Curs Nr.

CAP.1 INTRODUCERE IN PROBLEMATICA PSIHOLOGIEI CA STIINTA CAP.2 DEZVOLTAREA PSIHICA LA VARSTELE COPILARIEI,
PREADOLESCENTEI SI ADOLESCENTEI

CAP.3 PSIHOLOGIA INVATARII

Introducere in problematica psihologiei ca stiinta

1.1 Definirea psihologiei.Elemente definitorii.Evolutia cunoasterii psihologice 1.2 Psihicul ca obiect de studiu al psihologiei Definirea psihicului Natura contradictorie a psihicului uman Caracterul de sistem 1.3 Clasificarea fenomenelor psihice 1.4 Activitatea psihica umana 1.5 Metodele de cercetare a fenomenelor psihice.Legile fenomenelor psihice

1.1Evolutia cunoasterii psihologice

Anul nasterii psihologiei ca stiinta a fost 1879,cand psihologia se desprinde de filozofie si devine stiinta independenta,deoarece in acest an apare la Leipzig primul laborator de psihologie experimentala din lume,intemeiat de W.Wundt.Din 1879 si pana azi psihologia sa dezvoltat ca stiinta experimentala.Este o stiinta relative tanara. PSIHOLOGIA stiinta care studiaza psihicul,cu ajutorul unor metode in vederea desprinderii legilor cu scopul cunoasterii,optimizarii si ameliorarii existentei umane. Elemente definitorii (valabile pentru orice stiinta) 1. Obiect de studiu ce studiaza 2. Metode cum se realizeaza cercetarea 3. Legi de ce 4. Aplicarea practica a cunostintelor

1.2 Psihicul ca obiect de studio al psihologiei

Pentru a raspunde la intrebarea ce este psihicul utilizam o definite de tip caracterizare care cuprinde principalele trasaturi definitorii al psihicului. Aceste trasaturi sunt desprinse prin raportarea psihicului la 4 criterii exterioare lui:

a. Daca raportam psihicul la interactiunea universala a lucrurilor atunci psihicul reprezinta un caz particular al acestei interactiuni,adica psihicul este o forma superioara vietii de relatie b. Daca raportam psihicul la substratul lui material (creierul),atunci psihicul reprezinta un produs,un rezultat al materiei nervoase,superior organizate,adica psihicul este o functie a creierului. c. Daca raportam psihicul la realitatea inconjuratoare,la lumea obiectelor si fenomenelor externe,atunci psihicul este o reflectare subiectiva a relitatii obiective d. Daca raportam psihicul la realitatea sociala,la lumea oamenilor,atunci psihicul este un fenomen conditionat si determinat,isotric si social cultural. 1.Psihicul ca forma superioara a vietii de relatie Ca orice organism viu si omul se adapteaza mediului sau extern interactionand cu acesta.Interactiunea omuluicu mediul extern are loc prin schimburi de: materie,energie, informatie.La randul lor schimburile de informatii se realizeaza pe cai senzoriale prin comunicare si activitate.Spunem ca psihicul este o forma a vietii de relatie deoarece el face posibile schimburile informationale dintre om si mediul sau extern in scopuri adaptive.

Obs!!!
La om apare forma cea mai complexa a psihicului reprezentata de CONSTIINTA,fenomen psihic specific uman dezvoltat in plan istoric.Constiinta permite adaptarea active a omului la mediu. 2.Psihicul ca functie a creierului Din cele mai vechi timpuri,oamenii au observat legatura stransa care exista intre psihic si creier. Psihicul are o origine materiala deoarece el provine din materia nervoasa,apare si evolueaza odata cu ea.Desi este strans legat de creier,cu toate acestea psihicul nu se identifica cu creierul deoarece el are o natura nemateriala,adica ideala,spirituala Creierul nu este sursa producatoare a psihicului.Doar pe baza faptului ca este alcatuit din neuroni,creierul nu poate produce nici cele mai simple fenomene psihice daca asupra lui nu actioneaza stimuli externi sursa producatoare a psihicului este actiunea stimulilor din mediul extern. Stimularea externa reprezinta o conditie necesara pentru dezvoltarea structurilor psihice,dar si pentru mentinerea lor in buna stare de functionare Evolutia si dezvoltarea psihicului este simultana cu evolutia si dezvoltarea materiei nervoase a creierului atat in filogeneza cat si in ontogeneza. FILOGENEZA dezvoltarea psihicului in plan istoric (de-a lungul evolutiei). ONTOGENEZA dezvoltarea psihicului in plan individual,incepand de la nastere si apoi pe parcursul varstelor. Pentru a explica relatia dintre psihic si creier,cercetarile moderne de psihologie cognitive au formulat o teorie numita metafora psihic-computer.Aceasta teorie porneste de la o analogie intre psihic si creier de pe o parte si un computer cu partile lui fundamentale hard-ul si soft-ul. Pornind de aici psihicul este considerat ca analog sufletul,el avand prin urmare o natura informationala fenomenele psihice pot fi considerate fenomene psihoinformationale,adica prelucrari complexe de informatii care au loc pe suporturi cerebrale.

3.Psihicul ca reflectare subiectiva a realitatii obiective Subiectiv care apartine si depinde de un subiect,tine de interioritatea acestuia,este reprezentativ pentru el,ii este propriu,personal,individual Obiectiv care nu depinde de un subiect ci depinde de obiect Reflectare cunoastere in sens larg,percepere,intelegere,interpretare a lumii externe de catre om Fiecare om cunoaste una si aceiasi realitate externa in mod diferit,propriu,personal, adica subiectiv in functie de : - propriile sale scopuri,interese,trebuinte,dorinte,trairi afective, atitudini, aptitudini,specializare profesionala etc. Reflectarea lumii externe prin psihicul persoanei este subiectiv prin forma reflectarii si obiectiv prin continutul realitatii reflectate. Psihicul nu este o simpla oglindire a realitatii externe,dimpotriva diferite ale lumii externe sunt: re-produse,re-create prin psihicul persoanei. Omul re-produce,re-creeaza,re-construieste prin psihicul sau realitatea externa intr-o forma usor modificata aproximativ exacta,creindu-si astfel propriul sau model mintal si subiectiv a uneia si aceleiasi realitati obiective. Psihicul reprezinta propriul nostrum model mintal,interior si subiectiv a uneia si aceleiasi realitati externe obiective. 4.Psihicul ca fenomen conditionat si determinant istoric si social-cultural Omul nu traieste doar intr-o lume fizica,el nu se raporteaza si n ureactioneaza doar la stimuli din mediul natural ci mai ales la stimuli din mediul social,adica la ceilalti oameni,la comportamentele lor,la norme si reguli de grup,la valori sociale,la obiceiuri si traditii. Fiind o fiinta sociala,viata psihica a omului este supusa influientelor din mediul social si cultural.Astfel toate comportamentele si procesele psihice umane sunt influientate de factori din mediul social si cultural.Mai mult chiar studiile de psihologie transculturala au demonstrat ca manifestarile si comportamentele psihice umane difera de la o socitetate si cultura la alta,unul si acelasi comportament avand semnificatii diferite in societati si culture diferite. Fenomenele psihice - sunt insa diferit influientate de mediul social Fenomene psihice primare - comune pentru om si animal (simturi,functiile motorii) - sunt conditionate social,deoarece ele se pot dezvolta pana la un anumit nivel calitativ si inafara unui mediu social Fenomene psihice superioare - specific umane (gandire,cunostinte,memorie) - sunt determinate social istoric,deoarece ele nu se pot forma si dezvolta decat intr-un mediu social uman proriu-zis - aceste constatari au fost demonstrate prin studiile realizate asupra copiilor salbatici la care s-a observat ca desi s-au dezvoltat sub aspect biologic, sensorial si motor chiar la un nivel superior,totusi nu prezentau insusiri psihice si comportamente specific umane (capacitatile de gandire,limbaj verbal,trasaturi de personalitate - asadar ceea ce umanizeaza individual,adica il ajuta sa-si formeze sis a-si dezvolte,sa achizitoneze insusiri psihice si comportamente specific umane este mediul social

Natura contradictorie a psihicului uman

Spunem ca psihicul uman are o contradictorie deoarece el prezinta o serie de insusiri opuse cum ar fi : material si ideal psihicul nostrum este material prin originea lui,deoarece el provine din creier si evolueaza si este ideal in acelasi timp,adica informational prin natura lui subiectiv si obiectiv subiectiv prin forma reflectarii,obiectiv prin continutul realitatii interiorizata (latenta,ascunsa) si in stare exteriorizata (manifesta)

Obs!!!
cele 2 stari ale psihicului pot san u coincide intotdeauna determinat si determinant determinat adica influientat,provocat de factori externi sau interni dar si determinant in acelasi timp,adica el insusi poate produce anumite actiuni, situatii,evenimente,manifestari proce si produs este un process deoarece el are o desfasurare in timp,se prezinta ca o succesiune de etape de transformare.Dar din functionarea unui process psihic se obtin anumite produse.Ex: gandirea este un proces psihic din a carui desfasurare,se obtin produse cum ar fi: idei,judecati,rationamente,notiuni etc. normal si anormal (patologic) 1.2.3 Caracterul sistemic al psihicului uman Procesele psihice nu exista sin u functioneaza separate,izolat ci simultan si independent, alcatuind un sistem numit sistemul psihic uman (SPU). SPU cuprinde totalitatea proceselor starilor si insusirilor psihice aflate in relatii de interactiunereciproca si servind bunei adaptari a omului la cerintele si situatiile lumii externe. Din functionarea intregului SPU apare ca effect fenomenul de constiinta SPU este: - un sistem hipercomplex - este interactionist,adica este aflat in legatura cu mediul extern - este un sistem dinamic evolutiv,aflat intr-o continua transformare, evolutie

Obs!!!
- in evolutia psihicului in ontogeneza distingem 3 etape mari: 1.etapa ascendenta (0-20/25 ani) caracterizata prin formarea si dezvoltarea proceselor si insusirilor psihice a intregului SPU.In aceasta etapa ritmul transformarilor care au loc este rapid 2.etapa optimului final (20-65 de ani) in aceasta etapa ritmul dezvoltarii incetineste,iar structurile psihice anterior formate acum se vor perfectiona si consolida 3.etapa descendenta (65 ani): dezvoltarea inceteaza,apar dezorganizari si efecte involuntare,mai intai in plan biologic (inclusive la nivelul creierului) si apoi in plan psihologic.

1.3 Clasificarea traditionala a fenomenelor psihice

Clasificarea traditionala - fenomenele psihice se impart in 4 categorii 1. Procese psihice procese cognitive (de cunoastere) a. procese senzoriale:senzatii si perceptii b. procese de trecere:reprezentari c. procese logice (superioare): gandire,memorie,imaginatie procese afective: emotii,dispozitii,sentimente,pasiuni procese volitive: vointa 2. Activitati psihice fundamentale: a)comunicare c)invatarea e)creatia b)jocul (activitatea ludica) d)munca (activitate productiva 3. Insusiri psihice (de presonalitate) - temperamental,caracterul,aptitudinile,creativitatea 4. Conditii care stimuleaza desfasurarea proceselor si activitatilor psihice a)motivatia b)deprinderile c)atentia Clasificarea actuala - foloseste un singur concept,cel de mechanism psihic - sunt 4 categorii de mecanisme psihice: mecanisme psihico-informational-operational a. mecanisme psihice de prelucrare primara a informatiilor: senzatii,perceptii si reprezentari b. mecanisme psihice de prelucrare secundara a informatiilor: gandire,memorie,imaginatie mecanisme psihice de stimulare si energizare: motivatia si afectivitatea mecanisme psihice reglatoare a) comunicare b)limbaj c)atentia d)vointa

mecanisme psihice integratoare (personalitatea) cu urmatoarele aspecte: a) caracterul b)aptitudinile c)creativitatea d)vointa

1.4 Activitatea psihica umana

Reprezinta forma de existenta si de manifestare a psihicului la om prin care acesta se adapteaza lumii externe Caracteristici: a. constienta realizata predominant in prezenta constiintei b. voluntara intentionata,orientate spre atingerea unor scopuri pentru care depunem efort de vointa,scopul unei activitati este diferit de motiv si raspunde la intrebarea PENTRU CE ? c. motivatia are la baza un motiv,un factor determinant,motivul unei activitati raspunde la intrebarea DE CE?

Activitatea psihica are doua laturi independente: - latura interna (mintala,latenta,subiectiva,ascunsa) cuprinde procesele, starile si continuturile mintaleinterne,nu poate fi observat direct - latura externa (manifesta) comportament,poate fi observata in mod direct COMPORTAMENTUL reprezinta totalitatea manifestarilor psihice,externe direct observabile la o persoana Sunt 3 tipuri principale de comportament: 1. VERBALE sunt cele realizate prin intermediul limbajului extern,oral si scris limbajul este la om principalul instrument psihic de exteriorizare a starilor si continuturilor mintale interne 2. MOTRIC-ACTIONALE bazate pe miscari,realizate prin fapte 3. EXPRESIVE realizate prin mimici,gestica,panto-mimica,expresii

Obs!!!
cele doua laturi ale activitatii noastre psihice pot sa nu coincida uneori.Ex: una gandim, alta facem din cele doua laturi poate lipsi latura externa uneori.Ex: pot sa gandesc ceva sis a nu exteriorizez cele doua laturi ale activitatii psihice sunt reciproc convertibile

Starile si continuturile mintale interne pot fi exteriori prin comportamente care la randul lor pot fi reinteriorizate sub forma de stari si trairi mintale. Latura interioara a activitatii psihice nu poate fi cunoscuta in mod direct ci prin intermediul laturii externe adica a comportamentelor. Comportamentele sunt asadar indicatori externi ai starilor,proceselor si continuturilor mintale in cunoasterea psihologica a persoanei de la observare,analiza si interpretarea comportamentelor ei: pentru ca pe baza lor sa putem extrage informatii despre ceea ce gandeste,ceea ce simte,ceea ce crede,intentioneaza,vrea ,aspira persoana STRUCTURA ACTIVITATII SPIHICE - activitatea psihica alcatuita din unitati componente numite actiuni care la randul lor sunt formate din unitati mai mici numite operatii. Actiunile sunt unitati componente de baza ale activitatii psihice. Pot fi de 2 tipuri - externe - interne (mintale) Actiuni externe,pot fi si ele de 2 tipuri - materiale (practice obiectuale) - de cunoastere,cu scop de pregatire a actiunii practice.Ex: perceperea unui obiect Actiuni interne,sunt realizate in plan mintal si presupun transformari de informatii,sunt numai de cunoastere.Ex: actiuni de imaginatie mintala. Din punct de vedere ontogenetic actiunea externa,materiala apare inaintea actiunii mintale, care se formeaza treptat pe parcursul dezvoltarii psihice a copilului,ptrintr-un process de interiorizari,schimatizare si comprimare a actiunii externe obiectuale. Asadar actiunea mintala este defapt actiunea externa materiala metamorfozata,convertita si transpusa pe plan mintal,adica interiorizata.

Exercitii de formare a unei actiuni mintale pe baza unei actiuni externe. Exercitii de formare a unei actiuni mintale de calcul matematic,acest process presupune 3 etape: 1. etapa actiunii externe (betisoare) in care copilul lucreaza cu obiectele 2. etapa verbalizarii in care copilul spune cu voce tare ceea ce face,in acest fel prin verbalizare actiunea este adusa din plan extern al lucrului cu obiectele in planul limbajului inca extern 3. etapa actiunii mintale propriu-zise,in care copilul ajunge sa rosteasca in minte ceea ce face,actiunea trecand astfel de pe planul limbajului extern pe planul limbajului mintal intern,adica ajunge sa se interiorizeze complet.Ulterior prin repetare si exersare,actiunea de calcul mintal ajunge sa se desfasoare rapid,automatizat si fara effort limbajul nu este doar instrumental nostrum de exteriorizare a cunostintelor ei si instrumental psihic de interiorizare a acestora

1.5 Metodele de cercetare a fenomenelor psihice

1. 2. 3. 4. 5. 6. Metoda observatiei Metoda experimentului Metoda convertirii psihologice Metoda biografica Metoda analizei produselor activitatii Metoda anchetei psihologice pe baza de chestionar pe baza de interviu 7. Metodele psihomotrice (testele psihologice) 8. Metoda modelarii si simularii computerizate

CAP 2.DEZVOLTAREA PSIHICA LA VARSTELE

COPILARIEI,PREADOLESCENTEI SI ADOLESCENTEI
Caracteristici ale dezvoltarii psihice (continuare)
Dezvoltarea psihica se conduce dupa principiul transformarii determinarilor externe in determinari interne,adica in autodeterminari. Acest principiu ne spune ca influientele si cerintele exercitate in mod repetat asupra copilului de catre familie,scoala,etc,ajunsa sa fie treptat assimilate si interiorizate transformandu-se in cerinte interne,adica in nevoi proprii de actiune si dezvoltare. EX: influientele educationale externe prin interiorizare si asimilare se transforma in autoeducatie. Este un process stadialcare presupune o succesiune de stadii a caror ordine este constanta.Sunt 2 tipuri de stadii de dezvoltare psihica: 1.stadii psihogenetice sunt specifice unui anumit tip de procesualitate psihica,ele caracterizand dezvoltarea psihica din punct de vedere genetico-longitudinal. Ex: stadiile dezvoltarii intelectuale,morale,dezvoltare,affective etc. 2.stadii psihodinamice caracterizeaza dezvoltarea noastra fizica din punctde vedere transversal. STADIILE DE VARSTA perioada sugara: 0-1 an(infantila) perioada anteprescolara (copilaria mica,timpurie): 1-3 ani perioada prescolara (copilaria mijlocie): 3-6,7 ani perioada scolara mica (copilaria mare): 6/7-10/11 ani perioada scolara mijlocie (preadolescenta): 10/11-14/15 ani perioada scolare mare (adolescenta): 14/15-18/20-25 ani perioada tineretii: 20/25-35 ani perioada maturitatii (adulta): 35-65 ani perioada batranetii: peste 65 ani

Obs!!!
- reperele cronologice care delimiteaza stadiile de varsta sunt doar orientative sin u normative.Aceasta deoarece reperele cronologice pot sa varieze de la o persoana la alta in functie de conditiile de mediu si cerintele si influientele educationale.totusi aceste repere cronologice au valabilitate statistica generala.

Obs!!!
- stadiile de varsta au atat repere cronologice cat si repere educationale

Obs!!!
-varstele copilariei preadolescentei si adolescentei sunt perioade de crestere si de dezvoltare psihica propriu-zisa,ele alcatuind impreuna etapa ascendenta - tineretea si maturitatea alcatuiesc impreuna etapa optimului functional,iar batranetea corespunde etapei descendente.

Comparatii intre cele 2 tipuri de stadii

1.Intre cele doua tipuri de stadii pot sa existe unele decalaje,astefel ca un stadium de varsta
sa poata sa cuprinda aspecte de la 2 stadii psihogenetice diferite. Ex:Varsta preadolescentei poate fi caracterizata din punct de vedere a dezvoltarii intelectuale prin trasaturi specifice stadiului gandirii concrete dar si prin inceputul stadiului gandirii logice.Un stadium de varsta nu este identic si nu se suprapune total peste un stadium psihogenetic.

2.Deoarece procesul de maturizare intellectual,afectiva,morala,motivationala au loc in

ritmuri diferite,la o anumita varsta un individ se poate afla intr-un stadium psihogenetic adult datorita maturizarii unui anumit proces psihic si simultan in stadii psihogenetice in curs de maturizare ale altor procese psihice. Ex:La finalul adolescentei 18-25 de ani este prezenta maturitatea intelectuala dar nu neaparat insa si maturitatea afectiva si cea morala.Varstele cronologice nu coincid intotdeauna cu varsta psihica.

3.Spre deosebire de stadiile de varsta care acopera intreaga viata,stadiile psihogenetice nu

acopera intreaga perioada a vietii.stadiile dezvoltarii intelectuale acopera perioada de viata cuprinsa intre 0-20 ani cel tarziu.

4.Daca stadiile de varsta sunt caracterizate de repere cronologice si educationale,stadiile

psihogenetice sunt caracterizate de repere psihogenetice. Repere psihogenetice Aceste repere ne informeaza despre ordinea,directia,consistenta si moralitatea dezvoltarii a persoanei si permit masurarea distantei psihologice dintre caracteristicile unui subiect la un anumit moment al dezvoltarii sala psihice si caracteristicile unui subiect la un anumit moment al dezvoltarii sale psihice si caracteristicile sale psihice considerate normale.

Dezvoltarea intelectuala la copil, preadolescent si adolescent

In cercetarile referitoare la dezvoltarea intelectuala intalnim 3 notiuni principale: - Actiune - Reprezentare (imaginea mintala) - Limbajul Acestea sunt cele 3 modalitati de care dispune omul pentru a recepta,prelucra si apoi pentru a reda infromatia. In functie de aceste 3 notiuni distingem existenta a 3 tipuri de gandire care se formeaza si se dezvolta succesiv la copil preadolescent si adolescent. Cele 3 tipuri de gandire - Gandirea actional-obiectuala - Gandirea in imagini - Gandirea verbal-logica Psihologul elvetian Jean Piaget demonstreaza ca intelectul se dezvolta incepand de la nastere si trecand succesiv prin 4 mari stadia de dezvoltare:

stadiul inteligentei/gandirea senzoriomotorii:0-2 ani stadiul inteligentei /gandirii proportionale:2-7 ani stadiul inteligentei /gandirii concrete (operatiilor concrete):7-11 ani stadiul inteligentei /gandirii verbal logice (operatiilor formale,logice sau propozitionale):11-15 ani. Pana cel tarziu 19-20 ani se incheie dezvoltarea intelectuala,aparatul intellectual definitivandu-se in componentele lui fundamentale.

Obs!!!
-desi notiunile de gandire si inteligenta au intelesuri diferite din punct de vedere psihologic (inteligenta include gandirea),totusi Piaget le utilizeaza ca sinonime astfel ca referindu-se la dezvoltarea intelectuala el pune accentual pe dezvoltarea principalului process intellectual si anume cel de gandire. 1.Stadiul inteligentei (gandirii senziomotorii) Se caracterizeaza prin manipularea obiectelor de catre copil cu scopul cunoasterii si explorarii lumii externe.Copilul rezolva problemele de adapatare prin actiunea concreta cu obiectele.Procesele psihice cognitive care apar si se dezvolta in acest stadiu sunt: Senzatii prezente de la nastere in primele 3 luni (gustative,auditive,vizuale) Perceptile apar dupa primele 3 luni de viata,prin gruparea senzatiilor in structure mai complexe Reprezentarile apar la 9-12 luni prin achizitia de catre copil a conduitei obiectului permanent Gandirea apare la sfarsitul primului an de viata, din actiunea concreta cu obiectele , fiind o gandire actional obiectuala. Actiunea reprezinta sursa din care se dezvolta gandirea, forma primara a gandirii la copil. Memoria se dezvolta treptat prin intiparirea si stocarea informatiilor despre caracteristicile obiectelor concepute si actiunile cu acestea. Limbajul apare si se dezvolta in acest stadiu si pe parcursul stadiului urmator. Tot in acest stadiu are loc si achizitia functiei locomotorii care permite copilului posibilitatea de a percepe, explora, si actiona cu noi obiecte marindu-se realitatea investigate. Principalul instrument psihic al adaptarii copilului la realitate este acest stadiu, schema senzorio-motorii reprezinta o organizare de actiuni transferabile de la o situatie la alta.Este formata din doua componente.Ex: vede un obiect. A doua component motorie (miscare) care apare ca reactive la prima componenta: Ex intoarcerea capului in directia vocii.Deoarece in acest stadiu gandirea copilului prelucreaza astfel de schema senzorio-motorii,spunem ca ea este o gandire care se numeste la fel senzoriomotorie. 2.Stadiul gandirii sau inteligentei proportionale (2-7ani) Acest stadiu reprezinta o perioada de intense dezvoltare intelectuala caracterizata prin: Dezvoltarea reprezentativa Dezvoltarea comunicarii verbale (aparitia la copil a posibilitatii de interiorizare a actiunilor concrete) Limbajul se include de timpuriu in activitatea copilului transformand-o astfel: copilul asculta indicatiile verbale care se dau,pune intrebari,ofera raspunsuri, isi poate da

raspunsuri.Evolutia limbajului are loc in ritm accelerat si este simultana cu evolutia gandirii. In raport cu actiunea concreta,limbajul ocupa pozitii diferite la varste diferite: intre 3-4 ani limbajul apare la sfarsitul unei actiuni realizate de copil intre 4-5 ani limbajul insoteste actiunea realizata pentru ca un pic mai tarziu, 5 ani limbajul se deplaseaza spre inceperea actiunii devenind mijloc de planificare al actiunii care urmeaza a fi planificata.Abia dupa varsta de 5 ani realizand o actiune copilul reuseste sa o reproduca integral prin limbaj. Transpunerea prin limbaj a unei actiuni concrete,adica verbalizarea ei indica aparitia la copil a capacitatii de interiorizare a actiunii Prin verbalizare actiunea concreta este adusa din planul extern al lucrului cu obiectele pe planul limbajului devenind actiune mintala.Asadar in acest stadiu se formeaza in gandirea copilului actiunile mintale.Aceste actiuni mintale nu sunt insa operatii mintale propriu-zise deoarece ele nu sunt inca reversibile,fiind orientate doar intr-un singur sens.Deoarece operatiile mintale care sunt actiuni mintale reversibile se vor forma in gandirea copilului abia in stadiu,spunem ca in acest stadiu copilul are o gandire preoperationala. Gandirea preoperationala este numita si gandire in imagini deoarece gandirea opereaza inca cu reprezentari si nu cu notiuni propriu-zise. Gandirea copilului este legata de concret si de actual, in acest stadiu se formeaza in gandire actiunile: cele de scriere.

Definitie
Actiunea de ordonare in sir crescator sau descrescator a elementelor unei multimi de obiecte.Actiunile de clasificare sunt mai cimplexe decat scrierea deoarece presupune gruparea dupa anumite criterii a elementelor asemanatoare dintr-o multime de obiecte diferite.Spre sfarsitul perioadei apare notiunea de numar, prin asocierea cantitatii de obiecte la numar. Principala limita a dezvoltarii gandirii in acest stadiu este ca actiunile mintale nu sunt inca reversibile ceea ce face ca prescolarul sa poata formula o ide,sa o duca pana la capat dar sa nu se poata intoarce intr-un anumit punct al expunerii sale. 3.Stadiul inteligentei sau gandirii concrete (ale operatiilor concrete) Apare aproximativ odata cu intrarea in scoala si se concretizeaza prin formarea operatiilor mintale. Fenomenul psihic care ne indica formarea in gandirea copilului a operatiilor mintale, incepand cu varsta de 7 ani,il constituie aparitia la majoritatea cipiilor de aceasta varsta a ideii de invariant adica a capacitatii de a sesiza conservarea cantitatii de substanta dincolo de modificarile fizice vizibile pe care le sufera obiectele. Jean Piaget realizeaza o serie de experimente prin care demonstreaza ca spre deosebire de copilul de 4-5 ani si o buna parte a celor de 6 ani care afirma ca sa modificat cantitatea de substanta, copilul de 7 ani devine capabil sa se sesizeze conservarea cantitatii de substanta, adica invarianta datorita faptului ca la ei actiunile mintale propriu-zise. Experimentul lui Piaget referitor la conservarea de substanta lichida Piaget lucreaza cu 3 grupe de subiecti, copii cu varstele de 4-5 ani, 6 ani, 7 ani.Copii apartineau mediului socio-cultural european si N-american.Copiilor li se arata 2 vase A si B,identice ca forma si marime,vase care sunt umplute pana la acelasi nivel cu lichid colorant,copii fiind apoi intrebati unde este mai multa apa in A sau in B.Constatam pe cale perceptiva ca nivelul apei din cele 2 vase este acelasi si ca vasele sunt identice,toti copii indiferent de varsta raspund ca este tot atata apa si in A ca si in B. In continuare vasul A este pastrat ca etalon in timp ce apa din vasul B este varsata in doua vase mai mici B1 si B2, copii fiind iarasi intrebati unde este mai multa apa,in A sau in B1 si B2 luate la un loc.

In fata acestei intrebari copii de 4-5 ani si o buna parte din cei de 6 ani declara ca s-a modificat cantitatea de apa in B1 si B2 fiind mai multa sau mai putina apa decat in A. Dominat de aspectul perceptive,modificarile fizice de substanta,ei nu sesizeaza conservarea cantitatii desi varsarea s-a facut sub ochii lor.In fata aceleasi intrebari copii de 7 ani raspund imediat,corect conservarea cantitatii de apa aparandu-le acestora ca fiind evidenta. Piaget argumenteaza conservarea cantitatii de apa aratand ca varsarea lui B in B1 si B2 poate fi compensate prin actiunea inversa din B1 si B2 inapoi in B fara insa ca sa simta efectiv nevoia de a efectua actiunea propriu-zisa. Pe plan practic reversibilitatea inseamna a executa o actiune intr-un sens si apoi in sens invers revenind la punctul initial. Pe plan mintal reversibilitatea indica posibilitatea de a efectua mintal atat o actiune directa intr-un sens cat si actiunea inversa sesizand faptul ca incepand cu 7 ani actiunile mintale au devenit reversibile,transformandu-se in operatii mintale propriu-zise in acest stadiu devine posibila dar reversibilitatea prin inversiune care este de tip adunare,scadere, inmultire,impartire,asociere. Simultan cu sesizarea convservarii cantitatii de substanta, copii devin capabili sa observe si conservarea lungimilor, tot la 7 ani , pentru ca la 9 ani sa apara conservarea greutatii, iar la 11 ani conservarea volumului.Chiar daca varstele la care aceste tipuri de conservari devin posibile pot varia in functie de mediul socio-cultural, totusi ordinea achizitiei conservarilor ramane totdeauna aceiasi indiferent de mediu: - Cantitatea de substanta si lungimile - Greutatea - Volumul Operatiile gandirii se numesc operatii concrete deoarece ele nu se pot realiza decat pe material concret,adica in prezenta obiectelor sau a reprezentarilor acestora. Daca se inlocuieste materialul concret (obiectele) cu materialul verbal (propozitii) atunci se observa ca operatiile de gandire ale copilului devin imposibil de realizat. Ex: Inca de la 5 ani copilul poate realiza cu usurinta o operatie de scriere (crescator/descrescator) cu conditia sa o realizaeze cu material concret (betisoare de diferite marimi).Daca inlocuim obiectele cu propozitii cum ar fi : Ion este mai mare decat Petre, iar Petre este mai mare decat Vasile, copilul fiind apoi intrebat care dintre cei trei este mai mare sau mai mic, se constata ca o astfel de problema care presupune tot o operatie de scriere nu poate fi rezolvata de copil decat mai tarziu (pe la 11 ani). Pana in adolescenta copilul nu poate stapani pe planul gandirii verbale ceea ce nu a inteles si asimilat anterior pe planul actiunii. Limitele dezvoltarii gandirii in acest stadiu sunt: - Gandirea copilului nu se poate desprinde de datele experientei concrete si actuale sau imediat anterioare - Generalizarile din gandire sunt limitate - Nu poate gasi alternative posibile in gandirea lui in rezolvarea problemei

4.Stadiul gandirii sau inteligentei verbal-logice In acest stadiu elevul devine capabil sa rationeze asupra propozitiilor sau enunturilor verbale. Piaget constata insa ca la 11 ani 20% din elevi ajung sa aiba o gandire logica in timp ce la restul de 80% se mentin inca trasaturile gandirii concrete din stadiul anterior. Capacitatea de gandire logica se generalizeaza pe la 14-15 ani (preadolescenta), reprezinta de fapt o etapa de tranzitie intre gandirea concreta sicea logica, formala, stadiul intermediar numit stadiul preformal. In dezvoltarea gandirii logice pot sa apara decalaje atat intre elevii de aceiasi varsta dar si intre diferitele domenii de cunoastere.Astfel gandirea logica abstracta apare mai usor si mai repede in domeniul stiintelor naturii decat in domeniul stiintelor sociale, astfel desi 60% din adolescentii sub 16 ani ating stadiul operatiilor formale la stiintele naturii totusi un procent mult mai mic dintre acestia devin capabili si de rationamente abstracte pe plan moral.Asadar in intelegerea unei notiuni noi si dificile nu doar copilul ci si adolescentul au nevoie de modele concrete si de exemple ilustrative. Acest stadiu este numit stadiul operatiilor prepozitionale pentru ca, gandirea poate opera acum cu material verbal adica cu rationamente, asadar noul tip de gandire care se formeaza in acest stadiu este gandirea logica abstracta, formala, teoretica sau reflexiva. Cea mai importanta achizitie in acest stadiu este rationamentul ipotetico-deductiv daca ... atunci rationament prin care pornind de la anumite informatii date, cunoscute, adica o ipoteza, gandirea poate extrage pe baza lor anumite concluzii. In acest stadiu gandirea devine mobila putand realiza cu usurinta atat rationamente directe (cauza la efect) cat si invers (efect la cauza).Are loc transferul de semnificatii prin care notiunile noi sunt intelese pornind de la alte notiuni de la care imprumuta sensul. Gandirea devine capabila sa opereze nu doar asupra realului ci si asupra posibilului, putand identifica solutii multiple la o problema sau situatie data.Cu toate aceste achizitii adolescentul devine apt de gandirea abstracta ajungand in varful constructiei intelectuale dincolo de care nu mai apare un alt stadiu de dezvoltare, pana la cel tarziu 19-20 de ani se incheie dezvoltarea intelectuala, intelectul construindu-se in componentele lui fundamentale.