pe un spatiu teoretic delimitat.

2) Crima organizata reprezinta acel segment infractional la care raporteaza activitatile ilegale de natura sa afecteze grav anumite sectoare ale vietii economice, sociale si politice, desfasurate prin diverse metode si mijloace, in mod constant, planificat si conspirat, de catre asociatii de indivizi, cu o ierarhie interna bine determinata, cu structuri specializate si mecanisme de autoaparare, in scopul obtinerii de profituri ilicite, la cote deosebit de ridicate. Ca metode si mijloace specifice societatilor criminale compatibile cu acest concept sunt de retinut, in mod deosebit, urmatoarele:

preocuparea permanenta a membrilor asociatiilor infractionale de a corupe persoane influente din toate sectoarele vietii economice, sociale si politice, in special a functionarilor din sistemul justitiei penale si/sau a factorilor politici care ii controleaza; informatizarea ca un indiciu al gradului avansat la care se situeaza asociatiile criminale compatibile cu conceptul de crima organizata.

3) Mafia reprezinta acel segment infractional la care se raporteaza activitati legale deosebit de periculoase, desfasurate prin metode agresive de asociatii de indivizi cu o structura organizatorica ierarhizata si un lider autorizat, avand la baza un cod de conduita obligatorie, ritualuri de admitere a membrilor si o lege a tacerii in scopul instituirii controlului asupra unor sectoare ale economiei sau chiar asupra unor niveluri de decizie ale societatilor si a obtinerii de castiguri fabuloase. In conformitate cu art. 416 bis, alin. 3, din Codul Penal Italian, "Asociatia este de tip mafiot cand cei care o compun, recurgand la intimidare, constrangere si facand uz de legea tacerii, comit infractiuni in scopul dobandirii directe sau indirecte a gestiunii si controlul unor activitati economice, adjudecarii unor servicii publice si altele, pentru realizarea de profituri si avantaje nejustificate, in cont personal sau pentru terti. Asociatiile criminale de tip mafiot se delimiteaza de cele compatibile cu crima organizata prin urmatoarele particularitati:

modul de structurare al asociatiilor mafiote urmeaza o lini traditionala care depaseste uneori un secol vechime; liderul asociatiei se bucura de o autoritate deosebita in randul membrilor acesteia, in majoritatea cazurilor avand drept de viata si de moarte asupra lor; admiterea noilor membri in asociatie se face dupa o perioada de initiere si de testare a aptitudinilor infractionale, prin ritual specific; toti membrii asociatiilor mafiote consimt sa respecte legea tacerii omerta care presupune o interdictie absoluta de a colabora cu autoritatile, incalcarea acesteia atragand dupa sine pedeapsa capitala; fiecare membru al asociatiei mafiote, in functie de treapta ierarhica pe care se afla, are rol stabilit pentru activitatea infractionala pe care trebuia sa o desfasoare. Trasaturi caracteristice ale crimei organizate

Premeditata, conceputa pana la cele mai mici detalii in ceea ce priveste rolul si modul de actiune al celor ce o infaptuiesc, crima organizata se deosebeste fundamental de actiunile unor indivizi care, ocazional, se asociaza pentru a comite infractiuni. Prin efectele sale, crima organizata constituie un "cancer perfid care secatuieste puterea societatii, ameninta stabilitatea guvernarii, determina cresterea taxelor care se adauga la pretul marfurilor platite de consumatorul final, cetateanul obisnuit, pericliteaza siguranta individuala, colectiva si chiar nationala, poate controla sindicatele si influenteaza structurile de putere politica si economica prin infiltrarea in activitatea acestora. In varianta clasica a crimei organizate, pot fi decelate o serie de trasaturi caracteristice:

- Structura: In conformitate cu teoria lui D.R. Cressey, "familiile criminale dispun de o structura si o organizare formala, oarecum birocratica. Acestea sunt conduse de un sef (boss sau capo), care are un consilier si un adjunct (sottocapo), care este omul de legatura cu restul retelei, supranumit buffer (tampon). La celelalte nivele se situeaza locotenentii si soldatii, acestia actionand in diverse domenii de interes (jocuri de noroc, narcotice, camata, etc.). In aceasta structura, membrii retelei au sarcini si responsabilitati in functie de pregatirea si abilitatea specifica fiecaruia. Structura insati se caracterizeaza prin ierarhie stricta si autoritate. In consecinta, crima organizata implica subordonarea si coordonarea unui numar de persoane in planificarea si executarea actelor ilegale ori in scopul realizarii unor acte ilicite prin mijloace ilicite (ex: castigarea prin inlaturarea violenta a celorlalti competitori). - Ermetism si conspirativitate: Aceasta trasatura deriva atat din vechea origine socioeconomica a fenomenului, cat si din necesitati obiective determinate de nevoia de autoprotectie, de evitare a penetrarii propriilor structuri de catre organismele abilitate de lege. In conformitate cu parerea fostului procuror general adjunct al Italiei, Giovanni Falcone, ucis de mafia siciliana, pericolul grav pe care il reprezinta aceasta organizatie criminala deriva din subcultura sa arhaica, mult mai interiorizata si mai bogata, tradusa prin selectarea riguroasa a recrutilor si capacitatea de fier de a impune membrilor sai reguli neiertatoare de conduita, care sunt, fara exceptie, respectate. Discretia si respectarea legii tacerii ("omerta) sunt calitati indispensabile pentru un mafiot. Considerati a fi "oameni de onoare, componentii "familiilor risca sa fie eliminati fizic in caz de tradare. In decursul ultimilor decenii, ca urmare a eforturilor conjugate pe plan intern si international, un numar important de mafioti, inclusiv copii ai "familiilor, au fost capturati si deferiti justitiei. Unii dintre ei s-au "pocait si au vorbit. In consecinta, regula conspirativitatii s-a intarit si mai mult, limitand la minimum atat numarul de legaturi intre membrii retelelor, cat si circulatia informationala in interiorul acesteia, ermetismul asociatiei se manifesta si la nivelul recrutarii de noi membri, printr-o mai mare severitate a selectiei. - Flexibilitate, rapiditate si capacitate de infiltrare: De-a lungul timpului, organizatiile de tip mafiot au dovedit o extraordinara capacitate de adaptare, atat in privinta domeniilor preferate de actiune, cat si la conditiile concrete, social-politice si istorice din tarile in care s-au constituit si au actionat. Avand ca punct de plecare zone minore ale economicului, crima organizata a ajuns sa coordoneze cea mai mare parte a traficului de stupefiante pe plan mondial, un segment semnificativ din traficul de arme, munitii si materiale explozive, sa detina banci si concerne economice, sa exploateze in folosul propriu hoteluri, cazinouri si campuri petroliere, sa se implice in metodele moderne ale crimei, cum ar fi frauda financiar-bancara, spalarea banilor si criminalitatea informatica. In scopul atingerii obiectivelor proprii, structurile crimei organizate s-au infiltrat in structurile pietelor legale din domeniul finantelor si, nu in ultimul rand, in justitie si la nivelul clasei politice. - Caracterul transnational al crimei organizate este o consecinta atat a trasaturilor mentionate anterior, cat si a evolutiei societatii la nivel planetar. Contradictia dintre dorinta de integrare economica internationala, cu efectul ei imediat de permeabilizare a frontierelor, elaborarea unei legislatii extrem de permisive pentru factorul extern, pe de-o parte si slaba dezvoltare economica, instabilitatea politica si coruptia extinsa din tarile sarace pe de alta parte, au creat brense exceptionale pentru expansiune si chiar mondializarea crimei organizate. In acest context, mecanismele instituite pe plan international pentru controlul si prevenirea crimei organizate au sanse minime de reusita. - Orientarea spre profit caracterizeaza in mod esential activitatea crimei organizate. Castigul este realizat prin mentinerea monopolului asupra bunurilor si serviciilor ilicite cum ar fi productia si traficul de narcotice, jocurile de noroc, pornografia si prostitutia. Mai recent, se adauga traficul de arme, munitii si explozibili, traficul de bunuri din patrimoniu cultural national, precum si formele moderne de criminalitate, intre care se regasesc frauda bancara, falsificarea de hartii de valoare, criminalitatea informatica si traficul extins de persoane.

Desi in prima faza nu manifesta interes pentru a acapara puterea politica sau a se constitui o alternativa la politica legala, neavand decat tangential legaturi cu miscari revolutionare si cu terorismul politic, atunci cand ia amploare, prin penetrarea structurilor statului in scopul facilitarii, acoperirii si imunizarii propriilor activitati si organisme, structuri ale crimei organizate ajung sa-si substituie structuri reprezentative ale autoritatii statale, cu ajutorul carora pot impune chiar aspecte ale politicii statului respectiv. - Utilizarea fortei in atingerea propriilor obiective este o caracteristica importanta a crimei organizate. Intimidarea, santajul, coruptia si violenta sunt utilizate in doua directii: 1. in primul rand pentru a mentine disciplina in interiorul propriei structuri. Odata patruns in "familie, recrutul invata "codul onoarei si legea tacerii omerta siciliana. Indiscretia, palavrageala ori tradarea sunt pedepsite de regula cu moartea, in toate structurile crimei organizate. In al doilea rand, pentru a "pedepsi acele persoane care, intr-un fel sau altul, nu se supun cerintelor si intereselor mafiote, ori, pu si simplu, actioneaza impotriva lor. Au cazut astfel de personalitati marcante ale luptei antimafia din Italia, cum au fost generalul de carabinieri Dalla Chiesa si judecatorul devenit procurorul general al Italiei, Giovanni Falcone.

2.

Dincolo de aceste trasaturi cu care este asociata frecvent, alti autori considera ca demn de scos in evidenta si edificatoare pentru crima organizata urmatoarele caracteristici mai importante: 1. reprezinta un mod de "rationalizare a crimei organizate, complementar cu exigentele impuse de valorile utilitariste ale eficacitatii, eficientei si rentabilitatii, care caracterizeaza si societatea legitima. Max Weber, unul dintre cei mai renumiti sociologi din perioada moderna, aprecia ca procesul de rationalizare reprezinta principala premisa a genezei si functionarii sistemului capitalist, in sensul accentuarii caracterului instrumental al actiunii ei de catre norme cum sunt calculul, profitul, rentabilitatea si eficienta. Rationalizarea crimei organizate prin alegerea celor mai eficiente mijloace pentru realizarea scopurilor se afla deci, in concordanta cu imperativul rationalitatii scopurilor care domina chiar societatea legitima. Aceasta observatie este importanta, intrucat principiul rationalitatii instrumentale a crimei organizate trebuie sa i se impuna un principiu asemanator in domeniul politicii penale, care nu poate aparea eficient pentru a combate criminalitatea organizata, decat daca alege alte mijloace decat cele traditionale; o a doua caracteristica importanta a crimei organizate o reprezinta imbinarea intre activitati licite si ilicite, conexiunea intre societatea legitima, mixtura ce descurajeaza, in mare masura, eforturile de combatere si prevenire. In acest sens, crima organizata trebuie definita in functie de trei elemente principale: structura organizationala specifica, caracterizata atat de retele subterane, cat si de legaturi de afaceri cu caracter legal; protectia oferita reprezentantilor crimei organizate prin coruperea sistematica a unor reprezentanti ai autoritatilor; bunurile si serviciile oferite chiar la cererea publicului.

2.

3. 4. 5.

In 1967, Comisia Prezidentiala pentru Aplicarea Legii si Departamentuljustitieidin S.U.A. au definit, intr-un raport, crima organizata ca un tip de "societate care urmareste sa opereze in afara controlului poporului si guvernului american. In concordanta cu concluziile acestui raport, noua ani mai tarziu, un raport al Grupului Operativ Contra Crimei Organizate, organ special al Comitetului de Consultanta Nationala in legatura cu standardele si scopurile Justitiei Criminale din S.U.A., a evidentiat urmatoarele caracteristici ale crimei organizate:

1.

crima organizata reprezinta un prim tip de crima combinativa, ce implica coordonarea ierarhica a unui numar de persoane pentru a planifica si executa acte ilegale, sau pentru a urmari un obiectiv legitim prin mijloace in afara legii;

2. 3.

4.
5.

6.
7.

crima organizata are ca scop principal obtinerea de castiguri economice , desi unii dintre participantii ei pot avea ca obiectiv dobandirea puterii sau a unor pozitii sociale mai inalte; ea nu se limiteaza la afaceri evident ilegale sau la servicii contrare legii, cum sunt jocurile de noroc, prostitutia, drogurile, imprumuturile cu camata sau estorcarea de fonduri. Ea include, de asemenea, activitati complexe, printre care spalarea banilor prin intermediul unor afaceri legale, escrocherii privind incalcarea dreptului de proprietate si manipularea calculatoarelor; crima organizata utilizeaza tactici de jaf, acaparare si estorcare, utilizand mijloace cum sunt intimidarea, violenta si coruptia si recurge la exploatarea cupiditatii (lacomiei) unor persoane pentru a-si realiza obiectivele si prezerva castigurile; prin experienta, obiceiuri si practica, grupurile combinate ale crimei organizate sunt, de obicei, foarte prompte si eficiente in legatura cu controlul si disciplinarea membrilor lor, a asociatilor si victimelor. De aceea, participantii la crima organizata nu sunt capabili sa se detaseze, ei insisi, din combinatie si sunt, in principiu, incapabili de a merge pe calea cea buna; crima organizata nu este sinonima cu Mafia sau la Cosa Nostra , cele mai experimentate, diversificate si, probabil, cele mai bine disciplinate din grupurile combinative; crima organizata nu include teroristii implicati in actiunile de schimbare politica, desi membrii organizatiilor criminale au cateva caracteristici comune, in special, tipurile de crima comise si structurile organizationale stricte.

Dupa cum se observa, raportul mentionat evita sa ia in consideratie in cadrul crimei organizate acele activitati si organizatii criminale care depasesc granitele nationale, pentru a se concentra cu precadere asupra infractiunilor comise de grupurile criminale din interiorul statului. De asemenea, evolutia situatiei internationale, a demonstrat ca exista o legatura mult mai stransa intre exponenti ai crimei organizate, teroristi si factori politici. In acest sens, sunt relevante situatiile intalnite in tari precum Albania, unde in momentul de fata exista un acord tacit intre crima organizata si clasa politica in vederea asigurarii unui climat stabil necesar guvernarii statului, in Kosovo, unde reprezentanti oficiali ai puterii au devenit fosti lideri ai unor grupari de sorginte terorista, acuzati ca intretin legaturi stranse cu structuri ale crima organizate din zona. Cel mai reprezentativ exemplu il constituie ofensiva islamismului militant, extremist, care in contradictie cu preceptele religioase traditionale, practica un terorism pe scara larga cu scopul declarat de a schimba ordinea sociala in mai multe tari si tinde chiar spre schimbarea ordinii mondiale, folosind printre alte surse de finantare si un evantai larg de activitati tipice pentru crima organizata (intimidare, contrabanda cu droguri, armament, substante explozive, trafic de persoane, estorcari de fonduri, spalarea banilor, santaj, etc.) O alta opinie apartine americanilor Marshall B. Clinard si Robert Meier, pentru care "baza feudala a crima organizate apare intemeiata pe , asociata in mod general cu termenii sau . Ei mentioneaza, in acest sens, urmatoarele trasaturi generale care caracterizeaza structura si modul de operare al crima organizate. 1. 2. 3. 4. 5. structura ierarhica, care implica un sistem de raporturi bine precizate cu privire la intelegerea reciproca a obligatiilor si privilegiilor membrilor; granite politice sau geografice nelimitate intravilane sau intervilane; intrastatale sau interstatale; dependenta de: folosirea posibila a fortei si violentei pentru a mentine controlul intern si pentru a restrange competitia; asigurarea si mentinerea unei permanente imunitati fata de interferenta fortei legii si a altor agentii guvernamentale; 1. operatii criminale dirijate pentru obtinerea unor importante castiguri financiare si specializarea in una sau mai multe combinatii de afaceri care intra in ariile de deviere sociala asupra carora opinia publica este divizata; 2. stabilirea unui control monopolist sau stabilirea unor sfere de influenta intre sau printre diferite organizatii criminale.

6.

Rezulta de aici ca, in general, crima organizata trebuie analizata ca o aparitie neomogena, cu o structura interna diferentiata, pornind de la grupurile organizate, formate din infractori profesionisti, actionand independent unul fata de altul, pana la structurile mafiote, toate avand insa un set de particularitati minime obligatorii: o o o o o stabilitate in cadrul asociatiei infractionale; o anumita structura interna si diviziune a rolurilor intre membrii asociatiei; continuitatea si sistematizarea activitatii infractionale; scopul principal al asocierii infractionale sa fie obtinerea unor castiguri importante; activitatea infractionala sa fie profesionalizata.

Aceste trasaturi sunt indispensabile si ele fac distinctia neta intre crima organizata si gruparile de indivizi care se asociaza intamplator si desfasoara o activitate infractionala de amploare redusa, uneori chiar ocazionala. 1.4. Tipuri de organizatii criminale Conform unor rapoarte ale Diviziei O.N.U. pentru combaterea crimei organizate, in momentul de fata, exista si actioneaza in lume la nivel national si international patru tipuri de asociatii si organizatii criminale: 1. organizatiile criminale de tip mafiot (de tipul "Mafie, "Cosa Nostra, "Camora, etc.) care reprezinta o retea de "familii si "sindicate neoficiale si ilegale, in care exista o anumita structura bine definita si o specializare a membrilor pe diverse ramuri criminale; organizatiile criminale profesioniste, alcatuite din adevarati profesionisti ai crimei la comanda, specialisti in una sau mai multe tipuri de actiuni criminale (traficarea de masini furate, de tigari si bauturi, rapiri si asasinari de persoane, falsificare de monede si carti de credit, etc.); organizatiile criminale etnice, care actioneaza atat la nivel national, cat si international, realizand o serie de actiuni ilegale si criminale extrem de diverse. Desi aceste organizatii sunt alcatuite pe principii etnice, ele reusesc sa penetreze teritoriul altor tari (cum sunt de pilda societatile secrete criminale chineze si japoneze, gruparile criminale haitiene si jamaicane, etc.); organizatiile criminale teroriste, constituite si structurate pe principii politice, etnice, religioase, rasiale, etc. care actioneaza, nu de putine ori, in cooperare cu organizatiile criminale sau cele apartinand "gulerelor albe. De multe ori, sub paravanul unor pretinse revendicari si motivatii politice, se regasesc aici reprezentantii crimei organizate, care incearca sa treaca drept teroristi politici pentru a obtine un tratament sanctionatoriu diferentiat sau sa evite extradarea (cum este de pilda cazul gruparii teroriste "Brigazile Rosii, care are puternice si intime legaturi de colaborare cu "Mafia si "Camorra). Crima organizata si terorismul au devenit in prezent o activitate care ruleaza mari resurse financiare, realizand profituri uriase de pe urma sabotajelor, deturnarilor de avioane, traficul ilicit de arme si droguri, rapirilor si asasinatelor de persoane, etc.

2.

3.

4.

La aceste patru grupe mai pot fi adaugate si organizatiile aparute recent, respectiv cele specializate in spalarea si reciclarea banilor si care au o clientela din ce in ce mai bogata, compusa din imbogatiti stanjeniti de milioane de dolari/euro obtinuti din afaceri ilicite, oameni de afaceri care doresc sa se sustraga de la impozite si taxe, detinatoare de fonduri obscure destinate mituirii unor functionari publici ori chiar persoane obisnuite, care incearca sa-si ascunda capitalurile, din diferite motive personale. In conceptia INTERPOL, organizatiile criminale ar putea fi impartite in cinci grupe distincte: 1. Familiile mafiei, in care se regasesc de regula, structuri ierarhice, norme interne de disciplina, un cod de conduita si o anumita diversitate de activitati ilicite (cartelurile columbiene de droguri, bandele de motociclisti, etc.);

2. 3.

4. 5.

Organizatiile profesionale, ai caror membri se specializeaza in una sau doua tipuri de activitati criminale (traficarea de masini furate, de tigari si bauturi, rapiri si asasinari de persoane, falsificare de monede si carti de credit, etc.); Organizatiile criminale etnice, ca rezultat al unui concurs de imprejurari, cum ar fi imensa disparitate a nivelurilor de viata, severitate excesiva a procedurilor de imigrare, expansiunea geografica, slabiciunea excesiva a legilor (Triadele chinezesti, Yakuza japoneza, Rastafaris jamaicane, etc.); Reciclarea banilor, fenomen international la care recurg o multitudine de infractori de talie mare pentru a transforma in "bani cinstiti milioane de dolari obtinuti din afaceri nelegitime; Organizatii teroriste internationale, care practica asasinatele, deturnarile de avioane, rapirile de persoane, etc. sub diferite motivatii (politice, militare, religioase sau rasiale).

Terorismul international constituie o forma de manifestare a crimei organizate transnationale ale caror consecinte dramatice sunt resimtite de intreaga comunitate mondiala. 1.5. Activitati principale in domeniul crimei organizate Ansamblul activitatilor in care sunt implicati membrii organizatiilor criminale este extrem de vast, cuprinzand o multitudine de domenii licite si ilicite, care aduc beneficii anuale brute ce depasesc 50 miliarde de dolari, adica peste 1% din Produsul National Brut al S.U.A. Raportul Comisiei Prezidentiale Americane asupra Crimei Organizate, din 1986, estima castigurile brute obtinute de crima organizata la o valoare de peste 90 miliarde de dolari, care depaseau cu mult pe cele dobandite de majoritatea principalelor intreprinderi din S.U.A. Numai 10 state ale lumii au un Produs National Brut care depaseste volumul brut al afacerilor facute cu cocaina, marijuana si heroina. Principalele venituri provin din activitatea de distribuire a drogurile, urmata de estorcarile de credite, imprumuturile camataresti si prostitutie. Existenta unor retele extrem de bine puse la punct in domeniul distribuirii drogurilor, care leaga tari cum sunt Columbia, Turcia, Sri Lanka, Tkailanda sau Mexic de zone ca Amsterdam, Stockolm, New York, Seattle, reprezinta cea mai buna dovada ca activitatile circumscrise crimei organizate exista si sunt foarte eficace. Diferitele cercetari sociologice asupra crimei organizate in Europa si America au putut identifica multiple retele care opereaza extrem de profitabil, beneficiind de siguranta deplina in ceea ce priveste urmarirea si sanctionarea penala. De exemplu, o investigatie intreprinsa in Seattle Washington, a descoperit o retea criminala care implica un fost guvernator de stat, un procuror local, seful politiei, seriful si alte 50 de persoane, printre care conducatori de intreprinderi, agenti imobiliari, bancheri, functionari, dar si traficanti ori plasatori de droguri, escroci, cartofori, etc. Investigatii similare efectuate in Texas, Ilinois, Pennsylvania, New Jersey si New York, au ajuns la constatari asemanatoare. Estimari facute asupra traficului de arme si echipament militar au ajuns la concluzia ca acesta poate depasi in unele cazuri, volumul drogurilor. De asemenea, contrabanda cu tigari reprezinta o sursa importanta de venituri pentru membrii crimei organizate. Alte domenii profitabile pentru crima organizata mai sunt: 1. 2. Jocurile de noroc ilegale, in special pariuri la curse de cai, in meciurile profesioniste cu caracter profesionist (box, baseball, hokey, fotbal, etc.), initierea unor loterii dubioase, etc. Estorcarea sistematica de bani de la persoane sau organizatii pentru a le "proteja impotriva unor acte violente. De exemplu, in cazul spalatoriilor sau curatatoriilor chimice, unde crima organizata are o mare influenta, se pretind patronilor diferite sume de bani pentru a fi protejati in cazul in care clientii s-ar putea arata nemultumiti de eventuala deteriorare a hainelor date la spalat sau vopsit. In acelasi timp, reprezentantii crimei organizate iti desfasoara activitatea de estorcare de fonduri si in

3. 4. 5. 6. 7.

alte domenii cum sunt industria filmului, constructii, transporturi, comertul cu bauturi alcoolice, etc. Acordarea de imprumuturi cu dobanzi uriase (peste limitele impuse de lege, unor persoane care se afla in situatii disperate); Vanzarea unor bunuri furate din transporturile de marfuri navale sau aeriene; Acapararea pietei materialelor pornografice; Comiterea unor fraude prin intermediul computerelor; Controlul activitatilor si fondurilor sindicale, care permit organizatiilor criminale sa santajeze patronatele, amenintandu-le cu posibilitatea declansarii unor greve;

In afara acestor activitati ilicite, crima organizata implica desfasurarea unor activitati legale in afaceri legitime care permit "spalarea banilor. Intreprinderile legale pot fi obtinute fie prin cumpararea cu ajutorul unor fonduri obtinute ilegal, fie prin forta, amenintare si santaj. Desi, uneori, aceste intreprinderi sunt utilizate numai de "fatada, ca un mijloc de camuflare a activitatilor ilegale, ele aduc profituri considerabile. Cumpararile si vanzarile imobiliare, comertul de marfuri cu amanuntul, transporturile, reteaua hoteliera, industria alimentara, colectarea gunoiului, automatele de vanzare a tigarilor si tonomatele sunt cele mai frecvente afaceri legitime in care crima organizata este implicata. Controlul acestor intreprinderi cu caracter legitim este influentat, de fapt, de conditiile pietei. Afacerile cele mai vizate sunt cele caracterizate de o tehnologie mai putin avansata, care au produse si marfuri uniforme, ofertate in cadrul pietei in care cresterea preturilor nu determina scaderea cererii. Merry Morash enumera urmatoarele cai prin intermediul carora membrii organizatiilor criminale se pot implica in activitatea unor intreprinderi legitime: 1. 2. 3. 4. 5. Utilizarea acestor intreprinderi ca "fatada pentru ascunderea unor activitati ilicite; Exploatarea lor parazitara, in scopuri de jaf, cerandu-la bani in scopul asigurarii protectiei; Organizarea unor monopoluri sau carteluri in scopul limitarii competitiei; Dobandirea unor avantaje ilegale prin practici cum sunt manipularea sindicatelor si coruperea oficialilor publici; Manipularea ilegala a vehiculelor permise de lege pentru transportul unor marfuri.

O cale obisnuita de utilizare ilegala a acestor intreprinderi sau afaceri ilegale o reprezinta falimentul "planificat care permite anularea "datoriilor proprietarului (imprumuturi de la banca, marfuri achizitionate dar neplatite) si implicit, asigurarea unor profituri substantiale, indiferent de eventualele sanctiuni legale care urmeaza in consecinta. Aceste caracteristici demonstreaza ca, crima organizata functioneaza mai degraba ca o mare antrepriza de afaceri, decat ca o confederatie de infractori care urmaresc sa-si intareasca puterea. 1.6. Structura unei organizatii criminale: In orice organizatie criminala de tipul "Mafie sau "Cosa Nostra, familiile ce o compun include o structura ierarhica pe mai multe nivele, corespunzand functiilor de corupator, planificatorstrateg, justitiar si de acoperire. Prima treapta ierarhica este cea a sefului boss sau il capo care are ca atributie mentinerea coeziunii si solidaritatii organizatiei, a conspirativitatii afacerilor si tranzactiilor si sanctionarii membrilor sau persoanelor indezirabile. Treapta urmatoare in ierarhie este detinuta de un subsef sottocapo care are rolul de a culege si transmite mesaje si informatii pentru sef (il capo) si de a retransmite ordinele acestuia celor aflati pe treptele inferioare ale organizatiei. La acelasi nivel cu subseful, in unele organizatii se afla plasat un consilier sfetnic (consigliere), functie detinuta de un membru in varsta al organizatiei, un fel de "sef se stat major care are misiunea de a sfatui si informa membrii organizatiei (inclusiv pe sef si subsef) in legatura cu afacerile si tranzactiile ce se desfasoara. Tot pe aceeasi treapta cu subseful se afla si un "intermediar, functie aparuta din necesitatea de acoperire a esaloanelor superioare ale organizatiei. De regula, "intermediarul apeleaza la serviciile unui "locotenent (denumit capodecima) sau ale unor "locotenenti, fiecare dintre acestia specializandu-se intr-o anumita ramura criminala. De obicei, "locotenentii sunt cei care organizeaza si panifica principalele activitati ilicite, fiind sprijiniti direct de mai multi "sefi de sectii, sau de departamente, specializati in probleme de camata, mita, jocuri de noroc,

droguri, prostitutie, rapiri si asasinate de persoane, jafuri de tot felul. Treapta de jos a organizatiei este reprezentata de functiile "soldatilor, al caror numar variaza, in functie de marimea "familiei, intre 50 600 de oameni, care sunt de fapt, executantii directi ai actiunilor ilicite, unii dintre ei avand chiar ocupatii respectabile, ca mici proprietari, comercianti, comisionari, angrosisti. In doctrina criminologica apuseana, descrierea exacta a organizarii criminale a format subiectul unei dispute a cercetatorilor in domeniu. Donald Cressey pe baza informatiilor extrase din rapoartele politiei, de la informatori si inregistrari secrete intr-o lucrare aparuta in anul 1967 a aratat ca criminalitatea organizata se deosebeste de alte organizatii criminale de mai mica amploare prin marimea ei, implicand un lant de comanda, comparabil cu al unei armate: intensa planificare, amenintare cu sau folosirea fortei, izolarea conducerii la varf si o relativa imunitate la ocupantii nivelurilor superioare. Conform parerilor autorului, in varful piramidei se afla un director, care furniza conducerea organizationala in scopul maximizarii profiturilor, subdirectorul, care conducea activitatea organizatiei, un consilier, locotenentii, ce indeplineau rolul de supraveghetori tehnici si soldatii membrii de rand. O parere unanim acceptata este cea potrivit careia o organizatie criminala presupune existenta unei functii de "corupator, functie detinuta de un membru al organizatiei care are misiunea de a mitui, corupe, santaja sau intimida pe demnitari, politicieni, functionari publici, persoane din domeniul politicii si justitiei. De regula, fiecare organizatie criminala are mai multi corupatori, fiecare dintre acestia fiind specializat intr-un anumit domeniu in care actioneaza si corupe (guvern, politie, justitie, administratie publica). Pentru asigurarea activitatilor de corupere, in fiecare organizatie exista functii de "planificator si "executant, precum si functia de "justitie interna, in vederea mentinerii coeziunii, stabilitatii si conspirativitatii membrilor organizatiei. Desi tipul de organizatie criminala descris de Cressey este de esenta mafiota siciliana, o mare parte dintre trasaturile acesteia se regasesc la majoritatea asociatiilor profesionale ale crimei, ale caror activitati sunt orientate prioritar spre frauda, coruptie, jocuri de noroc, prostitutie, trafic de droguri, etc. In consecinta, cele mai rationale, profesionalizate si specializate organizatii criminale sunt cele in care exista o structura bine conturata, o specializare a membrilor si o departajare a functiilor dupa cum urmeaza: 1. o functie detinuta de o persoana desemnata de organizatie, care are misiunea de a proteja secretul si conspirativitatea afacerilor ilicite prin mituirea, cumpararea, santajarea sau intimidarea functionarilor din domeniul administratiei, politicii si justitiei; o functie detinuta temporar sau permanent de catre o persoana care are rolul de a planifica si executa diferitele activitati ilicite in diverse domenii (banci, hoteluri, moteluri, cazinouri, baruri si discoteci, parking-uri, etc.); o functie detinuta temporar de o persoana care are rolul de "acoperire a activitatilor ilicite, prin infiintarea unor societati si companii legal constituite sub diverse denumiri si in care se deruleaza afaceri ilicite, inclusiv "spalarea si reciclarea banilor proveniti in urma tranzactiilor; o functie detinuta de o persoana care are rolul de "justitiar, prin mentinerea secretului si conspirativitatii in cadrul organizatiei si sanctionarea extrem de dura a membrilor care tradeaza secretele organizatiei sau a persoanelor din afara care incearca sa deconspire adevarata activitate a organizatiei.

2. 3.

4.

Bibliografie: 1.Miclea Damian, Combaterea crimei organizate-istoric, evolutie , caracteristici, Vol. I, Ed. MAI, Bucuresti, 2004

2. Pitulescu Ion Al 3-lea razboi mondial. Crima organizata Editura National, 1997 3. Lascu Ioan Prevenirea si combaterea criminalitatii organizate Revista "Dreptul nr.9/2003 4. Miclea Damian Cunoasterea crimei organizate - Ed. Pygmalion, Ploiesti, 2001 5. Ion Suceava, Florian Coman, Criminalitatea si organizatiile internationale, ed. "Romcartexim", 1997 6. Jura Cristian - Rolul organizatiilor nonguvernamentale pe plan international Editura ALL Beck, Bucuresti, 2003 7. Niciu I.Martian Organizatiile internationale (Guvernamentale ) Ed. Fundatiei Chemarea , Iasi, 1994 8. Popescu, I.Jinga Organizatii europene si euroatlantice Editura Lumina Lex, Bucuresti