Definirea democraiei Intr-o lume ideala, democratia reprezinta binele suprem, idealul democratic fiind caracterizat de egalitate, libertate

si dreptate. Socialistii marxisti sunt de parere ca daca ar fi inlaturata exploatarea din regimurile democratice existente am putea obtine idealul democratic. Acest lucru nu poate fi posibil. Ordinea politica perfecta nu este realizabila datorita naturii coruptibile a oamenilor, iar egalitatea nu poate fi atinsa pentru ca oamenii se nasc cu aptitudini diferite. Democratia merita aparata asa cum este. Modelul democratic se naste in Occident in piata libera, fiind o metoda de selectie a liderilor pe baze concurentiale. Intr-un mediu concurrent, antreprenorii isi vor da interesul sa satisfaca alegatorii, din motive egoiste. Conditii ale functionarii democratiei: - Prosperitatea (libertatea si autonomia individuala): societatile prospere tind sa fie democratice; democratia si dezvoltarea merg mana in mana; - Statul de drept : exist unei traditii democratice (exemplu: Marea Britanie) - Mostenirea religioasa Dup prerea lui Schumpeter metoda democratica este acea ordine instituional prin care se ajunge la decizii politice, ordine in care unele persoane obin dreptul de a decide, in urma unei infruntri concureniale pentru obinerea votului popular. Definiia lui Schumpeter este valabil, intrucit permite identificarea precis a regimurilor democratice i a celor care nu sint democratice, dar i evaluarea modului in care intr-un regim democratic se amplific sau se diminueaz spiritual democratic. Cele mai frecvente critici la adresa definiiei lui Schumpeter se refer la: 1) posibila reducerea a democraiei la ntrecerea electoral, 2) mandatul sau delegarea ctre o echip (team) de persoane care 3) ar dobndi o imens putere 4) pe toat durata exercitrii funciei lor. Poporul, pentru a-l cita pe Rousseau, ar fi liber doar o dat la fiecare patru sau cinci ani, cind se in alegeri. In restul timpului, poporul ar fi subiectul pasiv al deciziilor gruprii politice invingtoare. Uneori, criticii au opus democraiei lui Schumpeter, considerat pur procedural, o democraie considerat in esen participativ, in care cetenii particip activ, intens, in mod continuu la luarea deciziilor politice la toate niveluri. Chiar dac este foarte dificil s evalum in ce fel democraia participativ ar putea fi construit concret i fcut practic s funcioneze, nici o democraie participativ nu poate fi conceput in absena unui fundament solid de democraie procedural i electoral. Ba mai mult, aa cum a observat Sartori la vremea aceea, metoda lui Schumpeter se altur principiului reaciilor prevzute, identificat de ctre Friedrich i deci nu este intru totul separat de posibilitile participrii incisive a cetenilor. Dimpotriv, cetenii care particip in mod activ vor obliga intregul grup de guvernani s fie suficient de receptiv i de responsabil.

Aadar, intr-un regim democratic, cetenii alegtori au posibilitatea de a evalua in mod efectiv intreaga responsabilitate a guvernanilor lor. i, tocmai datorit procedurilor electorale ale democraiei, au posibilitatea fie de a-i face pe respectivii guvernani s fie reprezentativi i responsabili, fie de a-I inlocui, in cazul in care sint nemulumii de competena i de prestaia lor, lsindu-se convini de competena i de promisiunile credibile ale unei alte echipe de poteniali guvernani.