Sunteți pe pagina 1din 4

UNIVERSITATEA ROMANO-AMERICANA FACULTATEA DE STUDII ECONOMICE EUROPENE

REFERAT LA CULTURA SI CIVILIZATIE EUROPEANA EPOCA MODERNA

STUDENT : VINTILA GEORGIANA GRUPA : 101 ANUL DE STUDIU : ANUL I

2013

1. Introducere n perioada modern asistm la o dezvoltare tot mai accelerat a ntregii societi. ntins pe mai bine de trei secole, epoca modern pstreaz importante legturi cu epocile vecine dar are, totodat, o serie de caracteristici care o individualizeaz. O prim mutaie fa de Evul Mediu are loc n plan social -economic: apariia relaiilor capitaliste. Astfel, economia autarhic a disprut, oraele i satele i-au difereniat funciile economice, meteugurile au fcut loc manufacturilor, proprietatea agrar feudal condiionat sa transformat n proprietate capitalist, de pia, ceea ce a dus la eliberarea unei importante fore de munc. Cu ajutorul burgheziei mediul urban s-a evideniat fa de mediul rural. De asemenea, au aprut dou noi clase sociale: burghezia i muncitorimea. Elementul definitoriu al epocii moderne constituindu-l relaiile capitaliste (preponderent comerciale n prima faz, industrial-comerciale mai apoi), principala problem privete apariia, difuzimea i impunerea lor. Un loc important revine revoluiilor burgheze, dar i reformelor, dat fiind c unele societi au ajuns la capitalism fr a apela la revoluii, iar n alte cazuri acestea au fost nfrnate . Epoca modern a adus importante transformri sociale. Au aprut i sau dezvoltat noi categorii burghezia mai nti, proletariatul mai apoi. A sczut rolul categoriilor legate de agricultur, care se transform treptat ntr-o manier capitalist.O problem fundamental este cea naional. nceput n vestul continentului n secolul al XV-lea, procesul de formare a naiunilor s-a extins treptat spre centrul i estul acestuia, ca i n afara Europei. O atenie particular merit transformrile politice, instituionale careau nsoit i ilustrat procesul de modernizare. Din Anglia, parlamentarismul s-a extins treptat, el asigurnd o condiie a democraiei burgheze. Viaa politic s-a intensificat prin apariia partidelor politice. Un aspect strns legat de activitatea burgheziei este expansiunea colonial. Ea a determinat importante transformri, pozitive i negative, ale societilor ajunse sub dependena colonial, dup cum a acionat i asupramcolonialitilor sub raport material, spiritual i politic. Avntul economic este legat de dezvoltarea fr precedent a tehnicii i a tiinei. n general, cultura reprezent un domeniu cu un important aport ntr-o societate aflat n proces de modernizare. Fenomenul include att produciile spirituale, ct i difuziunea ideilor. Studierea mentalitilor este nu numai un domeniu modern al cercetrii ci i un demers de o deosebit necesitate. Modernizarea este legat de evoluia populaiei cu o cretere constant ncepnd din secolul al XVIII-lea. Demografia istoric este deosebit de util mai ales c n secolul al XVII-lea este inaugurat era statistic, urmare a dorinei de precizie i a insuficienei aproximaiei. nnoirile care se produc n epoca modern fac necesar o atenie sporit pentru condiiile de via care cunosc o notabil transformare, ce-i drept, inegal, n funcie de regiuni sau de mediu. Secolul al XIX-lea n Europa poate fi considerat un secol al revolutiilor. Fie ca au fost revolutii sociale sau nationale, industriale sau culturale ele au ca rezultat modernizarea statelor europene. n acelasi timp, secolul al XIX-lea a fost secolul n care s-au cristalizat noi ideologii cu o contributie marcanta la schimbarile majore pe care le cunoaste Europa n secolul al XIX-lea, cu prelungire si n secolul urmator. Societatea europeana a cunoscut n secolul al XIX-lea transformari fundamentale n domeniile cultural, economic, politic si social prin comparatie cu Vechiul Regim. Aceste transformari poarta generic numele de modernizare. Procesul modernizarii s-a manifestat n viata culturala si sociala a europenilor prin extinderea instructiei scolare, n consecinta prin alfabetizare,

prin crearea unei culturi omogene, care sa fie liantul societatii de masa ce si facuse aparitia n urma exploziei demografice si a urbanizarii. O alt transformare important a avut loc n plan politico-instituional. Aceasta s-a caracterizat prin procesul de formare a naiunilor, prin centralizarea statal i prin apariia parlamentarismului ca o condiie a democraiei. Apariia birocraiei i depersonalizarea puterii au reprezentat alte transformri. Fidelitatea fa de suveran s-a transformat ntr-o fidelitate administrativ fa de un sistem sau o instituie reprezentativ. Iar suveranul, prin desacralizarea puterii a devenit un executant al ordinii constituionale. Una din marile etape ale modernitii, o reprezint i dezvoltarea tehnicii militare i eforturile depuse de state n domeniul militar. Chiar dac cifra global scade spre finele epocii, militarismul imperiilor de la cumpna secolelor XIX-XX se baza pe transferarea dezvoltrii tehnicii de vrf n domeniul militar. Istoria modern universal poate fi etapizat n trei perioade. O prim etap se ntinde de la nceputul epocii moderne pn la 1789, anul declanrii marii revoluii franceze. Ea s -a caracterizat prin transferul masiv de proprietate funciar, prin mercantilismul dezvoltat, prin lupta pentru supremaia mrilor i crearea de noi piee, apariia manufacturilor i a companiilor comerciale, rspndirea absolutismul luminat din veacul al XVIII-lea. O a dou etap, cuprins ntre 1789 i 1870-1871, poate fi definit prin extinderea capitalismului, prin revoluia industrial i naterea proletariatului ca i prin afirmarea naionalismului ca efect al formrii statelor naionale. ntins ntre 1870-1871 i 1918, a treia etap are ca trsturi definitorii a doua revoluie industrial, imperialismul colonialist al marilor puteri, intensificarea micrilor sociale i naionale, declanarea primei conflagraii mondiale, urmare a configurrii blocurilor politicomilitare Tripla Alian i Tripla nelegere.

2. Modernizare n cultura si arta Formarea societatii moderne a impus conditii favorabile nfloririi literaturii si artelor. Mai multi factori au facut ca realizarile culturale, pna atunci accesibile unui numar restrns de oameni, sa poata fi apreciate de cercuri din ce n ce mai largi de cetateni: dezvoltarea presei si a tiparului, deschiderea saloanelor de expozitie n care erau expuse publicului larg productiile artistilor plastici, cresterea procentului de populatie instruita n urma extinderii retelei de nvatamnt. Conflictul de idei n lumea europeana a condus la noi viziuni despre modernizare n rndul elitei intelectuale, reflectat prin manifestarea succesiva, dar si concomitenta a curentelor culturale precum: romantismul, realismul, impresionismul, naturalismul, parnasianismul, simbolismul. Romantismul n domeniile literaturii, secolul al XIX-lea a debutat prin afirmarea romantismului, curent cultural care punea accentual pe exprimarea libera a sentimentelor si trairilor, cautarea modelelor eroice n istorie, valorizarea idealurilor nationale si democratice. Trasaturile definitorii ale operelor artistice si literare romantice, s-au manifestat n proza lui Victor Hugo si Walter Scott, n poezia lordului Byron, a lui Heinrich Heine sau Aleksandr Puskin, n creatia muzicala a lui Schubert, Schumann sau Chopin, n pictura lui Eugene Delacroix.

Realismul Daca romantismul a nsemnat exteriorizarea sentimentelor, a emotiilor, realismul a cautat sa descrie cu atentie si raceala societatea acelor vremuri, constituindu-se astfel ntr-o reactie antiromantica. La mijlocul secolului al XIX-lea, realismul aducea o viziune noua n creatia artistica, ncercnd sa realizeze o fotografie a societatii contemporane asa cum era ea, prin reproducerea fidela si obiectiva a realitatii si a psihologiei umane, se manifesta un nou curent cultural si artistic, realismul. Realismul a lansat n literatura nume prestigioase: Balzac si Flaubert - n Franta, Dickens - n Anglia, Ibsen - n Norvegia. La cumpana secolelor al XIX-lea - al XX-lea, simbolismul si parnasianismul exprimau dorinta de desprindere de realitatea imediata si de cautare a unor noi valori culturale. n artele plastice, ultimele decenii ale secolului al XIX-lea au fost marcate de impresionism, exprimare a cautarilor pentru redarea unor nuante si fenomene subtile ale luminii si ale miscarii. Mijloacele de expresie utilizate de oamenii de cultura sunt att de noi si de neasteptate, nct se poate vorbi, n a doua jumatate a veacului al XIX-lea, de o revolutie n creatia literara si artistica. 3. Politici culturale Propagarea revolutiei industriale, dezvoltarea economica, urbanizarea, dar si afirmarea statelor nationale au facut ca guvernele sa acorde o atentie sporita educatiei si nvatamntului. Dezvoltarea nvatamntului a fost nsotita, pe ntregul continent european, de modernizarea programelor scolare, a manualelor, ca si de cresterea constanta a numarului de elevi. De o atentie deosebita s-au bucurat nvatamntul primar si cel secundar, introducerea gratuitatii scolarizarii primare, reducerea analfabetismului, dezvoltarea nvatamntului de stat. Totodata, obiectivele educatiei scolare erau acelea de a asigura formarea unor cetateni devotati statului caruia i apartineau. Europa deine o superioritate i pe plan cultural. Ea beneficiaz de roadele Renaterii i Reformei. Chiar dac lent nc, progresul tiinific, tehnic, artistic este evident. El este consolidat prin extinderea nvmntului i crearea academiilor. Tiparul asigur o mai larg rspndire a culturii, fapt la care contribuie i generalizarea utilizrii limbilor naionale. Chiar astfel, cultura pstreaz un caracter elitist; marea majoritate a populaiei rmne analfabet. Ca urmare a descoperirilor geografice, s-au realizat premise pentru contactul ntre civilizaii. Mult vreme ns principalele rezultate sunt de ordin economic i politic. Europenii au beneficiat de bogiile celor dou Lumi n acelai timp n care au realizat o modificare a hrii politice a Planetei.