Sunteți pe pagina 1din 3

Istoricii, despre romanitatea romnilorDocumentele istorice scrise din primul mileniu al erei cretine, care i menioneaz pe romni, sunt

relativ puine, dar sunt suplinite de numeroasele descoperiri arheologice efectuate pe teritoriul actual al Romniei. Dintre acestea se remarc cele datnd din perioada secolelor al VII-lea al XI-lea, din cadrul culturilor arheologice Ipoteti-Cndeti i Dridu, diverse vase, unelte, podoabe, arme i alte obiecte aparinnd comunitilor autohtone fiind descoperite n aezri precum Brateiu (judeul Sibiu), Poian (judeul Covasna), Alba Iulia sau Izvoru (judeul Giurgiu). Acestea dovedesc continuitatea de locuire a romnilor pe teritoriul pe care ei s-au format. ncepnd din secolul al VII-lea, autohtonii ncep s fie menionai n izvoarele documentare ale vremii ca un popor romanic distinct constituit. Printre acestea s-au numrat tratatul militar Strategikon, scris de mpratul bizantin Mauricius n secolul al VII-lea, lucrarea Despre administrarea imperiului, a mpratului bizantin Constantin al VII-lea Porfirogenetul (secolul al X-lea), corespondena mpratului bizantinVasile al II-lea Macedoneanul (secolele al X-lea al XI-lea). Ali autori bizantini, armeni, arabi, germani etc. au scris despre prezena romnilor pe acest teritoriu. Din secolele al XI-lea al XII-lea, dovezile scrise despre strmoii notri sunt din ce n ce mai numeroase, ei fiind numii n documentele vremii vlahi, blachi, valahi sau romni . Din secolul al XV-lea, o serie de scriitori umaniti din Europa, cltori strini sau cronicari romni, au manifestat un interes deosebit fa de trecutul poporului romn. Nicolaus Olahus sau Grigore Ureche, n secolul al XVIlea, Miron Costin, un secol mai trziu, au afirmat originea latin a romnilor i unitatea lor de neam. n secolul al XVIII-lea i la nceputul secolului al XIX-lea, crturari precum Dimitrie Cantemir sau membrii colii Ardelene (Samuil Micu, Petru Maior, Gheorghe incai, Ioan Budai Deleanu), au pus n eviden originea latin a limbii romne i continuitatea romnilor n spaiul nord-dunrean. La sfritul secolului al XVIIIlea i n secolul al XIX-lea au fost formulate o serie de teorii istoriografice referitoare la procesul etnogenezei romneti, care porneau de la contestarea continuitii de locuire a populaiei autohtone la nordul Dunrii. Disputa n jurul continuitii romnilor s-a desfurat din motive politice, ntr-o perioad n care romnii transilvneni i-au intensificat lupta pentru obinerea de drepturi naionale, att n epoca stpnirii habsburgice, ct i n timpul regimului dualist austro-ungar (dup 1867). Teoria imigraionist, care i prezenta pe romni ca fiind un popor format la sud de Dunre, de unde ar fi imigrat la nord de fluviu abia prin secolul al XIII-lea, a fost susinut, spre sfritul secolului al XVIII-lea, de Franz Josef Sulzer, Christian Engel sau de I. C. Eder. Aceasta a fost combtut de fruntaii colii Ardelene, care, n dorina lor de a demonstra vechimea i continuitatea de locuire a romnilor, au pus accent pe caracterul exclusiv latin al romnilor. n secolul al XIX-lea, Robert Roesler, a dezvoltat teoria imigraionist, n lucrarea intitulat Studii romneti (Viena, 1871).De aceea, teoria imigraionist se mai numete i teorie roeslerian. Fa de teoria roeslerian au luat poziie, ntre alii, istoricii B. P. Hasdeu i A. D. Xenopol, n secolul al XIX-lea, conturndu-se, pe baze tiinifice, teoria continuitii romnilor n spaiul carpato-danubiano-pontic.

SEC XX democratie-totalitarism Sfarsitul Primului Razboi Mondial nu a reprezentat numai victoria militara a Statelor Unite ale Americi,Frantei si Angliei imotriva Germaniei si Austro-Ungariei,ci si o victorie a democratiei.Anul 1918 reprezinta apogeul ideei nationale in Europa Centrala,locul imperiilor multinationale fiind luat de state natinale ca Germania,Austria,Ungaria,Polonia,Finlanda,noile state adoptand regimurii politice republicane. Adoptarea votului universal,separarea puterilor in stat,functionarea unui numar mare de partide,alegerii libere dar si reformele agrare au consolidat regimurile democratice din Europa. Democratia se exercita intr-un stat de drept.Anglia este un model de stat democratic,principalele partide politice fiind:Partidul Conservator si Partidul Liberal,dreptul la vot fiind extins si asupra femeiilor.In Statele Unite ale Americii,dupa inchierea primei conflagratii mondiale,viata politica americana este dominata de republicanii si democratii,iar ca prim regim politic se evidentiaza cel prezidential.Puterea presedintelui era controlata de un partid bicameral iar puterile statului erau impartite in:puterea executiva,puterea legislativa si puterea judecatoreasca,pe cand in Franta viata politica a republicii este mai tumultoasa,existau un numar mare de partide care au indus o anumita instabilitate ,deceniul al treilea fiind dominat de coalitii cu un contur politic nedefinit-Blocul National care dorea blocare accesului la putere a extremelor politice care inceupusera sa isi faca simtita prezenta imediat dupa inchierea razboiului.Guvernul republican german de la Weimer(1919) a trebuit sa faca fata revolutiei spartakiste de la Berlin.Noua constitutie crea un stat federal. Romania se inscrie si ea pe aceasi linie evolutiva,aceasta fiind unificata in 1918 iar adoptarea reformei agrare si a votului universal a determinat miscarii in viata politica. In 1919 a luat fiinta Liga Natiunilor,o organizatie internationala care avea drep scop asigurarea pacii.Sfarsitul crizelor politice si militare de dupa Primul Razboi Mondial nu a insemnat insa sfarsitul tuturor crizelor.Admiratorii revolutiei ruse din 1917 devin tot mai activi in Europa de vest,determinand scindarea partidelor socialdemocratice.In conditiile date multi incep sa priveasca spre oferta totalitara,Ungaria(1920) si Italia(1921) fiind cele care dau tonul.Regimurile de extrema dreapta nu mai recunosc princiipile fundamentale ale Declaratiei de Independenta sau a Declaratiei Drepturilor Omului si ale Cetateanului .Regimurile de extrema dreapta sau stanga isi doreau ca vectorul de putere sa fie un partid unic si un conducator suprem.Desi sloganul Un popor,un Stat,un Conducator apartine regimului national-socialist,acesta se poate aplica la toate regimurile extremiste. Ca toti dictatorii,Mussolini,Hitler sau Stalin doreau mentinerea cetatenilor sub un cat mai strict control,sub atenta supraveghere a tot ce putea influenta modul de gandire al acestora.In Germania conceptul care guverna era:rasa germana,o rasa pura,iar celalalte rase trebuia sa dispara. Nici sfarsitul celui de-al Doilea Razboi Mondial nu a reusit sa transeze competitia dintre democratie si totalitarism.Dupa ultimul razboi mondial se cristalizeaza o lume bipolara avand pe SUA si URSS ca drept principalii pioni.Blocurile politico-militare constituite in jurul celor doua puterii erau NATO pentru Statele Unite ale Americii si Tratatul de la Varsovia pentru Uniunea Rusa Social Sovetica. Dezmembrarea URSS-ului in 1993 a reprezentat si disparitia regimurilor totalitare de stanga din Europa.

CONSTITUTIILE RO