TEMA REFERAT: Discriminare si xenofobie

Profesor indrumator: Frsie Maria-Cristina Student:Goldstein Claudia Sofia

Discriminare si xenofobie

Discriminarea reprezinta un atac asupra definitiei drepturilor omului, reprezinta refuzarea sistematica a drepturilor umane ale anumitor categorii sau grupuri de oameni din cauza a ceea ce sunt sau a credintelor pe care le au. Discriminarea poate fi datorata unor factori precum rasa, etnie, nationalitate, clasa sociala, religie sau credinta, sex, orientare sexuala, varsta sau starea de sanatate, sau a unei combinatii de factori. Cu toate ca legislatia privind drepturile internationale ale omului are la baza principiul non-discriminarii, ea persista sub diferite forme in fiecare tara din lume. Din punct de vedere etimologic, a discrimina inseamna a face distinctie intre anumite obiecte, a stabili intre ele o separatie, o diferentiere plecand de la trasaturile lor distinctive. Totusi, astazi, cuvantul discriminare se incarca cu o conotatie negativa: a discrimina, in libajul obisnuit, nu mai inseamna pur si simplu a separa, ci a separa ierarhizand, tratand mai rau tocamai pe cei ce vor fi identificati drept victime ale discriminarii. . n majoritatea rilor democratice exist legi mpotriva discriminrii iar egalitatea de tratament este n general garantat de Constituie. Cu toate acestea fenomenele de discriminare exist chiar i n absena unor legi pro-discriminare, i mpotriva eforturilor legislative de combatere a fenomenului. In multe ri au existat i nc exist chiar legi discriminatorii. Discriminare rasial difereniat ntre indivizi, pe baz de ras a fost politica oficial a guvernului n mai multe ri, precum Africa de Sud n epoca apartheid, i Statele Unite ale Americii, naintea Rzboiului de Secesiune. Dup Revoluia din 1989, Romnia a adoptat o serie de legi care s apere interesele minoritilor mpotriva discriminrii. Se pot aminti aici Legea nr.148/2000 privind publicitatea, Legea nr. 215/2001 privind organizarea si funcionarea administraiei publice

locale, Hotrrea nr. 1206/2001 pentru aprobarea Normelor de aplicare a dispoziiilor privitoare la dreptul cetenilor aparinnd unei minoriti naionale de a folosi limba matern n administraia public local, cuprinse in Legea administraiei publice locale nr. 215/2001, Legea nr. 416/2001 - venitul minim garantat, Legea nr. 705/2001 privind sistemul naional de asisten social, Legea nr. 116/2002 cu privire la prevenirea i combaterea marginalizrii sociale, Hotrrea Guvernului nr. 829/2002 privind Planul Naional antisrcie si promovare a incluziunii sociale.1 Discriminarea este de doua feluri:directa si indirecta. Ce este discriminarea pe motiv de orientare sexuala? Lipsa unui tratament egal a persoanelor care au alta orientare sexuala decat cea majoritara, sau sunt banuiti ca ar avea o orientare sexuala diferita. O persoana poate fi discriminata si atunci cand este asociata sau inrudita cu o persoana de orientare sexuala diferita (lesbiana, gay, bisexuala). Discriminarea directa Aceasta apare cand o persoana de alta orientare sexuala este tratata mai putin favorabil in comparatie cu o alte persoane, in aceleasi circumstante sau in circumstante asemanatoare. O femeie merge la un interviu pentru o slujba de profesoara. Este calificata si are experienta necesara pentru a ocupa acel post. Dupa interviu, angajatorul decide sa nu o angajeze deoarece banuieste ca ar fi lesbiana. Aceasta este discriminare directa la adresa solicitantei indiferent daca este sau nu lesbiana. Discriminare indirecta Apare cand un anumit criteriu, procedura, practica dezavantajeaza persoanele cu o orientare sexuala diferita si nu poate fi justificata in mod obiectiv. Daca se demonstreaza ca aceasta procedura, practica este absolut necesara pentru atingerea unui scop bine stabilit, discriminarea indirecta nu contravine legii. Patronul unui motel publica un anunt pentru angajarea unui cuplu de casatoriti pentru administrarea motelului. Pentru post aplica un gay si partenerul lui. Ei nu sunt selectati pentru interviu deoarece nu sunt casatoriti. In acest caz, patronul motelului nu este capabil sa-si justifice cererea.2 Principiul tratamentului egal corespunde interzicerii discriminrii directe i indirecte.Acesta se aplic tuturor persoanelor din sectorul privat sau public i din cadrul organismelor publice. Domeniul su de aplicare include protecia social (inclusiv securitatea social i serviciile de sntate), beneficiile sociale, educaia, precum i accesul la bunuri i servicii i furnizarea acestora, cum ar fi accesul la locuine sau transporturile. Pentru reducerea discriminarii au fost dezvoltate o serie de strategii menite sa asigure egalitatea de sanse in zonele in care au fost in mod sistematic subreprezentate persoanele care fac parte din grupuri supuse in mod traditional discriminarii. In Statele Unite aceste strategii poarta numele de Actiune Afirmativa, in timp ce in Marea Britanie sunt cunoscute sub denumirea de Discriminare Pozitiva. Principiul nediscriminarii, ca drept fundamental al omului "Toate fiintele umane se nasc libere si egale in demnitate si drepturi", asa incepe articolul 1 din "Declaratia Universala a Drepturilor Omului". Sistemul drepturilor omului poate fi vazut ca mecanism ce contribuie la restrangerea unor posibile excese din partea autoritatilor statului.
1 2

Wikipedia http://www.antidiscriminare.ro/orientare-sexual/. 3

In Romania a fost infiintat Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii autoritatea care se ocupa cu stabilirea politicIlor impotriva discriminarii - care are rolul de a informa si de a forma societatea romaneasca in vederea eliminarii oricarei forme de discriminare, de a investiga si de a sanctiona actele de discriminare, contribuind astfel la crearea unui climat general de incredere, respect si solidaritate, definitoriu pentru o societate democratica si europeana. Alaturi de Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii actioneaza si alte autoritati publice cu responsabilitati sectoriale in domeniu: Ministerul Administratiei si Internelor, Ministerul Educatiei si Cercetarii, Ministerul Sanatatii, Ministerul Justitiei, Ministerul Culturii si Cultelor, Ministerul Integrarii Europene, Ministerul Afacerilor Externe, Consiliul National al Audiovizualului, Secretariatul General al Guvernului.3 Cazurile trimise de Liga Pro Europa spre solutionare catre CNCD si solutiile CNCD Cazul Radu Mazare La 18 mai 2004,pe postul de televiziune Prima TV,Radu Mazare,primarul municipiului Constanta a acuzat comunitatea romilir de infractionalitate. LPE a trimis o sesizare la data de 19 mai 2004 catre CNCD,considerand ca declaratiile primarului incalca dreptul al demnitate. Nu s-a confirmat catre LPE nici inregistrarea,nici solutionarea acestui caz. Cazul Consiliului local al municipiului Targu-Mures Consiliul local al municipiului Trgu-Mure a adoptat Hotrrea nr. 75 din 7 octombrie 2004 privind deracordarea de la sistemul centralizat de alimentare cu energie termic, care i oblig pe cei care doresc s se debraneze de la sistemul centralizat de nclzire la plata unei sume de 48.499.715 lei/apartament. La 22 noiembrie 2004, LPE a adresat o sesizare ctre CNCD (anterior LPE s-a adresat i Prefecturii judeului Mure), considernd c aceast hotrre reprezint o discriminare, ntruct taxa de debranare i afecteaz doar pe locuitorii din cartierul Unirii, ceilali locatari din municipiu putnd cere deracordarea fr plata unei astfel de taxe. S-a artat totodat c prevederile hotrrii nu i au explicaia n investiiile efectuate de Primrie pentru nclzirea central a cartierului Unirii, ntruct astfel s-ar solicita plata valorii unei investiii din partea acelor persoane care nu doresc s beneficieze de serviciul oferit, ceea ce contravine principiilor de baz ale economiei de pia Cazul a fost nregistrat la CNCD cu nr. 3400/25.11.2004 Hotrrea nr. 77/01.05.2005 (comunicat la 11.05.2005) a constatat discriminarea i a recomandat Consiliului local al municipiului Trgu-Mure modificarea Hotrrii 75/2004 prin stabilirea, n mod echitabil i nediscriminatoriu, a taxei de debranare". Hotrrea Consiliului local nu a fost modificat, ntruct, fr acordul Consiliului, primarul municipiului Trgu-Mure, Dorin Florea, a atacat hotrrea CNCD. LPE nu a primit nici o informare privind desfasurerea procesului. Xenofobie (de la n greac, nsemnnd frica de strin) este frica sau ura fa de strini i de necunoscut. Aceasta nu se refer numai la nesuferirea unei etnii, unei culturi sau unei religii diferite, dar i la frica de oameni necunoscui i de concepte necunoscute. Institutii Europene si notiuni de drept comunitar dr. Vasile Ciocan, Emil Nuna, Editura Graf Net, editie 2004; Principiul egalitatii in dreptul romanesc Simina Elena Tanasescu, Editura "All Beck", Bucuresti, editia 1999
3

Forme ale xenofobiei pot include rasismul sau homofobia. Exist ns o diferen ntre rasism i xenofobie. Pe cnd xenofobia este o fric sau o ur fa de strini, rasismul este convingerea c oamenii sunt inegali n funcie de etnia creia i aparin sau de culoarea pielii. Forme ale xenofobiei includ nu doar rasismul,dar si homofobia. Exist o diferent ntre rasism si xenofobie. Pe cnd xenofobie este o fric de strini, rasismul este o ur fat de strini, care este de multe ori produs de aceast fric a necunoscutului. Deci, rasismul este rezultatul xenofobiei, nu att un sinonim a acestui fenomen. Rasismul reprezint orice diferent, excludere, restrictie sau preferint bazat pe ras, culoare, descendent, nationalitate sau origine etnic care are ca scop diminuarea sau prevenirea recunoasterii, beneficierii si folosirii, la un nivel egal, a drepturilor umane si liberttilor. n Evul Mediu, xenofobia avea adesea o baz religioas: credincioii unei religii se temeau de oricine nu le mprtea credina. n Antichitate, avea o baz cultural: Grecii i Romanii i socoteau barbari pe toi cei care nu le mprteau limba, religia i forma de civilizaie. Simptome xenofobie Fiecare caz de xenofobie este diferit, deoarece modul de percepere, imaginile, dialogul intern asociat cu ideea de strain sunt diferite in functie de persoana. Ce este comun persoanelor xenofobe? Printre simptomele des intalnite se numara: - teama necontrolata la gandul sau in preajma strainilor sau a obiectelor straine; - ganduri obsesive legate de necunoscuti sau cultura lor; - generalizari si stereotipii ce au ca tinta grupuri de oameni identificate prin calitati superficiale, sau sunt perceputi ca fiind ciudati si inacceptabili; - sentimentul apasator de a face orice pentru a evita situatiile anxiogene; - inabilitatea de a functiona la parametrii normali, sentimentul de irealitate, de detasare de propria persoana; - acceptarea faptului ca teama este irationala sau exagerata, suprapusa pe sentimentul de neputinta; - ameteala, palpitatii, dureri in piept, tremur, transpiratii, amorteala etc. Carta Drepturilor Fundamentale recunoate o serie de drepturi personale, civile, politice, economice i sociale ale cetenilor UE i ale rezidenilor de pe teritoriul Uniunii i le nscrie n legislaia european. n iunie 1999, Consiliul European de la Kln a considerat c drepturile fundamentale aplicabile la nivelul Uniunii Europene (UE) trebuie consolidate ntr-o cart, pentru a li se conferi o mai mare vizibilitate. Carta a fost elaborat de o convenie alctuit dintr-un reprezentant al fiecrui stat membru i al Comisiei Europene, precum i din membri ai Parlamentului European i ai parlamentelor naionale. Documentul a fost proclamat, n mod oficial, la Nisa n decembrie 2000 de Parlamentul European, Consiliu i Comisie. Decizia-cadru 2008/913/JAI a Consiliului din 28 noiembrie 2008 privind combaterea anumitor forme i expresii ale rasismului i xenofobiei prin intermediul dreptului penal. Aceast decizie-cadru prevede armonizarea legislativ i de reglementare a statelor membre privind infraciunile care implic rasism i xenofobie. Comportamentul rasist i xenofobic trebuie s constituie o infraciune n toate statele membre i trebuie s fie

pedepsibil cu sanciuni efective, proporionale i cu efect de descurajare, maximul pedepsei fiind cel puin nchisoarea de la unu pn la trei ani. Aplicarea se face tuturor infraciunilor svrite: pe teritoriul Uniunii Europene (UE), inclusiv prin intermediul unui sistem informatic; de ctre un stat membru sau n folosul unei persoane juridice stabilite ntr-un stat membru. n acest scop, decizia-cadru furnizeaz criteriile privind modul de determinare a rspunderii unei persoane juridice. Cazuri xenofobie 1. 29 de strini au fost victimele atacurilor xenofobe n Ucraina. Poliia ucrainean are informaii despre 500 de rasiti care acioneaz n capitala rii, Kiev. Victimele lor sunt persoanele de culoare sau asiaticii. Pe de alt parte, Organizaia Internaional pentru Migraie estimeaz c la nivel naional, n Ucraina acioneaz ali o mie de xenofobi. Amnesty International acuz guvernul c nu ia msuri pentru a stopa valul de atacuri rasiste. Mai mult chiar, legislaia ucrainean nu trateaz astfel de cazuri drept atacuri rasiste, ci ca aciuni de huliganism, mai uor de probat i pentru care pedepsele sunt mai blnde.Gruparile nationaliste ucrainiene arata cu degetul spre Uniunea Europeana despre care sustine ca isi rezolva problemele cu emigrantii pe seama Ucrainei.4 2. In ultimele saptamani s-au inregistrat cinci cazuri in care vehiculele unor romani din Italia au fost incendiate de personae necunoscute,arata Gazeta Romaneasca.In doua dintre aceste cazuri,anchetatorii italieni considera ca ar fi vorba de atentate cu character xenofob.Andi Radiu,journalist al Gazetei Romanesti din Roma,a declarat ca romanii sunt atacati in Italia si condamnati ca ar fura locurile de munca ale populatiei native.5

http://www.realitatea.net/29-de-straini-au-fost-victimele-atacurilor-xenofobe-inucraina_312732.html#ixzz1t7zPnBeZ
4 5

News Point

BIBLIOGRAFIE 1.PSI Socilologie Conf. Univ. dr. Nicolae Rotaru 2.Curs, Etica sociala si politica - Prof. Dr. Adrian-Paul Iliescu 3.Bouhris, Turner, Gagnon, 1997 4.Principiul egalitatii in dreptul romanesc Simina Elena Tanasescu, Editura "All Beck", Bucuresti, editia 1999 5."Constitutia Europeana", editura Bogdana, Bucuresti 6.Institutii Europene si notiuni de drept comunitar dr. Vasile Ciocan, Emil Nuna, Editura Graf Net, editie 2004 7.Wikipedia 8. http://www.antidiscriminare.ro/orientare-sexuala/ 9. http://www.realitatea.net/29-de-straini-au-fost-victimele-atacurilor-xenofobe-inucraina_312732.html#ixzz1t7zPnBeZ 10.News Point