Reflexele

Sunt actiuni motorii, vasomotorii sau secretorii produse prin medierea sistemului nervos, ca raspuns la stimuli din mediul extern sau intern (actul reflex). Substratul anatomic este constituit de arcul reflex: receptor->cale aferenta (centripeta)->centru->cale eferenta (centrifuga)->efector. q4p3pu Reflexele sunt neconditionate (innascute, prezente la toti membrii speciei) sau conditionate, achizitionate de fiecare individ sub influenta mediului. Functie de arcul reflex, exista reflexe: 1. Somato-somatice (aferente si eferente somatice) 2. Somato-viscerale (aferente somatice,eferente vegetative) 3. Viscero-somatice (aferente vegetative,eferente somatice) 4. Viscero-viscerale (aferente si eferente vegetative) Functie de substratul morfo-functional, se disting: I) Reflexe osteotendinoase (miotatice, profunde; abr. ROT): Arc reflex: fus neuromuscular, receptori Golgi -;> fibre groase proprioceptive,colaterale -;> neuroni somatomotori-;> axoni -;>sinapsa neuromusculara -;> contractie. -pragul de stimulare al fusurilor neuromusculare este coborat->o intindere mai mica de 0.25 mm declanseaza reflexul -percutarea tendonului muschiului determina intinderea fibrelor musculare->ROT -orice lezare duce la modificarea pana la abolire a reflexului ce poate indica localizarea procesului patologic Influente: - spinale - supraspinale: Piramidale: efect inhibitor pe motoneuronul spinal (periferic), deci ROT sunt exagerate, vii, in afectiunile sistemului piramidal. ROT pot fi inhibate voluntar, pe aceasta cale. Cerebeloase: efect facilitator pe motoneuronul periferic a mic si arc reflex tonigen; leziunile determina hipotonie musculara, iar ROT devin pendulare. -tehnica de examinare: temperatura camerei de aprox.20 grade bolnav linistit iar segmentul examinat relaxat zona percutata trebuie sa aiba integritate anatomica a tesuturilor examinare simetrica si sistematica manevre de facilitare ce urmaresc distragerea atentiei bolnavului si inlaturarea unor influente exercitate de la nivele superioare manevra Jendrassik->bolnavul isi inclesteaza mainile,trage cu putere in momentul percutiei strangerea pumnului tuse

Exemple de ROT: A) Bicipital (C5-C6): percutarea tendonului distal al bicepsului determina flexia antebratului, precum si o usoara supinatie. B) Tricipital (C6-C8): percutarea tendonului distal al tricepsului determina extensia antebratului. C) Deltoid (C5-C6): percutia laterala a tendonului deltoidului (pe fata laterala a bratului) determina abductia bratului. D) Patelar (rotulian, L2-L4): percutarea tendonului cvadricepsului determina extensia gambei pe coapsa E) Achilean (L5-S2): percutia tendonului achilean determina flexia plantara a piciorului prin contractia tricepsului sural F) Medioplantar (L5-S2): percutarea regiunii medioplantare determina flexia plantara a piciorului. G) Mandibular (maseterin; este trigemino-trigeminal): pacientul tine gura usor

intredeschisa; percutia metonului (eventual indirecta, prin aplicarea prealabila a unui deget la acest nivel) determina o miscare rapida de ridicare a mandibulei. II) Reflexe osteoperiostale (nu sunt miotatice): Sunt declansate prin stimulare directa a proprioceptorilor periostali si ososi.

Exemple: A) Stiloradial (C5-C6): percutia apofizei stiloide radiale provoaca contractia muschilor biceps, lung supinator, brahial anterior, cu flexia antebratului pe brat B) Cubitopronator (C6-D1): percutia apofizei stiloide ulnare determina contractia muschilor rotund si patrat pronator, cu pronatia antebratului. C) Scapular (C7-D1): percutia marginii spinale a omoplatului provoaca contractia pectoralului mare, sub- si supraspinosului, cu adductia bratului, adesea insotita de rotatie interna. D) Medio-pubian E) Olecranian F) Al adductorilor G) De flexie a gambei H) Cuboidian Modificari ale ROT si ale reflexelor osteoperiostale: a) in intensitate: diminuare/abolire: - leziuni ale arcului reflex->afectiuni ale nervilor periferici,leziuni radiculare, leziuni ale cordoanelor posterioare,leziuni ale centrilor reflecsi - leziuni supraacute ale sistemului piramidal (faza flasca), datorita inhibitiei supraliminale pe care o sufera motoneuronii spinali sub influenta stimulilor intensi declansati pe calea piramidala. exagerare: leziuni piramidale constituite; este permanenta; se datoreaza eliberarii motoneuronilor spinali de sub influenta inhibitorie a neuronilor corticali. b) in caracter. reflexe inversate->efectul apartine muschiului sau grupului muscular antagonist -apare daca calea efectorie a reflexului este lezata la nivel medular,aferenta senzitiva este intacta iar stimulul senzitiv se orienteaza spre neuronii motori invecinati (neuronii din nucleul antagonist) reflexe controlaterale->efectul muscular determinat de muschiul cu tendonul percutat + contractia unui grup muscular al membrului de partea opusa reflexe pendulare->oscilatii cu caracter de balansare care ? in amplitudine -apar in afectarea formatiunilor superioare cu rol facilitator esp.leziuni cerebeloase III) Reflexe cutanate si mucoase: Se produc prin stimularea receptorilor din tegumente si mucoase. Arc reflex polisinaptic->numar mare de neuroni intermediari la diverse nivele encefalice>cai aferente segmentare,fascicule ascendente,instante senzitive cerebrale,cai descendente,neuron motor periferic,cale eferenta motorie

Exemple: A) Abdominale ( semn Rosenbach)->excitarea tegumentelor abdominale duce la contractia musculaturii subiacente si la deplasarea ombilicului a) Epigastric (D5-D7): stimularea marginii inferioare a sternului.->tractiunea musculaturii superioare a abdomenului b) Cutanat abdominal superior (D6-D7): stimulare latero-medial, sub rebordul costal, paralalel cu el->contractia partii superioare a dreptului abdominal>ombilic in sus si in afara c) Cutanat abdominal mijlociu (D8-D9): stimulare latero-medial, pe orizontala care trece prin ombilic->ombilic in afara d) Cutanat abdominal inferior (D10D12): stimulare latero-medial, paralel cu arcada crurala ->ombilic in jos si in afara B) Cremasterian (L1-L2): stimularea fetei interne a coapsei determina ascensionarea testiculului sau retractia labiei mari vaginale si usoara contractie a fibrelor inferioare ale muschilor abdominali -modificarea reflexelor cutanate abdominale si cremasterian: abolire->leziunile arcurilor reflexe segmentare si leziuni piramidale exagerare->nevroze anxioase,intoxicatii cu stricnina,hipertiroidism

C) Cutanat plantar (L5-S2): stimularea marginii externe a plantei, pana la nivelul halucelui, determina flexia plantara a degetelor prin contractia muschilor plantari -abolire->leziuni tronculare,radiculare,medulare -indiferentism plantar->valoros daca este unilateral D) Anal intern si extern (S5): stimularea zonei de mucoasa a orificiului anal determina contractia sfincterului anal extern sau intern E) Cornean (trigemino-facial): stimularea marginii laterale a corneei declanseaza clipitul bilateral (contractia orbicularului ocular) si retractia capului -calea aferenta->ramura oftalmica trigemen -calea eferenta->orbicularul pleoapelor (inervat de nervul facial) -centru->punte F) Conjunctival (trigemino-facial): stimularea conjunctivei globului ocular declanseaza clipitul. G) Velopalatin si faringian: atingerea palatului determina o contractie a muschilor faringieni, insotita uneori de miscari de deglutitie; se poate declansa reflexul de voma. Aferente: vag (pneumogastric), eferente: vag, glosofaringian. H) Palmar,fesier,diafragmatic si bulbo-cavernos IV) Reflexele articulare: A) Mayer: apasarea pe prima falanga (flectarea ei) a degetului IV determina adductia si opozitia policelui prin contractia muschilor omonimi B) Leri: flexia energica a mainii pe antebrat determina flexia antebratului pe brat -diminuare sau abolire->leziuni segmentare ale arcului reflex sau leziuni piramidale V) Reflexele de postura: prin apropierea capetelor de insertie ale unui muschi, se obtine contractia sa. Sunt: A) Locale: 1. al gambierului anterior: flexia dorsala ferma,pasiva,persistenta,a piciorului, cu eliberare brusca este urmata in mod normal de revenire imediata. Revenirea prelungita caracterizeaza sdr. extrapiramidal cu hipertonie (afectiuni paleostriate) 2. al halucelui: flexia dorsala ferma,pasiva,persistenta a halucelui cu eliberare brusca este urmata de revenire imediata dupa eliberare -parkinsonieni->pozitia se mentine si se observa tendonul flexorului dorsal propriu al halucelui 3. al semitendinosului: flexia brusca a gambei + revenire rapida 4. al bicepsului: flexia rapida a antebratului + revenire rapida B) Generale: se remarca in ortostatism, cu ochii inchisi. Se imprima miscari inainte, inapoi, lateral. -impingere spre inapoi->contractia trenului anterior esp.gambierul anterior -impingere spre inainte->contractia trenului posterior cu accentuarea tensiunii tonice a tendonului lui Achile VI) Reflexul idiomuscular: stimularea mecanica a muschiului determina contractie. Dispare precoce in bolile musculare (distrofii musculare progresive) si este exagerat in miotonii. VII) Reflexe patologice: A) (Semnul) Babinski (1850): excitarea fetei externe a plantei, pana la nivelul halucelui, produce extensia halucelui si rasfirarea degetelor II-V (semnul evantaiului) +/- rotirea interna a piciorului cu contractia tensorului fasciei late -indica o leziune piramidala. -in leziunile periferice (paralizii ale sciaticului,popliteu extern) semnul Babinski nu se poate evidentia -leziunile periferice pot determina Babinski periferic->imposibilitatea flexiei plantare determina flexia dorsala a halucelui B) Echivalentele Babinski: aparitia semnului Babinski dupa excitarea altor zone cutanate. 1. semnul Oppenheim: apasarea cu deplasare cranio-caudala a fetei anterioare a tibiei. 2. semnul Gordon: apasarea musculaturii gambiere. 3. semnul Schaeffer: ciupirea tendonului achilean. 4. semnul Chaddock: stimularea marginii laterale a piciorului, submaleolar.

5. semnul Poussepp: excitarea externe a plantei produce rasfirarea in evantai a degetelor II-V. 6. semnul Gonda->flexia pasiva ferma si persistenta a degetului IV de la picior apasand pe prima falanga 7. semnul Chiliman->flexia pasiva ferma si persistenta a degetului V de la picior C) Reflexul de flexiune plantara a degetelor: miscare discreta, clonica, de flexie plantara a primei falange de la degetele II-V de la picior, in urma: 1. percutiei bazei degetelor II-V cu ciocanul sau degetele examinatorului (semnul Rossolimo). 2. percutiei regiunii cuboidiene (semnul Mendel-Bechterew) (reflex cuboidian inversat). 3. percutiei calcaiului (semn Weingrow) D) Reflexul de flexiune a policelui: 1. semnul Hoffman: la ciupirea falangei distale deget III. 2. semnul Rosner: percutia cu degetele a ultimelor falange a degetelor II-V. 3. semnul Troemmer->percutia bazei degetelor II-V E) Reflexul orbicular al buzelor Tolouse: se percuta interlinia labiala in portiunea mijlocie si se obtine contractia orbicularului buzelor cu strangerea buzelor si proiectia lor inainte -arcul reflex este trigemino-facial F) Reflexul palmo-mentonier (Marinescu-Radovici): stimularea zonei mijlocii a fetei anterioare a gatului mainii la baza policelui produce contractia musculaturii mentoniere homo- sau bilaterale -aferenta->C6-C7 -eferenta->nervul facial G) Reflexe de automatism medular->leziuni medulare grave ce determina interesare piramidala bilaterala 1. Reflexul de tripla flexie: inteparea plantei determina flexia dorsala a piciorului pe gamba, flexia gambei pe coapsa si a coapsei pe bazin. Aceste miscari nu pot fi facute voluntar. Are valoare in stabilirea limitei inferioare a leziunilor medulare,aceasta fiind precizata de teritoriul radicular pana la care stimularea cu acul declanseaza reflexul. 2. Reflexe de extensie incrucisata: in timpul producerii reflexului de tripla flexie, se observa contralateral miscarile contrarii: extensia coapsei si gambei, cu flexia plantara a piciorului si flexia halucelui. Apare la provocarea reflexului de tripla flexie, in aceleasi conditii patologice. 3. Reflexul de masa:ciupirea tarsului sau inteparea plantei determina reflex de tripla flexie homolateral,reflex de extensie incrucisata,mictiune,defecatie,transpiratie 4. Reflexul homolateral de extensie (ipsilateral)->extensia coapsei,extensia gambei si coapsei,flexia plantara a degetelor si a piciorului la excitarea regiunii fesiere,perineului sau a triunghiului Scarpa 5. Reflexul de mers Sherrington->stimularea tegumentului de pe fata interna a coapsei in decubit dorsal duce la miscari succesive de flexie si extensie asemanatoare mersului 6. Clonusul rotulian: aparitia unor contractii si decontractii succesive si rapide ale cvadricepsului, cu deplasarea sus-jos a patelei, provocate de apasarea energica a marginii superioare a patelei in sens distal (in jos), cu mentinerea pozitiei acesteia. Este o manifestare a exagerarii reflexelor miotatice ca urmare a leziunilor piramidale. Prezenta clonusului rotulian denota o leziune deasupra L2. 7. Clonusul plantar: flexia (pasiva) dorsala energica a piciorului, care determina elongarea tendonului achilean, declanseaza un reflex miotatic de contractie si relaxare a tricepsului sural, in secuse succesive. H) Reflexe aparute in leziunile lobilor frontali (reflexe frontale; reflexe de eliberare): sunt prezente in mod fiziologic la nou nascut si sugar, dar dispar in urma dezvoltarii ariei 6? si a functiei sale inhibitorii. 1. Reflexul de apucare al mainii (grasping reflex): la stimularea proprioceptiva a degetelor mainii (miscarea lor) pacientului, acesta apuca ferm mana sau ciocanul cu care s-a facut stimularea, desprinzandu-se cu dificultate. 2. Reflexul de apucare fortata->stimularea tactila a tegumentului intre police si indice determina apucarea ferma a stimulului 3. Reflexul de apucare al piciorului->stimularea proprioceptiva a degetelor de la picior duce la flexie plantara 4. Reflexul tonic al piciorului sau al plantei 5. Reflexul de urmarire al mainii (groping reflex, reflex de magnetizare): tendinta bolnavului de a intinde mana sau intregul m.s. dupa un obiect care trece prin campul

vizual. 6. Reflexul de apucare orala: excitarea tactila a buzelor sau a tegumentelor peribucale, determina deschiderea gurii in incercarea de a apuca obiectul excitator. 7. Reflexul de urmarire al capului, gurii, buzelor si limbii: orientarea capului, buzelor, limbii spre obiectele care apar in campul vizual. 8. Reflexul de urmarire al piciorului