Sunteți pe pagina 1din 9

Factori de influenta asupra sanatatii umane la expunere, la radiatii si campuri el magnetice.

Protectia la radiatii si campuri electromagnetice Principala actiune a campurilor electromagnetice asupra organismului uman consta in agravarea sau accelerarea aparitiei bolilor cardiace, vasculare, neurologice si psihice. Aceasta influenta, care depinde de intensitatea campurilor electromagnetice si de durata de expunere, este in continua crestere datorita marimii numarului de surse poluante cu campuri electromagnetice. Pentru aprecierea influentei campurilor electromagnetice asupra organismelor vii s-au facut cercetari experimentale asupra unui singur individ si asupra unui grup de indivizi, de diferite varste, pe durate diferite de expunere in timpul serviciuli si pentru diferiti parametrii ai factorilor poluanti. De exemplu dintr-o grupa de indivizi, cu varste peste 40 de ani, care se ocupau cu instalatiile la frecvente inalte 10KHz- 30MHz, cu o intensitate de 100-300 V/m, numai 7,4% nu au reclamat perturbari ale starii de sanatate si in primul rand al sistemului nervo si cardio-vascular. Sursele de poluare el.mag Principalele surse de poluare sunt: -Campul electric natural al Pamantului care depinde de latitudine si altitudine; -Campul magnetic terestru ( care are o componenta variabila, numita furtuna magnetica, in functie de fenomene astronomice, care de exemplu datorita exploziilor solare) -Campurile electromagnetice naturale ( de ex de la fulgere) -Campurile electromagnetice artificiale ( de ex retele industriale de alimentare cu energie electrica, la frecventa de 50 Hz etc. , campuri datorate telefoniei mobile, antenelor, radarelor) -Campul electric static artificial ( care de ex apare in procesul de prelucrare a unor mase plastice, in utilizarea unor tesaturi din mteriale sintetice etc. ). Pentru masuratea intensitatii campului electromagnetic se pot folosi aparate pentru lucrari de cercetare ( foarte scumpe, de precizie ridicata si produse intr-un numar redus de exemplare ) si aparate pentru verificari experimentale ( de precizie redusa si produse in serie mare ). In prezent, pe plan mondial, se intreprind actiuni pentru limitarea efectelor campurilor electromagnetice asupra organismelor vii, dintre care cele mai importante sunt: -Normarea intensitatii admisibile ale campurilor electromagnetice, pentru activitati industriale si pentru locuinte, in centre urbane sau rurale. Aceasta diferentiere este necesara deoarece timpul de expunere a unei personae difera intr-o activitate industriala si in spatial de locuit. De exemplu in SUA este recomandata densitatea de putere maxima a campului electromagnetic de 10 mW/cm, in domeniul de frecventa de 10+10MHz. -Aplicarea de masuri de protectie in desfasurarea unor activitati cu surse de campuri eletromagnetice, dintre care se pot mentine: protectia fata de campuri magnetice puternice, constante si de joasa frecventa, prin realizarea de ecrane din materiale feromagnetice care au o permeabilitate ridicata, ca de exemplu din aliaje fier-nichel.

-Protectia prin utilizarea unor halite sau alte articole de imbracaminte de protectie, realizate din tesaturi de bumbac, matase, etc. , in structura carora intra fire subtiri metalice, care de exemplu formeaza ochiuri de dimensiunile 0,5X 0, mm. Actiuni pentru limitarea efectelor campurilor el mag Cercetarile recente privind influenta campurilor eletromagnetice asupra organismelor vii, au demonstrate ca aceasta actioneaza intr-un mod deosebit de complex asupra fenomenelor intracelulare, asupra celulelor si organelor si organismului pe ansamblu. In prezent cercetarile in acest domeniu sunt dirijate spre elaborarea de noi normative privind sursele de poluare si pentru implementarea de noi tehnici de protectie a omului fata de influenta campurilor eletromagnetice. Extinderea operatorilor G.S.M. a condos la dezvoltatrea de retele de telefonie mobile proprii, cresterea zonei de acoperire, marirea numarului de abonati, care au avut ca effect marirea numarului de antene, cresterea puterii de emisie prin majorarea numarului de canale / antenna si achizitionarea de aparatura performanta. Msurarea poluarii datorita utilizarii telefoanelor mobile se apreciaza prin rata de absortie specifica SAR, a carei limita maxim admisibila este de 2W/kg, calculate in medie pe 10g tesut corporal. Telefoanele mobile existente pe piata au o valoare aproximativa SAR ~0,7W/kg. Degradarea si poluarea solului Principala sursa de hrana a omenirii o reprezinta solul. Solul este suportl si mediul de viata pentru plantele superioare terestre, principalul mijlc de productie vegetala si forestiera. Cresterea populatiei globului ipune cultivarea unr suprafete din ce in ce mai mari, ceea ce antreneaza degradarea tot mai accentuate a solului cu scaderea productiei agricole. Activitatile de productie au provocat si provoaca fenomene care deterioareaza solurile in diferite moduri. La nivelul tarii noastre astfel de fenomene pot fi eroziunea solului, compactarea stratului accesibil plantelor, dezechilibre de nutritie in sol, poluarea chimica si biologica, excavarile de terenuri, distrugerea completa a solului prin lucrati minime la zi, exploatarea de balast, acoperirea solului cu deseuri si reziduri lichide sau solide, inclusive dejectii , depozite la diferite reziduri, cenusa de la termocentrale, steril din activitati miniere, fosfo-ghips de la fabricile de ingrasaminte fosfatice. La prima vederesolul pare a fi stabil si inert, dar realitatea este contrarie, pentru ca solul este un mediu complex, in permanenta schimbare, supus unor legi proprii, pe baza carora are loc geneza, evolutia si distrugerea materiei vii. Ca mediu de viata pentru microorganisme si ca support pentru plantele superioare, solul prezinta un echilibru fragil al proceselor si fenomenelor, care trebuie mentinut pentru a asigura fertilitatea si in consencinta cresterea potentially productive. Degradarea strcuturii solului consta in pierderea stratului de humus prin eroziune, incarcarea cu substante chimice, datorita utilizarii pentru cresterea productiei agricole a ingrasamintelor chimice, insecticidelor, fungicidelor si acidifierea solului. Stratul de humus aflat la suprafata solului reprezinta stratul

fertile al solului si rezulta in urma reactiilor aerobe asupra substantelor organice. Procesul de formare a humusului este un proces lent, viteza de formare fiind de 3mm/secol, in timp ce distrugerea acestuia se face rapid. Stratul de humus dispare, faca este antrenat de apa sau de vant, atunci cand nu este fixat bine in sol prin radacinile plantelor, sau atunci cand apa aluneca energie la suprafata solului, scurgerea apelor fiind favorizata de disparitia padurilor. Padurile creeaza un sol foarte bogat in humus, un teren redevine fertile prin impadurire, dar procesul dureaza intre 100 si 200 de ani. Goana dupa terenuri agricole, pasuni, terenuri pentru constructii, necesarulcrescut de material lemons a condos la disparita suprafetelor impadurite cu circa 11,6 milionae ha/an. In lipsa padurilor cantitatile de sol antrenate de masele de aer pot creste de zeci de ori, curgerea suvoaielor de apa antreneaza tot mai puternic stratul de sol fertile, avand in vedere ca 1 m de muschi de padure retin dupa ploaie 1 kg de apa. Fertilitatea solului scade si la incarcarea acestuia cu un continut mare de saruri provenite din apa, numita saraturarea solului, acolo unde deranjul nu este sufficient si apa pentru irigatii se evapora rapid, sarurile fiind accumulate in sol. Saraturarea solurilor se datoreaza in principal secetelor si secundar irigatiilor in exces. In unele zone, terenurile datorita texturii nisipoase si nisipo-lutoase presupun o agrotehnica protectionista in special impotriva eroziunii prin deflatie. Se preteaza foarte bine la culture perene inalte ( vii, livezi, paduri), care indeplinesc si rol de fixare a terenurilor nisipoase. O influenta apare asupra calitatii solului o exercita reactia solului (gradul de aciditate sau bazicitate care data de raportul dintre concentratia de ioni de H si OH). Astfel,solurile acode sunt sarace sau uneori, total lipsite de Ca element important pentru viata plantelor si de asemenea lipsite de unele microelemente(bor,molibden,cobalt). Reactia puternic alcanica a solului determina blocarea unor microelemente (Zn,Cu,Mn,Bo,etc) si prin urmare deficiente in ceea ce priveste aprovizionarea plantelor. Aceste soluri au propietati fizice nefavorabile, nu au structura, au porozitate mica, practice sunt impermeabile. Acidifierea este determinate in principal de trei tipuri de poluanti: oxizii de sulf(Sox), oxozii de azot9NOx) si amoniacul(NH3). Sursele principale sunt arderea combustibililor pentru industrie si populatie (Sox, NOx), traficul rutier (NOx, NMVOC). Cunoasterea reactiei solului ajutat la stabilirea formei sub care trebuie folosite ingrasamintele chimice pe diferite soluri. Alt factor limitative natural il constituie lipsa apei din sol care, resimte acut exact in perioadele critice pentru plante. Principala sursa de alimentare cu apa a solului o reprezinta precipitatiile, la care se adauga intr-o mica masura vaporii de apa din atmosfera. Unele soluri pot primiapa din panza freatica, din scurgerile de la suprafata sau din interiorul solului( cazul solurilor situate la baza versantilor din irigatie). Pierderea apei din sol poate avea loc ca urmare a trecerii acesteai in atmosfera prin evaporarea directa la suprafata solului sau prin transpiratia plantelor. Evaporarea consta in trecerea sub forma de vapori ai apei solului, la suprafata acestuia si raspandirea vaporilor rezultati in atmosfera numi prin actiunea caldurii solare. Daca solul este aprovizionat cu apa din panza freatica, pierderea de apa este compensata cu apa care se ridica prin capilaritate si solul ramane umed. In cazul in care solul nu se gaseste sub influenta apei freatice,

evaporarea duce la micsorarea treptata a umiditatii solului, adica se produce uscarea acestuia la suprafata. Lipsa apei din sol se datoreaza si consumuli acesteia de catre plante prin transpiratie. Apa se poate pierde si prin infiltrarea acesteaia spre spatial subteran, process cunoscut sub denumirea de deranj intern. O pierdere a apei din sol se considera si scurgerea apei pe suprafata terenurilor in panta, process numit deranj extern. Sursele de poluare ale solului sunt diverse: -poluanti atmosferici, care incarca solul prin depunere cu substante chimice si-l acidifica; -sursele de SO2, cenusi si zguri, in principal de la termocentrale care ard combustibili fosili cu sulf, conducand la suprafete neproductive mari; -poluarea petroliera, in urma unor activitati de extracie, prelucrare si transport necorespunzatoare; -utilizarea in exces a pesticidelor cu scopul distrugerii insectelor daunatoare, a rozatoarelor, ciupercilor, buruienilor si altor daunatori ai culturilor agricole, dar care conduc la impurificarea solului si indirect au actiune de degradare a acestuia si de perturbare a ecosistemelor naturale. Exemple de pesticide din agricultura sunt produse anorganice pe baza de arsen, produse organoclorurate( DDT, Lindan, Aldrin), produse organofosforice( parathion cu doza letala 6mg/kg corp), produse naturale(nicotina, piretru); -depozitarea diverselor deseuri si reziduri industriale cu un continut de metale grele, oxizi, pulberi; -deversarile de ape uzate, namoluri, ape sarate; -deversari de gunoaie si dejectii animaliere de la complexele zootehnice. Codificarea solului in functie de poluare Gradul de poluare a solului se pareciaza in functie de reducerea cantitativa si/sau calitativa a priductiei vegetale, ce se poate obtine pe solul respective, relative la solul nepoluat in aceleasi conditii climatice si tehnologice. Aprecierea se face prin 6 trepte de la solul nepoluat( codificat 0) la solul excesiv poluat (codificat 5).

Simbol

Aprecierea

0 1 2 3 4 5

Sol nepoluat Sol slab poluat Moderat poluat Puternic poluat Foarte puternic poluat Excesiv poluat

Reducerea cantitativa si sau calitativa a productiei vegetale raportata la productia vegetala pentru solul nepoluat Sub 5 % 6%-10% 11%-25% 26%-50% 51%-75% Peste 75%

simbol Pa Pb Pc Pd Pe Pf Pg Ph Pi Pj Pk Pl Pm Pn Po Pp Pq Pr

Denumirea dupa natura si sursa poluantului Poluare prin lucrari de excavare la zi (exploatari la zi, balastiere, cariere) Poluarea prin acoperirea solului cu deponii, halde, iazuri, depozite steril, depozite gunoaie. Poluare cu deseuri si reziduri anorganice(minerale, materii anorganice, metale, saruri, acizi, baze din industria extractive si alte ramuri industraiale). Poluarea cu substante purtate de aer( hidricarburi, ammoniac, bioxid de sulf, oxizi de azot, compusi cu plumb, etc.) Poluare cu materii radioactive Poluare cu deseuri si reziduri organice de la indistria alimentara si usoara Poluare cu deseuri si reziduri vegetale agricole si forestiere Poluare cu dejectii animale Poluare cu dejectii umane Poluare prin eroziune si alunecare Poluare prin saraturare Poluare prin acidifiere Poluare prin exces de apa Poluare prin excess au carenta de elemente nutritive Poluare prin compactare, cu formare de crusta Poluare prin acoperirea solului cu sedimente produse prin eroziune Poluare cu pesticide Poluare cu agenti patogeni contaminate(agenti infectiosi, toxine, alergenti)

Modalitati de protectie a solului Protectia cantitativa a solului este legiferata prin Legea nr.18/1991, modificata prin Legea 169/1997 si se refera la recuperarea pentru utilizarea agrcola sau silvica a terenurilor care si-au pierdut total sau partial aceasta capacitate, prin instituirea perimetrelor de ameliorare de catre Ministerul Agriculturii si Alimentatiei si MMGA; La propunerea organelor componente din fiecare unitate administrative teritoriala. Terenurile degradate prin eroziune sau poluare sunt: -terenuri cu coroziune de suprafata foarte puternica si excesiva; -terenuri cu eroziune in adancime; -terenuri afectate de alunecari active, prabusiri, curgeri noroioase; -terenuri nisipoase expuse erodarii de catre ape sau vant; -terenuri cu exces de umiditate; -terenuri saraturate si acide; -terenuri poluate cu substante chimice, petroliere sau alte noxe;

-terenuri ocupate cu desuri industriale sau menajere, cu halde miniere; -terenuri cu biocenze afectate sau distruse. Protectia calitativa este legata de obligatia titularilor obiectivelor de investitii sau de productie amplasate pe trenuri agricole, de a lua masuri anterior executarii obiectivului, pentru a decoperta stratul de sol fertile si al depozita pe terenuri neproductive sau slab productive. Daca titulatii lucrarilor de investitii sau de productie detin terenuri care nu le mai folosesc in procesul de productie atunci acestia trebuie sa ia masuri de amenajare si nivelare pentru a le reda o folosint agricola, silvica sau pisicola. O alta modalitate de protectie calitativa a solului este amplasarea liniilor de telecomunicatie, transport si distribuire a energiei electrice, a conductelor de apa, canalizare, gaze, produse petroliere asa incat san u stanjeneasca executatrea lucrarilor agricole. Amenajarea de imbunatatiri funciare, constand in lucrari complexe de prevenire si inlaturare a factorilor de risc-seceta, exces de apa, eroiziune a solului trebuie sa se faca in raport cu cerintele de protectie a mediului( articolul 4 din Legea nr.84/1996 privind imbunatatirile funciare). Din anul 1992, in Romania s-a trecut la aplicarea unui system de monitorizare a calitatii solului conform principiilor metodologiei sistemului GEMSUNEP, principiile Sistemului Informational Geografic( GIS). Sistemul se bazeaza pe o retea nationala a siturilor de referinta, care consta dintr-un caroiaj de 16x16km, intins pe toata suprafata tarii. Investigatiile au o intensitate distribuita pe 3 nivele si anume: Nivelul 1: efectueaza analize fizice(continut de apa, porozitate,rezistenta la penetrare), analize chimice(pH, continut de humus, azot total) si analize biologice(numar de bacterii, indice de colonizare) asupra a 960 profile de sol (720 amplasate pe terenuri agricole si 210 in soluri forestiere); Nivelul 2: detailierea investigatiilor in zonele la care s-au constat cresteri ale concentratiilor de poluanti; Nivelul 3: se mareste numarul punctelor de colectare in zonele afectate, cu scopul elaborarii de recomandari pentru combaterea proceselor de poluare. Protectia ecosistemelor si pastrarea biodiversitatii Ecosistemele sunt complexe dinamice de plante, animale si microorganisme si mediul lor lipsit de viata, care interactioneaza intr-o unitate functionala. Conceptul de viata legat de flora si fauna care coexista in cadrul acestor sisteme terestre. Intre diferitele specii de plante si animale si celelalte elemente ale mediului specifice arealurilor respective exista o stransa interdependenta, orice modificare semnificativa a unui aspect de mediu putand sa duca la modificari foarte grave si adesea imposibil de controlat in ecositemele afectate. Datorita modificarilor factorilor abiotici ca temperature, umiditate, precipitatii, vant, nebulozitate, zapezi si a factorilor biotici, numai pe teritoriul tarii noastre au disparut 74 specii de plante, alte 39 sunt in pericol de disparitie, au disparut 4 specii de animale, iar 32 sunr pe cale de disparitie. In prezent se constata deteriorari ale lanturilor trofice si dezechilibre importante in cadrul unor ecosisteme. Legislatia de mediu este bogata referitor la protectia florei si faunei, dar este axata spre aspectul commercial si prin prisma intereselor fiintelor

umane. In acest context, conservarea diversitatii din interiorul speciilor, dintre specii si ecosisteme, pe scurt biodiversitatea, este una din problemele importante ale civilizatiei actuale. Principala modalitate de a conserva biodiversitatea este aceea de creare a unor arii saua unor spatii protejate prin lege. Uniunea internationala pentru Conservarea Naturii clasifica aril protejate in 10 categorii: 1. rezervatii stiintifice/ rezervatii naturale integrale-spatii interzise accesului public si turismului; 2. parcuri natinale-cuprind mai multe ecosisteme care se dorec sa fie cat mai putin influentate de interventia umana; 3. Monumente naturale-contin elemente naturale, sau unice si care pot fi considerate de importanta nationala sau internationala; 4. Rezervatii de conservare a naturii-teritorii unde sunr protejate siturile si habitaturile; 5. Peisaje terestre sau marine protejate-spatii unde omul a interactinat bine cu natura si s-au realizat arii cu particlaritati estetice deosebite; 6. rezervatii de resurse naturale-teritorii protejate, cel mai ades nelocuite, care sunt in pericol de transformare neadecvata, ca urmare a exploatarii intense a unro resurse; 7. Regiuni biologice naturale/rezervatii antropologice-teritorii afectate de tehnologiile moderne protejate pentru a mentine specificul traditional si diversitatea culturala; 8. Rezervatii naturale amenajate in scopul utilizarii multiple/zone de gestiune a resurselor naturale; 9. Rezervatiile biosferei-teritorii integrate intr-o activitate internationala; 10. Bunuri naturale ale patrimoniului mondial-sunt situri, farmatiuni fiziologice, geologice,biologice; Un exemplu de rezervatie este Rezervatia BiosfereiDelta Dunarii(RBDD). Planul de management al acestei rezervatii cuprinde : 1. Cunoasterea si evaluarea starii ecologice generale a ecisistemeor din RBDD -elaborarea unor critetii de evaluarea starii ecologice a mediului acvatic in accord cu cerintele UE; -identificarea, selectarea si testarea factorilor ecologici care influneteaza starea habitatelor din RBDD; -imbunatatirea metidologiei si tehnicilor de caracterizare a starii ecostemelor prin uitilizarea indicatorilor ecologici; -modelarea proceselor hidro-chimice din ecosistemel deltaice. 2. Cunoasterea, modelarea si imbunatatirea regimului hidrologic -modelul hidrologic global al Deltei Dunarii; -dinamica hidrologica a complexelor lacustre din Delta Dunarii; -imbunatatirea conditiilor hidrologice in complexele lacustre din RBDD utilizand modelul hidrologic ca support pentru asistarea deciziilor. 3. Imbunatatirea conditiilor hidrologice in complexele lacustre din RBDD utilizand modelul hidrologic ca support pentru asistarea deciziilor

-evaluarea capacitatii de retinere a nutrientilor din apele de suprafata de catre zonele umede din Delta Dunarii; -studiul fluxurilor de carbon si nutrienti in Delta Dunarii si complexul lagunar Razim-Sinoe; -fluxul de gaze cu effect de sera in Delta Dunarii si NV Marii Negre( CO2,N2O,CH4,H2S) si influenta factorului antropic; -modificarile structurale ale ecosistemelor din RBDD datorate extinderii speciilor alohtine. 4 . Conservarea biodiversitatii -conservarea speciilor si habitatelor -Evaluarea florei si faunei din teritoriul RBDD in vederea fundamentarii masurilor de protectie si conservare; -elaborarea metodelor de conservare a unor specii de animalr cu populatii isolate si periciclate si conservate; -cercetari biologice asupra unor specii de pasari de interes conservative international; -realizarea statiei de monitorizare a migratei puietului de sturioni si scrumbie de Dunare; -cercetari de citogenetica asupra populatiei de sturioni; 5.. Protectia zonei costiere a RBDD -Studiul privind morfodinamica litorala in zona RBDD; -Dinamica proceselor de transport si depunere a aluviunilor la gurile Dunarii; -Manegementul integrat al zonei costiere; -Program integrat de monitoring fizic, chimic si biologic al apelor marine si al eroziunii costiere. 6. Armonizarea functiilor ecologice si econimice din complexul lagunar RazimSinoe -Cercetari ecologice in complexul lagunar Razim-Sinoe, in vederea redresarii habitatelor naturale si refacerii genofondului biogenetic; -Evaluarea influentelor antropice asupra dinamicii fluxurilor de apa, poluanti si sedimente in complexul lagunar Razim-Sinoe; -Monitoringul hidrobiologic si ameliorarea ecologica a complexului lagunar Sinoe. 7. Valorificarea durabila a resurselor naturale regenerabile -Evaluarea stocurilor de pesti din RBDD; -Evaluarea starii resurselor naturale din laguna Sinoe, solotii de reabilitare ecologica; -Evaluarea resurselor energetice din RBDD; -Evaluare resurselor vegetale naturale din RBDD; Dezvoltarea eco-turismului pentru valorificarea potentialului turistic din RBDD; -Reglementarea utilizarii resurselor naturale. 8. Reconstructia si ameliorarea ecosistemelor -Solutii pentru reconstructia ecologica a unor zone modificate antropic din RBDD; -perdele forestiere de protectie a bratelor si canalelor Deltei Dunarii;

-refacerea regimului salin in lacul Saraturi-Murighiol; -Evaluarea efectelor hidrotehnice privind reducerea proceselor de sedimentedin complexele lacustre; 9. evaluarea si limitarea fenomenelor de poluare -evaluarea efectelor substantelor poluante din apa asupra starii de sanatate si a structurii genetice a speciilor de pesti cu valoare economica; -cercetari privind calitatea sedimentelor din Dunare, Delta Dunarii si zona de nord-est a Marii Negre in scopul stailirii unui system de standarde chimice. 10 Monitoringul integrat al RBDD -monitorizarea factorilor abiotici(aer, apa, sol) din teritoriul RBDD; -monitorizarea proceselor morfologice si a ecosistemelor costiere; -achizitia de date si monitorizarea resurselor -dezvoltarea bazei integrate de date a RBDD. dezvoltarea Sistemului Geografic Informational(GIS) si a tehnicii de interpretare a imaginilor de pe satelit. 11. Dezvoltarea cooperarii cu organizatiile interne si externe, in special cu cele internationale -Participarea la proiectele si programele dezvoltate de MAB-UNESCO, Patrimoniul Natural Universal UNESCO, RAMSAR, EUROPARC, EUROSITE, etc.;