Sunteți pe pagina 1din 12

Piaa legumelor i fructelor bate spre 1 miliard de euro

n pofida preurilor ridicate, piaa legumelor parcurge cursul ascendent al ultimilor ani. Dei puterea de cumprare este n descretere, cererea de legume proaspete autohtone este aproape la nivelul maxim al anilor de vrf. La aceast dat, producia de legume se prezint deosebit de rodnic i mai ales sntoas. Nu i cea de fructe, care n cazul unor specii aproape c este compromis. Cauzele in mai ales de modul deficitar n care s-au format mugurii de rod, ca urmare a secetei din anul 2007. Fapt este c n unele judee din sudul rii producia de fructe nu va atinge nici mcar 40% din nivelul anilor trecui. Oricum, fructele romneti rzbesc greu pe piaa oreneasc, inclusiv n reeaua supermarketurilor. Potrivit unui studiu de pia, valoarea total a produciei de legume i fructe a Romniei va depi 1 miliard de euro. n Romnia sectorul de legume i fructe proaspete deine o pondere mai mare din totalul produciei agricole fa de media Uniunii Europene. n acelai timp, producia este mult mai fluctuant ca n Uniunea European, cel mai probabil pe fondul lipsei unei strategii de dezvoltare a sectorului. Producia local este una foarte fragmentat, venind n proporie de 90% de la gospodrii private i numai 10% de la ferme i companii. Importurile care streseaz Analitii consider c pe piaa romneasc tendina este de orientare a consumului ctre legumele i fructele produse pe plan local, considerate cu gust natural. Furnizorii de legume timpurii, reprezentai, n principal, de productorii de sere i solarii, au profitat de condiiile climatice ale ultimilor doi ani. Costurile sunt ceva mai mici, putnd face fa concurenei venite n principal din Turcia. n prezent, producia romneasc de legume acoper peste 70% din consumul urban, n timp ce pentru fructe procentul este de sub 20%. O analiz a pieei demonstreaz c importurile de legume s-au dublat n ultimii 5 ani, iar importurile de fructe au nregistrat o cretere aproape de 3 ori. Importul de fructe se concentreaz pe sortimentele care nu se cultiv local, cele mai mari cantiti fiind raportate pentru banane, urmate de citrice, mere, pere i gutui. Bananele i citricele laolalt reprezint circa 70% din volumul importurilor. n schimb, importul de legume se face mai degrab din motive de suplinire a cererii dect pentru a aduce ceva ce nu se cultiv local. Astfel, cel mai des se import legume roii, cartofi i ceap care mpreun constituie 50% din importul de legume al rii. A treia for n zon Fa de rile din Europa Central i de Est, Romnia se situeaz pe locul trei n privina suprafeei totale cultivate. Aceasta o plaseaz cu mult naintea urmtoarelor clasate (Ungaria, cu circa 140.000 ha), dar cu mult n urma ocupantelor primelor poziii, respectiv Rusia, cu 5 milioane ha, i Polonia, cu un milion de hectare cultivate cu legume. Chiar dac suprafaa cultivat a crescut uor n ultimii cinci ani, producia autohton de legume a fost fluctuant pe fondul unor evenimente meteorologice i a unui management slab al activitilor din agricultur. Astfel, Romnia i menine poziia a treia n zon din punctul de vedere al produciei totale, dar producia pe hectar este una slab, sub Rusia i mult sub Ungaria i Polonia.

n ceea ce privete consumul de legume pe cap de locuitor, acesta este la un nivel rezonabil. Mai mult, manifest o tendin de cretere, de la 151,1 kg n anul 2001, la circa 230 kg n prezent. Astfel, consumul pe cap de locuitor este de circa 1,3 ori mai mare dect cel din Bulgaria i de 1,7 ori mai mare dect n Ungaria. Datele statistice indic faptul c principalele legume produse n Romnia, n ordinea cantitii, sunt cartofii, urmai de varz, roii, sfecl-de-zahr, ceap i castravei. Producia acestor soiuri de legume a nregistrat scderi sau staionri din 1999 i pn n prezent, cea mai mare cretere fiind nregistrat la roii, cu o medie de 2,5% pe an. I.POP REVISTA LUMEA SATULUI, NR. 15, 1-15 AUGUST 2008

O categorie care se lupta cu evaziunea fiscala si specula


de Romina Ardelean

Legumele si fructele proaspete raman o categorie profund afectata de evaziune, fenomen care a acaparat 80% din piata - potrivit estimarilor producatorilor si importatorilor. Criza, desi nu a contat foarte mult in ecuatia evolutiei categoriei, a incurajat practicile speculative si goana dupa pretul cel mai mic. Ce ar putea schimba lucrurile in bine? Sustinerea productiei locale prin masuri legislative coerente, facilitarea accesarii fondurilor europene de catre microferme, crearea unui lant de distributie organizat, dar si diminuarea TVA-ului pentru legume si fructe proaspete. Nu de putine ori s-a vorbit despre potentialul agricol al Romaniei - a cincea mare piata din Uniunea Europeana din punct de vedere al suprafetei arabile totale - si despre cum agricultura locala ar putea hrani, teoretic, o populatie de 4-5 ori mai mare. Si totusi, in ciuda premiselor pozitive, agricultura romaneasca se caracterizeaza printr-o productivitate redusa, ca urmare a dotarii slabe a fermelor si a meteodependentei. Daca tinem cont si de faptul ca peste jumatate din terenul arabil este reprezentat de ferme mici, iar suprafata serelor a ajuns la mai putin de 5%, intelegem si mai bine de ce ne aflam in acest cerc vicios.

Multe si marunte

Pentru cei care reusesc sa produca in aceste conditii apar alte probleme: lipsa unui lant de distributie bine organizat care sa faciliteze stabilirea unor parteneriate directe cu retailerii, lipsa accesului la alte canale de vanzare din cauza mafiei pietelor, dar si imposibilitatea de a face fata preturilor produselor din import. Nu exista niciun interes pentru incurajarea productiei locale. Suntem ingenuncheati de importurile de legume si fructe proaspete. De cinci ani lucram in pierdere si peste 90% dintre noi suntem imprumutati la banci pentru a reusi sa ne mentinem activitatea, afirma Mircea Croitoru, Presed intele Asociatiei Producatorilor de Legume-Fructe Matca, al treilea bazin legumicol din tara, din care fac parte peste 850 de producatori. Asociatia administreaza 73 de hectare de solare si aproape 300 de hectare de legume in camp.

Prin urmare, realitatea face ca nici macar in plin sezon piata romaneasca sa nu fie capabila sa livreze consumatorului final legume si fructe integral autohtone. Nu vorbim despre produse exotice, ci despre cartofi, rosii, castraveti, ardei, radacinoase, mere, struguri, piersici sau caise. In cazul legumelor, producatorii vorbesc despre un raport de 80% versus 20% in favoarea produselor locale, in sezon, insa in extrasezon situatia se inverseaza sau devine chiar mai tragica. Vorbind despre acest fenomen, Calin Pop proprietarul unei ferme de legume in judetul Bihor - atrage atentia ca problema centrala este sistemul legislativ care nu incurajeaza productia locala. Daca productia locala ar fi mai mare, s-ar dezvolta mai repede si lantul de comercializare, in caz contrar vom continua sa facem bisnita. Degeaba se organizeaza micii producatori romani daca ei nu sunt tehnologizati, pe de o parte, si daca nu isi pregatesc oameni care sa fie capabili sa poarte discutii cu reprezentantii retailerilor si sa incheie contracte profitabile pentru toti cei implicati, pe de alta parte. Nici la importatori sau distribuitori lucrurile nu sunt mult mai bine puse la punct. Fiecare are cate doi trei agenti care listeaza produsele in cateva retele internationale de magazine si la anumite supermarketuri locale, iar restul se cumpara la usa depozitelor. Asa functioneaza lucrurile cel putin in orasele mari unde mai exista centre en-gros, precum Bucuresti, Timisoara, Cluj sau Oradea. In orasele mici, achizitia se muta de cele mai multe ori in piata. Exceptie de la regula mentionata de Calin Pop o fac importatorii de citrice carora le merge destul de bine si sunt organizati. Inainte de a demara propriul business agricol, Calin Pop a lucrat in industrie in companii precum Procter&Gamble, Nestle, Philip Morris si Orkla Foods. Un aspect subliniat de toti producatorii cu care am stat de vorba este acela al gradului foarte ridicat de evaziune. Odata cu criza a inflorit si mai mult evaziunea fiscala si goana dupa pretul cel mai mic. Cea mai mare evaziune se face la granita cu Bulgaria, care este poarta de intrare a importurilor dinspre Turcia. Aceasta problema s-ar putea rezolva rapid, prin impozitarea marfurilor la intrarea in tara si nu la destinatie. Totodata taxarea ar trebui facuta in sistemul taxa fixa/tona de produs si nu procentuala din valoarea facturii, mai spune Calin Pop. In cazul produselor locale, traseul clasic este producator colector unu sau doi intermediari retail, ceea ce face

destul de greu de stabilit provenienta produselor. Exista si varianta in care colectorul are propria retea de distribuitori in piete, fenomen specific mai ales zonei de sud a tarii.

De la situatia generala la cazuri particulare Majoritatea producatorilor romani continua sa intampine probleme mari la capitolul piete de desfacere a produselor, iar colaborarile de succes cu marii retaileri se pot numara pe degetele de la maini. Am incercat sa cooperam cu marile retele de magazine, insa problema este ca nu avem continuitate sau ne trezim ca dupa 7-8 luni avem de platit o factura pentru taxa de raft si tot ce am castigat trebuie sa dam inapoi. Nu mai vorbesc despre taxele de etichetat, ambalat sau de logistica. Mai bine lucram cu intermediarii si exportam, afirma Costel Condrache, un producator din Matca ce administreaza 5 hectare de solare si produce castraveti, rosii sau ardei. Acesta spune ca, pana nu demult, marii retaileri le imputau ca nu pot colabora cu ei pentru ca de la marginea tarlalei nu se mai intampla nimic, neexistand sortare, ambalare, desfacere, etc. actiuni care trebuie realizate intr-un mod controlat din punct de vedere termic. Insa acestea sunt doar false motive. Noi am investit intr-un depozit peste un 1 milion de euro tocmai pentru a fi capabili sa raspundem standardelor cerute de ei, dar si ca sa nu mai fim la mana intermediarilor care stiu ca trebuie sa le vindem, caci altfel ni se strica marfa. Dar depozitul pe care l-am finalizat acum mai bine de un an n-a fost utilizat. Cei care exporta tintesc cu precadere piete precum Germania, Polonia, Lituania, Anglia, Ungaria sau Slovacia. Si Mircea Croitoru (Asociatia Producatorilor de Legume-Fructe Matca) are experiente negative cu lanturile internationale de comert. Nu este adevarat ca nu indeplinim conditiile lor, cei care nu respecta conditiile contractelor sunt chiar ei. Anul trecut am ajutat un mare producator de pepeni sa incheie un contract cu unul dintre principalele lanturi de magazine din piata. Conform acestuia, ei trebuiau sa livreze 5 tone de produse saptamanal, insa retailerul nu le lua mai mult de o tona, pe motiv ca nu se vand, desi in magazine se gaseau si produse din Grecia. Producatorii au fost cei care au pierdut foarte mult, exemplifica reprezentantul Asociatiei. Exista multa specula, toata lumea alearga dupa pretul cel mai mic si interesele ca pi ata neagra sa ramana la 80% sunt colosale. Va spun cu amaraciune ca cei care ne-au guvernat nu au dorit sa tinem pasul cu Europa, altfel nu imi explic de ce atata birocratie in accesarea fondurilor. In ritmul acesta, pana si bulgarii ne-o vor lua inainte, completeaza el.

Piata se dovedeste extrem de instabila si pentru marii furnizori. Spre exemplu, gigantul Dole a intrat in mod direct pe piata fructelor proaspete din Romania in 2009 prin preluarea distribuitorului local Distrifrut. In primii ani de

operare pe piata locala, producatorul avea planuri mari si bugete de investitii pe masura: cresterea notorietatii brandului Dole prin campanii de consumator, dezvoltarea colaborarii cu retailerii mici prin cresterea numerica a distributiei si derularea unor programe de sustinere a vanzarilor pe canalul traditional, etc. Astfel, in 2010 acesta reusise dublarea cifrei de afaceri fata de 2009, raportand rulaje de 107,3 mil. lei la finalul anului. In anul urmator (2011), afacerile au inregistrat insa un declin abrupt, ajungand la valoarea de 39,4 mil. lei, potrivit raportarilor Dole Romania trimise la Ministerul de Finante. Si efectivul de angajati s-a redus in acelasi ritm, de la un numar mediu de 72 de salariati in 2010 ajungand la 30 de persoane in 2011. In 2011, atat directorul comercial, Bogdan Grama, cat si directorul general, Victor Esquivel, au plecat din firma, nefiind anuntata nicio numire noua pe pozitiile ramase libere. La inceputul lui 2013, Dole Romania si-a suspendat activitatea, potrivit datelor de la Ministerul de Finante. Pe rafturile retelelor internationale de magazine din Romania sunt prezente in continuare fructe exotice proaspete cu eticheta Dole, insa furnizorul este o subsidiara a companiei din afara tarii. In 2010, jumatate dintre volumele vandute de Dole Romania la nivel local veneau din lanturile de supermarketuri si hypermarketuri, restul din parteneriatele cu distribuitorii en-gros, acestia din urma reprezentand o sursa de aprovizionare pentru piete, aprozare si magazine traditionale. Un alt furnizor mare, Yuksek International Fruct, companie care in 2010 raporta afaceri de 77,7 mil. lei din comertul cu ridicata al legumelor si fructelor, si-a schimbat domeniul de activitate in urma cu aproximativ doi ani, potrivit informatiilor furnizate de adminstratorul firmei, Silviu Pascu. In 2011, compania a raportat la Ministerul de Finante o cifra de afaceri de 12,4 mil. lei pe 2011, cu un alt obiect de activitate: comertul cu ridicata al carnii si al produselor din carne. Recent, actionarul companiei Yuksek International Fruct SRL. a fost implicat intr-un proces cu statul roman, fiind acuzat de oferirea de mita unui inalt functionar din Agentia Nationala de Administrare Fiscala (ANAF), potrivit presei locale.

Nisele, o solutie mai profitabila? Cel putin la prima vedere, sunt segmente in piata legumelor si fructelor proaspete unde exista mai multa organizare si jucatori stabili. Segmentul salatelor convenience este unul dintre acestea. Desi prezent in Romania de 10 ani, segmentul este unul foarte tanar si mai deloc dezvoltat, daca ne raportam la ce se intampla in tari ca Elvetia sau Italia, precizeaza Nicoleta Scarlat, Director Vanzari in cadrul Eisberg Romania. Compania comercializeaza pe piata brandul omonim de salate ambalate. In 2013, compania a remodelat imaginea brandului prin diferentierea ambalajelor la nivel de culoare, ingrediente, dar si informatia inscrisa pe pachet, pentru a ajuta consumatorul sa identifice mai repede produsul preferat. De asemenea, am introdus in gama noastra si salatele din frunze sensibile: baby spanac, valeriana, baby batavia si rucola. Credem in aceasta categorie si speram sa o putem impulsiona in 2013 in asa fel incat anul viitor aceste frunze sa nu mai fie incadrate in categoria delicatese, mai spune Nicoleta Sc arlat. Ea mai precizeaza ca, in prezent, vanzarile companiei se impart in mod echitabil intre IKA si HoReCa. Tot ca urmare a stilului de viata alert al noului consumator, care doreste produse sanatoase si convenabile, s-a dezvoltat si segmentul fructelor si legumelor proaspete bio. Aici producatorii au mizat pe o strategie diferita, cea a distributiei directe, si pe puterea recomandarilor. Astfel, in piata exista cazuri in care o astfel de microferma ajunge sa distribuie chiar si la 500 de persoane saptam anal, in baza comenzilor telefonice sau online. Cosul bio urmeaza apoi sa fie livrat la domiciliul clientului, gratuit sau contra cost. Tranzactia este curata, intermediarii eliminati, producatorul controleaza calitatea produselor livrate, iar preturile sunt in medie cu 20-30% mai mari ca la produsele conventionale. O selectie de astfel de produse poate fi gasita si in unele magazine specializate sau chiar la retailerii consacrati, insa vorbim de o oferta limitata si cel mai adesea piperata din punct de vedere al pretului. Ce fac retailerii internationali la acest capitol? De cealalta parte a baricadei, retailerii internationali incearca si ei sa faciliteze accesul produselor romanesti la rafturile lor. Printre initiativele de acest gen, care ating si categoria fructelor si legumelor proaspete, se numara programele Produceti romaneste, vindem romaneste (real,- Hypermarket), De-ale noastre (METRO Cash&Carry), Gusturi romanesti (Mega-Image) sau Filiera Calitatii Carrefour (morcovi si cartofi). Programul Produceti romaneste, vindem romaneste, lansat de real, - Hypermarket si-a propus sa remedieze disfunctionalitatilor de pe lantul de distributie a produselor alimentare locale prin crearea unor punti de colaborare cu micii fermieri. Initiativa a plecat tocmai de la constatarea ca majoritatea producatorilor incearca sa isi vanda produsele pe cont propriu, din lipsa unor mecanisme functionale in domeniul comertului intern cu produse

agricole. Ca parte din program, retailerul german a organizat forumuri de informare si targuri de achizitii regionale, in parteneriat cu autoritatile locale, dar si targuri de produse traditionale si ecologice in magazine. De la inceputul programului Produceti romaneste, vindem romaneste, numarul furnizorilor locali s -a marit cu 20%, adica cu peste 90 de noi furnizori. In cazul unor categorii de produse, s-au inregistrat cresteri spectaculoase ale volumelor comercializate din piata interna: mere (peste 2.000 de tone in sezonul 2011/2012, cu peste 40% mai mult decat in anul anterior), suc natural de mere (mai mult de 150.000 de litri vanduti pana acum in 2012), cartofi (peste 1.000 de tone), capsuni (cu 38% mai mult decat in 2011) etc. De la inceputul programului, au intrat in selectia permanenta a hipermarketurilor real,- aproape 250 de articole noi, realizate de catre peste 100 de furnizori contactati cu aceste ocazii. Un pas mai departe l-a facut METRO Cash & Carry care a avut o initiativa unica pentru piata din Romania, programul de sustinere a producatorilor locali De-ale noastre, care vizeaza comercializarea de legume romanesti sezoniere provenite de la micii fermieri. Programul s-a adresat, intr-o prima faza, agricultorilor din bazinul legumicol Poiana Mare, din judetul Dolj acestia devenind furnizorii companiei pentru rosii, ardei gras, ardei capia, gogosari, castraveti si vinete. Pe langa asigurarea desfacerii produselor, agricultorii participanti in programul de sustinere a producatorilor locali beneficiaza de un centru de colectare, precum si de consultanta pe tot parcursul procesului de productie. In plus, la inceputul programului, METRO le asigura necesarul de seminte pentru rasaduri. In program au fost implicati initial aproximativ 200 de producatori locali, iar investitia METRO in acest program este in jurul a jumatate de milion de euro. Proiectul De-ale Noastre s-a bucurat de un impact pozitiv, perceput si primit atat din partea furnizorilor locali (foarte interesati sa adere programului), cat si din partea clientilor nostri, care-si doresc din ce in ce mai mult, sa poata gasi pe rafturile magazinelor noastre, marfa produsa local. Ne dorim ca acest proiect sa fie continuat in 2013, extinzand gama de produse: legume-fructe, precum si zona vizata de proiect. Din pacate, nu va pot oferi acum mai multe detalii, in acest sens, precizeaza Adina Timplaru, Head of Corporate Communications in cadrul companiei. Aceasta a mai spus ca, in functie de sezon, ponderea produselor achizitionate de la producatorii locali ajunge pana la 70 %. Sortimentatia este alcatuita plecand de la nevoile de afaceri clientilor nostri, de la ce au ei nevoie ca si produs/ calibru/ ambalaj/ nivel de pret pentru a oferi mai departe clientilor lor, atat produse de calitate, cat si preturi competitive. Clientii revanzatorii, in special, prefera un ambalaj mai mare si calibru mai mic la un pret competitiv, in timp ce clientii segmentului Horeca prefera o ambalare mai mica, calibru mediu-mare, avand un pret competitiv, a specificat aceasta. In cazul retailerului Mega Image sortimentatia de fructe si legume porneste de la o structura de baza careia i se adauga o gama diversificata de produse sezoniere si de nisa - exotice, bio, produse convenience. Ponderea acestora din urma depinde foarte mult de suprafata magazinului. De asemenea, suntem preocupati in mod deosebit de prospetimea produselor, motiv pentru care asiguram un interval foarte scurt intre momentul receptiei lor in depozitul central si cel al livrarii in magazine, spune Diana Dobre, Category Group Manager. Si Mega Image a lucrat in ultima perioada la imbunatatirea ponderii produselor locale, demarand proiecte de achizitii direct de la prodicatori. Implicarea noastra se refera atat la partea de logistica cat si la cea de consultanta. Succesul proiectelor depinde in mare masura de capacitatea producatorilor de a se adapta unui mod de lucru organizat si de a asigura continuitate in livrari, a mai spus Diana Dobre. Nu in ultimul rand, aceasta a precizat ca mediul puternic concurential general atat de ceilalti retaileri, cat si de pietele des chise in vecinatatea magazinelor, ne determina sa fim inovatori atat pe partea de sortimentatie cat si in ceea ce priveste modul de prezentare al marfii si de comunicare cu clientii. Acestia sunt tot mai interesati sa afle daca produsele sunt sigure pentru consum si apreciaza informatiile comunicate in magazine. Deci, calitatea, diversitatea, siguranta alimentara si comunicarea sunt cuvintele cheie pentru noi, fara insa sa neglijam partea de competitivitate Unde ne sunt aprozarele? Legumele si fructele proaspete sunt un segment destul de slab dezvoltat in comertul traditional, desi exista modele suficiente in alte tari europene care demonstreaza potentialul categoriei in segmentul retailului de proximitate cel putin in urbanul mare. Praga, Barcelona, Paris sunt doar cateva exemple de capitale europene unde la cate un colt de strada te imbie un magazin unde oferta de astfel de produse este baza sortimentatiei, iar fructele ademensc clientii din ladite si cosuri rustice plasate chiar pe trotuar. Daca ne raportam la metru patrat de expunere dedicat categoriei din total spatiu de vanzare, nu cred ca retailul traditional local este cu mult in urma retailului modern. Unde pierd ei? La partea de expunere, de diversitate. Cred ca exista mult potential in comertul de proximitate pentru aceasta categorie. Eu m-as incumeta sa testez niste aprozare si sunt sigur ca nu as pierde bani. Nu iti trebuie mult spatiu, investitia este minima un spatiu de depozitare cu temperatura controlata si doua vitrine un layout atragator si o pozitionare buna. Cred ca te poti

incadra cu totul in 10.000 de euro. Daca esti si producator, atunci sinergiile sunt si mai frumoase, crede Calin Pop.

Investitiile nu sunt optionale Daca unele probleme ale categoriei, precum piata neagra, ar putea fi rezolvate mai rapid, prin controale stricte la vama, mutarea incasarii taxelor in punctul de intrare al marfurilor in tara si prin fiscalizarea ruralului, aspectele legate de cresterea productivitatii, competitivitatii sau calitatii produselor autohtone nu se pot remedia decat prin infuzii masive de capital, fie provenit din fonduri europene, fie din imprumuturi bancare. Tehnologizarea procesului de productie si cresterea suprafetei de sere ar atenua si sezonalitatea accentuata a pietei, dand posibilitatea producatorilor sa asigure un flux de produse autohtone de o calitate constanta pe parcursul intregului an. O alta masura cu impact benefic imediat asupra categoriei ar fi reducerea TVA-ului care s-ar resimti si mai mult intr-o piata unde materia prima este si produs finit, decat in alte categorii sensibile precum painea. In partea de sud a tarii, redeschiderea la capacitate maxima a Pietei de Gros Abundia Berceni va aduce putina curatenie in piata. Noul management isi doreste sa transforme aceasta platforma intr-o adevarata bursa de marfuri si sa atraga, pe langa actualii chiriasi, mai multi producatori locali, si sa colecteze produse din zonele invecinate. Vrei mai multe informatii despre categoria fructelor si legumelor proaspete? Citeste studiul realizat de compania de cercetare MEDNET Marketing Research Center in exclusivitate pentru revista Progresiv. Romina Ardelean | romina.ardelean@cmgromania.ro

Legumele i fructele romneti sunt pe cale de dispariie n hipermarketuri, supermarketuri i chiar n piee. Lista de motive este lung, ns cel mai adesea invocat este acela c pe timp de iarn productorii autohtoni nu reuesc s vin cu o ofert care s acopere cererea, iar vara fie plou prea abundent, fie este ari. n aceste condiii, importul rmne singura soluie. Cu toate acestea, exist anse ca lucrurile s se schimbe peste ceva timp. ntr-o mare reea de supermarketuri din Capital, raionul de legume i fructe bine aprovizionat este dominat de produsele din import. Lng ardeiul gras romnesc se afl cel din Turcia, n timp ce oferta de usturoi se limiteaz la cel chinezesc. Pepenele galben provine din Grecia, caisele din Turcia, iar ardeiul gras rou din Spania. Doar merele sunt autohtone, la fel ca piersicile i pstrnacul. n acelai timp, cartoful turcesc i face concuren celui autohton. Ne mutm ntr-un hipermarket, reea dezvoltat naional. Raionul de aici promoveaz perele din Portugalia, ceapa roie din Spania, dovleceii din Italia. Cartofii sunt de-ai notri, n timp ce salata verde i castraveii sunt tocmai din Polonia. Cum s-a ajuns aici? Fiecare dintre cele dou pri implicate are propriile explicaii. Fermierii spun c produc prea scump din cauza cheltuielilor mari pe care le au pe timp de iarn cu nclzirea serelor (70-80% din preul unui kilogram de roii este reprezentat de costul cu energia termic) i c pot asigura marf pe rafturile magazinelor doar cteva luni pe an. n acelai timp, marii retaileri vor s aib mai mult marf proaspt, numai c, pentru a putea rspunde cererii ridicate de legume i fructe de pe parcursul ntregului an, ceea ce nu gsesc pe piaa romneasc preiau din import. Nu numai pentru fructele exotice portocale, banane, kiwi unde soluia o reprezint partenerii din Olanda, Spania, Turcia, Grecia, ci i pentru marfa care ar putea fi produs local: roii, ardei gras, morcovi, castravei, mere, pere. n Romnia sunt prezente ase reele internaionale de hipermarketuri care au o cifr de afaceri de peste opt miliarde de euro i ase reele internaionale de supermarketuri care ruleaz o cifr de afaceri de peste 800 de milioane de euro. n toate aceste uniti, raionul de legume-fructe are o pondere important, att ca spaiu, ct i ca numr de sortimente. Piaa de legume i fructe este estimat la peste un miliard de euro, din care jumtate se vinde prin retailul modern. Restul n pieele agroalimentare sau n cele de tip angro. Realitatea din teren

n Mega Image, legumele romneti reprezint aproximativ 40% din cantitatea vndut, n timp ce fructele locale au o pondere mai mic, de aproximativ 15%. Cum explic reprezentanii magazinului acest fapt? Producia local de fructe este mai slab reprezentat pe rafturi, att din cauza perioadei scurte de recoltare, ct i a numrului restrns de productori care pot respecta condiiile de livrare. Ne dorim s avem la raft, pe o perioad mai lung, produse locale de tipul ciree, viine, caise, piersici, nectarine, pere, struguri, prune, spune Raluca Alexandrescu, Marketing Manager Mega Image. Cu acelai procent jongleaz i reeaua Profi. La nivelul unui an, 40% din legumele i fructele vndute sunt de provenien autohton. Romnia produce doar patru luni pe an, adic vara i toamna. Numai n lunile respective, volumul de produse locale se ridic pn la 70% din vnzrile categoriei. Pe de alt parte, menioneaz reprezentanii Profi, ara noastr deine un numr foarte mic de sere i de spaii de depozitare, aa nct, pentru a putea rspunde cererii ridicate tot anul, ceea ce nu gsesc pe piaa romneasc aduc din strintate. n perioada cald, Real nlocuiete aproape total produsele de import cu cele autohtone. Doar sporadic, cnd cantitile de legume i fructe romneti nu sunt suficiente, suplimenteaz cu cele similare din import. Numai c, de la poarta serei i pn n coul cumprtorului, preul legumelor i al fructelor crete cu 50-100%. Mercurialul a apus odat cu liberalizarea pieei i apariiei schimburilor intracomunitare. Cererea i oferta regleaz, n principal, preurile. Secundar, mai sunt i ali factori. Gheorghe Piper, director general Agro Codlea, societate nfiinat n 2004, ca urmare a separrii departamentelor din cadrul Codlea Arctic livreaz la platform, adic asigur prin fore proprii transportul legumelor ctre reelele moderne de retail. Spune c cerinele impuse de marile magazine sunt calitatea i preul ct mai mic. Dac ei cumpr, de exemplu, de la mine roii cu 2 lei, iar de la un alt productor cu 1 leu, atunci ajung la raft cu 3,5 lei. Pentru ei conteaz s cumpere cu un pre ct mai mic, explic Gheorghe Piper. Ce le lipsete productorilor notri Avem o pia extrem de segmentat, dominat de vnzrile la negru, nemonitorizate de nimeni, care au ajuns s reprezinte circa 50% din total. Aadar, tot evaziunea fiscal este cea care d bti de cap. i lipsa competitivitii reprezint o problem a productorilor romni. Iar ca s poat livra n retail, trebuie s rspund solicitrilor legate de calitate, pre i continuitate. Ar fi benefic i implicarea unui organism de stat care s asigure consilierea productorilor, recomand Raluca Alexandrescu de la Mega Image. Acionm pe o pia liber, numai c, spre deosebire de ara noastr, n comunitatea european produciile sunt de dou-trei ori mai mari, ceea ce nseamn costuri cu mult reduse. n schimb, n Romnia, de la 3.000 de hectare spaii protejate pentru legume nainte de 1989, au mai rmas maximum 200 n 2012. Subveniile care se asigur n strintate la energie, pentru protecia mediului toate ajut la diminuarea costurilor. Automat, producnd cu costuri mai mici i n cantiti mai mari, i permit s vin cu preuri mai mici pe pia, ceea ce este corect din punct de vedere economic, precizeaz Cristian Rusu, directorul serelor Pipera asociate Hortifruct. Este evident, fermierii romni nu pot lupta de la egal la egal cu cei din Turcia, Grecia sau Spania n ceea ce privete costurile de producie. Nu sunt la fel de competitivi, pentru c le lipsete fora financiar, apoi serele, capacitile de depozitare i ambalare. Pentru a le putea dobndi, pe de o parte ei ar avea nevoie de o mai mare susinere din partea statului, iar pe de alt parte, ar putea s se uneasc n asociaii de producie, menioneaz oficialii Profi.

Iar retailerii mai vorbesc i despre o lips a constanei n calitate. Realitatea este ns undeva la mijloc. Pe de o parte, produsele autohtone sunt calitative i datorit termenelor de livrare foarte scurte, prin comparaie cu cele din import. Pe de alt parte, Georgiana Tugearu, directorul de comunicare Lidl Romnia, ine s menioneze c la final de sezon calitatea mrfii locale scade i n acel moment are sens importul de produse de calitate superioar din alte ri. Pe baza unui contract simplu, productorii romni au posibilitatea s se listeze direct ntr-unul sau dou dintre hipermarketurile Real. Cu excepia normelor i a condiiilor reglementate prin lege - etichetare, ambalaj, certificate de conformitate, productor etc. - Real nu impune alte criterii. Rmn eseniale n colaborare prospeimea i calitatea, exemplific Nicolae Danciu, Director, Local Suppliers Development Real Hypermarket Romnia. Chiar dac la o prim vedere condiiile par uor de ndeplinit, realitatea este c productorul individual nu i poate face loc n acest mecanism. i aa apare morica, va vinde unui alt productor i de aici lista de intermediari pn la vnztorul final. Asocierea, o problem sensibil Asocierea rmne n Romnia o chestiune sensibil. Dac ar fi pus n practic, ar rezolva multe dintre problemele productorilor: ar putea obine mai uor fonduri europene, ar putea avea posibilitatea stocrii mrfii, ar fi mai bine reprezentai n negocierile cu retailerii. Legumele i fructele culese de pe cmp i aduse n sac sau ntr-o cutie veche de banane nu mai au cum s-i gseasc locul n magazinele de retail modern, explic oficialii Profi. Ideea asocierii nu le surde deloc micilor productori, pentru c asta ar nsemna fiscalizare i de aici un sfert din banii ctigai ar trebui s fie returnai statului sub form de TVA, iar marfa s fie comercializat la comun, prin grup. Poate c o regndire a legislaiei n domeniu ar fi salvarea. Dac fiecare vinde cum poate, nu pltete impozit pe venit i nici TVA. ranul nu va spune niciodat c a vndut o sut de kilograme, pentru c va trebui s plteasc la fisc. Va spune c a fcut numai 20 de kilograme, pe care le-a consumat mpreun cu familia. Dac s-ar organiza ntrun grup, ar fi nevoii s i pun terenurile, contabilitatea i fondurile n comun, afirm directorul serelor din Pipera. Aadar, nici nu se mai mir c micii fermieri prefer s rmn fiecare pe cont propriu i s vnd n piee sau la marginea drumului. Asocierea ar fi un lucru bun pentru ei, pentru c ar cpta o putere financiar mare, ar putea beneficia de fonduri europene, s-ar putea prezenta la Ministerul Agriculturii unde ar avea mai multe anse s fie luai n seam, spune din experien Cristian Rusu. n 2007, cinci productori Leoser, Breser, Leader Int., Ostrovit i Ilser - au pus bazele organizaiei Hortifruct i au reuit, prin fonduri proprii, spune directorul serelor din Pipera, societate afiliat, s construiasc de la zero, pe 13 hectare, o ser modern cu o investiie de 14 milioane de euro, n ideea de a atrage un numr important de magazine mari crora s le furnizeze legume din producia proprie. Investiia nu va fi amortizat probabil niciodat, afirm cu nostalgie, dei n calcule a fost stabilit o cot de 15-20 de ani. Cu tehnologie de ultim or din Olanda i specialiti care i-au consiliat pentru a pune sera pe picioare, fluxul de producie este computerizat. n ser se coc doar tomate, iar producia se ridic la 30-40 kilograme pe metru ptrat, pe an. Acum, spune directorul din Pipera, Hortifruct este un brand adevrat, construit cu mult munc i nervi, pentru c au avut de luptat cu legislaia, ntocmirea documentaiilor pentru fonduri europene. Ne reproau fie c tampila nu este pus n colul potrivit, fie c nu este cea bun. A fost o

munc de Sisif i trebuie s ai nervi tari ca s treci peste toat birocraia. Trebuie pltii avocai, consultani care s ntocmeasc documentaia, mprtete din propria experien directorul serelor. Agricultura nu este deloc uoar. Este de ajuns ca un singur duntor s intre n ser i s distrug, n numai o sptmn, o cultur pentru care echipa a muncit un an ntreg. Tuta Absoluta, un duntor din Spania, a bgat n carantin pentru o perioad de timp sera din Pipera. Colaboreaz ntr-adevr cu toi retailerii din Romnia, dar tot la export primete preuri mai bune cu 10-15%. Aa nct, 60% din volumul de tomate obinut ajung n Cehia, Austria, Ungaria, Germania, pentru c de acolo obine mai mult pe kilogram. Din istoricul pe care noi l cunoatem i din experiena pe care o avem, vara, cnd ranii ies pe pia cu produse ieftine, cantitatea de legume i fructe crete, iar preul scade i, drept urmare, ieim la export. Reuim s livrm afar cu un pre mai avantajos, explic Rusu. Cu o oarecare reticen, el ne precizeaz c Hortifruct este o organizaie deschis i pentru ali membri care se pot afilia numai dac ndeplinesc toate condiiile privind tratamentele fito-sanitare, modalitatea de producie, calitatea mrfii. Altfel, nu ne vom compromite sub nicio form cu nimeni, spune cu hotrre Rusu. Poveste de succes Gheorghe Piper, director general Agro Codlea, face parte, de asemenea, dintr-un grup de productori. El afirm c micii fermieri sunt obinuii s vnd individual i c atunci cnd le spune celor care doresc s se afilieze care sunt condiiile, acetia renun. Ceea ce le cerem este s vnd prin intermediul grupului i s aib produse de calitate. nfiinat n 2004, ca urmare a separrii departamentelor din cadrul Codlea Arctic, societatea Agro Codlea produce, pe 14 hectare de teren, din incinta fostelor sere de stat din cartierul ardean Grdite, 400 de tone de castravete lung i 300 de tone de tomate n primul ciclu de producie, i 400 de tone de castravete n cel de-al doilea. n prezent, cifra de afaceri a societii este de 1.200.000 euro anual, iar producia de legume se ridic la 1.800 tone pe an. Face polenizare natural cu bondari, care au costat 25 de euro cutia. Un bondar polenizeaz un hectar i jumtate, iar fermierul este mulumit de rezultate, pentru c nu trebuie s mai recurg la metodele clasice. La fel procedeaz i agricultorii din Olanda sau Frana, spune el. Una dintre marile provocri este costul agentului termic pe timp de iarn. ncearc s echilibreze costurile schimbnd tipurile de culturi. n 2012, a cultivat trei hectare cu tomate fa de unul i jumtate anul trecut, iar suprafaa de cultur a castraveilor a redus-o de la 4 hectare la 3. Tomatele necesit un consum mai mic de cldur pe timp de iarn pentru a se dezvolta, n timp ce castravetele are nevoie de mult mai mult cldur. Cnd cresc costurile cu nclzirea, reducem suprafeele de legume care impun un consum mai mare, afirm directorul Agro Codlea. A amenajat i o livad de meri i piersici i experimental de cirei, viini, caii. Investiia s-a ridicat la 1,4 milioane de euro, jumtate fonduri europene i jumtate finanare proprie. Oferta va continua s rmn n favoarea importurilor, atta timp ct productorii nu vor avea bani s investeasc n capaciti moderne i vor considera c este mai rentabil s vnd fiecare cum poate pentru un ctig mai mic dar sigur, dect s vnd la comun. Numai c retailerii nu i ateapt, iar concurena pndete ca un lup orice oportunitatea de a ataca piaa romneasc. CUM AR PUTEA CRETE PONDEREA LEGUMELOR I A FRUCTELOR ROMNETI N MAGAZINE

O condiie este ca productorii s se asocieze pentru a avea for financiar i de negociere cu marile reele, pentru a-i construi cu fonduri europene sere, capaciti de depozitare, ambalare i pentru a deine propriile maini de transport a produselor n condiii optime. i consumatorul ar putea beneficia de pe urma asocierii, pentru c preurile legumelor i fructelor ar putea s scad cu 50% dac n ara noastr productorii romni ar fi organizai i ar produce la ntreaga lor capacitate, spun autoritile. Dac ar fi de acord nu s vnd individual, ci prin intermediul grupului, ar putea asigura o calitate constant a produselor, un pre competitiv (pentru c vor livra cantiti mari de produse) i continuitate n distribuie. Pe de alt parte, o reducere a TVA-ului pentru produsele alimentare, inclusiv la legume i fructe, chiar dac nu ar determina o scdere a preurilor, le-ar da micilor productori o gura de oxigen pentru a face investiii n capacitile de producie. n ncheiere, ar fi benefic i implicarea unui organism al statului care s asigure consiliere productorilor n obinerea fondurilor europene.

IMPORTURI DE FRUCTE banane Turcia, Ecuador, Frana, Cehia, Ungaria citrice - Turcia, Grecia, Bulgaria, Olanda struguri de mas - Turcia, Olanda, Grecia, Italia pepeni Grecia, Olanda mere, pere, gutui Polonia, Olanda, Italia, Grecia, Turcia, Austria caise, ciree, piersici, prune - Grecia, Italia, Turcia CE SE NTMPL LA NIVEL NAIONAL La nivel naional, n sectorul legume-fructe exist 35 de grupuri de productori recunoscute preliminar i o organizaie de productori. Judeele cu cele mai multe grupuri de productori sunt: Galai - 8 grupuri, Arad - 4 grupuri i Giurgiu - 3 grupuri. Evoluia grupurilor de productori recunoscute preliminar: 2010 - 15 grupuri 2011 - 17 grupuri 2012 - 3 grupuri CE I UNDE EXPORTM tomate - Bulgaria ceap - Rusia usturoi - Ungaria, Republica Moldova conopid - Republica Moldova, Macedonia varz - Republica Moldova, Macedonia morcovi - Republica Moldova, Bulgaria, Ungaria fasole - Ungaria vinete - Republica Moldova

IMPORTURI DE LEGUME tomate - Bulgaria, Turcia, Italia i Spania ceap - Austria, Olanda, Germania, Italia usturoi Olanda, Cehia conopid - Italia, Cehia, Olanda varz - Polonia, Republica Macedonia, Bulgaria morcovi Turcia, Austria, Polonia castravei - Grecia, Spania, Bulgaria mazre i fasole - China, Cehia, Olanda

vinete - Italia, Spania, Olanda dovlecei - Turcia, Italia, Bulgaria

IMPORTUL DE LEGUME I FRUCTE N ULTIMII ANI:


An Legume (tone) Fructe (tone)

ian-martie 2012

74.204

97.370

2011

208.140

355.126

2010

203.429

351.156

2009

249.552

184.260

2008

185.000

245.000