Sistemele bancare s-au schimbat n multe sensuri pe parcursul anilor.

Bncile ofer astzi, o gam foarte larg de produse i servicii, rapide i eficiente. Pentru zeci de milioane de americani, bncile sunt prima opiune pentru economisire, mprumuturi i investiii. Structura i evoluia sistemului bancar a fost mereu un subiect puternic disputat pe plan politic n America. Organizarea sistemului financiar-bancar este supus unui continuu proces de adaptare i transformare, de specialitate i difereniere, de reglementare sau de dereglementare, aceast evoluie confirmndu-se att nevoilor interne ale economiei, ct i cerinelor sistemului financiar internaional. Organizarea sistemului bancar are o importanta deosebit, in functie de nevoile de transformare, aceasta poate ajuta la dinamizarea proceselor economice. Pentru a analiza un sistem bancar trebuie sa l poti compara cu sistemele bancare de referin: - sistemul bancar britanic, caracterizat printr-un succes deosebit si prin specializare ; - sistemul bancar german, care se individualizeaza prin banca de tip universal ce desfasoara o larga activitate care poate fi comparata cu sectorul comercial, in formele sale "en gros si en detail " - sistemul bancar francez, un sistem hibrid concentrat si mult mai apropiat de stat decat de clientii sai. - sistemul bancar al statelor unite ale americii, un sistem apreciat prin caracterul sau descentralizat si specializat. Dup cum am precizat deja, sistemul bancar al Statelor Unite ale Americii, este unul cu o importanta deosebita. Acest sistem este caracterizat de existena mai multor insituii bancare, cum ar fi bnci Naionale, bnci ale Statelor, bnci membre ale Sistemului Federal de Rezerv

(Federal Reserve System - FED), bnci nemembre ale FED, bnci fr filiale (cea mai rspandit form care cuprinde 1/3 din sistemul bancar al SUA), bnci cu subdiviziuni, filialele strine i diviziuni ale bncilor americane i holdinguri americane, prin intermediul crora activitatea bancar comercial este separat de cea financiar. Dup structura bncii acestea se subordoneaz fie Guvernului Federal fie puterii statale. Astfel, bncile comerciale naionale pot fi mprite n trei categorii n funcie structura guvernamental care le administeaza, dar i n funcie de statul de membru sau nemebru al FED. Cele administrate de Guvernul federal sunt bncile naionale, care prin lege sunt membre ale sistemului FED. De cealalt parte, bncile administrate de stat sunt separete n banci membre i nemebre ale FED. Bncile de stat nu sunt obligate adere la FED, ns pot s fie incluse rnul membrilor n situaia n care se ridic la standardele stabilite de Consiliul de Conducere / Guvernator. n acest context, n cadrul sistemului bancar american i desfoar activitatea urmtoarele enititi: Bnci Comerciale care au ca atribuii colectarea depozitelor financiare, la vedere sau la termen ale organismeor private sau publice. Bnci de Investiii, care au un rol deosebit n dinamizarea economiei americane prin faptul c administreaz fondurile mprumutate de la bncile comerciale i asigur cumprarea i plasarea titlurilor emise de societi comerciale concomitent cu gestionarea portofoliilor de titluri. De asemena, desfoar activiti economice n domeniul restructurrilor i fuziunilor. Bnci americane aflate n afara granielor naionale ale SUA, care deruleaz operaiuni nepermise pe teritoriul american. Bnci strine1, care i desfoar activitatea pe teritoriul SUA reprezint factorul competitiv din cadrul acestui sistem bancar, deoarece se adreseaz i se bucur de popularitate n rndul clientelei americane de origine asiatic. De asemenea, activitatea

Aprox. 50% japoneze, 30% europene i 10% britanice.

intens a acestor bnci i creterea veniturilor financiare a dus la achiziionarea unor bnci americane. Bnci specializate, de interes public, care se ocup n prinicpal cu activiti de leasing, factoring2, dar i cu acordarea de credite cu garanii ipotecare pentru populaie, acordarea de mprumuturi financiare pe termen mijlociu si lung pentru ntreprinderi, creditarea mrfurilor cu plata n rate pentru agenii economici i gestionarea mijloacelor de plat, n special a crilor de credit. Pentru a i desfura activitatea n condiii legale este necesar ca toate bncile s obin licena de funcionare de la organele legislative. n acest sens, bncile Naionale obin aceast licen de la executivul SUA, iar bncile Statelor de la insituiile locale din statul n care i desfoar activitatea, avnd dreptul de a deschide i alte filiale doar pe teritoriul statului n care i-au obinut licena pentru desfurarea activitii bancare. Citat: "The Federal Reserve System virtually controls the nation's monetary system, yet it is accountable to no one. It has no budget; it is subject to no audit; and no Congressional Committee knows of, or can truly supervise, its operations." Murray N. Rothbard (de cutat cine a fost)!!! La finalul secolului al-XIX-lea i nceputul secolului XX crizele economice i financiare au avut ca efect falimentarea bncilor, fapt ce a determinat dezechilibre majore ale economiei.

Contractul de factoring sau facturaj este un contract comercial de creditare la care particip o societate specializat (societate bancar sau o instituie financiar specializat) n ncasarea de facturi, denumit factor, i o societate comercial furnizoare de produse sau servicii, denumit aderent. Aderentul urmrete s-i ncaseze preul facturilor nainte de termenul de scanden, iar factorul urmrete s obin un beneficiu, de regul un anumit procent din facturile pe care le deconteaz n avans. n activitatea de factoring ia parte i beneficiarul (clientul) care va fi notificat c trebuie s plteasc factura la scaden factorului. Companiile de factoring se mai ocup i de administrarea i managementul facturilor clienilor, precum i de asigurri mpotriva riscurilor de neplat a debitorilor.
2

n contextul n care au erau dovedite efectele negative ale acestor perioade de instabilitate economic, dar i pentru a preveni alte astfel de situaii, la data de 23.12.1913, Congresul SUA a decis nfiinarea FED, care este Banca central a SUA cu sediul la Washington D.C.. Aceast entitate a fost nfiinat pentru a oferii populaiei SUA un sistem monetar i financiar sigur, flexibil i mult mai stabil. FED este condus prin intermediul unui Consiliu Guvernator/ de Conducere (agenie federal-guvernamental), n fruntea cruia se afl un preedinte i un vicepreedinte, care n urma nominalizrii n funcie de ctre preedintele SUA i validrii de ctre Senat, exercit un mandat de perioad de 4 ani. De asememea, capacitatea executiv a Consiliului este asigurat i de un grup de apte membrii care sunt nominalizai de preedintele SUA i acceptai de Senatul S.U.A, pentru un mandat de 14 ani. Consiliul are un rol deosebit de important n monitorizarea i reglementarea activitii a peste 950 de bnci ale statelor membre. Spre deosebire de multe alte state n care bncile centrale se afl n proprietatea exclusiv a statului, FED este deinut de entiti private. n cadrul FED i desfoar activitatea 12 bnci federale (Federal Reserve Banks) ce reprezint interesele financiare ale anumitor zone geografice sau sectoare3 ale SUA aflate n responsabilitate. Fiecare dintre aceste Bnci are obligaia legal de a prezenta, spre apobare, bugetul anual n fata Consiliului de Conducere. Conducerea fiecrei bnci este asigurat de un consiliu director format din nou4 membri alei din exteriorul bncii. Acest consiliu are n responsabilitatea activitile de bancare care privesc domeniile comercial, agricultural, industrial, dar i interese publice n sectorul FED.

Fiecare sector este identificat printr-un numar i o liter. Trei directori, de clasa A, reprezin bncile comerciale care sunt membre ale Rezervelor Federale. Trei directori din clasa B i trei din clasa C reprezinta clienii. Bncile comerciale membre din fiecare sector i aleg directorii de clasa A i B.
3 4

Aceste bnci federale aflate n compunerea FED au numerase atribuii, fiind abilitate, printre altele, s emit moned n districtele n care i desfoar activitatea, s acorde credite bncilor comerciale, s opereze un sistem de plat naional, s acioneze pentru supravegherea i reglementarea activitilor bncilor membre i companiilor deintoare de banci acionannd n interesul Trezoreriei SUA, dar i s fixeze rata scontului i s execute opreaiuni de open market. Suplimentar fa de atribuiile principale avute n cadrul FED, i anume administrarea sistemului bancar naional i politicii creditelor, fiecare banc federal acioneaz ca un depozit pentru bancile aflate n jursidicie. Figura 1. Federal Reserve Regions, pe teritoriul crora se afl bncile federale

Funciile FED sunt stabilitatea sistemului bancar, ndeplinirea rolului de agent fiscal al Guvernului Federal, agent al deservirii datoriei statului, controlul inflaiei i omajului pe baza gestiunii masei monetare. n acest sens, FED coordoneaz politica monetar naional, acionnd asupra sistemului monetar i a condiiilor de acordarea a creditelor, avnd ca obiectiv stabilitatea preurilor i accesibilitatea ratelor pe termen lung. De asemenea, are ca atribuii supravegherea instituiilor bancare pentru a garanta sigurana activitilor bancare n interesul ceteanului, dar i furnizarea de servicii financiare instituilor de depozit,

Guvernului SUA i instituilor oficiale strine, deinnd un rol important n g estionarea sistemului naional de plat. Totodat, n cadrul activitilor pe care le desfoar FED presteaz i servicii financiare instituilor de depozit, Guvernului SUA, i instituilor oficiale straine, avnd un rol important n gestionarea sistemului naional de plat. FED este o banc central independent deoarece deciziile adotapte nu trebuie ratificate de Presedintele sau de Guvern, ns activitatea acestui sistem federal este supravegheat de Congresul S.U.A. Pe de alt parte, activitatea FED se desfoar avnd n vedere obiectivele economice i politicii financiare stabilite de Guvern, i n acest context se poate spune c sistemul este independent n cadrul Guvernului. 1. Structura FED Conducerea i bncile Rezervelor Federale au responsabilitatea comun de a supraveghea i reglementa activitatea anumitor instituii i activiti financiare, n vederea furnizrii de servicii bancare instituiilor de depozit i Guvernului federal. De asemenea, sistemul are obligaia de a garanta viitorilor clieni c vor primii informaii corecte i adecvate i un tratament onest i transparent n relaiile cu sistemul bancar. O component a FED cu un rol deosebit de important este Comisia Federal a Pieei Deschise (Federal Open Market Committee - CFPD), a crei funcionri este asigurat de membrii ai apte membrii ai Consiliului de Conducere i cinci din cei 12 presedini ai Bncilor Federale. Preedintele bncii din New York este membru permanent, iar ceilali preedini au un mandate de un an. CFPD se ocup de monitorizarea operaiile pieei deschise, activitate care reprezint metoda principal prin intermediul creia FED influeneaz monetarul total i condiiile de creditare. Figura: Structura CFPD

Totodat, pentru optimizare procesului decizional bncile FED apeleaz la comisii de consultan pe probleme specifice cum ar fi: agricultura, mici afaceri i munc. 2. Funcii i atribuii ale FED FED are funcia de emisie monetar, care se realizeaz cu sprijinul Trezoreriei SUA, prin intermediul a dou birouri (Biroul monetrie i Biroul de gravare i tiprire), i contribuia bncilor FED care se ocup cu distribuirea monedei. Fiecare banc membr a FED furnieaz servicii instituiilor financiare, similare cu cele pe care bncile i casele de economii le ofer ntreprinderilor i persoanelor fizice. FED menine eficacitatea sistemului de pli, care reprezint pilonul prin intermediul cruia sunt derulate tranzaciile financiare din economie, n acest sens, FED proceseaz o varietate de tranzacii financiare, acestea implicnd miliarde de dolari. Instituiile care doresc s efectueze tranzacii financiare sunt libere s decid dac utilizez serviciile oferite de FED sau pe cele oferite de ali competitiori de pe pia. De asemenea, o alt funcie important a FED este reprezentat de soluionarea nevoilor financiare ale celui mai mare client bancar al SUA, guvernul american. Trezoreria SUA are un cont deschis la FED prin intermediul cruia sunt direcionate i gestionate taxele acumulate i plile efectuate de guvern. n acest context, FED scoate la vnzare / rscumpr obligaiunile guvernului sub form de cambii sau bilete de trezorerie, bancnote sau obligaiuni. n ceea ce privete obligaiile pe care FED le efectueaz pentru asigurarea unei bune funcionri a sistemului bancar, se pot aminti regulile emise de FED pentru coordonarea

i guvernarea reelelor instituiilor financiare, dar i aciunile ntreprinse pentru examinarea i monitorizarea instituiilor pentru a se asigura de existena unui mod de lucru stabil i sigur conform legilor i regulilor n vigoare. FED supervizeaz i conduce mai multe instituii i activiti financiare, acioneaz n comun cu alte autoriti federale pentru a asigura sigurana, protecia i soliditatea instituiilor financiare. De asemenea, asigur stabilitatea pieelor financiare i un tratament corect i echitabil pentru clieni n cadrul tranzaciilor financiare efectuate. Supravegherea bancar include monitorizarea, inspectarea i examinarea instuiilor bancare pentru a evalua condiiile i conformitatea cu legile i regulile invigoare. La nivel regional, FED i exercit atribuiile de supraveghere prin intermediul bncilor aflate n compunere, asfel nct fiecare banc federal monitorizeaz depozitele bacnare ale companiilor, pe care le deine (organizaii care dein una sau mai multe bnci) i a activitii bncilor membre ale statului (bnci care sunt nregistrate de ctre stat ca membri ai FED), n districtul n care opereaz. FED implementeaz legi care au rolul de a asigura consumatorii de faptul c benefeiciaz de un tratament transparent i corect pe timpul derulrii operaiunile financiare. Totdat, FED menine un sistem bancar stabil prin intermediul unei politici bazate pe principiul creditorul de ultim resort. Exemplu: n situaia n care o instituie financiar se confrunt cu o retragere neateptat de numerar poate s apeleze la banca federal din districtul n care i desfoar activitatea pentru a putea mprumuta bani. Astfel, prin mprumutul acordat de FED insituia financiar depete dificultile temporare i se previne rsfrngerea problemelor financiare asupra altor instituii. Rata de dobnd de baz pentru aceste mprumuturi este numit rat de discount. Prin funcia de banc central a SUA, FED menine bune relaii cu bncile centrale ale altor state, pentru o mai bun coordonare a activitilor n situaia n care s -ar confrunta cu situaii de internaionale de criz.

Totodat, FED are ca responsabiliti ngrijirea i reglementarea activitilor urmtoarelor organisme ale industriei bancare n scopul asigurrii proteciei tranzaciilor bancare: - companiile care dein bncile i bncilor din afara granielor; - bancile statelor membre, mrci strine ale bancilor membre la FED; - intreprinderi care au cazut de acord ca prin intermediul organizaiilor bancare ale SUA s conduc activiti internationale bancare; - sucursale liceniate ale SUA, agenii i birouri reprezentative ale bncilor din afara granielor naionale. Cea mai semnficativ sarcin aflat n atribuiile FED este reprezentat de elaborarea i punerea n aplicare a politicii monetare, acionnd i pentru meninerea n echilibru a volumului de moned i credit i preurile ratelor de dobnd, n concordan cu nevoile economiei. De asemena, FED ncearc s echilibreze balan comercial acionnd prin controlarea masei monetare de la surs, influennd capacitatea instituiilor financiare de a emite cecuri prin mprumuturi sau investiii. FED controleaz acest proces prin utilizarea ratei minime a rezervelor obligatorii5 pe care fiecare banc trebuie s le dein la banc naional. Rezervele determin volumul de bani pe care o banc i poate utiliza pentru mprumuturi sau investiii. n acest fel, FED acioneaz indirect asupra volumului de moned i credit utilizate n economie, gestionnd rezervele folosite de instituiile bancare pentru a produce bani. Astfel, FED genereaz o serie de reacii succesive care influeneaz ratele de dobnd, nivelul preurilor, rata omajului i creterea economic global. n context, FED dispune de trei instrumente de aciune:

Instituiile de depozit trebuie s dein la banca naional un procentaj fix din volumul depozitelor, stabilit carezerv i care nu poate fi folosit pentru mprumuturi sau investiii.
5

1.

Modificarea procentului obligatoriu din depozite pe care fiecare insituie

trebuie s l dein la sub form de rezerv la banca central. Diminuarea acestui procent are ca efect creterea masei monetare aflate n economie. Pe de alt parte, majorarea acestui procent va un efect exact invers, ns aceast msura este adoptat destul de rar deoarece are efecte negative semnificative asupra economiei. 2. Rata de discount: Majorarea ratei discountului scade interesul pentru investiii i mprumuturi a instituiilor financiare prin costurile suplimentare generate de aceast decizie. Pe de alt parte, n situaia n care fondurile sunt direct obinute din alt parte dect din cadrul FED, modificarea ratei de discount nu va avea nici un efect asupra fluxului de moned i credit. 3. Operaiuni de Open Market: acest tip de operaiuni reprezint cea mai important i flexibil component a politicii monterare prin intermediul creia FED pune n vnzare sau cumpr obligaiuni pentru guvern. De ex.: n situaia n care FED intenioneaz s majoreze fluxul de moned i credit, cumpr obligaiunile guvernului, iar n situaia opus, le scoate la vnzare. Veniturile obinute de FED provin din operaiuni efectuate n interesul Guve rnului SUA, investiiilor efectuate prin utilizarea valutelor strine, mprumuturilor acordate instituiilor de deopozitare, dar i prin intermediul ncasrilor obinute n urma prestrii unor servicii n folosul instituiilor de depozitare (tranzacii de foduri / operaii prin case de compensaii). Dup ce FED achit toate cheltuielile, fondurile excedentare sunt virate ctre Trezoreria SUA. FED pe plan international Economia SUA i economia gloabal sunt conexate i interdepedente pe mai multe planuri, astfel nct operaiile economice din la acest nivel au o mare influen asupra produciei, angajrilor i stabilitii preurilor. Aceste efecte se observ i datorit faptului c dolarul american este cea mai des utilizat moned n cadrul tranzaciilor

internaionale, doarece majoritatea rezervelor valutare destinate tranzaciilor ale diferitelor state sunt n USD. n contextul n care activitile FED i ale economiei internaioale se influeneaz reciproc, n momentul n care sunt adoptate politicii monetare pentru realizarea obiectivelor economice ale SUA, Consiliul de guvernatori i CFPD ale FED analizeaz tranzaciile internaionale ale SUA, dinamica ratelor externe de schimb, precum i alte evoluii n plan economic internaional. n urma acestor aciuni, FED elaboreaz politici competitive i conforme cu evoluiile economice internaionale n vederea atingerii obiectivelor stabilite n cadrul politicilor economice. De asemenea, FED efectueaz, periodic, n colaborare cu Trezoreria SUA, tranzacii externe de schimb valutar n vederea influenrii valorii USD n raport cu alte monede strine, cu scopul de stabiliza condiiile pieei. Totodat, n plan internaional FED, alturi de agenii guvernamentale i Trezoreria SUA menine relaii de cooperare i comunicare cu alte bnci centrale n dezbaterea problemelor de interes general. Serviciile internationale Aa cum acionez pe plan intern, pe plan internaional, FED pune la dispoziia bncilor centrale strine, organizaiilor intrenaionale, precum Fondul Monetar Internaional (FMI) i Banca Internaional pentru Reconstrucie i Dezvoltare (BERD) cteva tipuri de servicii. Astfel, FED menine pentru aceste eniti conturi fr dobnd la purtator (n USD), conturi pentru situaii de urgen i conturi pentru depozitarea aurului. De asemenea, anumite instituii oficiale straine vreaz o parte din ncasrile i plaile zilnice n USD n aceste. Totodat, n situaia n care un cont este excedent, entitile ofiliciale strine pot solicita investirea peste noapte a acestor fonduri excedentare n acorduri de rscumprare cu bncile de rezerv. Pe de alt parte, n cazul n care investiiile se fac pe termen lung, instituiile oficiale straine pot solicita i oferi indicaii pentru achizitionarea de garanii n vederea pstrrii n

condiii de siguran a sumelor investite. De asemenea, pot da instruciuni pentru valorificarea garaniilor, dar i a catigului depozitat n conturile acestora.

2.3. Limitarile politicii monetare Politica monetara nu este singura forta care actioneaza asupra inflatiei, angajarilor si preturilor. Multi alti factori afecteaza cererea globala si oferta globala si, inconsecintza, pozitia economica a gospodariilor si afacerilor. Cativa din acesti factori potfi anticipati si

folositi in cheltuieli si alte decizii economice, iar unii pot sa apara penepregatite. In ceea ce priveste ecrerea, guvernul influenteaza economia prin schimbaride taxe si impozite, care primesc multa atentie din partea publicului, si sunt anticipate.Spre exemplu, efectul asupra unei taxe care o fost retrasa poate fi precedata de actualaimplementare ca gospodariile sau afacerile sa altereze anticiparea in scadereaimpozitelor. Dar, prinvind mai departe la pietzele financiare vor putea construievenimente fiscal nivelul de structura in dobanzile financiare, ca o masura stimulativa cao scadere de impozit, va tinde sa ridice nivelul ratelor dobanzilor chiar dinainte ca fiscale oferite de alte entitati despagubesc bancile de rezerva pentru cheltuielile aparutecu furnizarea acestor servicii.Una din functiile fiscale unice pe care bancile de rezerva o pun la dispozitie Trezoreriei este un program prin care bancile de rezerva investesc baniitrezoreriei pana cand este nevoie sa se finanteze operatiile guvernamentale. Trezoreria primeste fonduri de la doua surse principale: incasarile din impozite si imprumuturi.Fluxurile care se indreapta si vin dinspre contul guvernamental variaza volum pe parcursul anului; de exemplu, balanta de conturi tinde sa fie relativ ridicata in timpul luniiaprilie, sezonul de incasare a impozitelor. Trezoreria indruma bancile de rezerva sainvesteasca o suma prestabilita din excedentul de fonduri in conturi speciale existente in paralel la institutiile depozitare nationale. Rezerva federala monitorizeaza aceste balante pentru conformitatea cu cerintele colaterale si inpoiaza fondurile Trezoreriei atunci candeste nevoie de ele.

6.7. Politica de credit pe perioada zilei a rezervelor federale In fiecare zi, bancile de rezerva prelucreaza un numar mare de tranzactii privind plati rezultand din roul bancii de a oferi servicii de efectuare a platilor catre institutiiledepozitare. Deoarece institutiile depozitare din agregat detin in general un numar relativmic de fonduri pentru o zi in conturile lor la bancile de rezerva, aceste banci extindcreditul pentru o zi, des intalnit sub denumirea de credit pe perioada unei zile saucredit prelungit pentru o zi, pentru a facilita intelegerea tranzactii lor privind

platile si pentru a asigura buna functionare a sistemului de plati al SUA. Pentru a adresa riscul procurarii acestui credit, rezerva federala a dezvoltat o politica care balanseazaobiectivele de a asigura buna functionare a sistemului de plati si administarea risculuidirect de credit al rezervelor federale de la utilizarea de catre institutii a creditului pentruo zi pus la dispozitie de rezevele federale.23

Bilbliografie 1.http://en.wikipedia.org/wiki/Federal_Reserve_System2.http://www.federalreserve.gov/p ubs/frseries/frseri.htm3.http://usgovinfo.about.com/od/moneymatters/a/fedreserve.htm4.w ww.wall-street.ro24

2.1. Telurile politicii monetare Telurile politicii monetare sunt scrise in Actul Rezervei Federale, cu specificatiica Comisia de Guvernare si Comitetul Federal al Pietei monetare ar trebui sa tind spre apromova tzelurie in privinta nuamrului maxim de angajari, preturi stabile si interesemoderate de lunga durata. Preturile stabile pe perioade lungi sunt o preoptiune pentrumaximum de angajari si cresteri salariale, dar si rate de dobanda pe termen lung. Cand preturile sunt stabile si raman la acel nivel, preturile bunurilor material, serviciilor,materialelor si angajarile nedeformabile din cauza inflatiei si servesc la ghidarea alocariieficiente a resurselor, in acest fel contribuind la standard de trai mai mare. Pe deasupra, preturi stabile adopteaza castigurile si formatiunile capital, pentru ca atunci cand riscul deeroziune a proprietatilor rezultand de pe urma inflatiilor shi nevoia de a prevenii aceste pierderi este micsorat, gospodariile sunt incurajate sa economiseasca mai mult siafacerile sunt incurajate sa investeasca mai mult. 2.2. Cum afecteaza politicile monetare economia Prima veriga in lantul dintre politica monetara si economie este piata pentru balantele de conturi detinuta de Bancile federale de rezerva. Institutiile de depozitare auconturi la

bancile lor de rezerva si transfera in mod activ balantele de conturi detinute inaceste conturi pe piata fondurilor federale la o rata a dobanzii cunoscuta sub numele derata fondurilor federale. Rezerva federala exercita un control considerabil asupra acesteirate prin influenta ei asupra acoperirii cererii pentru balantele de conturi la bancile derezerva.Ratele dobanzii pe termen scurt, ca si cele pentru bonurile de tezaur si baniicomerciali, sunt afectate nu numai de nivelul curent al ratei fondurilor federale, ci si de previziunile privind aceasta rata de pe o zi pe alta asupra contractului pe termen scurt. prin urmare, ratele dobanzii pe termen scurt ar putea scadea daca rezerva federala i-ar surpinde pe participantii de pe piata cu o reducere a ratei fondurilor federale, sau dacaevenimentele dezvaluite i-ar convinge pe participanti ca rezerva federala va ajunge saaiba aceasta rata mai mica decat s-ar fi anticipat. in mod similar, ratele dobanzii petermen scurt ar putea creste daca rezerva federala ar surprinde concurentii anuntand ocrestere a ratei fondurilor federale, sau daca vreun eveniment i-ar determina pe acestia sacreada ca rezervele federale urmeaza sa aiba rata fondurilor federale la nivele mairidicare decat cele anticipate.Schimbari in ceea ce privesc ratele dobanzii pe termen lung afecteaza de asemenea preturile actiunilor, care pot avea un efect pronuntat asupra bunastarii domestice.investitorii incearca sa isi pastreze castigurile din investitiile curente in actiuni cucastigurile din obligatiuni , dupa ce accepta sitatia cea mai riscanta in ceea ce privesteactiunile. de exemplu, daca ratele dobanzii pe termen lun scad, atunci, toate acestea fiindegale, castigurile din actiuni vor depasi castigurile din obligatiuni si vor incurajainvestitorii sa cumpere actiuni si sa ofere preturi pe actiuni la un nivel la care venituriledin actiuni asupra carora se aplica rata de risc sunt inca o data aliniate cu veniturile dinobligatiuni. mai mult, rate ale dobanzii mai scazute conving investitorii ca economia va fimai puternica si profiturile mai mari in viitorul apropiat, lucru ce ar trebui saimbunatateasca echitatea preturilor. 2.3. Limitarile politicii monetare Politica monetara nu este singura forta care actioneaza asupra inflatiei, angajarilor si preturilor. Multi alti factori afecteaza cererea globala si oferta globala si, inconsecintza,

pozitia economica a gospodariilor si afacerilor. Cativa din acesti factori potfi anticipati si folositi in cheltuieli si alte decizii economice, iar unii pot sa apara penepregatite. In ceea ce priveste ecrerea, guvernul influenteaza economia prin schimbaride taxe si impozite, care primesc multa atentie din partea publicului, si sunt anticipate.Spre exemplu, efectul asupra unei taxe care o fost retrasa poate fi precedata de actualaimplementare ca gospodariile sau afacerile sa altereze anticiparea in scadereaimpozitelor. Dar, prinvind mai departe la pietzele financiare vor putea construievenimente fiscal nivelul de structura in dobanzile financiare, ca o masura stimulativa cao scadere de impozit, va tinde sa ridice nivelul ratelor dobanzilor chiar dinainte ca scaderea de impozit sa fie implementata, care va avea un effect de retinere asupra cereriisi economiei inainte ca imboldul fiscal sa die aplicat.Alte schimbari in cererea si oferta globala nu pot fi prezise si pot influentaeconomia in cai nemaivazute. Exemple de cai din acest fel pe partea cererii suntschimburi intre consumator si ofertant, si schimbari in postura de imprumut la bancilecomerciale si alti creditori. Micsorarea increderii in ceea ce proveste conceptia pentru piata economica si a fortei de munca sau mai retinerea conditiilor pentru imprumuturitind sa intoarca peste cap cheltuielile afacerilor si gospodariilor. De partea ofertei,dezastrele naturale, dezmembrari pe piata petroliera care reduce furnizarea, pierderi indomeniul agriculturii si incetiniri in cresterea productivitatii sunt exemple de socurile defurnizare nefavorabile. Aceste shocuri tind sa creasca preturile si sa reduca oferta.Politica monetara poate sa incerce sa contreze perderile de oferta sau cresterea preturilor,dar nu pot face fatza cu succes la amandoua. 2.4. Componentele Agregatului monetar Rezerva Federala publica informatii prinvind trei agregate monetare. Prima, M1,este facuta din tipuri monetare care se folosesc de obicei la plata, de obicei monezi sidepozite bancare, A doua, M2, include M1 plus balante care in general sunt similaretranzactiunilor de conturi , si acesta , in cea mai mare parte, poate fi schimbata in M1 cuo foarte mica sau insignificanta pierdere de principiu. In masura in care M2 este crezuta afi principala de catre gospadarii. Al treilea, M3, include M2 plus anumite conturi caresunt tinute de

entitati, in afara de persoanele individuale, si sunt publicati de banci siinstitutii economice care augmenteaza balante de tipul M2 in intalnirea cererii de credite,mai include balante pe piata monetara fonduri reciproce tinute de investitori de institutii.Agregatele au avut roluri diferite in politica monetara si abilitatea lor ca si ghid afost schimbata. Detaliile urmatoare sunt principalele componente:M1 Monede (Cecuri)Depozite de cereri NOW si conturi de dobanda similare M2 M1Depozite de Economii si conturi de depozite pe piata monetaraDepozite pe termen scurtBalante de comert pe piata reciprocaM3 M2Depozite pe termen lungBalantele pietei monetare.Contracte de recumprareDolari europeni 2.5. Regula lui Taylor Regula lui Taylor, denumita astfel dupa proeminentul economist John Taylor, esteun alt ghid spre evaluarea atitudinii corecte a politicii monetare. Aceasta asociaza setarearatelor fondurilor federale catre obiectivele primare a politicii monetare, adica masura incare inflatia poate porni de la ceva aproximand stabilitarea pretului si masura in careiesirea si rata de angajare pot porni de la valorile maxime ce pot fi sustinute. De exemplu,o versiune a regulii cheama ratele fondurilor federale spre a fi egalate cu rata crezuta a ficonsistenta pe perioada indelungata, cu maximizarea ratei de angajare si stabilitatea pretului, plus o componenta bazata pe gol-ul dintre inflatia curenta si obiectivul inflatiei,mai putin o componenta bazata pe impiedicarea actualelor rezultate a nivelului rateimaxime de angajare. Daca inflatia se ridica, regula Taylor prescrie cantitatea prin careratele fondurilor federale vor trebui crescute, sau daca rezultatele si rata de angajareslabesc, cantitatea cu care trebuie scazute. Parametrii specifici ai formulei sunt setati pentru a descrie comportamentul actual al politicii monetare pe o perioada in care politicase crede a fi fost indeajuns de reusita in realizarea telului de baza.Desi acest ghid atrage interes, are totusi neajunsuri. Nivelul ratei de interes pe timpscurt asociate cu realizarea a telurilor de termemn lung, un element cheie in formula, poate varia in timp, impredictibil. Mai mult, rata curenta a inflatiei si pozitia economiei inrelatie cu rata maxima de angajare nu sunt cunoscute din cauza intarzierilor de date si dificultatilor din

estimarea rezultatului in urma nivelului ratei de angajare maxima,adaugand un alt strat de incertitudine in setarea adecvata a politicii. 3. Implementarea politicii monetare Rezerva federala exercita un control considerabil asupra cererii si furnizarii de balante de conturi pe care institutiile depozitare le detin la bancile de rezerva. asadar,influnteaza rata fondurilor federale si,in cele din urma, gradul de ocupare a fortei demunca, productia si preturile. rezerva federala implementeaza politicile monetare dinSUA creand conditii pe piata pentru soldurile pe care institutiile depozitare le detin la bancile federale de rezerva. obiectivele sau tintele pe care le-a folosit pentru a obtineconditii dezirabile pe aceasta piata au variat de-a lungul anilor. la un moment dat, FOMCa cautat sa obtina o cantitate specifica de balante de conturi, dar acum stabileste o tinta pentru rata dobanzii la care acele balante de conturi sunt schimbate intre institutiidepozitare-rata fondurilor federale. Conducand operatiuni deschise pe piata, impunandcerintele privind rezervele, permitand institutiilor depozitare sa detina balante de conturicontractuale compensatoare, si prelungind creditul prin facilitatea scontului, rezervafederala exercita un control considerabil asupra cererii si furnizarii de balante de conturiale rezervelor federale si a ratei fondurilor federale. prin controlul ei asupra acestei rate,rezerva federala este capabila sa supravegheze conditiile financiare si monetare inconcordanta cu obiectivele sale privind politica monetara. 3.1. Controlarea Ratiilor Fondurilor Federale Conducerea Rezervei Federale in privinta operatiilor pe piata deschisa, politica privind nevoile de rezerve si eliminarea balantelor contractuale, si imprumutarea prinspatiul de reduceri, toate joaca un rol important in pastrarea ratelor fondurilor federaleaproape de tinta FOMC-ului. Operatiunile pe piata globala sunt cele mai puternice shimai des utilizate operatiuni pentru a controla ratele fondurilor. Aceste operatiuni, caresunt aranjate aproape in fiecare zi de lucru, sunt proiectate pentru a furniza balanteleRezervelor Federale la acelasi nivel cu cele de la FOMC. Balantele necesare de rezerva si balantele contractuale faciliteaza conduita operatiunilor pietei globale prin crearea unei cereri

previzibile pentru balantelor Rezervei Federale. Daca, chiar si dupa ce o operatiune pe piata globala este aranjata, furnizarea balantelor scade in cerere, atunci gaura dereduceri a imprumuturilor sa furnizeze un mecanism pentru ectinderea furnizarii de balantze care sa contzina presiuni pe taxa de fond. Necesitatile balantelor rezervei si balantelor contractuale trebuie sa fie intalnitedoar de putine ori in asa numita perioada de intretinere a rezervei, nu in fiecare zi.Aceasta structura da institutiilor de depozitare o considerabila flexibilitate in manevrarea balantelor zilnice de la Rezerva Federala de la o zi la alta. Aceasta flexibilitate ajuta lanetezirea fluctuatiilor ratelor fondurilor federale. Daca o institutie care depozita afla ca balanta acesteia la Rezerva Federala este neasteptat de mare intr-una din zile (spreexemplu, daca un client a depus un depozit neasteptat sau o plata asteptata nu a fostfacuta), nu trebuie sa ofere un imprumut a balantei respective la rate foarte joase, poate saabsoarba surplusul prin alegerea de a tine balantze ,ao joase pe perioada zilelor careurmeaza in perioada de intretinere si totusi sa faca fatza la ceea ce shia propus. Tzinereaunei balantze joase cu o zi inainte de perioada nu este neaparat necesar sa creascacredibilitatea ca institutia care depune va avea o sum cu care s-a depsit contul n banc peste noapte daca suma de care are nevoie balanta de conturi a rezervei si balanta deconturi contractuala compensatorie este mare in comparatie cu cheltuielile necesare.Aceasta flexibilitate in managerierea balantelor de conturi protejeaza impotriva variatiecererii si ofertei balantei Rezervei Federale care altfel pune presiune pe rata fondurilor federale. 3.2. Operatiunile Pietei Globale In teorie, Rezerva federala ar putea conduce operatiunile pietei globale princumpararea sau vanzarea oricarui tip de bunuri. In practica, totusi, majoritatea bunurilor nu pot comercializate asa de usor incat sa acomodeze cu operatiunile de pe piata globala.Pentru ca operatiunile pietei globale sa aiba succes, Rezerva Federala trebuie sa cumperesi sa vanda foarte repede, ca sa le fie mai comod, in orice situatie ar trebui ca ratelefondurilor federale sa fie la nivelul tinta. Aceste conditii necesita ca lucrurile ce cumparasau vand sa

fie comercializate en-gros, o piata cat mai activa care poate sa acomodezetranzactiile fara nici o intrerupere sau distorsiuni la piata nsi. Protectiile din piata pentru Tezaurul din SUA satisfaec aceste conditii. ProtectiaPiatei pentru Tezaurul SUA este cea mai cuprinzatoare shi mai activa dintre pietelefinanciare din SUA. Transactiile sunt manuite la ghisee, nu la un schimb organizat. Cutoate ca majoritatea tranzactiilor sunt facute in New York, conexiunile telefonice si celeale calculatoarelor leaga dealerii, brokerii si clientii nu conteaza in ce locatii pentru aforma o piata globala. 3.3. Cerintele Rezervelor Cerintele rezervelor sunt de mult timp o parte din istoria bancara a natiuniinoastre (a SUA). Institutii depozitare mentin o fractiune din anumite obligatii rezervateunor anumite valori, Rezervele obligatorii. Sistemul federal de rezerva poate ajustarezervele obligatorii prin schimbarea raportului rezervelor cerute, obligatiile pentru carerapoartele se aplica, sau amandoua. Aceste schimbari pot avea efecte profunde asuprastocurilor monetare si asupra costurilor bancare pentru extinderea creditlui si sunt de-asemenea costisitoare conducerii; asadar, rezervele obligatorii nu sunt ajustate frecvent.Totusi, rezervele obligatorii joaca un rol folositor in conducerea operatiilor asupra pieteideschise, prin ajutarea asigurarii unei cereri predictibile pentru echilibrul sistemuluifederal de rezerva si astfel marind controlul rezervelor obligatorii asupra ratei fondurilor federale.Cererea institutiilor depozitorii de a mentine o anumita fractiune a depozitelor lor in rezerva, ca bani lichizi in moneda lor sau ca bilanturi la rapoarte fara profit in sistemulfederal de rezerva, impune un cost pe sectorul privat. Costul este egal cu cantitatea dedobanzi asupra acestor fonduri, sau macar asupra portiunii acestor fonduri pe careinstitutiile depoztorii le tin doar datorilta cerintelor legale si nu satisfac nevoileconsumatorului.Povara necesitatilor rezervei este structurata pentru a putea face fatza la institutiilemici si mijloci. La fiecare institutie care depune, un numar anume de obligatii alerezervei sunt scutite re necesitatile rezervei, si o ratie a rezervei de nivel mai mic esteaplicata la obligatiile rezervei de conturi pana la un nivel specific. Cantitatea de obligatiiscutite de la

necesitatile rezervei si supunerea la un nivel mai mic de ratie a rezervei suntajustate periodin in fiecare an pentru a reflecta cresterea in sistemul bancar.

Folosirea balantelor de conturi contractuale compensatorie de clarificare sa ridicatin ani 1990 ca o necesitate a balantei rezervei care a decazut la reducerea taxelor la ratiilerezervei la inceputul deceniului si implementarea raspandita a stergerii programelor comertului de catre institutiile care depozitau. Reducerea rezultata in balantele necesarerezervei a lasat cateva institutii fara suficienta protectie a sumei cu care s-a depsit contuln banc peste noapte, asa ca au stabilizat sau extins balanta de conturi contractualacompensatorie. Expansiuenea in balanta de conturi contractuala

compensatorie in timpulanilor 1990 nu o fost la fel cu decaderea necesara in balantele rezervei, dar , in mare parte pentru ca institutile care depozitau nu necesitau o acoperire asa de mare a protectieiimpotriva depasirii contului in banca peste noapte ca atunci cand era furnizata de catre balantele rezervei de conturi. Suplimentar, abilitatea de extindere a balantei de conturicontractuala compensatorie a unor institutii de depozitare a fost limitata de aceastaextindere pentru care au folosit serviciile costisitoare ale Rezervei Federale.

4.1. Operatiuni monetare straine Rezervele de stat conduc operatiunile monetare straine, cumpararile si vanzariledolarilor in monede straine, sub conducerea directa a FOMC, actionand in mod continuusi in stransa legatura si cooperare cu Trezoreria SUA, care are responsabilitatea pentru politica internationala financiara a SUA. Managerul sistemului Contului pietei deshise dela Banca de reserve federala din New York actioneaza ca si agent pentru FOMC siTrezorerie in indeplinirea operatiunilor monetare straine. Inca de la sfarsitul anilor 70Trezoreria SUA si Rezervele Federale au condus aproape toate operatiunile monetarestraine in stransa legatura si in mod egal.Scopul operatiunilor monetare straine a Rezervei federale a evoluat ca si raspunsla schimbarile din sistemul monetar international. Cea mai importanta din acesteschimbari a fost tranzactia din anii 70 dintr-un sistem de schimb cu

rate fixe, fondat in1944 la conferinta monetara internatonala din Bretton Woods, New Hampshire, intr-unsistem de schimb flexibil (sau flotant) pentru dolarul echivalent a monetarului altor tari.Sub punctele stabilite la Bretton Woods, care au creat IMF si Banca internationala petrureconstructii si dezvoltare (cunoscuta informal ca si Banca Lumii), autoritatile straine aufost responsabile pentru interventiile in pietele de schimb pentru a mentine ratele deschimb din tarile lor in intervalul de 1% din paritatea cu deloarul american; interventiiledirecte in piata de schimb a autoritatilor SUA au fost foarte limitate. In schimb, autoritatile US au fost obligate sa cumpere si sa vanda dolari contra aur pentru a mentine pentrul aurului in dolari la 35$ pe uncie(28.35g). Dupa ce Statele Unite au suspendatconversabilitatea in aur a dolarului in 1971, a aparut un regim de rate flexibile de schimb.In 1973, sub acest regim, statele unite au inceput sa intervina in pietele de schimb pe oscara mai larga.In 1978, regimul de rate flexibile de schimb a fost codificat intr-un sistem Asupraratelor flexibile de schimb, scopul principal al Rezervei federale privind operatiunilemonetare straine a fost sa contracareze conditiile din pietele de schimb prin achizitionareasau vanzarea monedelor straine (numite operatiuni de interventie a schimburilor straine)in principal pe piata din New York. In cadrul unor episoade de scadere a presiunii valoriidolarului in schimburile straine, Rezerva federale a achizitionat dolari (monede strainevandute) si a absorbit din presiunea de vanzare a dolarului. In mod similar, Rezervafederala poate vinde dolari(monede straine vandute) pnetru a ridica presiunea valoriidolarului in schimburile straine. Banca de reserve federala din New York executadeasemenea tranzactii in piata de schimb straina a US pentru autoritatile monetarestraine, folosind fondurile acestora din urma. 4.2. Sistemul Bancar International Rrezerva Federala este interesat in activitile bancare internaionale, nu numaidin cauza c funcioneaz precum un supervizor bancar dar i pentru simplul fapt casemenea activiti sunt subtituiente pentru activitile bancare interne i trebuiemonitorizate cu grija pentru a ajuta la interpretarea monetarului american i a condiiilor pentru credite. Mai mult, intituiile bancare internaionale sunt nite vehicule importante pentru cursul

capitalului n i n afara SUA.Acolo unde activitatile internationale bancare sunt conduse, depind de anumitzifactori de care au nevoie clientzii de la anumite afaceri, libertatea operatiunilor permisein cadrul legilor si reglementarilor unei tzari, si consideratziilor asupra taxelor.Activitatile internationale a bancilor privilegiate din SUA includ depuneri si imprumuturia depozitelor bancare de la clientzi straini la sucursalele bancare a SUA si angrenarea inalte tranzactii financiare cu alte tzari echivalente. Cu toate acestea, majoritatea afacerilor internationale a bancilor privilegiate din SUA se fac la birourile afiliate care sunt lafilialele straine de peste hotare, de obicei apartinant in intregime acestora. Majoraitate activitatilor sucursalelor si filialelor ale bancilor din SUA sau afiliat la moneda euro, careeste folosita la imprumutiri de depozite bancare cu monezi altele decat cele in carefilialele bancare sunt situate. In crestere, bancile SUA ofera o gama larga de produsefinanciare pentru locuitorii din alte tzari, dar si pentru cetatzenii americani si firmeleamericane de peste hotare. 5. Conducere si reglementare 5.1. Responsabilitati ale Agentiilor Federal Bancare Rezerva Federala imparte responsabilitatile de conduita si supraveghere ainstitutiilor bancare cu Biroul de Revizuire a Monetarului (Office of the Controller of theCurrency (OCC)), Compania de Asigurare a Depozitelor (Federal Deposit InsuranceCorporation (FDIC)) si Biroul de supraveghere a Depozitelor al un nivel federal, si cudepartamentele bancare ale diferitelor state. Principalul supraveghetor al unei institutii bancare interne este in general determinata de tipul de institutie din care face parte si deautoritatea guvernamentala care a dat unda verde la inceperea tranzactiilor (de obicei serefera la un drept anume). Bancile care sunt privilegiate de anumite state guvernamentalesunt cunoscute ca banci ale statului; banci care sunt privilegiate de OCC, care este undepartament al Departamentului de Trazorerie, care se refera la bancile nationale. 5.2. Functiile Reglementare Ca si o banca reglementara, Rezerva Federala stabileste standarde proiectate pentru a asigura ca organizatiile bancare functioneaza intr-o maniera lipsita de primejdiisi in

concordantza cu legile care sunt aplicate. Aceste standarde pot lua functiilereglementare, regulile si interpretarile de supraveghere si se pot stabili anumite clauze aleunei legi sau sub influentza mai multor autoritati generale legale. Standardele dereglementare pot fi ori restrictive (limitand posibilitatea activitatilor organizatiei bancare)sau care permit (autorizand anumite organizatii bancare sa inceapa anumite activitati). . Afaceri ale consumatorilor si comunitatilor Numarul legilor federale care au avut intentia de a proteja consumatorul in creditsi in alte tranzactii financiare, a crescut din anii 1960. Congresul a alocat RezerveiFederale obligatia de a implementa multe din aceste legi pentru a se asigura caconsumatorul primeste informatii utile si o tratare corespunzatoare.Printre responsabilitatile Rezervei Federale in aceasta zona numim: scrierea si interpretarea regulilor ca sa sustina multe din legile de protectie aconsumatorului, revizuirea acordului regulilor cu bancile, investigarea plangerilor din partea publicului catre bancile de stat, plangeri care serefera la legile protectiei consumatorului. probleme de adresare a juristictiilor federale si cele de stat, depunere de marturie in fata Congresului asupra problemelor legate de

protectiaconsumatorului si conducerea activitatilor cu privire la opinia poporului.In purtarea acestor responsablitati, Rezerva Federala este sfatuita de catreConsiliul Consultativ Consumator, ai carui membri reprezinta interesele consumatorilor,ale comunitatzii poporului si ale creditorilor din toata tara. Intalnirile consiliului, care auloc de trei ori pe an la comitetul rezervelor federale in Washington D.C., sunt deschise publicului larg. 6.1. Protectia Consumatorului

Majoritatea tranzactiilor financiare ce implica implicarea consumatorilor sunt protejate de legi ale protectiei consumatorului. Acestea includ tranzactii privind creditul,cardurile de debit emise de institutii financiare si cardurile de credit {emise de

RETAILESTABLISHMENTS}, tranzactii ATM si alte transferuri electronice de fonduri,tranzactii in cadrul conturilor de depozite, leasinguri pentru automobile, ipoteci siimprumuturi egale cu casele; linii de creditare si alte credite fara garantie.

6.2. Afaceri interne Programele de afaceri interne de la Comitet si cele 12 Banci ale sistemului federal promoveaza dezvoltarea si accesul corect si impartial la credit. Birourile afacerilor interne la Comitet si bancile sistemului se angreneaza in variate activitati in ajutareainstitutiile financiare, organizatii comunitare, entitati gurnamentale, si intelegerea publicasi adresarea problemelor serviciilor financiare ce afecteaza veniturile joase si

moderate,oameni si regiuni geografice. Fiecare birou raspunde nevoilor locale in regiunea propriesi realizeaza propriile programe pentru institutiile depozitare adoptate pentru:furnizarea de credite sau alte servicii bancare catre comunitatile lor, in particular pietelor traditionale sub-servite;- incurajeaza cooperari mutuale beneficiale printre organizatii comunitare, agentiigurnamentale, institutii financire, si alti practicanti in dezvoltarea comunitara;- dezvolta constienta publica marita asupra beneficiilor si riscurilor produselor financiare si ale drepturilor si responsabilitatilor care deriva din investitii comunitare si prevederi condcatoare corecte;- promoveaza printre institutiile responsabile cu crearea politicilor, conducatoricomunali, si factorii decizionali ai sectorului privat, o mai buna intelgere a practicilor, proceselor si resurselor ce rezulta in succesul programelor comunitare de dezvoltare.Fiecare banca a sistemului federal dezvolta produse specifice si servicii ce satisfacnevoile informationale ale regiunii proprii. Birourile afacerilor interne pornesc un largvector de publicatii, sponsorizeaza o varietate de forum-uri publice, si furnizeazainformatii tehnice despre dezvoltari comunale si economice si asupra accesului corect siegal la credit si alte servicii bancare.

6.3. Rezerva federala in sistemul de plati a US Rezerva federala joaca un rol important in sistemul de plati a SUA. Cele 12 Banciale Rezervei federale pun la dispozitie servicii bancare institutiilor depozitare siguvernului federal. Pentru institutiile depozitare, bancile mentin conturile care pun ladispozitie diverse servicii de plati, inclusive ridicari de cecuri, fonduri de transfer electronic si distributia si primirea de monetara. Pentru guvernul federal, Banca de Rezerva actioneaza ca si un agent fiscal, platind cecurile de trezorerie, procesand platileelectronice si transferand securitatile guvernului SUA.Prin creare sistemului de Rezerva federal, congresul a intentionat sa eliminecrizele financiare severe care apareau un mod periodic, in mod essential ca sa resolvecriza care a aparut in 1907. in timpul acelui episod, platile au fost intrerupte in toata taradatorita faptului ca multe banci au refuzat sa preia cecuri de la alte banci, practica ce acontribuit la esuarea bancilor de tip solvent. Pentru a se adresa acestor probleme,congresul a dat sistemului de rezerva federala autoritatea de a stabili un sistem nationalde acceptare a cecurilor. Acest sistem urma astfel sa puna la dispozitie nu numai unsistem monetar elastic, adica un sistem care sa creasca sau sa scada in functie deconditiile economice, ci si un sistem efficient si echitabil de colectare a cecurilor. 6.4. Serviciile financiare Sistemul de plati al SUA este cel mai mare din lume. In fiecare zi milioane detranzactii, in valoare de miliarde de dolari, se realizeaza intre vanzatori si cei ceachizitioneaza bunuri, servicii sau documente financiare. Multe din plati sublinieazaaceste fluxuri de tranzactii intre institutiile depozitare, dintre care multe mentin conturi cuBanca de rezerva, astfel rezerva federala joaca un rol important ca si intermediar instabilirea platilor interbancare. Banca de rezerva stabileste tranzactiile de plati in modefficient prin debitarea de conturi a institutiilor depozitare facand plati si acreditandconturile aestora. Mai mult, ca si banca centrala a SUA, Rezerva federala este imuna la problemele de lichidare, adica a nu avea destule fonduri pentru a incheia tranzactiile de plati, si la problemele de credit care ar putea intrerupe activitatile stabile ale acesteia. 6.5. Serviciile agentiei fiscale

In calitate de agenti fiscali ai Statelor Unite, Bancile de rezerva functioneaza casi banca guvernamentala a SUA si indeplineste o varietate de servicii pentru Trezorerie,alte agentii guvernamentale, proiecte sponsorizate de Guvern si cateva organizatiiinternationale. Adesea serviciile fiscale reprezentative efectuate de catre bancile derezerva sunt aceleasi sau similare, servicii pe care bancile de rezerva le ofera sistemului bancar. Serviciile indeplinite pentru Trezorerie includ mentinerea contului bancar alTrezoreriei, securitatea privind efectuarea de plati, emiterea si transferul. Serviciile iscale oferite de alte entitati despagubesc bancile de rezerva pentru cheltuielile aparutecu furnizarea acestor servicii.Una din functiile fiscale unice pe care bancile de rezerva o pun la dispozitie Trezoreriei este un program prin care bancile de rezerva investesc baniitrezoreriei pana cand este nevoie sa se finanteze operatiile guvernamentale. Trezoreria primeste fonduri de la doua surse principale: incasarile din impozite si imprumuturi.Fluxurile care se indreapta si vin dinspre contul guvernamental variaza volum pe parcursul anului; de exemplu, balanta de conturi tinde sa fie relativ ridicata in timpul luniiaprilie, sezonul de incasare a impozitelor. Trezoreria indruma bancile de rezerva sainvesteasca o suma prestabilita din excedentul de fonduri in conturi speciale existente in paralel la institutiile depozitare nationale. Rezerva federala monitorizeaza aceste balante pentru conformitatea cu cerintele colaterale si inpoiaza fondurile Trezoreriei atunci candeste nevoie de ele. 6.6. Serviciile internationale Asemenea bancii centrale a SUA, Rezerva federala efectueaza servicii pentru bancile centrale straine si pentru organizatii intrenationale cum ar fi Fondul Monetar International si Banca Internationala pentru reconstructie si dezvoltare. Bancile derezerva pun la dispozitie cateva tipuri de servicii acestor organizatii, incluzandmentinerea conturilor fara dobanda la purtator( in dolari americani), conturi pentrusituatii de urgenta si conturi pentru pastrarea aurului. Cateva institutii oficiale strainedirectioneaza o parte din incasarile si platile lor zilnice in dolari americani in conturiledestinate acestor fonduri la Rezerva Federala. Daca un cont are excedent, institutiileoficiale straine pot cere ca aceste fonduri sa fie investite peste noapte in acorduri derascumparare cu bancile de rezerva.

Daca investitiile sunt necesare pe perioade maiindelungate, institutiile oficiale straine pot oferi instructiuni pentru achizitionarea degarantii pentru a fi pastrate in conditii de siguranta. Dimpotriva, institutiile straine potoferi instructiuni sa vanda garantiile, impreuna cu castigul depozitat in contul lor. Bancilede rezerva taxeaza institutiile oficiale straine pentru aceste servicii. .7. Politica de credit pe perioada zilei a rezervelor federale In fiecare zi, bancile de rezerva prelucreaza un numar mare de tranzactii privind plati rezultand din roul bancii de a oferi servicii de efectuare a platilor catre institutiiledepozitare. Deoarece institutiile depozitare din agregat detin in general un numar relativmic de fonduri pentru o zi in conturile lor la bancile de reze rva, aceste banci extindcreditul pentru o zi, des intalnit sub denumirea de credit pe perioada unei zile saucredit prelungit pentru o zi, pentru a facilita intelegerea tranzactiilor privind platile si pentru a asigura buna functionare a sistemului de plati al SUA. Pentru a adresa riscul procurarii acestui credit, rezerva federala a dezvoltat o politica care balanseazaobiectivele de a asigura buna functionare a sistemului de plati si administarea risculuidirect de credit al rezervelor federale de la utilizarea de catre institutii a creditului pentruo zi pus la dispozitie de rezevele federale. Bilbliografie 1.http://en.wikipedia.org/wiki/Federal_Reserve_System 2.http://www.federalreserve.gov/pubs/frseries/frseri.htm 3.http://usgovinfo.about.com/od/moneymatters/a/fedreserve.htm4.www.wall-street.ro24

Sistemul bancar al Statelor Unite ale Americii 1.1

Despre sistemul bancar al SUA 1.2 Scurt istoric Prima banc a Statelor Unite ale Americii, the Bank of North America dinPhiladelphia, a fost creat de Congres n 1781 la cererea lui Robert Morris, administrator al finanelor, pentru a ajuta financiar Revoluia American. In anul 1790 ,Primului Secretar al Trezoreriei Nationale, Alexander Hamilton arecomandat fondarea unei bnci centrale. Aceasta ia fiina n 1791, sub forma BnciiStatelor Unite.Aceasta nu a funcionat decat pan in 1811. Nu era momentul potrivit pentruabandonarea unei bnci centrale, n condiiile izbucnirii rzboiului, al carui finanare afost cu atat mai dificil, reducand eficiena eforturilor militare. Imediat dup

rzboi, senfiineaz cea de-a doua Banc a Statelor Unite, n 1816. Aceasta reuete s ofereechilibrul financiar pierdut odata cu deflaia de dup rzboi. Totusi nici aceast banc nureuete s se menina decat pan n 1832.Fr o banc central, tanra uniune federal s-a gsit ntr-o perioad deinstabilitate financiar. Au existat crize ale bncilor n 1837 i 1839, astfel n 1842nou state aveau probleme serioase financiare.Perioada 1832-1864 s-a caracterizat prin existena de numeroase bancnote. Candcea de-a doua Banc a Statelor Unite ale Americii a fost nchis, Guvernul a preluatsupravegherea bncilor. Aceast supraveghere s-a dovedit ineficient. n acele zile bncile i acopereau mprumuturile prin emitere de note de banc proprii. Aceste notede banc trebuiau s fie convertibile, la cerere n moned. Era datoria supraveghetorilor bancari s verifice i s certifice c bncile aveau destul moned, aur sau argint, pentru aremunera bancnotele. Pentru c acest proces nu era mereu nfptuit, muli deintori denote de banc se gseau n posesia unor hartii fr valoare.Era uneori dificil, dac nuchiar imposibil, s se detecteze care note erau rele, datorit varietailor acestora. Pann 1860, mai mu lt de 10000 de bancnote diferite circulau in SUA, comerul fiind puternicafectat. Sute de banci au falimentat declanand crize minore, ajunganduse chiar la o crizafinanciar major n 1857.Rzboiul Civil a oferit preedintelui american Abraham Lincoln opor tunitatea saduc linite n haos. n perioada 1863-1864, s-au adoptat o serie de legi privind creareaunui sistem bancar naional, format din mai multe bnci federale.Aceste bnci vor emite o moned naional uniform susinut de SUA, obligaiuni destat, in sperana c toate bncile ar fi forate s intre n sistemul naional. Acest lucru nu afuncionat pentru c unele bnci de stat, au abandonat emiterea de bancnote i aucontinuat ca bnci de depozit. Acest lucru a stat la originea aa-numitei dualiti a sistemului bancar american. Acest sistem se refer la existena bncilor cu caracter federal in acelai timp cu cele cu caracter federat (de stat).La nceputul secolului 20, SUA avea deja cel mai larg sistem bancar. Cele 20000de bnci ale Americii deineau 40% din valoarea totala a depozitelor de pe intregul glob.Totui tentativele de forare a bncilor statale s adere la un sistem national nu au fosteuate, odata cu dispariia dreptului de

emisiune (crearea FED Federal Reserve Systemn 1913 ) s-a introdus i obligativitatea ca toate bncile s adere la FED.Un moment important n evoluia bncilor l -a reprezentat criza economic din anii1929 - 1933 , care s-a manifestat n toate rile dezvoltate , dar a avut efecte devastatoaren SUA prin crahul bancar de proporii (36 % din bnci fiind declarate n stare defaliment) . Acest eveniment a impus o reglementare sever n regimul bncilor , care sacioneze n direcia protejrii deponenilor . n mod necesar , statutul bncii de depozit atrebuit s fie bine conturat , impunndu-se un regim limitativ de control asuprainstituiilor de credit ce primesc depuneri i asupra modului de folosire a acestor resursen procesul creditrii .n acest cadru s-a delimitat , mai exact , accepiunea de banc de depozit , spredeosebire de celelalte bnci .Odata cu instaurarea administraiei Clinton, i a unor noi reglementri, bncile dinAmerica au cunoscut o dezvoltare spectaculoas, dat fiind i faptul c noile reglementrierau mai permisibile.

Sistemele bancare s-au schimbat n multe sensuri pe parcursul anilor. Bncile ofer astzi, o gam foarte larg de produse i servicii, rapide i eficiente. Pentru zeci demilioane de americani, bncile sunt prima opiune pentru economisire, mprumuturi iinvestiii. Structura i evoluia sistemului bancar a fost mereu un subiect puternic disputat pe plan politic n America. Organizarea sistemului financiar-bancar este supus unui continuu proces deadaptare i transformare, de specialitate i difereniere, de reglementare sau deder eglementare, aceast evoluie confirmndu-se att nevoilor interne ale economiei, cti cerinelor sistemului financiar internaional.

Organizarea sistemului bancar are o importanta deosebit, in functie de nevoile detransformare, aceasta poate ajuta la dinamizarea proceselor economice.Pentru a analiza un sistem bancar trebuie sa l poti compara cu sistemele bancarede referin: - sistemul bancar britanic, caracterizat printr-un succes deosebit si prin specializare ;- sistemul bancar german, care se individualizeaza prin banca de tip universal cedesfasoara o larga activitate care poate fi comparata cu sectorul comercial, in formele sale"en gros si en detail "- sistemul bancar francez, un sistem hibrid concentrat si mult mai apropiat de stat decatde clientii sai.- sistemul bancar al statelor unite ale americii, un sistem apreciat prin caracterul saudescentralizat si specializat. 1.3 Organizarea sistemului bancar 2. Banca central a Statelor Unite ale Americii 2.1 Orice naiune are o banc central. La fel ca i un guvern central, o banc central distinge o naiune ca o entitate politic. Naiunile din Europa au avut bnci centrale ncdinainte de revoluia Industrial. Banca Suediei(1668) i Banca Angliei(1694) sunt doudin cele mai vechi bnci centrale, astfel c conceptul de banc central nu este nou. Dei bncile centrale difer ntr-o anumit msur n structur, funcie, rolul n economie,toate acestea au anumite pri comune. O banc central are puterea exclusiv de a elibera bani de hrtie. Aceasta servete ca un creditor de ultim instan (o surs garantatde lichiditate) bncilor i altor instituii. Ea acioneaz ca o banc a guvernului,ocupndu-se de datoria guvernului i care acioneaz n numele guvernului pentru a proteja valoarea banilor naiunii n comerul internaional (de obicei, prin cumprarea ivnzarea de bani naionali n pieele valutare). O banc central urmrete, de asemenea,s controleze creterea ofertei de bani a naiunii pentru a realiza obiectivele economicenaionale.

Rezerva federal este una dintre cele mai importante i puternice instituii dinStatele Unite. Ea pune n aplicare politica monetar a naiunii , n ncercarea de a controlacostul de bani (rata dobnzii), precum i disponibilitatea de bani (bani de aprovizion are). Dar spre deosebire de cele mai industrializate bnci centrale din alte naiuni, este doar semi guvernamentala. Sistemul federal de rezerv ndeplinete funcia de banc central, dar structura sa este fundamental diferit de cele mai multe alte bnci centrale. Cele mai multe bnci centrale sunt mult mai strns legate de ramura executiv a guvernului lor dect este Federal Reserve. Cei mai multi cred ca FED-ul este o agentie guvernamentala, dar nueste. Cei care au studiat problema au spus: Acesta este un sistem bancar privat. Audreptate pe jumatate, pentru ca nu este chiar un sistem privat. Este un hibrid, un cartel bancar. Sistemul FED este un grup de interese foarte mari care s-au adunat intr-un cartelsi au atras Guvernul Federal in el ca un partener pentru a se folosi de Lege pentru aimpune deciziile cartelului. In majoritatea cartelurilor, daca un membru vrea sa se retragasau nu-si onoreaza deciziile, unul din membrii vrea sa fixeze preturile sau sa le creasca deexemplu, contrar intelegerii, ceilalti membrii nu au cum sa-l forteze sa se supunaintelegerii. Dar daca aduci Guvernul in intelegere si transformi intelegerea in Lege, atuncitoti membrii se vor supune intelegerii prin Lege sau vor merge la inchisoare. De aceea oate cartelurile din intreaga istorie au incercat sa formeze parteneriate cu guvernele.Astfel FED-ul nu este altceva decat un cartel, un cartel bancar care a intrat in parteneriatcu Guvernul Federal al SUA, caruia i-a dat monopulul de creare a banilor. Este oorganizatie hibrida care pare sa aiba caracteristicile unei agentii guvernamentale pentruca Guvernul este implicat si pare sa aiba caracteristicile unei corporatii private pentru caeste detinuta de banci private.Figura 1 ilustreaz originea separat a politicii monetare i fiscale n Statele Unite. Figura 1

2.2 Originile rezervei federale Economitii i oficialii guvernamentali de la nceputul anilor 1900 credeau ngeneral c guvernul nu trebuie s intervin n interaciunea natural a forelor economicede pe pia. De asemenea credeau c nu este necesar ca banca central s controlezeeconomia pentru a atinge un echilibru n fluctuaiile de bani de pe pia ,chiar i n cazultulburrilor economice. n schimb ei vedeau economia i fluctuaiile de bani ca entiticare se auto echilibreaz.Cnd ncrederea n sistemul bancar a ajuns la cel mai sczut punct, in 1790,Hamilton, care sprijinea ideea unui sistem bancar centralizat, a ndemnat Congresul screeze o companie privat, care s aib responsabilitatea exclusiv de a tipri bani. Planulsu era de a crea un sistem bancar centralizat, cu sediul n Philadelphia i sucursale plasate n cele mai importante orae. Aici urmau s fie depozitate fondurile guvernamentale i taxele colectate de la populaie. Planul su a fost aprobat de Congres, i prima banca din Statele Unite a fost deschisa in Philadelphia in 1791, dar numaicincisprezece ani de la semnarea Declaraiei de Independen. Aceast Banc a Statelor Unite a avut iniial un capital de 10 milioane de dolari, dintre care patru cincimiaparineau unor investitori particulari, iar o cincime Guvernului. Banca Statelor Unite eraadministrat de un preedinte i de un comitet format din 25 de directori, dintre care 20alei de ctre acionari, iar cinci numii de Guvern. Practic, ea se afla sub co ntrol privat.Ideea unui sistem bancar centralizat nu era nou. Ea i aparinea lui WilliamPaterson i era aplicat n Marea Britanie nc din 1691. Aici, o singur companie

privatavea dreptul s emit polie pltibile la cerere (adic tot bani de hrtie), ceea cecontravenea politicii de siguran a mprumuturilor bancare. William Paterson a spus cuacest prilej: Banca are avantajul de a ncasa dobnd pe bani creai din nimic . naceeai ordine de idei, Reginald McKenna, ministru de finane al Marii Bri tanii, avea sspun 230 de ani mai trziu: Bncile pot, i chiar creeaz bani, iar cei care controleazcreditul unei naiuni, conduc politica guvernelor i in n minile lor destinul oamenilor .Fr o banc central, multe din aceleasi probleme s-au repetat, inclusiv proastafunctionare, accesul limitat la credite, precum i lipsa de ncredere n sistemul de moned.Congresul a rspuns la cererile publicului pentru un sistemul bancar solid, i astfel a doua banca din Statele Unite a fost nfiinat n 1816. Inflaia, datoriile mpovrtoare i lipsaunei instituii de ncasare a taxelor au fost doar cteva din motivele aduse n sprijinullurii acestei decizii. Noul proiect de lege a permis administrarea situaiilor economice pentru nc 20 de ani, creterea rezervei de capital la 35 de milioane de dolari, autorizareacrerii de filiale bancare i emiterea bancnotelor cu valoare minim de cinci dolari. Noua banc avea acum puterea de a controla ntreaga structur fiscal a rii. Aceasta a fostcondus de ctre iluminaii masoni, prin intermediul bancherilor internaionali de primclas John Jacob Astor, Stephen Girard i David Parish (agentul vienez al clanuluiRothschild). A functionat foarte asemanator cu prima banca cu avantajul suplimentar cafunciona ca un depozitar pentru guvernul federal. Cea de-a doua Banc a ntlnit aceeaisoart ca i prima, i practic, din aceleai motive. Cnd cei 20 de ani de privilegiu al bancii au expirat, Congresul, nc o dat, a refuzat s-l rennoiasc. Andrew Jackson, care a fost ales presedinte in 1828, s-a opus cu fermitate la toate formele de guvern centralizat,inclusiv centralizarea sistemului bancar.Perioada 1836 - 1863 a fost descris ca fiind cea mai ntunecat din istoria bancar a SUA. Nevoia de a avea un sist em bancar de ncredere nu a fost niciodat maimare, dar nu a existat nici un rspuns din partea

guvernului de a aborda aceast nevoie.Expansiunea geografic, creterea populaiei, i prosperitatea economic din anii dedinaintea rzboiului civil au creat un climat ideal pentru creterea bancar i comercial,dar multe dintre bncile care s -au deschis au fost slab valorificate i lipsite de gestionare prudent. A devenit evident c, conceptul original al colonistilor, care permite efectivoricrui individ sau grup sa intemeieze o banc i sa funcioneze fr supraveghere sauvreo reglementare, nu a fost valabil sau acceptabil.Din cele 2500 bnci de stat care s-au format ntre 1826 i 1860, mai mult de 1000s -au nchis ntr-o perioad de zece ani de la deschidere. National Bank Act Sistemul bancar i economia SUA au avut probleme grave n 1862. Aceast ara afost implicat n rzboiul civil, cheltuielile guvernului au depit veniturile, i ratainflaiei a ajuns la 13%. Preedintele Lincoln avea nevoie de o nou surs de venituri i aatribuit aceast sarcin secretarului Trezoreriei, Salmon P. Chase. Secretarul Chase aavut, de asemenea, sarcina de a reforma sistemul bancar. Chase s-a apucat de lucru i n1863 a convins Congresul s aprobe the National Currency Act, mai trziu redenumitthe National Bank Act, care cuprindea patru prevederi. Exact ceea ce sistemul bancar avea nevoie, ntruct astfel s-a creat baza pentru sistemul bancar de astzi. Bnci Naionale Pentru c una din problemele majore ale sistemului bancar a fost instabilitatea,Banca Naional a fost creat pentru a induce ncrederea publicului n bnci. Ca i bncilede stat, bncile naionale au fost n proprietate privat, dar au fost autorizate santreprind activiti bancare - de ctre guvernul federal. Cerinele au fost foarte stricte,cernd ca banca sa fie capitalizat n mod corespunztor i competent gestionat. Ca unstimulent pentru a se asigura capitalul adecvat, acionarii puteau fi trai la rspundere ncazul n care banca nu ar fi reuit. Actul juridic stabilea, de asemenea, limitele de creditare bazate pe un procent din capitalul social. Limitele de creditare au contribuit lareducerea riscului de banc n cazul n care un debitor nu putea rambursa un mprumut. Rezervele obligatorii

nainte de the National Bank Act, deponenii i pierduser complet ncrederean sistemul bancar i au fost reticeni n a pune banii la orice banc. Temerile lor au fost bine fondate pentru c bncilor nu li se cerea s dein numerar sau solduri disponibile pentru a satisface cererile de retragere. The National Bank Act a abordat aceast problem prin stabilirea unui sistem de rezerve minime obligatorii. Fiecrei Bnci Naionale i se cerea s pstreze rezerve fa de depozite ca o msur suplimentar pentru protecia deponenilor. Rezervele puteau consta din numerar sau se meninea un sold cu oBanc Naional aflat ntr-un centru monetar. Un centru monetar este un ora cu o piamonetar activ i o comunitate financiar, aa cum ar fi New York, Chicago sau SanFrancisco. Din momentul n care New York a devenit centrul financiar naional, soldurilede rezerv au fost inute de multe ori cu marile bnci din New York. Federal Reserve Act din 1913 3. Prezentarea bncilor reprezentative dinsistemul bancar al SUA BIBLIOGRAFIE G. Jay Francis, Susan M. Siegel- Principles of banking George H. Hempel, Donald G. Simonson- Bank Management David H. Friedman- Money & Banking Editura American BankersAssociation Vasile Turliuc, Vasile Cocri- Moneda si Credit - Ed. UniversitiiAl. I. Cuza, 2008 Simona Gaftoniuc- Finane internaionale - Ed Economic, 2000

http://en.wikipedia.org/wiki/History_of_the_Federal_Reserve_System

http://en.wikipedia.org/wiki/Federal_Reserve

http://ro.wikipedia.org/wiki/Federal_Reserve_System

http://www.federalreserve.gov/pubs/bulletin/

http://www.jpmorganchase.com/cm/cs? pagename=Chase/Href&urlname=jpmc/about/history

http://en.wikipedia.org/wiki/Citigroup

http://en.wikipedia.org/wiki/JPMorgan_Chase#Key_financial_data

http://en.wikipedia.org/wiki/Investment_banking#Main_activities_and _units

http://en.wikipedia.org/wiki/Commercial_bank

http://en.wikipedia.org/wiki/Investment_banking

http://www.ft.com/cms/s/0/ea450788-1573-11de-b9a9-0000779fd2ac.html 36