Caculul termic al motorului

Motor MAN Burmeister Weimu K90 MC care are urm caracteristici :

diametrul cilindrului
nr de timpi
cursa pistonului
nr de cilindri
puterea pe un singur cilindru
puterea efectiva
raportul cursa diametru
puterea calorifica inferioara
turatia nominala
presiunea de supralimentare
compozitia procentuala a combustibilului



sulf
cantitatea de apa din combustibil
raport de comprimare
volumul cursei pistonului
1. Calculul procesului de admisie
Cantitatea de oxigen necasara arderii complete unui kg de combustibil are valoarea :

Cantitatea corespunzatoare de aer este:
kmoli aer
D 0.900m :=
t 2 :=
S 2.550m :=
i1 5 :=
Pei 4570 10
3
W :=
Pe i1Pei := Pe 2.285 10
7
W =
d
S
D
:= d 2.833 =
Qi 39762.210
3

J
kg
|

\
|
|
.
:=
n
94
60
1
s
:=
ps 3.110
5
Pa :=
carbon c 87% :=
hidrogen h 12.4% :=
oxigen o 0.6% :=
s1 0% :=
w 0% :=
c 12.5 :=
Vs
t D
2
S
4
:= Vs 1.622 10
3
L =
Ot
c
12
h
4
+
s1 o
32
+
|

\
|
|
.
:= Ot 0.103 = Kmoli O
2
Lt
Ot
0.21
:= Lt 0.492 =






Cantitatea reala de aer
valoarea coeficientului de exces de aer
kmoli aer
In urma arderii combustibilului rezulta urmatoarele:
bioxid de carbon kmoli CO
2

vapori de apa kmoli H
2
O
oxigen kmoli O
2

kmoli N
2

Cantitatea totala de gaze rezultata in urma arderii unui kg de combustibil este :
kmoli gaze
Gazele arse rezidual vor avea urmatoarea compozitie
coeficientul gazelor arse rezidual
bioxid de carbon kmoli CO
2

vapori de apa kmoli H
2
O
oxigen kmoli O
2

kmoli N
2

Cantitatea totala de gaze reziduale arsei
kmoli gaze arse rezidual
In compozitia fluidului motor intra aerul si gazele arse rezidual.Masa fluidului motor are valoarea:

masa dioxid de carbon
masa vap de apa
o 2.2 :=
L Lt o := L 1.082 =
vco2
c
12
:= vco2 0.073 =
vh2o
9 h w +
18
:= vh2o 0.062 =
vo2 0.21
o 1 ( ) L
o
:= vo2 0.124 =
azot vn2 0.79L := vn2 0.855 =
vga vco2 vh2o + vo2 + vn2 + := vga 1.114 =
r 0.01 :=
vrco2 r vco2 := vrco2 7.25 10
4
=
vrh2o vh2o r := vrh2o 6.2 10
4
=
vro2 vo2 r := vro2 1.24 10
3
=
azot vrn2 vn2 r := vrn2 8.55 10
3
=
vrga r vga := vrga 0.011 =
Maer 28kg :=
M1 44kg :=
M2 18kg :=


















masa oxigen
masa azot


Constanta caracteristica fluidului motor se calculea astfel
pe mol

Temperatura aerlui la iesirea din suflanta agregatului de supraalimentare
temperatura mediului ambiant
exponentul politropic al turbosuflantelor
presiunea atmosferica

La intrare in cilindru aerul va avea temperatura
la intrarea aerului in contact cu pisele fierbinti isi mareste temperatura cu:
In cazul folosirii unui singur racitor de aer temperatura are o cadere


Entalpia specifica pentru Taer
entalpia la

entalpia la


Entalpia gazelor arse reziduale
M3 32kg :=
M4 28kg :=
Mamestec LMaer M1 vrco2 + M2 vrh2o + M3 vro2 + M4 vrn2 + :=
Mamestec 30.627kg =
r 8314.34
J
K
:=
Ram r
L vrga +
Mamestec
:= Ram 296.84
m
2
K s
2

=
T0 288K :=
ns 1.4 :=
p0 1.0132510
5
Pa :=
Ts T0
ps
p0
|

\
|
|
.
ns 1
ns
:= Ts 396.413K =
AT 10K :=
ATrac 80K :=
Taer Ts AT + ATrac :=
Taer 326.413K =
Iaer1 10174.9
J
mol
:= T1 350K :=
T2 400K :=
Iaer2 11627
J
mol
:=
Iaer Iaer1
Taer T1 ( ) Iaer2 Iaer1 ( )
T2 T1
+ :=
Iaer 9.49 10
3

m
2
kg
mol s
2

= sau
kj
kmol






















temperatura gazelor arse reziduale:


bioxid de carbon











azot

Entaplia fluidului motor in procesul de admisie

Tr 760K :=
Ico21 29633.3
J
mol
:=
Ico22 32178
J
mol
:=
Ico2 Ico21
Tr 750K ( ) Ico22 Ico21 ( )
800K 750K
+ :=
Ico2 3.014 10
4

m
2
kg
mol s
2

= sau
kj
kmol
Ih2o1 26058.9
J
mol
:=
Ih2o2 27984
J
mol
:=
Apa Ih20 Ih2o1
Tr 750K ( ) Ih2o2 Ih2o1 ( )
800K 750K
+ :=
Ih20 2.644 10
4

m
2
kg
mol s
2

= sau
kj
kmol
Io21 22794
J
mol
:=
Io22 24472
J
mol
:=
oxigen Io2 Io21
Tr 750K ( ) Io22 Io21 ( )
800K 750K
+ :=
Io2 2.313 10
4

m
2
kg
mol s
2

= sau
kj
kmol
In21 22141
J
mol
:=
In22 23702
J
mol
:=
In2 In21
Tr 750K ( ) In22 In21 ( )
800K 750K
+ :=
In2 2.245 10
4

m
2
kg
mol s
2

= sau
kj
kmol
Iam Iaer L Ico2 vrco2 + Ih20 vrh2o + Io2 vro2 + In2 vrn2 + :=










Adoptand temperaturile arbitrare
Aceste entalpii se calculeaza analog lui




Cu aceste valori se va afisa graficul I=f(t)


S-a considerat o variatie liniara deoarece sa folosit ecuatia unei drepte

Iam 1.053 10
4

m
2
kg
mol s
2

= mol sau kJ Iam Iam

mol
J
:=
T
1
350 := K T
2
400 := K
Iam
Iam_t1 10174L 11401vrco2 11723vrh2o + 10174vro2 + 10170vrn2 + ( ) + :=
Iam_t1 1.113 10
4
= kJ
Iam_t2 11627L 13410vrco2 13431vrh2o + 11677vro2 + 11627vrn2 + ( ) + :=
Iam_t2 1.272 10
4
= kJ
t 300 305 , 400 .. :=
I t ( ) Iam_t1
t T
1

( )
Iam_t2 Iam_t1 ( )
T
2
T
1

+ :=
300 312.5 325 337.5 350 362.5 375 387.5 400
9.5 10
3

9.792 10
3

1.008 10
4

1.038 10
4

1.067 10
4

1.096 10
4

1.125 10
4

1.154 10
4

1.183 10
4

1.212 10
4

1.242 10
4

1.271 10
4

1.3 10
4

Graficul entalpiei functie de temperatura

I t ( )
t













Din constructia grafica se afla valoarea temperaturii pentru

temperatura la sfarsitul admisiei citita din grafic
Valoarea exacta se obtine din ecuatia dreptei de mai sus

valoarea exacta la sfarsitul adimisiei

temperatura de admisie valoarea analitica
eroarea relativa nu trebuie sa depaseasca 2 procente


Presiunea fluidului motor pe parcursul admisiei
raportul dintre presiunile de intrare in cilindri si cea din agregatele de
supraalimentare

presiunea pe timpul admisiei
La sfarsitul admisiei volumul ocupat de fluidul motor vaavea valoarea de


Calculul coeficientului de umplere


2. Calculul procesului de comprimare
Caculul caldurii specifice molare


Iam adica
Ta_gr 330K :=
Ta
Iam Iam_t1 ( ) T
2
T
1

( )

Iam_t2 Iam_t1 ( )
T
1
+ :=
Ta 331.232 = K Ta TaK :=
Ta1
Taer r Tr +
r 1 +
:=
Ta1 330.706K =
er_rel
Ta Ta1 100
Ta1
:=
er_rel 0.159 = %
a 0.952 :=
pa a ps :=
pa 2.951 10
5
Pa =
Va
Mamestec Ram Ta1
pa
:=
Va 1.019 10
4
L =
v
c pa Ts
c 1 ( ) 1 r + ( ) ps Ta1
:=
v 1.07 :=
a_aer 19.67
J
mol K
:=
b_aer 2.5110
3

J
mol K
2

:=


























Valorile de mai sus ale cadurilor specifice ale gazelor s-au luat din tabele




Ecuatia de determinare a exponentului politropic





exponentul plitropic

a_1 27.62
J
mol K
:= b_1 11.7210
3

J
mol K
2

:=
b_2 5.4410
3

J
mol K
2

:=
a_2 23.01
J
mol K
:=
a_3 19.25
J
mol K
:= b_3 4.610
3

J
mol K
2

:=
a_4 19.67
J
mol K
:= b_4 2.5110
3

J
mol K
2

:=
a_am a_aer
r vrco2 a_1 vrh2o a_2 + vro2 a_3 + vrn2 a_4 + ( )
vrga
+ :=
a_am 19.873
m
2
kg
mol K s
2

=
b_am b_aer
r vrco2 b_1 vrh2o b_2 + vro2 b_3 + vrn2 b_4 + ( )
vrga
+ :=
b_am 2.545 10
3

m
2
kg
mol K
2
s
2

=
R 8.314
J
K mol
:= r 0.01 =
x 3 :=
Gx ( ) a_am b_am Ta1 c
x 1
1 +
( )
+ :=
F x ( )
R r 1 + ( )
x 1
:=
n_c root F x ( ) Gx ( ) x , ( ) :=
n_c 1.368 =
v 5 5 .. :=

























Presiunea la sfarsitul comprimarii


Volumul la sfarsitul comprimarii


Temperatura la sfarsitul comprimarii

3 Procesul de ardere
3.1Calculul procesului de ardere izocora
In momentul declansarii injectiei fluidul motor ocupa volumul de:
raportul dintre raza manivelei si lungimea bielei

Avansul la injectie
5 4.167 3.333 2.5 1.667 0.833 0 0.833 1.667 2.5 3.333 4.167 5
5 10
3

2.5 10
3

0
2.5 10
3

5 10
3

7.5 10
3

1 10
4

1.25 10
4

1.5 10
4

1.75 10
4

2 10
4

2.25 10
4

2.5 10
4

G v ( )
F v ( )
v
p_c pa c
n_c
:=
p_c 9.335 10
6
Pa =
V_c
Va
c
:=
V_c 815.01L =
Tc Ta1 c
n_c 1
:= Tc 836.833K =
d 0.25 :=
|
t
18
:=
















volumul in momentul declansarii injectiei
presiunea de injectie

temperatura la injectie

Intarzierea la autoaprindere a combustibilului




intarzierea la autoaprinsere
iar unghiul de rotaie corespunzator este de
grade RAC
unghiul corespunzator arderii totale
unghi de corectie grade RAC

grade RAC
In ipoteza arderii cantitatatii de combustibil pe cilclu cantitatea care arde in procesul
izocor este de:

In urma arderiicantitatii de combustibil rezulta urmatoarele produse:
bioxid de carbon kmoli CO
2

Vi V_c
Va 1
1
c

\
|
|
.
1 cos | ( )
d sin | ( )
2

2
+
|

\
|
|
.

2
+ :=
Vi 903.869L =
p_inj pa
Va
Vi
|

\
|
|
.
n_c
:= p_inj 8.103 10
6
Pa =
T_inj Ta1
Va
Vi
|

\
|
|
.
n_c 1
:= T_inj 805.599K = t_inj
T_inj
1K
:=
P_inj
p_inj
10
4
9.8 Pa
:=
kgf
mm
2
P_inj 82.683 =
N n s :=
t_ad 10
3 8.64
P_inj
0.415 +
|

\
|
|
.
0.0222
20.166
t_inj

\
|
|
.
60 N
1.8t_inj
10
3
1.45 ( ) +

(
(

1000 N 60
60
+
26631
t_inj
+ 26.66 ( ) +

(
(

:= s
t_ad 3.186 10
3
=
uv 6 t_ad N 60 :=
uv 1.797 =
,_0 3 :=
u uv |
360
2t
,_0 + :=
u 8.797 =
g_tot 1kg :=
g_v g_tot
uv
u
:= g_v 0.204kg = G_v
g_v
1kg
:=
v_co2
c G_v
12
:= v_co2 0.015 =












vapori de apa kmoli H
2
O
oxigen kmoli O
2

kmoli N
2

Cantitatea totala

kmoli gaze de ardere
Drept urmare pe parcursul procesului izocor de ardere are urmatoarea compozitie
bioxid de carbon kmoli CO
2

vapori de apa kmoli H
2
O
oxigen kmoli O
2

kmoli N
2

Cantitatea totala de gaze care formeaza fluidul motor este

kmoli gaze de ardere
Masa fluidului motor este


Constanata caracteristica fluidului motor


Se calculeaza energiile interne specifice cu ajutorul unor tabele de valori pentru
v_h2o
9 h w + ( ) G_v
18
:= v_h2o 0.013 =
v_o2 0.21
o G_v ( ) L
o
:= v_o2 0.206 =
azot v_n2 0.79L := v_n2 0.855 =
v_ga v_co2 v_h2o + v_o2 + v_n2 + :=
v_ga 1.089 =
v__co2 vrco2 ( ) v_co2 + := v__co2 0.016 =
v__h2o vrh2o ( ) v_h2o + := v__h2o 0.013 =
v__o2 vro2 ( ) v_o2 + := v__o2 0.207 =
azot v__n2 vrn2 v_n2 + := v__n2 0.864 =
v_tot v_ga vrga + :=
v_tot 1.1 =
M_fluid M1 v__co2 M2 v__h2o + M3 v__o2 + M4 v__n2 + :=
M_fluid 31.741kg =
R_fluid
r v_tot
M_fluid
:=
R_fluid 288.096
m
2
K s
2

=
Tc 836.833K =












bioxid de carbon



vapori de apa











Energia interna in starea "c"


Ca urmare a arderii ixocore a combustibilului energia fluidului motor ajunge la valoarea

ac_1 32161.4
J
mol
:=
ac_2 34446
J
mol
:=
_co2tc ac_1
Tc 950K ( ) ac_2 ac_1 ( )
1000K 950K
+ := _co2tc 2.699 10
4

m
2
kg
mol s
2

=
bc_1 26038
J
mol
:=
bc_2 27699
J
mol
:=
_h2otc bc_1
Tc 950K ( ) bc_2 bc_1 ( )
1000K 950K
+ := _h2otc 2.228 10
4

m
2
kg
mol s
2

=
oxigen
dc_1 21697
J
mol
:=
dc_2 23016
J
mol
:=
_h2otc dc_1
Tc 950K ( ) dc_2 dc_1 ( )
1000K 950K
+ := _h2otc 1.871 10
4

m
2
kg
mol s
2

=
azot
db_1 20580
J
mol
:=
db_2 21793
J
mol
:=
_h2otc db_1
Tc 950K ( ) db_2 db_1 ( )
1000K 950K
+ := _h2otc 1.783 10
4

m
2
kg
mol s
2

=
U_amestec v__co2 _co2tc v__h2o _h2otc + v__o2 _h2otc + v__n2 _h2otc + :=
U_amestec 1.976 10
4

m
2
kg
mol s
2

=
_v 0.82 := g_vv g_v 10
3

1
mol
:=




















sau kJ/kmol
Pentru determinarea temperaturii
T
y
se adopta tempe raturile arbitrare 1250K si 1200K utilizand energiile
interne specifice se vor afla energiile specifice la temperaturile considerate

kJ

kJ
Consideram energia interna variaza liniar cu temperatura


Deoarece procesul decurge izocor

presiunea la sfarsitul arderii izocore




U_tam U_amestec g_vv _v Qi + :=
U_tam 2.642 10
4

m
2
kg
mol s
2

= U_tam1 U_tam
m
2
mol
kg s
2

:=
U_amt1 v__co2 43868 v__h2o 34538 + v__o2 28415 + v__n2 26791 + :=
U_amt1 3.017 10
4
=
U_amt2 v__co2 46279 v__h2o 36334 + v__o2 29784 + v__n2 28068 + :=
U_amt2 3.162 10
4
=
Ty 1200K
U_tam1 U_amt1 ( ) 1250K 1200K ( )
U_amt2 U_amt1 ( )
+ :=
Ty 1.07 10
3
K =
Vy V_c := Vy 815.01L =
py
R_fluid M_fluid Ty
Vy
:=
py 1.201 10
7
Pa =
N u ( ) 1200K
u U_amt1 ( ) 1250K 1200K ( )
U_amt2 U_amt1 ( )
+ :=
u 27600 29400 .. :=








raportul de crestere a presiunii

3.2Arderea izobara
In cadrul acestui proces este arsa urmatoarea cantitate de combustibil

Ca urmare din arderea unui kg de combustibil rezulta



1.11 10
3
1.119 10
3
1.127 10
3
1.136 10
3
1.145 10
3
1.154 10
3
1.163 10
3
1.171 10
3
1.18 10
3

2.76 10
4

2.775 10
4

2.79 10
4

2.805 10
4

2.82 10
4

2.835 10
4

2.85 10
4

2.865 10
4

2.88 10
4

2.895 10
4

2.91 10
4

2.925 10
4

2.94 10
4

Energia interna functie de temperatura

u
N u ( )
p
py
p_c
:= p 1.287 =
g_p 1kg g_v := g_p 0.796kg =
v_tot_am vrga vga + := v_tot_am 1.125 =
Mamestec 30.627kg =
Ram r
L vrga +
Mamestec
:= Ram 296.84
m
2
K s
2

=























aceste marimi sau caculat si la calcul procesului de admisie
Corespunzator lui si pe baza valorilor indicate in tabele rezulta entalpiile
specifice ale urmatoarelor componente:


bioxid de carbon











azot

Ty 1.07 10
3
K =
I_co21 53846
J
mol
:=
I_co22 56675
J
mol
:=
I_co2 I_co21
Ty 1200K ( ) I_co22 I_co21 ( )
1250K 1200K
+ :=
I_co2 4.651 10
4

m
2
kg
mol s
2

= sau
kj
kmol
I_h2o1 44517
J
mol
:=
I_h2o2 46726
J
mol
:=
Apa I_h20 I_h2o1
Ty 1200K ( ) I_h2o2 I_h2o1 ( )
1250K 1200K
+ :=
I_h20 3.879 10
4

m
2
kg
mol s
2

= sau
kj
kmol
I_o21 38393
J
mol
:=
I_o22 40176
J
mol
:=
oxigen I_o2 I_o21
Ty 1200K ( ) I_o22 I_o21 ( )
1250K 1200K
+ :=
I_o2 3.377 10
4

m
2
kg
mol s
2

= sau
kj
kmol
I_n21 36679
J
mol
:=
I_n22 38430
J
mol
:=
I_n2 I_n21
Ty 1200K ( ) I_n22 I_n21 ( )
1250K 1200K
+ :=
I_n2 3.214 10
4

m
2
kg
mol s
2

= sau
kj
kmol





Entalia fluidului motor in starea 'y'


Se adopta temperaturile de 1800K si 1850K




Cu aceste valori se va afisa graficul I=f(t)



I_am I_co2 vrco2 vco2 + ( ) I_h20 vrh2o vh2o + ( ) + I_o2 vro2 vo2 + ( ) + I_n2 vrn2 vn2 + ( ) + :=
I_am 3.782 10
4

m
2
kg
mol s
2

= mol sau kJ I_am1 I_am

mol
J
:=
I_amt1 88866 vrco2 vco2 + ( ) 72739 vrh2o vh2o + ( ) + 60283 vro2 vo2 + ( ) + 37642 vrn2 vn2 + ( ) + :=
I_amt1 5.112 10
4
=
I_amt2 91867.5 vrco2 vco2 + ( ) 75238 vrh2o vh2o + ( ) + 62150 vro2 vo2 + ( ) + 59425 vrn2 vn2 + ( ) + :=
I_amt2 7.054 10
4
=
t 1790 1860 .. :=
I1 t ( ) Iam_t1
t 1800 ( ) I_amt2 I_amt1 ( )
1850 1800
+ :=
1.79 10
3
1.799 10
3
1.808 10
3
1.816 10
3
1.825 10
3
1.834 10
3
1.843 10
3
1.851 10
3
1.86 10
3

5 10
3

7.5 10
3

1 10
4

1.25 10
4

1.5 10
4

1.75 10
4

2 10
4

2.25 10
4

2.5 10
4

2.75 10
4

3 10
4

3.25 10
4

3.5 10
4

Entalpia functie de temperatura

I1 t ( )
t























Presiunea procesului de ardere izobara


Volumul ocupat in starea 'z' va fi:

Raportul de destindre prealabila :

4 Calculul procesului de destindere
Caculul caldurii specifice molare





Valorile de mai sus ale cadurilor specifice ale gazelor s-au luat din tabele



Tz
I_am1 I_amt1 ( ) 1850K 1800K ( )
I_amt2 I_amt1 ( )
1800K + :=
Tz 1.766 10
3
K =
pz py := pz 1.201 10
7
Pa =
Vz
Mamestec Ram Tz
pz
:= Vz 1.337 10
3
L =

Vz
Vy
:= 1.64 =
aa_1 38.5
J
mol K
:= bb_1 3.3510
3

J
mol K
2

:=
bb_2 5.0210
3

J
mol K
2

:=
aa_2 23.85
J
mol K
:=
aa_3 23.02
J
mol K
:= bb_3 1.6710
3

J
mol K
2

:=
aa_4 21.34
J
mol K
:= bb_4 1.6710
3

J
mol K
2

:=
aa_am
vrco2 vco2 + ( ) aa_1 vrh2o vh2o + ( ) aa_2 + vro2 vo2 + ( ) aa_3 + vrn2 vn2 + ( ) aa_4 +
v_tot
:=
aa_am 23.298
m
2
kg
mol K s
2

=
bb_am
vrco2 vco2 + ( ) bb_1 vrh2o vh2o + ( ) bb_2 + vro2 vo2 + ( ) bb_3 + vrn2 vn2 + ( ) bb_4 +
v_tot
:=

























Caclculul exponentului politropic al procesului de destindere






bb_am 2.01 10
3

m
2
kg
mol K
2
s
2

=
G1 y ( ) aa_am bb_am Tz

c
|

\
|
|
.
y 1
1 +

(
(

+ :=
F1 y ( )
R
y 1
:=
i 1 100 .. := z
1
100
:= y
i
1 z i + :=
1 1.1 1.2 1.3 1.4 1.5 1.6 1.7 1.8 1.9 2
0
75
150
225
300
375
450
525
600
675
750
825
900
F1 y
i
( )
G1 y
i
( )
y
i
j 20 30 .. :=
F1 y
j
( )
41.57
39.59
37.791
36.148
34.642
33.256
31.977
30.793
29.693
28.669
27.713
= G1 y
j
( )
29.213
29.165
29.118
29.073
29.028
28.984
28.941
28.899
28.858
28.818
28.778
=

























Algorimul iterativ de aflare a exponentului politropic




exponentul politropic este

Pentru aafla si a 3 zecimala vom considera


tz
if G1 y
i
( )
F1 y
i
( )
0.5
J
mol K
< tz
i
y
i

( )
, tz
i
0 ,

(
(

(
(

i 1 100 .. e for
tz
:=
tz1 sh
1
1
if tz
i
0 sh
i
sh
i 1
, sh
i
tz
i
sh
i 1
,
( ) ( )
i 2 100 .. e for
sh
:=
tz1
100
1.29 =
n_d tz1
100
:=
n_d 1.29 =
i 285 300 .. := z
1
1000
:= y
i
1 z i + :=
F1 y
i
( )
29.172
29.07
28.969
28.868
28.768
28.669
28.57
28.473
28.375
28.279
28.183
28.088
27.993
27.899
27.806
27.713
= G1 y
i
( )
28.838
28.834
28.83
28.826
28.822
28.818
28.814
28.81
28.806
28.802
28.798
28.794
28.79
28.786
28.782
28.778
=






















Se observa ca noul exponent politropic corectat este

Exponentul politropic se poate afla si din grafic dar eroarea va fi mai mare
Marimile de stare la sfarsitul destinderii vor fi




Temperatura


Raportul de destindere

Raportul de presiune




tz
if G1 y
i
( )
F1 y
i
( )
0.1
J
mol K
< tz
i
y
i

( )
, tz
i
0 ,

(
(

(
(

i 285 300 .. e for

tz
:=
n_d1 1.287 :=
Volumul
Vb Va := Vb 1.019 10
4
L =
Presiunea
pb pz
Vz
Vb
|

\
|
|
.
n_d1
:= pb 8.797 10
5
Pa =
Tb Tz
Vz
Vb
|

\
|
|
.
n_d1 1
:= Tb 985.795K =
od
Vb
Vz
:= od 7.622 =
od
pb
pa
:= od 2.981 =
T_r Tz
pa
pz
|

\
|
|
.
n_d1 1 ( )
n_d1
772.695K = := T_r 772.695K =
er_relTr
T_r Tr 100
T_r
:= er_relTr 1.643 = %

















5 Determinarea parametrilor indicati, efectivi si constructivi:
Parametri indicati
Determinarea lucrului mecanic dezvoltat intrun cilindru pe parcursul unui ciclu de functionare in care este arsa
un kg de combustibil


presiunea medie indicata
coeficientul de rotunjire a diagramei indicate


randamentul indicat
pentru 1 kg avem


Consumul specific


Parametri efectivi
presiunea medie efectiva
randamentul mecanic


randamentul efectiv

consumul efectiv


Daca consideram puterea calorifica inferioara a motorinei


Li pz Vz Vy ( )
pz Vz pb Vb
n_d1 1
+
pa Va p_c V_c
n_c 1
+ :=
Li 1.845 10
7
J =
|r 0.98 :=
pi
|r Li
Va V_c
:= pi 1.93 10
6
Pa =
Qi_1 Qi kg :=
q_i
r L Ts pi
ps Qi_1 v
:= q_i 0.455 =
ci
3600
q_i Qi 10
3

:=
ci 0.199
s
2
m
2
= sau
kg
kWh
q_m 0.9 :=
pe q_mpi := pe 1.737 10
6
Pa =
q_e q_mq_i := q_e 0.409 =
ce
ci
q_m
:= ce 0.221
s
2
m
2
= sau
kg
kW h
Q_i 4269210
3

J
kg
:=
c_i
3600
q_i Q_i 10
3

:=
c_i 0.185
s
2
m
2
= sau
kg
kW h





















Pt ca in cilindru sa se efectueze o putere efectiva Pe impusa de proiectare trebuie ca in fiecare cilindru sa se
realizeze un lucru mecanic

Coeficientul de similitudine dintre ciclu real de functionare si cel ideal este

Volumele reale ocupate in punctele caracteristice





Trasarea diagramei indicate
pentru comprimare se va folosi relatia pt a se determina volumele intermediare


pentru destindere se va folosi relatia

c_e
c_i
q_m
:=
c_e 0.206
s
2
m
2
= sau
kg
kW h
L_ic
3 10 Pei t
q_m n 60
:= L_ic 3.241 10
6
J =
k
L_ic
|r Li
:= k 0.179 =
V1a k Va := V1a 1.826 10
3
L =
V1b V1a := V1b 1.826 10
3
L =
V1c k V_c := V1c 146.062L = V1y V1c :=
V1z k Vz := V1z 239.555L =
i 0 40 .. := V1
0
V1c := V1
i
V1
0
i
V1a V1c
40
+ :=
p_comp
i
pa
V1a
V1
i
|

\
|
|
.
n_c
:=
p_d
i
pz
V1z
V1
i
|

\
|
|
.
n_d1
:=




0 0.167 0.333 0.5 0.667 0.833 1 1.167 1.333 1.5 1.667 1.833 2
1.2 10
6

2.4 10
6

3.6 10
6

4.8 10
6

6 10
6

7.2 10
6

8.4 10
6

9.6 10
6

1.08 10
7

1.2 10
7

1.32 10
7

1.44 10
7

1.56 10
7

1.68 10
7

1.8 10
7

1.92 10
7

2.04 10
7

2.16 10
7

2.28 10
7

2.4 10
7

Diagrama indicata
p_comp
p_d
V1

























V1
i
146.062
188.055
230.048
272.041
314.034
356.026
398.019
440.012
482.005
523.998
565.991
607.983
649.976
691.969
733.962
775.955
817.948
859.941
901.933
943.926
985.919
3
1.02810
3
1.0710
3
1.11210
3
1.15410
3
1.19610
3
1.23810
3
1.2810
3
1.32210
3
1.36410
3
1.40610
3
1.44810
3
1.4910
3
1.53210
3
1.57410
3
1.61610
3
1.65810
...
L
= p_comp
i
6
9.33510
6
6.60710
6
5.01510
6
3.98810
6
3.27710
6
2.7610
6
2.3710
6
2.06610
6
1.82410
6
1.62710
6
1.46410
6
1.32810
6
1.21210
6
1.11210
6
1.02610
5
9.51110
5
8.84910
5
8.26410
5
7.74210
5
7.27510
5
6.85410
5
6.47410
5
6.12910
5
5.81510
5
5.52810
5
5.26410
5
5.02110
5
4.79710
5
4.5910
5
4.39810
5
4.21910
5
4.05310
5
3.89710
5
3.75210
5
3.61610
5
3.48810
5
3.36810
...
Pa
= p_d
i
7
2.2710
7
1.6410
7
1.26510
7
1.0210
6
8.47710
6
7.21210
6
6.24810
6
5.49110
6
4.88410
6
4.38610
6
3.97210
6
3.62210
6
3.32410
6
3.06610
6
2.84310
6
2.64610
6
2.47310
6
2.31810
6
2.1810
6
2.05610
6
1.94410
6
1.84310
6
1.7510
6
1.66510
6
1.58810
6
1.51610
6
1.45110
6
1.3910
6
1.33310
6
1.2810
6
1.23110
6
1.18610
6
1.14310
6
1.10310
6
1.06510
6
1.0310
5
9.96110
...
Pa
=

















Se calculeaza lucru mecanic cu ajut ariilor
Consideram o arie unitate
Se va verifica aproximativ de cate ori se poate incadra A in conturul ciclului si asfel se va
obtine.graficul se va face pe hartie milimetrica pentru a avea o cat mai buna aproximatie


Valoarea analitica a lucrului mecanic



Determinarea principalelor dimensiuni constructiveale motorului
diametrul cilindrului


cursa pistonului

cursa utila apistonului
aportulr cursei utile


raza manivelei

lungimea bielei

cilindreea unitara

A p_comp
1
p_comp
0

( )
V1
1
V1
0

( )
:= A 1.145 10
5
J =
L_ind_diag 28.6A := L_ind_diag 3.276 10
6
J =
Li_1 pz V1z V1y ( )
pz V1z pb V1b
n_d1 1
+
pa V1a p_c V1c
n_c 1
+ :=
Li_1 3.307 10
6
J =
er_lucru_mec
Li_1 L_ind_diag 100
Li_1
:= er_lucru_mec 0.951 = %
D1
3
4 V1a V1c ( )
t d
:= D1 0.911m =
S1 d D1 := S1 2.58m =
u 0.85 :=
S_u u S := S_u 2.167m =
R1
S1
2
:= R1 1.29m =
B1
R1
d
:= B1 5.16m =
Vs1
t D1
2

4
S1 := Vs1 1.68 10
3
L =

















cilindreea totala




Utilizand lucrul mecanic indicat puterea efectica are valoarea

densitatea aerului de admisie

Puterea indicata a motorului

Indici de perfomanta
puterea pe cilindru

puterea specifica de arie a pistonului


indicele de baleaj
se imulteste cu 60 pt a obtine m/min
viteza unghiulara a arborelui cotit

Viteza medie a pistonului
in formula apare si 60 la numarator deoarece turatia
este in rot/s
grdul de solicitare a motorului
Vt i1Vs1 := Vt 8.399 10
3
L =
eroarea
AD
D D1 100
D
:= AD 1.167 = %
Pe1
pe t D1
2
S1 i1 n
2 t
:= Pe1 2.285 10
7
W =
Pei1
q_m |r L_ic n 2 i1
t
:= Pei1 2.239 10
7
W =
_aer
ps
RamTaer
:= _aer 3.199
kg
m
3
=
Pi
Pe1
q_m
:= Pi 2.539 10
7
W =
Pcili
Pe1
i1
:= Pcili 4.57 10
6
W =
Psa
4 Pcili
t D1
2
S1
:=
Psa 2.721 10
6

kg
ms
3

=
IB Dn := IB 1.41
m
s
=
e
t n 60
30
:= e 9.844
1
s
=
v_mp
S1 n 60
30
:= v_mp 8.083
m
s
=













6 Bilantul Energetic
Debitul de energie termica introdusa prin arderea combustibilului


unitatea de masura este kJ/h deoarece este o relatie
empirica
Din acest debit de caldura se transorma in lucru mecanic doar o fractiune adica
unitatea de masura este kJ/h deoarece este o relatie
empirica
Determinarea debitului de caldura evacuat cu gazele arse
se ia exponetul politropic al destinderi gazelpr pe evacuare



Fluxul termic de energie pierduta cu gazele de evacuare este

unitatea de masura este kJ/h deoarece este o relatie
empirica

Consideram un motor care are sisteme racire separate pentru cilindri,pistoane,injectoare si vom avea 3 fluxuri
de racire
este suma celor 3 fluxuri de racire a injectoarelo a pistoanelor si a cilindrilor si uunui flux care
trebuie sa consume cu racirea uleiului
Vom lua

el se poate cacula stiind caldurile specifice ale subtantelor care fac racirea, diferentele de
temperatura intrare/racire racitor

v_sol
2 v_mp pe
t
:= v_sol 1.404 10
7

kg
s
3
=
Q_i Qi 10
3
:= P_e1 Pe1 10
3
:=
Q_intr ce P_e1 Q_i := Q_intr 2.01 10
8
W =
Q_li q_e Q_intr := Q_li 8.226 10
7
W =
n_e n_d1 :=
Tev Tb
pa
pb
|

\
|
|
.
n_e 1
n_e
:=
Tev 772.695K =
Q_g_ev ce P_e1 v_tot vrga + ( ) aa_am bb_am Tev + ( ) Tev L a_am b_am Taer + ( ) Taer [ ] :=
Q_g_ev 7.087 10
7

m
2
kg
2

mol s
3

=
Qg_ev Q_g_ev
mol W
s
3
m
2
kg
2

:=
Q_rac 33%Q_intr := Q_rac 6.633 10
7
W =
Q_rez Q_intr Qg_ev Q_rac + Q_li + ( ) :=

Diagrama indicate de mai sus este facuta doar pentru procesele de compresare si destindere , se va
completa unind cele 2 procese astfel incat sa se obtina o diagram indicate ca in figura de mai jos


procentual Q_rez 1.647 10
6
W = f
Q_rez 100
Q_intr
:= f 0.82 = %