CAPITOLUL 2: ASPECTE GENERALE PRIVIND CONTESTATIA LA EXECUTARE

2.1 PRECIZRI PREALABILE. CONTESTAIA LA EXECUTAE N NOUL COD DE PROCEDUR CIVIL. NOIUNE GENERAL, SEDIUL MATERIEI Actele de executare silit trebuie s fie ndeplinite cu stricta respectare a prevederilor legale, spre a nu se prejudicia drepturile prilor sau ale altor persoane. Pentru a se asigura desfurarea legal a procedurii de executare silit s-a creat contestaia la executare, mijlocul procedural prin care prile sau terele persoane vtmate prin executare, se pot plnge instanei competente, n scopul de a obine desfiinarea actelor ilegale de executare. Problemele litigioase aparute cu prilejul executarii silite sunt solutionate de instanta de executare, prin intermediul contestatiei la executare, care apare ca fiind mijlocul procedural prin care partile sau tertele persoane vatamate prin executare se pot plange instantei competente cu scopul de a obtine desfiintarea actelor ilegale de executare. Asadar, procedura executionala trebuie sa se realizeze numai cu respectarea conditiilor precrise de legiuitor. In masura in care aceste conditii sunt nesocotite, cei vatamati prin executare silita pot recurge la mijlocul procedural pus la dispozitie de lege in acest sens pentru apararea drepturilor si intereselor lor.1 n toate cazurile executarea silit este pus de lege sub controlul instanei judectoreti iar cei interesai pot folosi calea contestaiei la executare, reglementat de art. 711-719 C.proc.civ. Astfel, n art 711 C.proc.civ. se prevede principiul general c mpotriva executrii silite nsi, precum i mpotriva oricrui act de executare se poate face contestaie de ctre cei interesai sau vtmai prin executare, textul preciznd n aliniatul 3 c ,, dup nceperea executrii silite, cei interesai sau vtmai pot cere, pe calea contestaiei la executare, i anularea ncheierii prin care s-a admis cererea de ncuviinare a executrii silite, dac a fost dat fr ndeplinirea condiiilor legale,,. Contestatia la executare este o cale de atac speciala, pentru nlaturarea unor acte procesuale ndeplinite n mod nelegal de organele de executare, care nu trebuie confundat cu contestatia n anulare, o cale extraordinar de atac- care este mijolcul procedural prin intermediul creia se poate obtine anularea unei hotrri irevocabile putnd fi exercitata de
1

Pentru amanunte a se vedea Evelina Oprina, Executarea silita in procesul civil, Editia a IV-a revazuta si

adaugita, Editura Universul Juridic, Bucuresti, 2011

16

catre una din parti sau printr-o actiune civila particulara, n cazul promovarii de catre o terta persoana care vizeaza masurile de executare silita. Astfel, contestatia la executare poate viza fie clarificarea ntelesului, ntinderii sau aplicarea titlului executoriu (n cazurile n care nu s-a utilizat procedura prevzut de dispozitiile art. 2811 din Codul de procedur civil), fie desfiintarea actelor de executare nelegale, fie obligarea organului de executare la ndeplinirea actului n conditiile prevzute de lege. O astfel de contestatie se promoveaza atunci cnd titlul nu este suficient de clar, iar pentru a putea fi pus n executare este necesara clarificarea, interpretarea ori explicarea lui. n toate cazurile n care executarea silit este pus sub controlul instantei judectoresti, control ce vizeaz att interesul creditorului, ct si pe cel al debitorului, persoanele interesate pot folosi aceast cale prevzut de dispozitiile art. 711-719 din Codul de procedur civil. Procedura fiscala stabileste ca orice persoana interesata, care demonstreaza ca are un interes poate face contestatie ndreptata mpotriva, masurilor de executare silita, oricarei modalitati a executarii silite propriei, decontare bancara, executare silita asupra bunurilor mobile sau a celor imobile, a fiecarui act de executare silita efectuat de organele de executare competente, refuzul organului de executare silita de a ndeplini un act de executare n conditiile legi, dar si mpotriva titlurilor executorii. Dupa ce a nceput executarea silita puteti solicita n calitate de persoana interesata sau vatamata, pe calea contestatiei la executare si anularea ncheierii prin care s-a dispus investirea cu formula executorie sau, dupa caz, ncuviintarea executarii silite data fara ndeplinirea conditiilor legale. Cadrul procesual cu caracter general, privind executarea silita este reglementat n cadrul art. 711-719 Codul de procedura civila, procedura executarii silite care presupune o succesiune de acte, pretinde stricta respectare a legii, pentru a nu prejudicia drepturile partilor sau ale altor persoane. n situatia n care persoanele care considera ca au fost vatamate n drepturile lor, sau care au un interes, pot sa ceara reintrarea n legalitate prin mijlocul procedural oferit de legiuitor-contestatia la executare silita. Asemeni prevederilor dreptului comun si n cazul contestatiei la executarea silita exercitata conform Codului de procedura fiscala, dupa obiectul contestatiei, acesta poate fi o contestatie la executarea propriu-zisa (se contesta orice acte de executare sau chiar executarea silita n ntregime), o contestatie la titlulprin care se contesta chiar titlul executoriu n temeiul caruia a fost pornita executarea , dar lamuriri cu privire la ntelesul, ntinderea sau aplicarea titlului executoriu sau o contestatie mpotriva refuzului organului de executare de a ndeplini un act de executare n conditiile legii .
17

Contestatia poate fi ndreptata si mpotriva titlului executoriu, n temeiul caruia a fost pornita executarea, n cazul n care acest titlul nu este o hotarre data de o instanta judecatoreasca sau de alt organ jurisdictional si daca pentru contestarea lui nu exista o procedura care sa prevada posibilitatea ca o instanta competenta sa se pronunte asupra acestuia. Caracterizarea contestatiei ca o cale de atac este intemeiata, daca este vorba despre contestatia uneia din parti. Debitorul se poate plnge de luarea unor masuri asiguratorii, de nerespectarea unor anumite termene prohibitive, de urmarirea unor bunuri exceptate de la urmarire, iar creditorul se poate plnge ca organul de execu tare nu a extins urmarirea asupra unor bunuri ale debitorului mai usor valorificabile dect cele urmarite etc. Cnd insa contestatia este introdusa de o terta persoana, care pretinde scoaterea de sub urmarire a bunurilor sale, urmarite gresit, ca fiind ale debitorului, ne aflam in fata unei adevarate actiuni de scoatere de sub urmarire, o actiune de escindare, care nu are caracterul unei simple plngeri. Tertul cere sa se constate ca bunul este al sau, ca deci urmarirea este gresit indreptata sau, daca bunul nu se afla in posesia sa, tertul il revendica cu ocazia executarii silite de la cel care a ajuns pe nedrept in posesia bunului. Tertul proprietar al bunului urmarit angajeaza astfel un adevarat litigiu petitoriu cu privire la proprietatea bunului, in cadrul caruia se pune in discutie si trebuie sa faca dovada dreptului de proprietatel. 2.2 SUBIECTELE CONTESTAIEI Pot formula contestaie la executare cei interesai sau vtmai prin executare, i anume: prile executrii silite, terii garani, creditorii intervenieni, Ministerul public, terii vtmai prin efectuarea executrii silite, martorii asisteni, experii, interpreii i ali participani, n condiiile anume prevzute de lege(adjudecatarii bunurilor valorificate silit, administratorul sechestru etc.) Fata de dispozitiile art. 635 din noul Cod de procedura civila, potrivit carora sunt parti in procedura de executare silita creditorul si debitorul, rezulta ca atat creditorul, cat si debitorul sunt si subiecte ale contestatiei la executare. Potrivit alin. 2 al art. 644, asa cum a fost modificat prin legea de punere in aplicare a Legii nr. 134/2010, calitatea de creditor sau de debitor se poate transmite oricand in cursul executarii silite, situatie in care succesorii in drepturi ai creditorului sau ai debitorului devin parti ale raportului de executare silita, actele de executare indeplinite pana la data transmiterii calitatii procesuale producand efecte fata de acestia, in conditiile legii.

18

De asemenea, in cadrul contestatiei la executare pot fi parti si tertii garanti care au garantat plata datoriilor debitorului, in masura in care acestia sunt afectati de executarea silita. In egala masura, parti in cadrul contestatiei la executare vor fi si ceilalti creditori intervenienti care, potrivit art. 648, pot sa intervina in procedura de executare silita aflata in curs, pana la data fixarii de catre executorul judecatoresc a termenului pentru valorificarea bunurilor urmaribile, iar dupa depunerea sau consemnarea sumelor realizate din urmarire, pot sa participe la distribuirea acestor sume. Nu in ultimul rand, parte in contestatia la executare poate fi orice terta persoana vatamata printr-un act de executare si care, in temeiul art. 649, poate solicita desfiintarea acestuia sau, dupa caz, incetarea executarii silite insesi, numai pe calea contestatiei la executare, daca prin lege nu se dispune altfel. De asemenea avem si tertul poprit ca subiect de drept, in cadrul executarii silite prin poprire, unde se intalnesc 3 subiecte de drept creditorul popritor, debitorul poprit si tertul poprit, existand tot atatea raporturi juridice.2[Spre deosebire insa de reglemetarea actuala care nu prevede nici o interdictie in acest sens, potrivit art. 786 alin. 5 din noul Cod de procedura civila tertul poprit nu va putea face contestatie impotriva popririi, el putand sa-si formulize apararile in instanta de validare. Potrivit art. 90 din noul Cod de procedura civila, Ministerul public prin procuror, poate porni actiunea civila ori de cate ori este necesar pentru apararea drepturilor si intereselor legitime ale minorului, ale persoanelor puse sub interdictie si ale disparutilor, precum si in alte cazuri expres prevazute de lege. Procurorul, fiind prin natura sa un organ al legii, un reprezentant al interesului general al societatii in activitatea juridica, prezenta lui in procesul civil este cat se poate de fireasca. El nu este parte in procesul civil, decat in sens procedural, iar nu si in sens material, el fiind si avand obligatia inscrisa in art. 132 alin. 1 din Constitutie, de a fi impartial. Asadar, chiar daca procurorul nu este parte in raportul juridic obligational, el poate formula contestatie la executare ori de cate ori este necesar, pentru apararea drepturilor si intereselor legitime ale minorului, ale persoanelor puse sub interdictie si ale disparutilor, precum si in alte cazuri expres prevazute de lege, deoarece el reprezinta interesul societatii3. In ceea ce priveste calitatea de subiect a executorului judecatoresc in cadrul contestatiei la executare, apreciez ca si acesta poate avea calitate in cadrul unei astfel de actiuni, avand in vedere ca aceasta poate fi promovata inclusiv in cazul refuzului executorului de a efectua o
2

Pentru amanunte a se vedea Eugen Huruba, Contestatia la executare in materie civila, cu referiri la Noul Cod Pentru amanunte a se vedea Eugen Huruba, op. cit., p. 97

de procedura civila, Editura Universul juridic, Bucuresti, 2011, Tomul 18, p. 95

3

19

executare silita, de a intocmi un act de executare sau de a lua o alta masura in conditiile legii, situatie in care, admiterea contestatiei va naste obligatii in sarcina executorului, obligatii carora trebuie sa li se conformeze, inclusiv prin raportare la dispozitiile art. 719 alin. 5. De asemenea, calitatea executorului judecatoresc de subiect in cadrul contestatiei la executare apreciez ca este justificata inclusiv prin faptul ca, in cazul admiterii contestatiei, la cererea partilor, executorul poate fi obligat la plata de despagubiri pentru pagubele cauzate, conform art. 719 alin. 7, pagube care pot fi pricinuite nu numai prin refuzul de a efectua o executare silita sau de a indeplini un act de executare in conditiile legii, dar si prin indeplinirea unor acte sau masuri de executare nelegale. In consecinta, avand in vedere ca prin hotararea pronuntata in contestatia la executare se pot naste inclusiv obligatii pecuniare in sarcina executorului, acesta ar trebui sa beneficieze de dreptul la aparare intr-o astfel de procedura. O opinie similara este impartasita si de doctrina actuala 4 cu privire la reglementarea din actualul Cod de procedura civila, retinandu-se in acest sens ca, in conditiile dispozitiilor art. 399 alin. 1 teza III din actualul Cod de procedura civila dispozitii care sunt preluate in art. 701 alin. 1 teza finala din noul Cod de procedura civila, asa cum este modificat prin legea de punere in aplicare in cazul in care organul de executare refuza sa inceapa executarea silita ori sa indeplineasca un act de executare in conditiile prevazute de lege, se poate formula contestatie la executare in contradictoriu cu organul de executare respectiv. In atare situatie organul de executare este parte in proces, avand calitate procesuala pasiva, respectiv intimat, intrucat acesta este cel obligat in raportul juridic litigios de vreme ce contestatia se poarta asupra unui refuz exprimat in sensul celor de mai sus. Pentru formularea contestaiei la executare trebuie ndeplinite condiiile generale pentru exerciiul aciunii civile, astfel cum acestea sunt prevzute n art. 32 NCPC. Interesul terilor de a formula contestaie la executare este condiionat de existena unei vtmari cauzate prin executarea silit sau actul de executare contestat. 2.3 OBIECTUL CONTESTAIEI Dispoziiile Noului Cod de Procedur civil se aplic doar contestaiilor la executare formulate n executrile silite ncepute dup data intrrii lui n vigoare. Asigurarea legalitii executrii silite se realizeaz, n primul rnd, prin intermediul contestaiei la executare. Aceasta a fost considerat n doctrin ca fiind mijlocul procedural specific executrii silite, prin care prile, direct interesate n raportul juridic de executare, precum i terii vtmai

Evelina Oprina, op. cit., p. 405

20

prin modul n care s-a efectuat executarea silit, pot obine anularea sau ndreptarea actelor de executare nelegale i, uneori, chiar lipsirea de efecte a titlului executoriu. Pe calea contestaiei la executare se poate ataca: a) b) c) d) e) f) Executarea silit nsi ncheierile date de executorul judectoresc Orice act de executare Refuzul executorului judectoresc de a efectua o executare silit Refuzul executorului judectoresc de a indeplini un act de executare n condiiile legii Incheierea instanei de ncuviinare a executrii silite Tilul executoriu reprezentat de o hotrre judectoreasc poate forma obiect al contestaiei la executare dac nu s-a utilizat procedura prevzut la art. 443 NCPC i dac sunt necesare lmuriri cu privire la nelesul, ntinderea sau aplicarea acestuia. Celelalte titluri executorii pot forma obiectul contestaiei la executare dac legea nu prevede o cale procesual specific pentru desfiinarea lor. Prin noua reglementare se clarifica, prin simplitatea formularii, obiectul contestatiei la executare, reformulandu-se articole din actualul Cod de procedura civila. Asa cum rezulta din definitia acestui mijloc procedural, obiectul contestatiei la executare il constituie executarea silita in sine si orice acte de executare realizate cu nerespectarea dispozitiilor legale, a caror desfiintare se poate solicita instantei pe aceasta cale de catre cei vatamati, inclusiv refuzul de indeplinire a unui act de executare in conditiile legii. Noul Cod de procedura civila prevede la art. 711 alin. 1, asa cum este modificat prin legea de punere in aplicare, ca impotriva executarii silite, a incheierilor date de executorul judecatoresc, precum si impotriva oricarui act de executare se poate face contestatie de catre cei interesati sau vatamati prin executare. De asemenea, se poate face contestatie la executare si in cazul in care executorul judecatoresc refuza sa efectueze o executare silita sau sa indeplineasca un act de executare silita in conditiile legii. Alineatul 2 al art. 711 prevede ca, daca nu s-a utilizat procedura prevazuta la art. 437, se poate face contestatie si in cazul in care sunt necesare lamuriri cu privire la intelesul, intinderea sau aplicarea titlului executoriu. Prin alineatul 3 al art 711, asa cum a fost modificat prin Legea nr. 76/2012, se stabileste ca, dupa inceperea executarii silite, cei interesati sau vatamati pot cere, pe calea contestatiei la executare, si anularea incheierii prin care s-a admis cererea de incuviintare a executarii silite, daca a fost data fara indeplinirea conditiilor legale.

21

Potrivit alineatului 4 al art. 711, impartirea bunurilor proprietate comuna pe cote-parti sau in devalmasie poate fi hotarata, la cererea partii interesate, si in cadrul judecarii contestatiei la executare. Noul Cod de procedura civila introduce, ca element de noutate, contestatia la executare impotriva incheierilor date de executorul judecatoresc. Astfel, in conformitate cu art. 647, executorul judecatoresc dispune, prin incheiere, amanarea, suspendarea si incetarea executarii silite, eliberarea sau distribuirea sumelor obtinute din executare. Potrivit art. 647 alin. 3, asa cum este modificat prin Legea nr. 76/2012, daca prin lege nu se dispune altfel, aceste incheieri sunt executorii de drept si pot fi atacate numai cu contestatie la executare. De asemenea, in conformitate cu art. 665, tot prin incheiere executorul judecatoresc va dispune inregistrarea cererii de executare si deschiderea dosarului de executare sau, dupa caz, va refuza motivat deschiderea procedurii de executare. Incheierea executorului judecatoresc prevazuta de alin. 1 al art. 655, respectiv incheierea prin care se dipune inregistrarea cererii de executare si deschiderea dosarului de executare sau, dupa caz, refuzul motivat de deschidere a procedurii de executare, se comunica de indata creditorului. In cazul in care executorul refuza deschiderea procedurii de executare, creditorul poate face plangere in termen de 15 zile de la data comunicarii incheierii, la instanta de executare (art. 665 alin. 2, modificat prin Legea 76/2012). De asemenea, art. 669 prevede, la alineatul 4, faptul ca sumele datorate ce urmeaza sa fie platite se stabilesc de catre executorul judecatoresc, prin incheiere, pe baza dovezilor prezentate de partea interesata, in conditiile legii. Aceste sume pot fi cenzurate de instanta de executare, pe calea contestatiei la executare formulata de partea interesata si tinand seama de probele administrate de aceasta. 2.4 CONDIIILE DE ADMISIBILITATE Sub titulatura condiii de admisibilitate, art 712 dispune cu privire la cazuri i motive de inadmisibilitate a contestaiei la executare i, totdat, fixeaz limite procedurale n utilizarea acestei proceduri. Alineatul (1) al articolului pe care l-am analizat reglementeaz, ntr-o form susceptibil de mbuntairi, principiul potrivit cruia, pe calea contesta iei la executare nu se pot invoca motive de drept i de fapt care ar fi putut fi invocate n cursul judec ii

22

n prim instan sau ntr-o cale de atac, atunci cnd titlul executoriu este reprezentat de o hotrre judectoreasc sau arbitral. Dei legiuitorul se refer exclusiv la debitor, putem afirma, fr teama de a grei, c nici creditorul sau alt participant la executarea silit, care a fost parte n procesul finalizat prin hotrrea judectoreasc ce constituie titlu executoriu, nu va putea invoca motivele pe care lear fi putut invoca pe parcursul procesului pn n momentul rmnerii definitive a hotrrii. Pe calea contestaiei la executare nu se pot aduce critici titlului executoriu reprezentat de o hotrre judectoreasc sau arbitral. Instanele care soluioneaza o contestaie la executare sunt inute a respecta, la fel ca i prile din executarea silit, autoritatea de lucru judecat de care se bucur titlul executoriu, att n privina celor stabilite prin dispozitiv, ct i n privina celor explicate n considerente. Prin intermediul contestaiei la executare se pot invoca motive de drept sau de fapt privitoare la fondul dreptului cuprins n titlul executoriu doar dac sunt indeplinite cumulativ dou condiii
a) -titlul executoriu pus n executare silit nu este o hotrre judectoreasc sau arbitral b) -legea nu prevede in legtur cu acel titlu executoriu o cale specific pentru

desfiinarea lui. n legtur cu a doua condiie, consider c respectiva ,,cale specific de desfiinare,, trebuie s fi fost accesibil prii care formuleaz contestaia la executare. Spre exemplu, avem cazul n care calea procesual specific pentru desfiinarea unui titlu executoriu reprezentat de un proces verbal de contravenie este plngerea contravenional. Apoi, cererea n anulare formulat mpotriva unei ordonane de plat are caracterul unei ci procesuale specifice pentru desfiinare. n schimb, aciunea n anulare avut la ndemn de prile unui act juridic autentificat de notar i care este titlu executoriu nu are semnificaia unei ci procesuale specifice de desfiinare. Aceasta, deoarece ac iunea n anulare, ca mijlo procesual pentru protecia dreptului subiectiv, este general, pe cand alin. (2) al art. 712 face trimitere la o cale procesual specific de desfiin are a titlului executoriu. Noul Cod de procedur civil consacr inclusiv n materia contestaiei la executare un principiu pe care vechea reglementare l enuna doar n cazul contestaiei n anulare. Este vorba de principiul enunat n alin. (3) al art. 712, potrivit cruia nu se poate face o nou contestaie la executare de ctre aceeai parte pentru motive care au existat la data primei contestaii. Interdicia pe care o are partea de a formula o nou contesta ie opereaz indiferent de felul titlului executoriu i are acelai efect cu decderea pr ii respective
23

din dreptul de a invoca neregularitile executrii sau ale titlului executoriu existente la momentul formulrii primei contestaii. ntruct contestaia la executare se judec dup procedura prevzut pentru judecata n prim instan, contestatarul si poate completa motivele de contesta ie pn la nchiderea dezbaterilor n faa primei instane, moment procesual reglementat prin art. 394 NCPC. Indiferent de momentul la care contestatorul i completeaz cererea, instana care soluioneaz contestaia va verifica respectarea termenului pentru exercitarea contestaiei cu privire la fiecare motiv completator n parte, raportndu-se la data completrii, i nu la data cererii iniiale.

24