CECCAR PRAHOVA STAGIU EXPERTI CONTABILI ANUL I 1. In exercitiul N, intreprinderea a efectuat cheltuieli cu modernizarea unui program informatic.

Cheltuielile au inclus modificarea designului, cresterea rapiditatii de prelucrare a datelor si adaptarea pentrulucrul in retea. Valoarea totala a modernizarii s-a ridicat la 50.000.000 lei. Costul de achizitie al programului informatic este de 200.000.000 lei iar amortizarea cumulata la data incheierii modernizarii este de 100.000.000 lei. Durata de viata utila este de 4 ani iar amortizarea liniara. Analizat influentele modernizarii asupra programului informatic.

OMFP 3055/2009 prevede: Programele informatice, precum si celelalte imobilizari necorporale inregistrate la elemental Alte imobilizari necorporale se amortizeaza pe durata prevazuta pentru utilizarea lor de entitatea care le detine. In cazul programelor informatice achizitionate impreuna cu licentele de utilizare, daca se poate efectua o separare intre cele doua active, acestea sunt contabilizate si amortizate separate. O imobilizare necorporala se inregistreaza initial la costul de achizitie sau de productie, asa cum sunt definite in prezentele reglementari. Achizitie program informatic: % 205 4426 = 404 248.000.000 200.000.000 48.000.000

Evaluarea initiala a imobilizarilor necorporale: - O imobilizare necorporala se inregistreaza initial la costul de achizitie sau de productie, asa cum sunt definite in prezentele reglementari - Un element raportat drept cheltuiala intr-o perioada nu poate fi reunoscut ulterior ca parte din costul unei imobilizari necorporale Cheltuieli ulterioare: Cheltuielile ulterioare efectuate cu o imobilizare necorporala dupa cumpararea sau finalizarea acesteia se inregistreaza in conturile de cheltuieli atunci cand sunt efectuate. Cheltuielile ulterioare vor majora costul imobilizarilor necorporale atunci cand este probabil ca aceste cheltuieli vor permite activului sa genereze beneficii economice viitoare peste performanta prevazuta initial si pot fi evaluate credibil. Deoarece cheltuiala ulterioara cu modernizarea aduce beneficii viitoare: modificarea designului, cresterea rapiditatii de prelucrare a datelor si adaptarea pentrulucrul in retea, costul programului informatic va fi majorat cu 50.000.000 (costul de modernizare). Valoarea ramasa a mijlocului fix la data incheierii modernizarii este 100.000.000 lei, deci s-a amortizat 50%. Au mai ramas doi ani de amortizare. Valoarea mijlocului fix creste cu valoarea modernizarii la 250.000.000 lei; valoarea ramasa creste la 150.000.000 lei si se va amortiza pe o perioada de 2 ani. Amortizarea lunara este: 150.000.000 lei/48 luni = 3.125.000 lei/luna

CECCAR PRAHOVA FLESERIU MARIA CRISTINA STAGIU EXPERTI CONTABILI ANUL I 2. Definiti lichidarea societatilor comerciale. O societate comerciala dispare ca entitate economica, sociala si juridica odata cu dizolvarea si lichidarea ei. Lichidarea unei sociatati comerciale consta dintr-un "ansamblu de operatii care, dupa dizolvarea societatii, au ca obiect realizarea elementelor de activ (transformarea activului in bani) si plata creditorilor, in vederea partajului activului net ramas intre asociati". Dupa cum rezulta din aceasta definitie, lichidarea este precedata de dizolvarea societatii comerciale. Desi legiuitorul nu fac 838i86i e precizari exprese privind definirea dizolvarii si a lichidarii unei societati comerciale, intre cei doi termeni exista o anumita diferentiere. Aceasta se refera la statutul juridic al societatii comerciale. In cazul dizolvarii, calitatea de persoana juridica a societatii comerciale se mentine (subzista) numai pentru o anumita perioada, in vederea lichidarii, pe cand lichidarea marcheaza disparitia definitiva a persoanei juridice. Cauzele dizolvarii sunt multiple:unele sunt comune tuturor societatilor comerciale, altele sunt specifice doar pentru o anumita forma de societate comerciala. Astfel, au ca efect dizolvarea societatii si dau dreptul fiecarui asociat sa ceara dizolvarea acesteia, urmatoarele cauze: expirarea termenului stabilit pentru durata societatii; realizarea sau imposibilitatea realizarii obiectului de activitate al societatii; decizia asociatilor (hotararea adunarii generale); lichidarea judiciara (falimentul); daca pierderea atinge jumatate din marimea capitalului social sau daca micsorarea capitalului s-a facut sub minimul legal, fara ca asociatii sa decida completarea lui; reducerea numarului actionarilor sub cinci, in cazul sociatatilor pe actiuni, daca au trecut mai mult de sase luni de la reducerea lui si nu au fost completari; alte cauze specifice fiecarei forme de societate comerciala. Hotararea de dizolvare apartine asociatilor sau este luata de justitie. Aceasta are ca efect interdictia de a efectua operatii comerciale noi, altele decat cele destinate lichidarii. Societatea fiind dizolvata, "administratorii trebuie sa inceapa Procedura de lichidare..." Totusi, desi dizolvarea precede lichidarea, nu totdeauna o societate dizolvata este lichidata. Este cazul modificarii societatii (de exemplu: schimbarea obiectului de activitate,fuziunea cu o alta societate etc.), cand aceasta va supravietui cu o alta configuratie decat cea initiala. Toate documentele emise de societatea aflata in lichidare trebuie sa poarte o mentiune despre starea societatii (sa arate ca este in lichidare). Patrimoniul social apartine, in continuare, societatii, ca subiect de drept distinct. Dupa aprobarea hotararii de lichidare, adunarea asociatilor procedeaza la numirea lichidatorilor si la stabilirea competentelor acestora pentru realizarea lichidarii. In cazul cand lichidatorii nu au putut fi numiti prin hotararea adunarii asociatilor, numirea acestora se face de catre instanta judecatoreasca, la cererea oricaruia dintre administratori sau asociati. Lichidatorii sunt persoane insarcinate cu executarea operatiilor de lichidare a societatii comerciale. Poate avea calitatea de lichidator orice asociat, asociat comanditar, administrator sau o alta persoana straina de societate. Activitatea lichidatorilor este controlata de cenzori, iar la societatile in care nu exista cenzori, controlul se exercita de catre asociati. Alaturi de puterile conferite de catre asociati, lichidatorii mai au si alte competente, stipulate expres de lege (Lg.31/1990): sa dea in judecata si sa fie actionati, in interesul lichidarii; sa execute si sa termine operatiile de comert referitoare la lichidare (pentru operatiile comerciale noi, intreprinse de lichidatori si care nu servesc lichidarii, acestia raspund personal si solidar de executarea lor); sa vanda, prin licitatie publica, imobile si orice avere mobiliara a societatii (este interzisa vanzarea bunurilor in bloc); sa faca tranzactii care servesc lichidarii; sa lichideze si sa incaseze creantele societatii, chiar in caz de falimental debitorului, eliberand chitanta; sa contracteze obligatii cambiale, sa faca imprumuturi neipotecare si sa indeplineasca orice alte acte de comert necesare lichidarii.

Dupa intrarea lichidatorilor in functiune, acestia procedeaza, impreuna cu administratorii societatii, la efectuarea unui inventar si intocmirea unui bilant de lichidare care "sa constate situatia exacta a activului si pasivului societatii si sa le semneze". Acest bilant prezinta situatia patrimoniului inainte de realizarea activelur si plata datoriilor. Dizolvarea societatii comerciale, desi conserva personalitatea juridica, are drept consecinta intreruperea activitatii economice normale a intreprinderii (din intentie sau din obligatie). Sub aspect contabil, aceasta semnifica abandonul principiului ontinuitatii activitatii si intocmirea documentelor contabile de sinteza in valori lichidative (valori de lichidare). Valoarea de lichidare poate fi definitiva ca valoarea care se obtine din vanzarea fortata a intreprinderii, intr-un termen limitat. Valoarea de lichidare este, de regula, mai scazuta decat valoarea de piata (actuala). Astfel, bunurile care, in conditii normale (continuitatea activitatii), au o valoare actuala (de piata), in cazul lichidarii intreprinderii, valoarea acestora suporta o reducere sensibila, deoarece pot sa nu aiba aceeasi utilitate pentru cel care le achizitioneaza sau datorita faptului ca vanzarea lor antreneaza anumite cheltuieli. La acestea se adauga si psihologia vanzarii fortate, intr-un anumit termen. Abandonul principiului continuitatii exploatarii antreneaza incidente asupra actiunii celorlalte principii contabile, evaluarii activelor si pasivelor si prezentarii informatiei contabile. Astfel, renuntarea la ipoteza continuitatii activitatii atrage anularea integrala a principiilor permanentei metodelor si independentei exercitiilor si o aplicare partiala a principiului prudentei. Starea de necontinuitate a exploatarii, deci de lichidare certa, implica evaluarea in valori lichidative, chiar daca sunt numai estimate sau aproximate, deoarece numai ele pot oferi o imagine fidela asupra situatiei financiare, patrimoniului si rezultatului intreprinderii. Intr-un astfel de caz, activul bilantier este evaluat in valori de realizare (lichidare), iar in pasiv se vor constata si toate datoriile generate de incetarea activitatii. Sub aspectul prezentarii informatiei contabile, anexa trebuie sa mentioneze principiile si metodele retinute pentru valuarea in conditii de lichidaresi sa explice motivele abandonarii anumitor principii generale si influenta acestui abandon asupra prezentarii si evaluarii conturilor anuale. Lichidatorii au aceeasi raspundere ca si administratorii, altfel spus, eo raspund pentru gestiunea operatiilor legate de lichidarea societatii. Prin lege, ei sunt obligati sa primeasca si sa pastreze patrimoniul societatii cat si registrele si alte documente care li s-au incredintat de catre administratori. Operatiile efectuate de lichidatori sunt inregistrate, in ordine cronologica, intr-un registru jurnal al operatiilor de lichidare. In situatia cand operatiile de lichidare se prelungesc peste durata exercitiului financiar, lichidatorii sunt obligati sa intocmeasca bilantul anual. Trebuie remarcat faptul ca lichidatorii nu pot plati asociatilor nici o suma in contul partilorce li s-ar cuveni din lichidare, inaintea achitarii creditorilor societiatii. Daca lichidatorii constata, pe baza bilantilui de lichidare, ca fondurile de care dispune societatea nu sunt suficiente sa acopere pasivul exigibil, acestia trebuie sa ceara, sumele necesare de la asociatii care raspund nelimitat sau de la cei care nu au efectuat integral varsamintele, dupa caz. Dupa efectuarea operatiilor de lichidare (realizarea activeor, adica vanzarea si incasarea lor si plata datoriilor), lichidatorii trebuie sa intocmeasca un bilant final de lichidare si un proiect de repartizare a activului net intre asociati, care se aduc la cunostinta asociatilor. Bilantul final de lichidare reflecta marimea activelor si pasivelor societatii, in urma opratiilor de lichidare (realizarea activelor si plata datoriilor). El constata eventualul activ net al soccetatii, in situatia in care valoarea activelor realizate este excedentara datoriilor care au fost angajate de societatea comerciala supusa lichidarii. Activul net obtinut din lichidare serveste pentru rambursarea aporturilor asociatilor la capitalul social. Daca lichidarea se soldeaza cu un castig din lichidare, acesta trebuie repartizat intre asociati, proprtional cu participarea la capitalul social. In baza proiectului de repartizare aprobat, asociatii incaseaza sumele de bani care li se cuvin din activul net, in schimbul unei chitante de primire. Dupa aprobarea bilantului final de lichidare si repartizarea activului net intre asociati, lichidatorii sunt eliberati, altfel spus, are loc descarcarea gestiunii si ridicarea mandatului lor. In materie de fiscalitate, lichidatorii au obligatia de a calcula su varsa catre buget impozitele, taxele si contributiile care cad in sarcina societatii comerciale supuse lichidarii. Daca din operatiile de lichidare rezulta un profir, acesta va fi taxat cu impozitul pe profir, iar dividendele obtinute de actionari sau asociati, vor suporta impozitul pe dividende. Radierea societatii comerciale din Registrul comertului, ca urmare a lichidarii, nu se face decat in momentul cand lichidatorii au prezentat dovada platii integrale a obligatiilor fiscale.

In plan juridic, lichidarea nu elibereaza pe asociati si nu impiedica declararea starii de faliment a societatii comerciale. Lichidarea juridica a societatii comerciale Societatea comerciala, care nu mai poate face fata datoriilor sale exigibile, poate cere tribunalului lichidarea sa judiciara (falimentul). Legiuitorul roman instituie o faza prealabila lichidarii judiciare, si anume, reorganizarea societatii comerciale, in scopul asigurarii redresarii financiare a societatii aflate in dificultate. Daca nu se urmeaza procedura de reorganizare, se trece la lichidarea judiciara a societatii insolvabile (debitorul). Din punct de vedere juridic, lichidarea judiciara nu beneficiaza de acelasi tratament ca si in cazul lichidarii patrimoniului, in urma unei situatii de dizolvare. Lichidare ajudiciara se realizeaza in baza aprobarii tribunalului si ridica dreptul debitorului de a administra si dispune de bunurile din patrimoniul sau. Pentru efectuarea operatiilor de lichidare judiciara, tribunalul dsemneaza un judecator-sindic si, dupa caz, administratorul sau lichidatorul. In cazul lichidarii judiciare, lichidatorul poate fi desemnat de tribunal, la propunerea judecatorului sindic, cu conditia ca acesta "lichidator recunoscut, autorizat de catre organismul profesioanl ". Lichidarea judiciara cuprinde mai multe etape. Primele masuri se refera la: sigilarea bunurilor care fac parte din averea societtii comerciale; n timpul actiunii de sigilare judectorul sindic, sau dup caz, lichidatorul va lua msurile necesare pentru conservarea bunurilor; stabilirea masei pasive, prin intocmirea unui tabel care sa cuprinda toate obligatiile debitorului. inventarierea si evaluarea bunurilor din patrimoniul societtii, conform prevederilor Legii contabilittii nr. 82/1991 ntocmirea bilantului de incepere a a lichidarii vnzarea bunurilor perisabile sau supuse deprecierii Efectuarea lichidarii propriu-zise include urmatoarele etape vnzarea bunurilor importante din averea debitorului ( ternuri fabrici, instalatii etc.), cat mai avantajos si cat mai repede ,cu acordul prealabil al creditorilor; depunere la banca , in contul averii beditorului , a sumelor din vnzarea bunurilor distribuirea sumelor realizate in urma lichidarii ,potrivit planului de distribuire intre creditori, in ordinea prevazuta de lege Inchiderea lichidarii. ntocmirea si aprobarea raportului final; ntocmirea bilatului de terminare a lichidarii. Dac lichidarea se prelungeste peste durata unui exercitiu financiar, lichidatorii sunt obligati s ntcmeasc bilantul contabil anual si s-1 depun 1a directia general a finantelor publice si controlului financiar de stat la termenele stabilite de Ministerul Finantelor.

CECCAR PRAHOVA FLESERIU MARIA CRISTINA STAGIU EXPERTI CONTABILI ANUL I 3. Care este coninutul dosarului expertului contabil privind documentarea expertizei contabile?

Materialul documentar examinat de expertul contabil nu poate fi ridicat de ctre expertul contabil de la prile care l au n pstrare. Dosarul de lucru al expertului contabil, n ce privete documentarea expertizelor contabile, trebuie s cuprind, dup caz: I. ncheierea de edin (n cauze civile), Ordonana organului de urmrire i cercetare penal (n cauzele penale) sau contractul privind efectuarea expertizelor contabile extrajudicare. II. Raportul de expertiz contabil exemplarul expertului contabil care justific ndeplinirea misiunii. III.Eventualele corespondene, rspunsuri la ntrebri suplimentare sau suplimente de expertiz contabil solicitate de organele n drept, care au dispus efectuarea expertizei contabile. IV. Eventualele note personale ale axpertului contabil redactate n timpul efecturii ecpertizei contabile, necesare fie redactrii raportului de expertiz contabil, fie urmririi bugetuluid de timp i decontrii lucrrilor de expertiz contabil cu beneficiarii acestora.