Sunteți pe pagina 1din 3

Povestea lui Harap Alb eseu structurat

Ion Creanga
Oglindire a vietii in moduri fabuloare (G. Calinescu), basmul favorizeaza intrarea intr-o lume miraculoasa, unde se consuma aventura eroica a protagonistului vare lupta pentru apararea unor valori morale: binele, adevarul, dreptatea, frumosul etc. Ca specie a genului epic, basmul este o naratiune de intindere medie, structurata pe un singur plan epic, avand o actiune conventionala la care participa personaje sau forte supranaturale. Dei pleac de la modelul popular, basmul cult devine unic i irepetabil prin 2 aspecte eseniale: viziunea despre lume a autorului i stilul individual al acestuia. Spre deosebire de basmul popular,unde predomina naratiunea, basmul cult presupune imbinarea naratiunii cu dialogul si descrierea. Toate trasaturile definitorii ale basmului cult sunt valorificate de catre Ion Creanga, in Povestea lui Harap Alb. Cel mai reprezentativ basm al lui Creang, publicat in 1877, n Convorbiri literare, Povestea lui Harap Alb este o sintez a spiritualitii romneti ce cuprinde o ntreag filozofie asupra vieii. Tema operei este triumful binelui asupra raului si maturizarea eroului principal, fapt care determina interpretarea acestei creatii ca un basm al fiintei. Titlul neobinuit al basmului este un oximorom. Cuvntul Harap nseamn slug, rob, iar cuvntul alb sugereaz nobletea. Conform opiniei lui Vasile Lovinescu, alturarea negrului (Harap) cu albul ar nsemna unirea celor dou principii Yin i Yang. Fiu al Craiului i nepot al lui Verde mprat, Harap-Alb este ales de soart s i reuneasc pe frai aa cum dou jumti ale cercului formeaz ntregul. Actiunea se desfasoara linear, succesiunea secventelor narative fiind redata prin inlantuire. Naratiunea este dramatizata prin dialog, trasatura definitorie a basmului cult, si are ritm rapid prin reducerea descrierilor. Perspectiva narativa este subiectiva iar naratiune este heterodiegetica. Naratorul nu mai este o instanta supraindividuala ca in basmul popular, ci o prezenta textuala subiectiva, un eu narator care isi asuma rolul de povestitor: sa incep a depana firul povestii . n privina incipitului i a finalului, se poate remarca faptul c, dei prin intermediul cuvntului odata se activeaz convenia basmului, totui Creang aduce o inovaie: termenul popular cic ofera incipitului o dubla intrare in universul fictional. Finalul marcheaza sfritul maturizarii protagonistului prin simbolul nunii. Creang reintroduce ironic cititorul n lumea reala: Iar pe la noi, cine are bani bea i mnnc, iar cine nu, se uit i rabd.. Relaiile temporale i spaiale sunt tipice acestei specii, aciunea basmului fiind plasat n illo tempore (timp mitic). Geografia miraculoasa, definitorie pentru specia basmului, se regaseste vag, prin cateva repede conventionale : taram al Sfintei Duminici, gradina ursului, padurea cerbului fermecat etc. Compozitional, basmul cuprinde 3 parti narative, corespunzatoare cu 3 ipostaze ale protagonistului, etape ale drumului initiatic : etapa initiala, de pregatire pentru drum, parcurgerea drumului initiatic si rasplata. Caracterul de bildungsroman al basmului presupune parcurgerea unui traseu al devenirii spirituale si modificare statutului social al protagonistului.

Situatia initiala este prezentata succint: Verde mprat, ajungnd la btrnee fr a avea descendeni n linie masculin i scrie fratelui su, Craiul, cerndu-i unul dintre feciori ca urma la tron. Daca cei doi feciori mai mari nu pot trece peste proba curajului impusa de tatal lor, deghizat in urs, mezinul este gata sa isi incerce norocul. Dupa ce isi dovedeste curajul in fata probei la care il supune Craiul, primeste drept compensatie de la acesta un sfat important: sa nu se increada in omul ros sau span. Prima etap a drumului o constituie pdurea labirint n care fiul de crai se ntlnete de trei ori cu Spnul. Dei tnrul nu are nevoie de nsoire , Spnul se ofer mereu s l ajute.Dac n aparen el este, nevinovat, binevoitor, n realitate e crud, viclean,ipocrit,egoist. La a treia ntlnire fiul de crai l accept ca tovaras de drum pentru c pare a fi un bun cunosctor al acelor locuri necunoscute. Momentul fntnii este un moment fundamental care schimb cursul destinului personajului. Coborarea sa in fantana echivaleaza cu o noua nastere a protagonistului, cu alt nume, devenind rob al Spanului. Spanul preia astfel identitatea feciorului de Crai si ajunge, impreuna cu sluga credinciasa, la curtea lui Verde-Imparat, nsuete originea nobil i destinul de mire. Acesta ii propune lui Harap-Alb un set de trei probe: sa aduca salatile din Gradina Ursului, pielea cerbului batuta cu pietre pretioase si sa porneasca intr-o noua calatorie pentru a peti, in numele stapanului, pe fata Imparatului Ros. Harap-Alb reuete s treac de primele dou probe datorit ajutorului Sfintei Duminici, iar in cadrul celei de a 3-a probe, o alta etapa a initierii, este ajutat de cele cinci apariii bizare: Gerila, Flamanzila, Setila, Ochila si Pasari-Lati-Lungila. Imparatul Ros este cel de-al doilea formator pentru Harap-Alb, supunandu-l pe acesta la urmatoarele incercari: casa de arama,ospatul, alegerea macului de nisip, gasirea fetei, ghicitul ei. Calatoria de intoarcere incheie procesul maturizarii, prin experienta iubirii. Finalul basmului prilejuieste restabilirea echilibrului: Spanul este demascat si pedepsit prin moarte, iar Harap-Alb, caruia raufacatorul ii taiase capul, este readus la viata de catre fata de imparat care-i va deveni sotie.Uciderea eroului este ultima treapta a initierii; el renaste fiind astfel absorbit de juramantul facut Spanului si capabil de a-si intemeia o familie si de a conduce o imparatie. Personajele sunt individualizate, prin comportament, prin limbaj si psihologie. Eroii lui Creanga se comporta taraneste,si vorbesc moldoveneste ( G. Calinescu), ei au complexitate , ilustrand tipologii umane cu caracter arhetipal. Relatia dintre protagonist si antagonist se particularizeaza intr-un mod original. Raportul dintre Harap-Alb si Span este un conflictual, determinat de confruntarea intre bine si rau , definitorie pentru specia basmului. Harap-Alb se confrunta, nu cu o fiinta fabuloasa, cu raul din lumea oamenilor, cu omul span si omul ros, intruchipand rautatea, viclenia, lacomia. Eroul este surprins de-a lungul unor experiente care il vor maturiza, fapt ce confera si o alta semnificatie relatiei sale cu Spanul, care devine formator, initiator, un rau necesar. Probleme la care il supune Spanul au rol initiatic. Din punctul meu de vedere, Ion Creanga reuseste prin acest basm reuseste sa construiasca o plsmuire artistic a realitii cu multiple valene psihologice,etice i estetice. In primul rand experientele de cunoastere pe care le traieste Harap-Alb confera originalitate schemei narative, dezvoltand tema initierii si a maturizarii treptate a eroului. In al doilea rand, aventura initiatica a protagonistului evidentiaza un sistem de valori si virtuti- rabdare,milostenie, curaj- care cristalizeaza un arhetip.

In concluzie, pot afimra ca Povestea lui Harap-Alb ilustreaza caracteristicile basmului cult, reprezentand in acelasi timp insasi sinteza basmului romanesc (Pompiliu Constantinescu), o capodoper a lui Ion Creang.